Cuprins

Introducere
• 2. Cuprins
o Precizarea/menționarea unui eveniment/a unei acțiuni
o Prezentarea unui eveniment/a unei acțiuni
o Formularea unui punct de vedere și argumentarea printr-un fapt istoric
• 3. Concluzie
1. Introducere
Introducerea trebuie să fie un paragraf format din două-trei propoziții care să ofere o imagine de
ansamblu asupra temei date. Ideile se pot referi atât la contextul internațional, cât și la cel intern, doar la
contextul intern sau doar la contextul internațional. De exemplu, dacă cerința se referă la „Ideologii și
practici politice în secolul al XX-lea”, menționarea situației internaționale este chiar benefică, întrucât
enunțul nu se limitează doar la România.
De asemenea, în introducere poți să rezumi cerința/definești conceptul din cerință în câteva idei, sau
poți doar să anticipezi ceea ce urmează să scrii.

„statul român modern”.

Introducere prin care rezumi cerința:
Situația politică, socială și economică a cunoscut numeroase modificări în perioada dintre secolele al
XVIII-lea-al XX-lea, fapt datorat atât situației interne, cât și situației internaționale la care România a
fost nevoită să participe diplomatic și armat pentru a-și îndeplini obiectivele naționale. Proiectele
politice din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, înfăptuirea Unirii din 1859, participarea la „criza
orientală”, cucerirea Independenței în 1877, implicarea în Primul Război Mondial și, în final, realizarea
Marii Uniri în 1918, dezvăluiesc lupta acerbă și dorința pentru unitate și libertate a românilor, precum
și parcursul ascendent pe care statul român l-a avut în procesul de modernizare.
Introducere prin care anticipezi ceea ce urmează să scrii:
Secolul al XVIII-lea, denumit de istorici și „epoca fanariotă”, a fost marcat de consolidarea influenței,
pe de o parte, a Imperiului Otoman în Moldova și Țara Românească, iar pe de altă parte, de influența
Imperiului Habsburgic în Transilvania. Lipsa drepturilor și libertăților esențiale, precum și discrepanța
dintre realitatea socială și cea politică i-a ambiționat pe români, stârnind în ei dorința de emancipare și
unitate. Ideile politice din acest secol nu doar că servesc drept inspirație pentru proiectele din secolul al
XIX-lea, dar reprezintă și primul pas spre modernitate.
2. Cuprins
Odată redactată introducerea, poți trece cu încredere la cuprins. Acesta este cea mai importantă parte
dintr-un eseu, întrucât reprezintă dezvoltareasubiectului și rezolvarea cerințelor. Trebuie să fii foarte
atent, deoarece gradul de complexitate al fiecărei cerințe este diferit!
Este o diferență între a preciza, a menționa și a prezenta un eveniment.
Printre cerințele eseurilor de Bac pe care trebuie să le dezvolți avem următoarele exemple:
1. precizarea unei constituții adoptate… / prezentarea unei trăsături a …
2. prezentarea unui fapt istoric referitor…
3. menționarea câte unei acțiuni… / menţionarea a două cauze …
4. formularea unui punct de vedere referitor la…
Cuprins
• Precizarea/menționarea unui eveniment/a unei acțiuni
• Prezentarea unui eveniment/a unei acțiuni
• Formularea unui punct de vedere și argumentarea printr-un fapt istoric
Precizarea/menționarea unui eveniment/a unei acțiuni
Precizarea și menționarea unui eveniment se referă strict la scrierea lui, fără o dezvoltare pe larg. Un
context, o personalitate și/sau un an legat de evenimentul respectiv sunt informații binevenite, însă o
descriere amănunțită trebuie evitată deoarece nu numai că riști să nu fii punctat, dar riști și să nu te
încadrezi în limita de spațiu impusă, de aproximativ două pagini.
Iată două exemple de „precizare” și „menționare”, întocmite pe baza simulării examenului de
Bacalaureat din anul 2015:
• precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în secolul al XVIII-lea
Un proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în secolul al XVIII-lea, a fost „Supplex
Libellus Valachorum” din anul 1791, inspirat în mare parte de „Supplex Libellus” din 1744, întocmit
de episcopul Inocențiu Micu Klein în Transilvania. Cei care au redactat actul, printre care Gheorghe
Șincai și Samuil Micu, au cerut împăratului Leopold al II-lea drepturi politice și civile egale cu cele ale
păturei privilegiate.
• menționarea a două acțiuni de politică internă desfășurate în statul român modern în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia dintre aceste acțiuni
În anul 1859, datele de 5, respectiv 24 ianuarie, au însemnat dubla alegere a domnitorului Alexandru
Ioan-Cuza în Moldova și Țara Românească și implicit unirea celor două principate. Acest eveniment a
avut un caracter unitar și democratic, iar în urma sa, voința populară a fost pusă la rang de lege.
Cu toate acestea, domnia lui Cuza nu a durat foarte mult astfel că, în anul 1866, după abdicarea
domnitorului, Carol I i-a fost succesor. În același an s-a adoptat, pe 1 iulie, o nouă Constituție.
Principala calitate a acesteia a fost caracterul său liberal, fiind concepută după modelul constituției
Belgiei din 1831.
Prezentarea unui eveniment/a unei acțiuni
