Tema 3.

Politica  financiară
   
1. Conceptul de politică financiară.
2. Componentele și trăsăturile politicii financiare.
3. Direcții și obiective ale politicii financiare în Republica Moldova:
3.1. Obiectivele politicii financiare în domeniul cheltuielilor publice. Politica bugetară. 
3.2. Obiectivele politicii financiare în domeniul resurselor financiare publice. Politica fiscală. 

1. Conceptul de politică financiară

Politica financiară face parte din politica generală a statului. 
Fiind parte integrantă a politicii generale a statului, politica financiară are un rol important în
realizarea programelor de:
 dezvoltare economică;
 promovare a progresului tehnic și științific;
 formare profesională;
 recalificare și reîncadrare în muncă a șomerilor;
 ocrotire a sănătății populației;
 protecție socială;
 dezvoltare a culturii;
 apărare națională etc.
Politica financiară diferă de la o țară la alta în funcție de:
 potențialul economic al țării;
 nivelul de dezvoltare economică;
 interesele pe care le exprimă partidul (coaliția) de la putere;
 metodele de conducere a economiei naționale;
 condițiile interne și internaționale.
Politica financiară  - exprimă totalitatea metodelor, mijloacelor, instrumentelor, instituțiilor
privind acumularea și dirijarea resurselor financiare utilizate de stat pentru influențarea
proceselor economice și a relațiilor sociale în vederea realizării scopurilor macroeconomice și
obținerea echilibrului general adecvat în economie.
Obiectivele de bază ale politicii financiare constau în:
1. Creșterea economică.
2. Reducerea șomajului.
3. Reducerea inflației.
4. Creșterea nivelului de trai al populației.
Vorbind despre politica financiară trebuie să definim două noţiuni de strategie şi tactică.
Strategia financiară (termen lung) reprezintă programele  de perspectivă îndelungată, iar
Tactica financiară(termen scurt) include actele administrative și de planificare pe  perioade
scurte, precum și măsurile prevăzute a se lua pentru executarea planurilor financiare  și a
sarcinilor specifice unei perioade.
În Republica Moldova, Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) – este document prin care se
stabilesc obiectivele politicii bugetar-fiscale şi se determină cadrul de resurse şi cheltuieli ale
bugetului public naţional şi ale componentelor acestuia în perspectiva de trei ani.
Legea nr. 181 din 25 iulie 2014 privind finanțele publice și responsabilitatea
fiscală ghidează procesele de pregătire și aprobare a CBTM.
Cadrul bugetar pe termen mediu cuprinde:
 cadrul macroeconomic;
 politica bugetar-fiscală;
 cadrul de venituri;
 cadrul de cheltuieli.
 2. Componentele și trăsăturile politicii financiare

Politica financiară include două componente principale:

1. Politica bugetar-fiscală.
2. Politica monetar-creditară.

I. Politica  bugetar-fiscală  reprezintă activitatea de influenţare a proceselor social-

economice prin venituri şi cheltuieli publice, în vederea realizării principalelor scopuri
macroeconomice şi obţinerea echilibrului general.

Instrumentele politicii bugetar-fiscale sunt:

1. Impozitul, care reprezintă instrument de preluare a unei părţi din veniturile sau averea
persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului
2. Taxa, care reprezintă plata efectuată de persoanele fizice, juridice pentru serviciile 
prestate acestora de către instituţiile publice
3. Transferul,-plăţi guvernamentale  fără rambursare (compensare) făcute cetăţenilor
4. Achiziţii guvernamentale, cheltuieli băneşti pentru procurarea de bunuri şi servicii
necesare statului
Politica bugetară - reprezintă politica în domeniul cheltuielilor publice.

Ea stabileşte:
1. mărimea, destinaţia, structura optimală a cheltuielilor,
2. obiectivele ce trebuie atinse în efectuarea diferitor cheltuieli,
3. căile şi metodele ce se realizează pentru atingerea scopurilor reieșind din faptul ca eforturile să
fie minime.
Politica fiscală reprezintă politica în domeniul stabilirii resurselor financiare publice.
 Ea stabileşte:
1. volumul şi provenienţa resurselor ce pot fi procurate de stat de la fondurile sale
2. metode de preluare ce se utilizează în procesul de constituire a fondurilor financiare,
deci stabilirea sistemului şi instrumentelor fiscale.
3. obiectivele ce trebuie atinse de instrumentele fiscale folosite în procesul de constituire
a fondurilor financiare.

II. Politica monetar-creditară – reprezintă activitatea de influențare a proceselor social-

economice prin oferta de bani în vederea realizării principalelor scopuri macroeconomice.

