COLEGIUL TEHNIC „INFOEL” BISTRIȚA

PROIECT DE SPECIALITATE
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENȚELOR PROFESIONALE
NIVEL 4

TEMA: Redresoare de precizie realizate cu AO

PROFESOR INDRUMATOR, CANDIDAT,

NICOARĂ RODICA   BRĂTFĂLEAN LIVIU 

Calificarea profesională
TEHNICIAN DE TELECOMUNICAȚII
2022
CUPRINS

Argument

CAPITOLUL I ………...........................................................................................3
REDRESOARE. Notiuni generale
Redresoare fara filtru
 Redresor monofazat monoalternanţă
 Redresor monofazat dublă alternanţă (cu priza mediană) 
 Redresor monofazat dublă alternanţă (în punte)
Redresoare cu filtru 
 Redresor monofazat monoalternanţă cu filtru capacitiv
 Redresor monofazat dublă alternanţă în punte cu filtru capacitiv
 Redresoare cu multiplicarea tensiunii

CAPITOLUL II …………………………………………………………………5
Redresoare de precizie 
 Redresorul de precizie monoalternanţă în structură neinversoare, cu o singură cale de
reacţie
 Redresor de precizie monoalternanţă, în configuraţie inversoare, cu două căi de
reacţie
 Redresor de precizie bialternanţă

CAPITOLUL III ………………………………………………………………..7

 Modul de lucru 

CAPITOLUL IV…………………………………………………………………12
Exemplificare practica –schema electrica realizata cu simulatorul Multisim

Norme de sanatate si securitate la locul de munca

Bibliografie
 ARGUMENT

Prin realizarea acestei lucrari am avut prilejul:

-să identific diverse tipuri de redresoare;
-să precizez parametrii caracteristici fiecărui tip de redresor;
-să inteleg functionarea fiecarui tip de redresor;
-sa interconectez componente electronice;
-sa pun in functiune si sa verific functionarea unui montaj electronic
Din punct de vedere practic am avut nenumarate ocazii de invatare directa, avand fise de lucru in
cadrul practicii comasate. Am invatat in decursul acestora importantul aspect pe care l-am avut
mereu in vedere, si anume, verificarea circuitului, bascularea circuitului ajutandu-ma de
redresorul din dotare pe care am invatat sa lucrez usor intelegand rolul acestuia
Prin prezenta lucrare am corelat cunoștințele teoretice și practice dobândite în timpul școlii cu
cele întâlnite în documentația tehnică de specialitate parcursă în perioada de elaborare a
atestatului.
In decursul acestui document de informare veti identifica urmatoarele caracteristici din cadrul
redresoarelor:
-Notiunile generale a redresoarelor
-Tipurile de redresoare
-Utilizarea corecta a redresoarelor
-Modul de lucru
-Exemplificarea practica
-Normele de sanatate si securitate la locul de munca
CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI
Prin redresoare se intelege un circuit electronic capabil sa transforme energia electrica de curent
alternativ in energie de curent continuu.Alimentarea redresoarelor se face de obicei de la reteaua
de energie electrica.

O importantă parte a aparaturii electronice este alimentată cu energie de curent continuu. Această
energie se obţine în majoritatea cazurilor de la reţeaua de current alternativ. Schema bloc a unui
circuit de alimentare este prezentată în figura 1.

- Transformatorul are rolul de a modifica tensiunea reţelei conform tensiunii continue necesare
consumatorului. Acesta separa totodată reţeaua de circuitul electronic alimentat. Nu există
legatură directă de la sarcină la reţea şi eventualul utilizator este protejat de un contact direct cu
reţeaua.

