RSs nr V CAPITOLUL 4V:Statul roman modern: _Mari (secolele XVII-XX) | Statul roman modern inainte de a deveni o realitate ] de genera intregi de ginditori sau de oameni politi Modernizarea in spafiul romfnese a presupus in primul rnd desfiinjarea privilegiilor feudal, desfiinfarea dependentei tiranilor si improprietarirea lor, adoptarea unor constitu medemne dat $i independenga de sub suzeranitatea otomand si unirea tuturor roménilor intt-un singur stat. Modemnizarea & fost initial conceputa teoretic, in diverse protect ; de la proieet politic Ia realizarea Roméniei institutional, a fost imaginat ca proieet politic cele mai importante memorii si proiecte boieresti din see al XVIMI-lea au fost: ~1769 partidea national grupata in jurul mitropolitului Moldovei, Gavril Callimachi propune ‘crearea unei republici conduse de 12 boieri. din 22,1772, cu ocazia unor tratative de pace purtate la Focsani (in urma unui rézboi ruso-ture), boierii un’ Moldova: si: Tara Roméneasci claboreaz un memoriu prin care se cerea revenirea la: domniile PAmantene si unirea celor doud iri rom In 1791 cu ocazia tratativelor de la Sistov boierii din Tara Romaneasea elaboreaza un memoriu in Care Se cerea: libertatea comertului, desfiinfarea raialelor, revenirea la domniile pamantene, autonomia $i Neutaralitatea statelor roménesti ASEMANAREA INTRE ACESTE PROIECTE: CEREAU DESFIIN{AREA DOMNIILOR FANARIOTE sl REVENIREA LA DOMNILE PAMNTENE E s Valachorum de catre reprezentanfii Scolii Ardelene, Petru idai Deleanu ar ii jignitoare de ,,tolerati” pentru romani: uri cu celelalte nafiuni {ii proportional cu numarul locuitorilor ete a inmanat im ilui Leopold al acesta il trimite Dietei de la Cluj care il respinge sub motivatia ca recunoasterea acestor drept nat ordinea constitufionala a Transilvaniei ee mai im] aha Ea jocument eee in fimpul revolutiei lui Tudor Viadimirescu a fost (ERS) rincipalele puncte ale acestuia erau: i 25Consecintele revolutiei . in anul 1822 sultanul a consimfit la inliturarea domniilor fanariote si revenirea la domellt © pamanteni, atingdndu-se astfel principalul scop al revolutiei z: Regulamentele organice In 1829 un nou rdzboi ruso-turc ( 1828-1829) s-a incheiat cu victoria Rusiei. Prin Tratatul de Pace de la Adrianopol, Rusia devenea putere protectoare a Principatelor Romane. Rusia a convins Imperiul otoman si accepte adoptarea unor legi cu valoare constitufional Principatele Romane. Aceste prime constitufii s-au numit Regulamente organice. Regulamentul ( Pentru Jara Romdneasca a intrat in vigoare in 1831, iar cel pentru Moldova in 1832. Regulamentele organice prevedeau separatia puterilor in stat, puterea executiva, exercitatd de domnitor si Sfatul obstese: cea legislativa, Adunarea obsteascd altul Divan Domn 3.cea judecatoreasca, de i sc si instantele de judecata . constituirea bugetului statului . refacerea armatei . reorganizarea sistemului fiscal . reformarea justifiei . pastrarea privilegiilor boiere ‘Act de-unire siindependent’. Osabitul act de numire a suveranului romAnilor-1838% Partida nafionali din Tara Romaneasci din jurul lui_toan Campineanu a elaborat'trivaitulas38 > {doua documente referitoare la organizarea ‘Jarii Romanesti. (Primiul,)intitulat| Act de unire si independentaiy {cerea inlaturarea suzeranitafii otomane ia. protectoratuluYarist, unirea principatelor intr-un regatvaliy ‘Daciei: alegerea unui domn ereditar. a Anglia a rimas neutra. ~ Austria a fost impotriva deoarece stipanea mai multe teritorii romdnesti si se temea ca acestea si nu solicite unirea intr-un stat nafional romanesc. ~ Imperiul otoman a fost impotriva unirii deoarece se temea c& unirea va mati de independent 2. La Congresul de Pace de la Paris (1856), referitor la Principate, se hotara: - desfiingarea protectoratului rusesc gi trecerea sub garantia colectiva a celor gapte Mari: Puteri/Sé astra ins suzeranitatea otomana; ~ Rusia ceda Principatelor trei judete din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail si Bolgrad); = Convocarea unor Adunari ad-hoc aa c = Libertate de navigatie pe Dunare i 5 i ae Os Dreptul la armati najional adinngprad precest cduin dou, 44m KK ©. Proiectul Adunarilor ad-hoc (1857). Hotirarile Adunarilor ad-hoe au fost aproape similare-atat in Moldova cat si in Tara Roméneasca: ~ unirea Principatelor intr-un singur stat cu numele de Romania ~ conducerea unui print dintr-o familie domnitoare europeand. El si mostenitorii sdi sé fie crescusivin oe aoenneii autonomiei {arii si trecerea sub garantia colectiva a celor sapte 4 nventia de la Paris (1858) (ACT CU VALOARE DE CONSTITUTIE).