Instrumentele politicii monetar-creditare:

1. Operaţiuni pe piaţa deschisă cu titlurile de valoare (vânzarea cumpărarea de către  Banca
Naţională a Moldovei (BNM) a titlurilor de valoare emise de Guvernul ţării ce urmăreşte
scopul de mărire sau reducere a cantității de bani în circulație).
2. Modificarea ratei dobânzii (micşorarea sau mărirea ratei dobânzii contribuie la mărirea sau
micşorarea resurselor creditare a băncilor comerciale).
3. Modificarea cotei rezervelor obligatorii (schimbarea cotei depozitelor obligatorii a băncilor
comerciale care se păstrează în numerar la Banca Naţională a Moldovei).
4. Intervenţia pe piaţa valutară(stabilizarea cursului valutar prin vânzarea sau cumpărarea
monedei de către Banca Națională a Moldovei).

3.Direcții și obiective ale politicii financiare în Republica Moldova

Datorită faptului că Republica Moldova se află într-o criză economică deja mai mult de un
deceniu, statul nostru se confruntă cu mari dificultăţi de ordin financiar, care împiedică atingerea
obiectivelor politicii generale a statului. Problemele financiare, instabilitatea politică şi lipsa unor
investiţii consistente caracterizează toate componentele activităţii publice și private.
Identificarea, antrenarea şi fluidizarea resurselor financiare, reclamă politici şi acţiuni
neordinare. Republica Moldova are nevoie de un aflux masiv de resurse financiare. Investiţiile
străine directe nu vor întârzia dacă va exista o cosecvenţă politică în favorizarea acestor
plasamente. Sunt absolut necesare măsuri energice în perfecţionarea sistemului legislativ privind
investiţiile, extinderea exportului (prin sporirea competitivităţii produselor autohtone),
disciplinarea regimului fiscal, negocierea unor credite preferenţiale cu destinaţie specială,
asistenţa externă prin antermediul unor instituţii financiare specilizate şi altele.
Componenta esenţială a politicii de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova este perfecţionarea
continuă a relaţiilor financiare, a mecanismelor de menţinere a stabilităţii şi echilibrului
macroeconomice, de stimulare a acumulărilor, investiţiilor, creşterii economice şi ca rezultat
ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Aceste obiective strategice ale politicii economice şi
sociale a statului pot fi atinse dacă se vor realiza integral toate componentele politicii financiare
cu implementarea mecanismelor şi măsurilor corespuzătoare.
Obiectivul principal al Guvernului pe termen mediu este în continuare consolidarea
poziţiei fiscale şi gestionarea responsabilă a finanţelor publice. Politica fiscală, aşa cum este
prevăzută în CBTM, sprijină creşterea economică şi agenda de reforme structurale,
asigurând un nivel al cheltuielilor publice de circa 33% din PIB. Către anul 2023, pe lângă
investiţii în infrastructură, acestea vor fi direcţionate pentru investiţii în instituţii de
învăţământ şi sănătate, agricultură şi dezvoltarea regională etc.

Obiectivele politicii bugetar-fiscale pentru anul 2021 sunt:

  Legislație fiscală și vamală favorabilă dezvoltării economice; 
 Măsuri de consolidare a veniturilor bugetare în vederea -nanțării cheltuielilor publice; 
 Corelarea cadrului de cheltuieli cu cadrul de resurse disponibile; 
 Măsuri pentru susținerea mediului de afaceri; 
 Promovarea utilizării eficiente a resurselor publice;
  Îmbunătățirea calității serviciilor publice pentru a sprijini obiectivele de creștere economică
și echitate socială prin implementarea unor măsuri de reformă care vor contribui la cheltuieli
eficiente, sustenabile și favorabile creșterii economice.
 3.1. Obiectivele politicii financiare în domeniul cheltuielilor publice. Politica bugetară
În domeniul cheltuielilor publice politica financiară trebuie:
 să stabilească mărimea, destinația și structura optimă ale acestor cheltuieli;
 să definească obiectivele ce trebuie atinse prin efectuarea diferitelor categorii de
cheltuieli;
 să precizeze căile, metodele și instrumentele ce trebuie folosite pentru ca obiectivele
respective să fie realizate cu minim de efort financiar (cu resurse financiare cât mai
puține).
Cheltuielile totale ale societății nu pot depăși cuantumul resurselor financiare interne ale tarii –
societatea nu poate consuma mai mult decât produce.
Obiectivele principale ale politicii bugetare pentru anul 2021 şi orizontul de ani 2022-2023
în Republica Moldova sunt: 
1) întreprinderea măsurilor pentru îmbunătăţirea structurii cheltuielilor bugetare prin
reducerea cheltuielilor curente neproductive şi crearea spaţiului pentru proiecte de
dezvoltare; 

2) îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice pentru a sprijini obiectivele de creştere

economică şi echitate socială prin implementarea unor măsuri de reformă menite
să facă cheltuielile eficiente, sustenabile şi favorabile creşterii economice;

3) consolidarea veniturilor prin extinderea bazei fiscale, adoptarea măsurilor pentru

combaterea economiei subterane şi avansarea în implementarea reformei
administrării fiscale şi conformării fiscale. De asemenea, urmează a fi revizuite şi
optimizate diverse scutiri şi/sau cote reduse la TVA, accize, impozitul pe venit al
persoanelor fizice, impozitul pe venit al persoanelor juridice şi impozitele pe
proprietate;