- Redresorul este un circuit care transformă tensiunea alternativă într-o tensiune pulsatorie.
Tensiunea de la ieşirea redresorului conţine în afara componentei continue şi componente
alternative. Fluxul de energie parcurge redresorul de la intrare, unde este conectată sursa de
tensiune alternativă şi după redresare ajunge la sarcina (consumator) , filtrata si stabilizata.
Redresorul este compus din elemente redresoare necomandate (diode), semicomandate
(tiristoare), sau comandate ( tranzistoare), are scheme diverse şi realizează transformarea
tensiunii alternative într-o tensiune pulsatorie, cu o componentă continuă diferită de zero.

- Filtrul micşorează influenţa componentelor alternative ale tensiunii de la ieşirea redresorului

asupra consumatorului. Funcţionarea lui se bazează pe acumularea de energie în intervalul de
timp în care tensiunea creşte şi cedarea de energie consumatorului în intervalul de timp în care
tensiunea scade.

- Stabilizatorul are rolul de a furniza consumatorului o tensiune sau un curent. Conectat între
redresor şi sarcină, stabilizatorul transformă sursa de tensiune nestabilizată într-o sursă de
tensiune stabilizată . Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care menţin constantă
tensiunea pe rezistenţa de sarcină (tensiunea stabilizată), în condiţiile variaţiei tensiunii de intrare
(tensiunea nestabilizată), a curentului de sarcină şi a temperaturii.

- RS este consumatorul (rezistenţa de sarcină) care poate fi pur rezistivă, dar în multe situaţii are
şi o componentă inductivă.

REDRESOARE FĂRĂ FILTRU

Redresor monofazat monoalternanţă

Schema electrică a unui redresor monofazat monoalternanţă este prezentată în figura 1

Prezenţa diodei redresoare D în circuit implică analiza funcţionării redresorului pentru două
cazuri. În ambele cazuri dioda este înlocuită prin rezistenţa ei echivalentă.
Dioda D conduce: În acest caz dioda este caracterizată de un circuit echivalent ce constă în
rezistenţa ei internă rd. Valoarea acestei rezistenţe directă se situează, ca valoare, în jurul sutelor
de ohmi. Rezistenţa internă a sursei de alimentare se notează cu rg. Circuitul echivalent al
redresorului monoalternanţă, pe durata de conducţie a diodei este prezentat în figura 2.

Dioda D este blocată: În acest caz dioda este caracterizată de un circuit echivalent ce constă în
rezistenţa ei inversă ri. Valoarea acestei rezistenţe inverse este foarte mare (de ordinul
megaohmilor), astfel încât se poate considera (fără a introduce o eroare semnificativă) că
valoarea curentului prin circuit este zero, iar în consecinţă fuctioneaza ca o intrerupere.
Relatii matematice cand dioda conduce:

Relatii matematice cand dioda nu conduce:

Variaţiile în timp a curentului a tensiunii de intrare ui(t), respectiv la bornele sarcinii us(t) sunt
prezentate în figura 3.

Factorul de ondulaţie Forma de undă redresată este departe de a avea o valoare continuă, având
mari variaţii (între zero şi valoarea maximă), precum şi intervale când este nulă. Acest lucru este
pus în evidenţă cu ajutorul factorului de ondulaţie, parametru ce caracterizează calitativ forma de
undă, cat de aprope este aceasta de o componenta continua..
Factorul de ondulaţie este definit ca raportul dintre amplitudinea armonicei de cea mai mică
frecvenţă (fundamentala) şi valoarea medie a semnalului.
Valoarea supraunitară a factorului de ondulaţie subliniază calitatea slabă a redresării mono
alternanţă. Se observă că în cazul unei tensiuni continue, factorul de ondulaţie este egal cu zero.
Randamentul redresării se defineşte ca raportul dintre puterea de c.c. în sarcin ă şi puterea total ă
(puterea de c.a. absorbita de la sursa).

Redresor monofazat dublă alternanţă (cu priza mediană)

Schema electrică a unui redresor monofazat monoalternanţă este prezentată în figura

Circuitul este alimentat de două tensiuni de intrare, care sunt în antifază.