Spre deosebire de liniuțele care cer menționarea/precizarea unui fapt istoric, cerința care începe cu
„prezentarea unui eveniment/fapt istoric/a unei acțiuni…” presupune o descriere amănunțită. Iată
câteva puncte pe care trebuie să le atingi atunci când prezinți un eveniment istoric:
• contextul istoric (intern sau internațional)
• spațiul istoric în care se desfășoară evenimentul
• cauza care a dus la producerea evenimentului
• scopul evenimentului
• descrierea evenimentului
• o personalitate implicată
• anul producerii evenimentului
• consecințele evenimentului
În funcție și de cerință, aceste puncte pot sau nu pot fi îndeplinite în totalitate.
Iată „prezentarea unui proiect politic din secolul al XIX, care a contribuit la formarea statului român
modern”, cerință prezentă în subiectul simulării din anul 2015, pentru clasa a XII-a:
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe fondul izbucnirii revoluțiilor în Europa, Țările Române au
reînceput lupta pentru libertate. Cauzele revoluției din 1848 au coincis în toate cele trei țări, fapt ce
denotă unitatea românilor în gândire: existența privilegilor feudale, nerezolvarea problemelor agrare,
asuprirea națională. Scopul revoluției a fost înlocuirea vechiului regim, preluarea puterii de către
burghezie și libertatea economică deplină.
În Țara Românească, un rol foarte important l-a avut organizația secretă „Frăția”, întemeiată de Nicolae
Bălcescu cu cinci ani înainte de izbucnirea revoluției. Membrii acesteia, C.A Rosetti, frații Golescu,
frații Dumitru, Ion Ghica, Ion Heliade Rădulescu, au avut rolurile principale în revoluție.
Astfel, în luna mai a anului 1848, comitetul revoluționar formulează ceea ce avea să fie cunoscut mai
târziu ca „Proclamația de la Islaz”, un program care sintetiza obiectivele și sarcinile revoluției în 22 de
articole. Revoluționarii cereau printre altele: independența administrativă și legislativă, egalitatea
drepturilor politice, adunarea generală să fie compusă din reprezentanți ai tuturor stărilor sociale,
domnitor ales pe cinci ani și emanciparea clăcașilor.
Proclamația a fost citită la adunarea populară de la Islaz din data de 9 iunie 1848. Două zile mai târziu,
revoluția izbucnește și la București. Așadar, sub presiunea mulțimii și a lipsei de sprijin din partea
armatei, domnitorul Gheorghe Bibescu a fost obligat să semneze Constituția și să recunoască noul
guvern.
Revoluția nu a fost văzută cu ochi buni de guvernul țarist și de Imperiul Otoman, a căror influență era
pusă sub semnul întrebării. În ciuda eforturilor diplomatice deosebite întreprinse, revoluționarii au fost
nevoiți să se retragă, presiunile boierilor și a țarului determinând armata otomană să grăbească
intervenția. Astfel că, în semn de protest, în ziua de 6 septembrie 1848, populația bucureșteană se
strânge într-o demonstrație în care se arde Regulamentul Organic. O confruntare militară este
inevitabilă, o luptă grea ducându-se pe Dealul Spirii la data de 13 septembrie 1848, între membrii
revoluției și armata turcească. Acest eveniment a însemnat înăbușirea revoluției.
Cu toate acestea, ideile au rămas întipărite în conștiința românilor, acestea deschizând drumul unei serii
de evenimente care vor dovedi, încă o dată, caracterul unitar al românilor. De asemenea, prin acțiunile
întreprinse în anii ce au urmat, idealurile naționale exprimate în cadrul programelor revoluționare vor fi
în cele din urmă realizate.
Formularea unui punct de vedere și argumentarea printr-un fapt istoric
Această cerință presupune ca tu să-ți oferi părerea legată de un anumit subiect, părere ce trebuie
argumentată, după cum spune și enunțul, printr-un fapt istoric.
Părerea ta trebuie introdusă prin conectori specifici precum „consider că”, „părerea mea este”, „în
opinia mea”, ”din punctul meu de vedere”.
Reține că punctul tău de vedere trebuie să fie pertinent și redactat folosind un limbaj istoric specific.
Formulări precum „Cred că evoluția statul român a fost bună” sau „Eu cred că statul român nu a
evoluat deloc, mai bine rămânea Transilvania sub unguri” sunt total necorespunzătoare!
Argumentarea printr-un fapt istoric înseamnă ca punctul tău de vedere să poată fi legat de un
eveniment. Este ca și cum ai avea o părere, fie ea pozitivă sau negativă, despre o persoană și aduci
argumente/exemple/dovezi prin care să-ți justifici părerea: „Din punctul meu de vedere, Gina se pricepe
foarte bine la gătit. Acum o săptămână m-a invitat la ea și mi-a făcut niște paste cu carne delicioase”.
Revenind la istorie, iată „formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statul român în primele
două decenii ale secolului al XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric”.
Consider că primele decenii ale secolului al XX-lea au fost definitorii în evoluția statului român
modern. Argument în acest sens este Marea Unire din data de 1 decembrie 1918, realizată pe fondul
participării României la Primul Război Mondial alături de Antanta între anii 1916-1918 și aflarea
noastră în tabăra învingătoare. De asemenea, dizolvarea imperiilor multinaționale a permis accesul liber
la înfăptuirea idealului național.