( document juridic internafional, elaborat pe fondul crizeiorientale ce cuprindea referiri la romani) Marile-puteri s-au reunit Ia Paris pentru a discuta: propunerile roménilor:Datorité See eee coast iraachiat cease Paris care are rol de constitufie pentru Principate, Aceasta prevedea: f a ivirea Principatelor inr-un stat, numit Principatele Unite ale: Moldovei si VallhitActiuni externe care au favorizat constituirea statului modern roman: Congresul de Pace de la Paris, Conventia de la Paris Actiuni interne care au favorizat constituirea statului modern roman: adundrile ad/hoc, dubla alegere a lui Cuza “oud? ene Domnia lui Cuza se imparte in: perioada 1859-1861 principalele obiective ale lui Cuza find recunoasterea international a unirii si realizarea unirii depline. Astfel - in martie 1859 are loc o noua Conferinfi la Paris unde cinci dintre Marile Puteri recunose dubla alegere a lui Cuza. Ulterior Austria si Turcia, care refuzasera inifial, vor recunoaste si ele acest act politic. - - In 1860 Cuza hotiriste unificarea Adunarilor si guvernelor, deci realizarea unei unit ~ ~ In 1861, la Conferinta de la Constantinopol, Marile Puteri recunosc unirea depl epline. i doar pe timpul domniei lui Cuza. = - In ianuarie 1862 este alcatuit primul guvern unic, condus de conservatorul Barbu Catargiu. Adunarile se reunesc la Bucuresti, care devine capitala farii ~ Periada domniei constitutionale 1861-1864 Cel mai important guvern a fost cel liberal moderat condus de Mihail Kogalniceanu (1863-1865), in timpul caruia s-au realizat marile reforme. Perioada domnici autoritare 1864-1866 La 13 martic 1864 a inceput dezbaterea chestiunii rurale. Adunarea, dominaté de marii propritari funciari, a dat vot de neineredere guvernului Kogalniceanu. Cuza a preferat si menfind guvernul si s& dizolve forul legislativ. Asfel in 1864 Cuza a dat o lovitura de stat pe 2 mai prin care a dizolvat ‘Adunarea. El a supus votului popular 0 noua constitutie $i 0 lege electorala, ratutul Dezvoltator al Conventiei de ta Paris ( ACT CU VALOARE DE CONSTITUTIE) prevedea puteri foarte mari in stat ale domnitorului,atat executive cat si legislative: = domnul singur avea inifiativa legislativa = Consiliul de Stat, a elaboreaza legile; = Adunarea era imparjita in doud camere: Adunarea Deputatilor, alcatuitd din membrii alesi ‘cenzitar, si Senatul( CorpulPonderator) aletuit din membrit de drep si membrii nmi de domn‘Tegea instructiunii publice (1864): invatamantul primar devenea gratuit si obligatoriu: liceul avea ci i bic a cadrelot didactice, - adoptarea Codului civil si a Codului oe a a Prin aducerea principelui strain, oamenii politici romani igi propuneau menfinerea stabilitipii interne si_a_unitiii nationale si ulterior cucerirea independenjei de stat. ina doua jum. a sec. al XIX lea s-au infiinfat pricipalele formafiuni politice: Partidul National Liberal, fondat in 1875, reprezenta interescle burghezici_ ici. si ale Proprictanilor industrial. In plan economic liberalii erau adeptii devizei ,, prin noi ingine”, incurajdnd apitalul autohton si protejand piafa national Partidul Conservator a fost fondat in 1880 si reprezent interesele marilor proprietari funciari ‘Adeptii devizei .,pasilor'mirunfi’y conservatorii militau pentru menfinerea traditiilor gi in special a’marii proprietafi funciare. Junimistii erau adeptii formei fra fond, al carei principal teoretician a fost Titu Maiorescu. In 1895 principele Carol introduce rotativa guvernamentali ce consta in alternarea la guvernare aP.NLL. sia Partidului Conservator. O aprmarnadt LOY reksyrnete Jur Cig Secwlerriztnen » Ref agar) ® . comtiiir Sopa cd ee combebuie lo commidorea clotablut HEN enednuns