De cele mai multe ori, cele două tensiuni de intrare în antifază se obţin de la un transformator cu
priză mediană în înfăşurarea secundară. Modul în care funcţionează redresorul monofazat dublă
alternanţă este următorul: În fiecare semiperioadă conduce câte o diodă (cealaltă fiind blocată),
în funcţie de polaritatea tensiunii de intrare.
Circuitul echivalent al redresorului monofazat dublă alternanţă, pe durata de conducţie a diodei
D1 (prima semialternanţă) , respective pe durata de conductie a diodei D2 (a doua semialternanta)
este prezentat mai jos.
Factorul de ondulaţie:

Randamentul:

Redresor monofazat dublă alternanţă (în punte)

Schema electrică a unui redresor monofazat monoalternanţă în punte este prezentată în figura

Funcţionarea redresorului în punte este următoarea:

În semialternanţa pozitivă a tensiunii de intrare conduc diodele D 2 şi D4, iar diodele D1 şi D3 sunt
blocate;
În semialternanţa negativă a tensiunii de intrare conduc diodele D 1 şi D3, iar diodele D2 şi D4
sunt blocate.
Circulaţia curentului prin redresor este prezentată în figura :

Diagramele de variaţie în timp a tensiunilor sunt similare cu cele din de la redresorul cu priza
mediana.
Valorile medii, efective ale tensiunilor şi curenţilor sunt identice cu cele obţinute în cazul
redresorului dublă alternanţă cu priză mediană; De asemenea, caracteristica externă,
randamentul, factorul de ondulaţie şi valoarea maximă a curentului prin diodă sunt identice cu
cele obţinute în cazul redresorului dublă alternanţă cu priză mediană;
Singura deosebire faţă de redresorul cu priză mediană apare în ceea ce priveşte tensiunea
maximă inversă pe diodă.

REDRESOARE CU FILTRU
În cele mai multe cazuri, forma de undă obţinută la ieşirea unui redresor fără filtru nu este
convenabilă pentru alimentarea aparaturii electronice, deoarece componenta variabilă a tensiunii
pe sarcină are valoare mare. În cazurile prezentate anterior, variaţia vârf la vârf a componentei
variabile a tensiunii de pe sarcină este cuprinsă între zero şi amplitudinea tensiunii de intrare.
Este necesar ca între redresor şi sarcină să se introducă un filtru care are scopul de atenuare a
ondulaţiei tensiunii redresate. Filtrul cel mai des folosit este cel capacitiv.

Redresor monofazat monoalternanţă cu filtru capacitive

Schema electrică a unui redresor monofazat monoalternanţă cu filtru capacitiv este prezentată în
figura
Redresor monofazat dublă alternanţă în punte cu filtru capacitive
Schema electrică a unui redresor monofazat monoalternanţă în punte cu filtru capacitiv este
prezentată în figura
CAPITOLUL II
Redresoare de precizie

Tensiunea la ieşirea redresorului monoalternanţă, cu diodă semiconductoare cu siliciu, nu repetă

identic semialternanţa pozitivă a tensiunii de intrare ci prezintă un decalaj de aproximativ 0,6 V
faţă de aceasta.
În aplicaţiile care au în vedere prelucrarea de informaţie, pentru măsurarea tensiunilor lternative,
sau în nenumărate alte aplicaţii de semnal mic, este inacceptabilă distorsionarea semnalului.
Pentru înlăturarea inconvenientelor prezentate mai sus se folosesc scheme compuse din AO şi
diode semiconductoare, numite redresoare de precizie.