3. Concluzie
Concluzia ar trebui să însumeze ideile exprimate până în acel moment în eseu. O idee/o propoziție
despre evoluția evenimentelor în următorii ani este binevenită. De asemenea, ultimul paragraf trebuie
marcat de conectorul „în concluzie”. Mai jos ai un exemplu care să te ajute să înțelegi mai bine modul
de formulare al unei concluzii pentru eseu:
În concluzie, drumul României spre modernizare și desăvârșire a fost unul anevoios, presărat cu
obstacole ridicate fie de opoziția internă, fie de cea externă care nu dorea ca statul român să iasă din
sfera lor de influență. Cu toate acestea, acțiunile românilor și luptele lor au fost răsplătite într-un final,
anul 1918 rămânând în istorie ca anul în care a luat ființă statul România.

Model de eseu
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și consolidarea statului român
modern, având în vedere: (30 de puncte)
– precizarea unei caracteristici a proiectelor politice din spațiul românesc în sec. XVIII;
– menționarea a două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate de români în prima
jumătate a secolului al XIX-lea;
– prezentarea unui proiect politic din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, care a contribuit la
formarea statului român modern;
– formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statului român modern la începutul secolului al
XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidențierea relației
cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a
faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

[Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel:]

(Introducere)
Proiectele politice românești au jucat un rol important în conștientizarea românilor cu privire la
necesitatea înfăptuirii statului modern, independent și unitar, precumși la cea a modernizării societății
românești. Proiectele politice au început să se contureze în secolul al XVIII-lea, devenind tot mai
complexe pe măsură ce diferite aspecte ale lor treceau din planul ideilor în cel al rezolvărilor concrete,
într-un context extern favorabil.