4) eficientizarea cheltuielilor, inclusiv a celor capitale, sporirea eficienţei

cheltuielilor în învăţământ, agricultură şi îmbunătăţirea performanţei în domeniul
ocrotirii sănătăţii; 

5) perfecţionarea programelor de asistenţă socială şi adoptarea măsurilor pentru

asigurarea protecţiei sociale şi securităţii sociale pentru persoanele vârstnice,
pensionari şi categoriile cele mai vulnerabile; 

6) implementarea unei politici clare de protecţie socială, care nu numai va susţine

categoriile sensibile ale populaţiei, ci şi va încuraja ocuparea forţei de muncă,
asigurarea sustenabilităţii fiscale şi administrarea rapidă şi eficientă a acestor
cheltuieli; 

7) consolidarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. În domeniul

retribuirii muncii, obiectivul primordial pe termen mediu îl constituie fortificarea
cadrului normativ în domeniu, micşorarea numărului valorilor de referinţă
aplicate în scopul perfecţionării şi eficientizării sistemului de salarizare, menite să
asigure o creştere sustenabilă a salariilor angajaţilor, corelate cu ritmurile de
creştere a productivităţii muncii; 
 8) consolidarea cadrului de management al investiţiilor publice. În scopul evaluării
procesului de planificare, monitorizare, executare a cheltuielilor capitale publice,
Guvernul a beneficiat de o evaluare a managementului investiţiilor publice
(PIMA) din partea Fondului Monetar Internaţional. Această evaluare conţine o
analiză amplă, dar şi un şir de recomandări pe termen mediu, care vor contribui la
îmbunătăţirea cadrului de management al investiţiilor publice; 

9) dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice; 

10) extinderea posibilităţilor de procurare a valorilor mobiliare de stat de către

persoanele fizice; 

11) îmbunătăţirea şi extinderea informaţiei privind riscurile bugetare şi de

management al acestora. Începând cu anul 2018, Nota privind riscurile bugetar-
fiscale se publică ca anexă la pachetul de documente bugetare. În perspectivă,
conţinutul notelor privind riscurile bugetarfiscale urmează a fi îmbunătăţit prin
extinderea domeniilor acoperite; 

12) consolidarea achiziţiilor publice. Obiectivul pe termen mediu este de a desfăşura

toate achiziţiile publice în mod transparent prin intermediul sistemului electronic
de achiziţii; 

13) reforma administraţiei publice este o prioritate strategică a Guvernului. Sectorul

public urmează să fie ajustat la evoluţiile socioeconomice, iar administraţia
publică eficientă şi profesionistă poate servi ca un avantaj competitiv pentru
dezvoltarea ţării. Noul concept al sistemului administrativ public trebuie să fie
bazat pe valori precum transparenţa, predictibilitatea, responsabilitatea,
adaptabilitatea şi eficienţa.
3.2. Obiectivele politicii financiare în domeniul resurselor financiare publice. Politica
fiscală. 
Politica financiară în domeniul veniturilorr publice include: politica fiscală, politica de
administrare fiscală, politica vamală și administrare vamală.
 În domeniul resurselor financiare publice, politica financiară promovată trebuie să stabilească:
 volumul resurselor financiare publice -  este determinat de cuantumul cheltuielilor
publice aferente fiecărei perioade. Teoretic, organele de decizie competente aprobând
aceste cheltuieli determină însăși volumul necesar de resurse financiare publice. Însa,
practic, între cererea de resurse financiare publice și oferta de resurse financiare publice
nu există întotdeauna o concordanță deplină (fie cererea de resurse este mai mare decât
oferta, fie invers);
 proveniența resurselor financiare publice – interne sau externe;
 numărul și tipul modalităților de prelevare a contribuției la fondurile publice – impozite
directe și indirecte, taxe etc.;
 instrumentele (pârghiile financiare) de influențare a proceselor economice. De ex. sa
stimuleze agenții economici la efectuarea de investiții productive în anumite ramuri
(subramuri) economice, la crearea de noi locuri de muncă, la ridicarea nivelului calitativ
și al competitivității produselor etc.
 veniturile care provin de la sectorul public;
 modalitățile de realizare a echilibrului financiar.
Obiectivele politicii fiscale 2021-2023 în Republica Moldova sunt:
Sistemul fiscal în continuare va fi orientat spre stimularea proceselor economice şi sociale în
vederea creării unui climat prosper pentru fiecare cetăţean în parte. Pentru asigurarea unui mediu
fiscal axat pe impulsionarea dezvoltării economice, obiectivele generale ale politicii fiscale vor
urmări: 
1) perfecţionarea şi simplificarea sistemului fiscal; 
2) asigurarea finanţării cheltuielilor publice (investiţii, cheltuieli sociale şi educaţie, cheltuieli
privind asigurarea ordinii publice etc.); 
3) redistribuirea echitabilă a venitului naţional; 
4) stimularea economică; 
5) armonizarea legislaţiei fiscale naţionale cu standardele Uniunii Europene legate de punerea în
aplicare a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.