Redresorul de precizie monoalternanţă în structură neinversoare, cu o singură cale de

reacţie
Schema cea mai simplă a unui redresor de precizie monoalternanţă, în configuraţie neinversoare
este prezentată în Fig

Funcţionarea schemei se studiaza pentru două cazuri separate:

Tensiunea de intrare este pozitivă.
În această situaţie AO lucrează în structură de amplificator neinversor, tensiunea la ieşirea lui
este pozitivă şi ca urmare dioda D1 conduce. Se închide calea de reacţie negativă prin D1 şi R2.
Dacă se presupun infinite amplificarea în bucla deschisă a amplificatorului operaţional şi
impedanţa de intrare atunci rezultă ca nu există căderi de tensiune pe rezistenţele R1 şi R2 şi în
plus că tensiunea diferenţială de intrare este nulă. De aici rezultă că tensiunea de ieşire Uo este
egală cu tensiunea de intrare Ui.
Tensiune intrare este negativă
In aceasta situatie se obţine o tensiune negativă la ieşirea AO. Aceasta duce la blocarea diodei
D1 şi implicit la întreruperea căii de reacţie. Funcţionând în buclă deschisă AO se va satura
pentru un nivel al tensiunii de intrare de aproximativ 60 uV. Valoarea tensiunii de ieşire se
păstrează nulă datorită valorii mult mai mari a rezistenţei dinamice a diodei D1 blocate (uzual
sute sau mii de M ohm) decât a rezistenţei de sarcină RL, care are uzual valori cu cel puţin trei-
patru ordine de mărime mai mici.
Principalul dezavantaj al acestei scheme constă tocmai în faptul că pe durata intervalului în care
pe intrare se aplică tensiune negativă, AOiese din regimul liniar de funcţionare. Pentru modifica
tensiunea de ieşire de la 0 V la 12 V un AO cu viteză de creştere de 0,5V/us are nevoie de 24 us
şi va avea nevoie de alte 24us pentru a reveni la 0 la ieşirea din saturaţie. Rezultă deci 48us
pierdute din timpul de funcţionare pentru fiecare interval de aplicare a tensiunii negative pe
intrare.
Dacă presupunem un semnal sinusoidal cu frecvenţa puţin peste 10 kHz aplicat la intrare
obţinem o pierdere de peste 50% din alternanţa pozitivă datorită regimului neliniar de
funcţionare.
Acest neajuns major poate fi eliminat prin introducerea unei căi suplimentare de reacţie care să
asigure funcţionarea în buclă închisă a AO şi pe perioada când la intrare este aplicat semnal cu
polaritate corespunzătoare regimului de blocare.

Redresor de precizie monoalternanţă, în configuraţie inversoare, cu două căi de reacţie

Funcţionarea schemei este echivalentă celei prezentate în figura 2, în plus la această configuraţie
are loc şi o inversare de polaritate.

Pentru tensiune de intrare negativă, prin R1 tensiunea de intrare este aplicată intrării inversoare a
A.O. şi la ieşire rezultă o tensiune pozitivă. Dioda D1, polarizată direct, conduce şi A.O.
lucrează ca inversor repetor de tensiune (R1 = R2), respectând relaţia Uo = Ui . Trebuie remarcat
că R2 închide bucla de reacţie negativă după D1. Din această cauză montajul cu A.O. "reduce"
căderea de tensiune între intrare şi ieşire de la UF, căderea în sens direct pe o diodă în conducţie,
la UAF0 , unde este amplificarea în buclă deschisă a A.O. folosit.
Deoarece în general are valori de ordinul sutelor de mii, distorsiunile de la ieşire vor fi datorate
preponderent tensiunii de offset a amplificatorului şi nu principiului de funcţionare.
Rolul rezistorului R3 este de a minimiza offsetul termic, asigurând impedanţe egale pe cele două
intrari ale A.O.
Dacă se doreşte şi amplificarea semnalului redresat, aceasta se poate realiza prin simpla
modificare a raportului RR12 la valoarea dorită a amplificarii
O îmbunătăţire semnificativă a răspunsului în frecvenţă al redresorului de precizie se obţine prin
introducerea în schemă a unei diode suplimentare, D2. Rolul acestei diode este de a asigura
închiderea buclei de reacţie a A.O. şi în cazul în care tensiunea de intrare este pozitivă. În
aceasta situaţie, tensiunea din ieşirea A.O. este negativă şi ca urmare dioda D2, polarizată direct,
conduce realizând o cale de reacţie negativă totală, cu decalajul inerent de 0,6 V. Ca urmare
A.O. lucrează şi pentru tensiuni pozitive de intrare ca inversor - repetor şi deci nu mai apare
saturarea ieşirii la -VCC . În aceste condiţii iesirea A.O. poate să urmărească semnalul de intrare
(inversat). Această schemă poate redresa cu precizie mulţumitoare semnale sinusoidale cu
amplitudinea de 10 V şi frecvenţa de 100 kHz, în cazul în care se folosesc A.O. rapide, cu
compensare externă de frecvenţă.