(Cuprins)
(- precizarea unei caracteristici a proiectelor politice din spațiul românesc în sec. XVIII)
[- 3 puncte pentru precizarea oricărei caracteristici a proiectelor politice din sec.XVIII]
Astfel, în contextul războaielor ruso-austro-turce, boierii români formulează proiecte politice precum
memoriul de la Focșani din 1772 prin care solicită domnii pământene și unirea Moldovei cu Țara
Românească într-un stat, sub garanție europeană.
La începutul secolului al XIX-lea, demersurile politice românești s-au concretizat prin mai multe
acțiuni.

(- menționarea a două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate de români în prima
jumătate a secolului al XIX-lea)
[câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două proiecte politice referitoare la statul român modern
(3px2=6p)]
Între 1821-1848, formarea unui stat român modern a reprezentat idealul noii elite boierești și a
burgheziei care prin intermediul memoriilor, proiectelor de reformă sau activităților unor societăți
culturale și secrete, au desfășurat o amplă mișcare reformatoare.
Astfel, în Moldova, Ionică Tăutu a elaborat, în 1822, Constituția Cărvunarilor, care cerea: drepturi
cetățenești, respectarea proprietății, libertatea comerțului, a presei, egalitatea în fața legii, modernizarea
structurilor politice, administrative, juridice și fiscale.
În Țara Românească, „partida națională”, condusă de Ion Câmpineanu, a elaborat, în 1838, două
documente: „Act de Unire și Independență” și „Osăbitul Act de numire a suveranilor românilor”;
acestea cereau înlăturarea suzeranității otomane și a protectoratului rusesc instaurat în 1829, Unirea
Principatelor într-un Regat al Daciei, alegerea unui domn ereditar.
RezoluțiileAdunărilor ad-hoc de la Iași și de la București, din 1857 au fost proiecte politice importante
pentru crearea statului român modern.
Demersurile începute încă din primele decenii ale secolului și continuate de revoluțiile din 1848, au dus
la realizarea Unirii din 1859, când s-a realizat dubla alegere a lui Al.I. Cuza, atât în Moldova cât și în
Țara Românească, devenind primul domnitor al Principatelor Unite.
Această acțiune politică a fost pregătită de redeschiderea „Problemei Orientale”, prin izbucnirea
Războiului Crimeii(1853-1856), purtat de Imperiul Otoman, Anglia, Franța, Sardinia, pe de o parte, și
Rusia, pe de altă parte. Încheiat cu Congresul de Pace de la Paris, din 1856, acest război a deschis
drumul către realizarea statului român modern.

(- prezentarea unui proiect politic din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, care a contribuit la
formarea statului român modern)
[- 3 puncte pentru menționarea oricărui proiect politic din a doua jumătate a sec. XIX
– 4 puncte pentru prezentarea proiectului politic menționat, prin evidențierea relației istorice de
cauzalitate si utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici
– 2 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la proiectul politic
menționat => max. 7 p.]
Astfel, în cadrul Congresului, s-a discutat despre problema românească și s-a hotărât, printre altele, ca
Principatele să fie puse sub garanția colectivă a Marilor Puteri, iar poporul român să fie consultat cu
privire la dorința s-a de unire. Acest lucru s-a realizat prin intermediul Adunărilor ad-hoc din Moldova
și Țara Românească întrunite în 1857Proiectul Adunărilor ad-hoc (1857). [Ad-hoc în limba latină
înseamnă special pentru aceasta. Adunările ad-hoc se întruneau doar pentru hotărârea unei probleme
apoi erau dizolvate. Alegerile pentru Adunările ad-hoc au fost câştigate de partida unionistă (partida
naţională) în ambele ţări. În aceste adunări au fost reprezentate toate categoriile sociale, inclusiv
clăcaşii, care aveau dreptul să aleagă un delegat în fiecare judeţ.] Hotărârile Adunărilor ad-hoc au fost
aproape similare atât în Moldova cât şi în Ţara Românească: unirea Principatelor într-un singur stat cu
numele de România; conducerea unui prinţ dintr-o familie domnitoare europeană – el şi moştenitorii săi
să fie crescuţi în religia ţării; respectarea autonomiei ţării şi trecerea sub garanţia colectivă a celor şapte
Mari Puteri. Hotărârile Adunărilor ad-hoc au fost aduse la cunoștința Marilor Puteri în 1858, care
adoptă Convenția de la Paris. Aceasta hotărăște o unire formală și parțială a celor două Principate, care
trebuie să-și aleagă, fiecare, câte un domnitor, un guvern și o adunare reprezentativă.
Oamenii politici au recurs, însă, la alegerea aceleași persoane ca domn atât în Moldova(5 ianuarie
1859), cât și în Țara Românească (24 ianuarie 1859), înfăptuind o adevărată unire și punând, astfel,
puterile europene în fața faptului împlinit.
În timpul lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, urmașul lui Cuza la tronul României, statul a
cunoscut o evoluție, lucru confirmat de adoptarea primei Constituții(1866), câștigarea
independenței(1878), proclamarea sa ca regat(1881), fapt ce a dus la creșterea prestigiului extern.
Importanța strategică a statului român în sud-estul Europei s-a evidențiat cu ocazia celor două războaie
balcanice(1912, 1913) și, apoi, prin cooptarea sa în Primul Război Mondial de către Antanta.

(- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statului român modern la începutul secolului al
XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric.)
[- 3 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția statului român modern la
începutul secolului al XX-lea
– 5 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –
prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea
(deoarece, pentru că etc.) si concluzia (asadar, ca urmare etc.)]

(punct de vedere) La începutul secolului al XX-lea, statul român modern evoluează spre reîntregirea
teritorială. Un fapt istoric relevant îl reprezintă implicarea în Primul Război Mondial(1916-1918). /
(prezentarea faptului istoric)După doi ani de neutralitate (1914-1916), România optează pentru aderarea
la Tripla Înțelegere(Antanta) printr-un tratat semnat la 4 august 1916. Astfel, statul român se angaja să
atace Austro-Ungaria, primind în schimb promisiunea recunoașterii drepturilor sale istorice asupra
Transilvaniei și Bucovinei.Ca urmare acțiunile militare și diplomatice au adus România în tabara
învingătoare, fapt care a contribuit la recunoașterea internațională a actului politic din 1918 – unirea
Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei cu România.

(Concluzie) Așadar, evoluția României în relațiile internaționale, în secolul al XIX-lea și începutul

secolului al XX-lea, a fost dictată, în principal, de interesele sale naționale, care au pledat pentru
întregirea națională, realizată la 1918.

Ordonarea si exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel:

– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu
Indrumări pentru analiza unor surse istorice (texte) (subiectele I şi II) 
Subiectele I şi II cuprind cerinţe cu privire la:

1. Stabilirea timpului în care au loc evenimentele: de obicei se cere secolul.

Rezolvarea: se caută în text informaţia. De obicei se menţionează anul sau anii evenimentelor, care se
transformă, de către voi, apoi  în secol, ori (mai rar), este specificat direct secolul şi se transcrie acesta.

2. Stabilirea spaţiului în care se produc evenimentele: regiunea, ţara, continentul sau partea unui
continent. Rezolvarea: se transcrie din text spaţiul cerut.

3. Stabilirea subiectului istoric despre care este vorba în text sau a unei caracteristici a acestuia.

Rezolvarea: de obicei se transcrie din text răspunsul exact la întrebarea cerută.

Atenţie!!! În exerciţiile în care se cere:

a) precizarea unei informaţii menţionate atât în  sursa A cât şi în sursa B trebuie să avem un singur
răspuns care redă informaţia comună din cele două surse.
b) precizarea câte unei informaţii menţionate în sursa A,  respectiv în  sursa B trebuie să avem două
răspunsuri, câte unul pentru fiecare sursă.

4. Menţionarea unui punct de vedere cu privire la o problemă şi susţinerea sa cu o explicaţie din

text.  Rezolvarea:  se menţionează ideea cerută folosind propriile noastre cuvinte şi apoi se transcrie din
text, folosind ghilimelele, paragraful pe care l-am folosit pentru a extrage acea idee.

5. Selectarea, dintr-una sau două surse, a două informaţii aflate în relaţie cauză-efect.

Rezolvarea: se citeşte cu atenţie textul sursei sau surselor şi se transcrie din text o informaţie cauză şi o
informaţie efect.

Ca să fim siguri că informaţiile alese sunt corecte facem următorul test de control: punem informaţiile
într-o construcţie de genul: Din cauză că  (pentru că, deoarece) informaţia a, atunci informaţia b.
Dacă rezultă un text valabil din punct de vedere logic şi istoric, atunci am oferit răspunsul corect. De
exemplu: Din cauză că Ştefan cel Marea a refuzat plata tributului faţă de turci atunci el a fost atacat
de o armată otomană condusă de Suleiman paşa.

Atenţie!!! În exerciţiile pentru stabilirea cauzalităţii putem întâlni două situaţii:

a) Uneori informaţiile sunt aşezate în text chiar în această formă evidentă cauză-efect. În acest caz le
găsim foarte uşor deoarece ne uităm după termenii care ne arată cauzalitatea, numiţi conectori: din
cauză că (deoarece)- atunci(de aceea, pentru aceea).
b) Alteori trebuie să descoperim noi în sursa sau în sursele citate relaţia cază-efect. În acest caz trebuie
să fim atenţi să avem ca element de control şi următoarele aspecte:
- evenimentul cauză a avut loc înaintea evenimentului efect şi evenimentul efect este o urmarea
logică a evenimentului cauză;
- evenimentele pe care noi le găsim în relaţie cauză-efect sunt corect stabilite numai atunci
când răspunsul nostru este logic şi convingător pentru oricine îl citeşte, chiar dacă nu a văzut
sursa pe care am consultat-o. Pentru aceasta ne imaginăm situaţia că o altă persoană citeşte răspunsul
nostru şi nu a văzut sursa istorică. Reuşeşte ea să înţeleagă ce am scris noi acolo?
Argumentarea unei afirmaţii istorice

7. Argumentarea, printr-un fapt istoric relevant, a unei afirmaţii istorice.

Rezolvarea presupune realizarea unui scurt eseu despre problema respectivă, ţinând cont că faptul
istoric relevant este orice informaţie istorică pe care o putem aduce în sprijinul ideii de prezentat.
Pentru a fi mai uşor să înţelegem cum realizăm argumentarea luăm ca exemplu două cerinţe:

 a) Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia autonomiile locale au
contribuit la constituirea statului în spaţiul medieval românesc.
 b) Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic din
secolul al XIX-lea a avut un rol important în modernizarea statului.

Pentru a realiza argumentarea putem să parcurgem următorii paşi:

 identificăm cei doi termeni istorici cheie (cele două aspecte istorice fundamentale) despre
care trebuie să vorbim în argumentaţia cerută;

în cazul a): autonomii locale şi constituirea statului medieval românesc şi în cazul b): modernizarea
statului şi proiecte politice din secolul XIX;

 definim fiecare dintre cei doi termeni şi oferim informaţii despre cele două probleme
istorice, pornind de la cunoştinţele dobândite în lecţiile studiate. Este bine să pornim de la
problema cea mai generală spre cazul particular pentru a nu face referire la amănunte inutile. 

în cazul a) menţionăm etapele procesul de întemeiere şi cum s-a realizat acesta (aspectul general) şi
apoi definim autonomiile locale şi dăm exemple de autonomii (cazul particular);
în cazul b)  definim modernizarea (aspectul general), apoi menţionăm mai multe proiecte politice şi ne
alegem unul pentru a-l prezenta pe scurt(cazul particular);

 în final redactăm o frază argumentativă care dă răspunsul exact la problema cerută, folosind

conectorii cauză obişnuiţi: din cauză că, de aceea, pentru aceea şi conectorii efect: aşadar, ca
urmare.

în cazul a) din cauză că autonomiile locale au fost ….atunci ele au contribuit la întemeierea statului;
în cazul b) din cauză că proiectul politic x a cuprins …. atunci el a avut un rol politic în modernizarea
statului.
 
Atenţie!!!! Pentru a uşura redactarea şi lectura textului, totul trebuie scris în fraze cât mai
scurte. Fiecărei probleme istorice abordate trebuie să-i acordăm una sau mai multe fraze. Nu vă
grăbiţi să scrieţi totul într-un singur enunţ pentru că aceasta este calea cea mai sigură spre eşec!
Corectorii nu o să înţeleagă ce aţi vrut să spuneţi dacă aglomeraţi informaţii şi argumente de-a
valma.
 