Redresor de percizie bialternanţă

Pentru redresarea bialternanţă, de precizie, a tensiunilor alternative se poate folosi schema din

Descrierea funcţionării montajului.

Vom presupune că sunt respectate următoarele condiţii:
R1 = R3;
 R4 = 2R5;

R4 = R7 ;

R2 = R1 || R3;

R6 = R4 || R5 || R7 .
A.O. U1 împreună cu R1, R3, D1, D2 şi R2 formează un redresor de precizie monoalternanţă, a
cărui tensiune de ieşire o notăm Uo1.
A.O. U2 împreună cu R4, R5, R6 şi R7 formează un amplificator sumator inversor. Pe cele două
intrari ale acestui amplificator sumator se aplică:
a. semnalul de intrare, (prin R4), şi
b. semnalul de ieşire al redresorului realizat cu U1 (prin R5).
Se analizează funcţionarea montajului pentru cele două alternanţe ale semnalului (presupus
sinusoidal) de intrare:
1.Alternanţa negativă a semnalului de intrare:
Tensiunea de ieşire a A.O. U1 este pozitivă, Uo1 este 0 datorită lui D1 care este blocată şi ca
urmare A.O. U2 funcţionează ca inversor-repetor al tensiunii Ui aplicată prin R4; tensiunea de
ieşire are valoarea:

Uo = Ui .
2.Alternanţa pozitivă a semnalului de intrare.
Tensuinea U o1 are valoarea -Ui şi deci pe cele două intrări ale amplificatorului sumator realizat
cu A.O. U2 se alpică tensiunile Ui şi -Ui .
Datorită raportului rezistentelor R4, R5 şi ţinând cont că R4 = R7 ecuaţia de funcţionare a A.O. U2
este:
Uo = Ui + 2Uo1. Înlocuind Uo1 cu -Ui se obţine:

Uo = Ui .
Din cele de mai sus se constată că pentru alternanţa pozitivă a tensiunii de intrare se obţine la
ieşire semnal de aceeaşi amplitudine iar pentru alternanţa negativă se obţine la ieşire semnalul de
intrare dar cu semn schimbat. Putem concluziona ca redresorul de precizie prezentat realizează
funcţia algebrică "MODUL".
Dacă este necesară o amplificare a tensiunii obţinută după redresarea de precizie, montajul poate
îndeplini simultan şi funcţia de amplificator, amplificarea fiind dată de raportul rezistentelor R7
şi R4, cu păstrarea condiţiei R4 = 2R5.
Pentru situaţii în care este de dorit integrarea tensiunii de ieşire se poate realiza şi această
funcţie prin montarea unui condensator C1 în paralel cu rezistorul R7
Capitolul III

BIBLIOGRAFIE
https://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/Redresoare-de-
precizie634.php
http://tet.pub.ro/Documente/Materiale%20pentru%20studen%C8%9Bi/An%20III/CIA/
lucrarea_7.pdf
https://www.scribd.com/document/79682950/REDRESOARE-DE-PRECIZIE