Exerciţii rezolvate:
Argumentările următoare sunt foarte lungi deoarece folosesc mai multe fapte istorice relevante, şi nu
doar unul, aşa cum se cere. Am optat pentru a oferi mai multe informaţii pentru ca voi să puteţi înţelege
mai bine cum să folosiţi diverse informaţii în argumentare şi apoi să le selectaţi doar pe cele pe care le
reţineţi mai uşor. 
 
De reţinut!!! Argumentarea se punctează astfel: 1punct pentru pertinenţa argumentării, 2 puncte pentru
selectarea oricărui fapt istoric,  1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitate (din
cauză că, deoarece etc. ) şi concluzie (atunci, de aceea etc.)

Criterii de evaluare pentru pregătire examenului de bacalaureat

Pentru nota 7
1. Menţionaţi principalele proiecte de reformă din secolele XVIII-XIX şi prezentaţi trei prevederi ale
fiecăruia. 
2. Prezentaţi principalele acţiuni politice (fapte istorice) din secolele XVIII, XIX şi XX care au dus la
realizarea statului român modern.
3. Prezentaţi câte două-trei prevederi ale documentelor juridice internaţionale care au contribuit la
modernizarea în spaţiul românesc.
4. Prezentaţi un eveniment internaţional care a influenţat constituirea statului român modern în secolul
XIX.
5. Prezentaţi două acţiuni prin care statul român se afirmă pe plan internaţional la începutul secolului
XX.
6. Prezentaţi războiul de independenţă din 1877-1878, precizând: contextul internaţional favorabil,
contextul proclamării independenţei, o luptă de la sudul Dunării, consecinţa participării la acest război.
7. Prezentaţi participarea României la Primul război mondial, precizând: taberele militare care se
confruntau, acţiunea diplomatică a României anterioară intrării în război, două evenimente din 1916 şi
două din 1917, cauza încheierii păcii separate de la Buftea-Bucureşti, o consecinţă a participării
României la acest război.
8. Prezentaţi Marea Unire din 1918, precizând, pentru fiecare provincie unită, contextul favorabil unirii,
proclamarea autonomiei, proclamarea unirii. 
9. Menţionaţi  o acţiune politică prin care s-a înfăptuit Unirea din 1918.
10. Prezentaţi un fapt istoric prin care s-a realizat România Mare.
11. Prezentaţi constituţia din 1866: contextul elaborării, trei principii, atribuţiile Parlamentului,
guvernului şi regelui, drepturi cetăţeneşti, sistemul de vot, o asemănare şi o deosebire faţă de constituţia
din 1923.
 
Întrebare de sinteză: 
12. Menţionaţi, în ordine cronologică, cele mai importante reforme şi proiecte de reformă din secolele
XVIII-XX.
 
Pentru nota 9.
13. Argumentaţi prin câte un fapt istoric relevant afirmaţiile: a) unele proiecte politice româneşti din
secolul al XIX-lea au vizat formarea statului modern; b) unele reforme din secolele XVIII-XX au
contribuit la formarea statului român modern; c) Unirea din 1918 a contribuit la desăvârşirea statului
român modern.
14. Prezentaţi asemănări şi deosebiri între a) proiectele politice din secolul XIX b) activitatea
reformatoare a şefilor de stat din secolele XVIII-XX.
 
Pentru nota 10.
15. Realizaţi introduceri, concluzii şi enunţuri de trecere de la o problemă la alta în cazul unui eseu
(vezi mai jos).
16. Formulaţi puncte de vedere referitoare la: a) evoluţia statului român modern, b) contribuţia
proiectelor politice la făurirea statului român modern, c) rolul statului modern în istoria românilor, şi
susţineţi-le printr-un argument istoric.

Eseuri

Statul Român modern de la proiect politic la realizarea României Mari

Varianta 1
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern de la proiect politic la
România Mare, având în vedere:
- precizarea secolului în care s-a realizat statul român modern;
- prezentarea unei acţiuni politice care a contribuit la realizarea statului român modern;
- menţionarea unei cauze care a dus la formarea României Mari;
- menţionarea a două acţiuni politice, prin care s-a înfăptuit România Mare şi a unei consecinţe a
acestui fapt istoric;
- formularea unui punct de vedere cu privire la evoluţia statului român modern şi susţinerea acestuia
printr-un argument istoric.
 
Varianta 2
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre proiecte politice româneşti şi realizarea lor, având
în vedere:
- precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în secolele al XVIII-lea - al
XIX-lea şi menţionarea a două idei susţinute de acesta;
- prezentarea unui fapt istoric, din secolul al XX-lea, care a contribuit la formarea României Mari şi
menţionarea a două consecinţe ale constituirii României Mari;
- formularea unui punct de vedere referitor la contribuţia proiectelor politice la făurirea statului român
modern şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
 
Varianta 3
Elaboraţi, în aproximativ două pagini un eseu despre statul român modern, având în vedere:
- prezentarea unei acţiuni desfăşurate în secolul al XIX-lea, pe plan intern, care a dus la realizarea
statului român modern şi menţionarea unei consecinţe a acestei acţiuni;
- menţionarea a două fapte istorice care ilustrează raporturile statului român modern cu marile puteri
din Europa şi a unei consecinţe, din secolul al XIX-lea, a unuia dintre aceste fapte;
- precizarea unei acţiuni, de la începutul secolului al XX-lea, la care participă statul român modern;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluţia statului român modern şi susţinerea acestuia
printr-un argument istoric.
 
Varianta 4
Elaboraţi, în aproximativ, două pagini, un eseu despre proiectele politice româneşti din epoca modernă,
având în vedere:
- precizarea unui secol în care au fost elaborate proiecte politice în spaţiul românesc;
- menţionarea a două proiecte politice elaborate în spaţiul românesc şi prezentarea unui fapt istoric, care
reflectă aplicarea, în plan intern, a uneia dintre ideile promovate de proiectele politice din epocă;
- menţionarea a două acţiuni desfăşurate de România, pe plan extern, în epoca modernă;
- formularea unui punct de vedere referitor la importanţa proiectelor politice în evoluţia statului român
în epoca modernă şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
 
Varianta 5
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluţia statului român, în secolele  XIX- XX,
având în vedere:
- precizarea unui eveniment internaţional care a influenţat constituirea statului român modern, în
secolul al XIX-lea;
- prezentarea unui eveniment internaţional care permite afirmarea României în relaţiile internaţionale
ale secolului al XIX-lea şi menţionarea unei consecinţe, pentru spaţiul românesc, a acestui eveniment;
- menţionarea unui eveniment din secolul al XX-lea care favorizează realizarea României Mari şi a
două acţiuni prin care românii îşi îndeplinesc obiectivul naţional;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluţia statului român, în secolele al XIX-lea şi al XX-
lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
 
Varianta 6
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre realizarea statului român modern în secolul al
XIX-lea, având în vedere:
- menţionarea a două evenimente politice internaţionale care favorizează realizarea statului român
modern;
- prezentarea unei acţiuni realizate de români pentru constituirea statului român modern şi menţionarea
a două acţiuni, pe plan intern, prin care se consolidează statul creat;
- precizarea unui eveniment internaţional în care se afirmă statul român modern, în secolul al XIX-lea;
- formularea unui punct de vedere cu privire la rolul statului român modern în istoria românilor şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
 
Varianta 7
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre proiecte de realizare a statului român modern,
având în vedere:
- precizarea unui secol în care românii elaborează proiecte de realizare a statului român modern;
- menţionarea a două proiecte de realizare a statului român modern şi a două prevederi asemănătoare
înscrise în acestea;
- prezentarea unei acţiuni prin care se constituie sau se consolidează statul român modern;
- formularea unui punct de vedere cu privire la rolul statului român modern în istoria românilor şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
 
Varianta 8 
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre realizarea statului român modern şi afirmarea lui
pe plan internaţional, având în vedere:
- precizarea unui fapt istoric internaţional care a contribuit la realizarea statului român modern şi
prezentarea unei consecinţe a acestuia pentru statul român, în secolul al XIX-lea;
- menţionarea a două acţiuni prin care statul român modern se afirmă, pe plan internaţional, la începutul
secolului al XX-lea şi a câte unei consecinţe interne a fiecăreia dintre acestea;
- formularea unui punct de vedere referitor la importanţa constituirii statului român modern şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.