1)Ce reprezintă IG.

Indicele glicemic este un clasament al carbohidratilor, pe o scara

de la 0 la 100, in functie de masura in care acesti carbohidrati cresc nivelurile de
glucoza (zahar) in sange, dupa ce au fost consumati. Alimentele cu un indice glicemic
(IG) mare sunt acelea care sunt digerate rapid, absorbite si metabolizate, avand ca
rezultat fluctuatii semnificative in ceea ce priveste nivelul glucozei (zaharului) din
sange.
2)Cine este influențat direct de acest indice. Influnțat direct de acest indice este
organismal uman. Carbohidratii cu un indice glicemic scazut - cei care produc
fluctuatii mai mici in ceea ce priveste nivelurile glucozei in sange si ale insulinei -
reprezinta unul dintre secretele care iti asigura sanatatea optima pe termen lung,
reducand riscul de diabet de tip 2 si de boli cardiovasculare. De asemenea, indicele
glicemic este unul dintre elementele importante care poate ajuta la scaderea in
greutate.
3)Explică hipoglicemia. Hipoglicemia este o stare de slabiciune a organismului
aparuta ca urmare a scaderii concentratiei de glucoza din sange. Acest zahar simplu,
gasit in struguri, in amidonul din cartofi sau in paine, de pilda, este principala sursa de
energie a organismului si singura pentru creier. Prin urmare, se poate spune ca
hipoglicemia apare in momentul in care organismul intra intr-o criza energetica,
nemaiavand combustibilul necesar pentru a-si continua activitatile.
5,3)Factorii ce influențează IG al unui aliment? Toate alimentele contin glucoza,
fructoza sau sucroza (diverse forme de carbohidrati sau zaharuri) care pot fi clasificate
in alimente cu: indice glicemic mare, indice glicemic moderat sau indice glicemic
scazut. Cand alimentul ajunge in farfuria ta, lucrurile pot sa difere, in functie de
anumiti factori, cum ar fi:- modul de preparare - grasimea, fibrele si acizii, cum ar fi
zeama de lamaie sau otetul scad indicele glicemic; cu cat prepari sau fierbi mai mult
alimentele cu amidon precum pastele, cu atat mai mare va fi indexul lor glicemic;
- cat de copt este fructul / cat de coapta este leguma - indicele glicemic al fructelor,
cum sunt bananele creste foarte mult pe masura ce acestea se coc;
- alte alimente pe care le mananci in acelasi timp - poti sa reduci indicele glicemic
total al unei mese, combinand un aliment care stii ca are un indice glicemic mare cu
alimente care au indice glicemic cat mai redus. Varsta, activitatea fizica sau
sedentarismul, cat si viteza cu care digeri alimentele pot influenta modul in care
organismul reactioneaza la carbohidrati. Alimentele care sunt cat mai apropiate de
starea in care se gasesc ele in natura tind sa aiba un indice glicemic mai mic decat cele
rafinate si procesate.
2)Beneficiile unui indice glicemic scazut- Consumand alimente cu un indice
glicemic scazut, acest lucru poate avea multe avantaje si beneficii pentru sanatate. Nu
doar ca aceste alimente pot ajuta oamenii sa isi mentina inima sanatoasa, dar ele pot
reduce riscul de a face diabet si de a dezvolta sindromul metabolic, care, la randul sau,
poate creste riscul ca persoana sa aiba un atac de cord sau sa sufere un accident
vascular cerebral. Unul dintre principalele beneficii ale consumului de alimente cu un
indice glicemic scazut este faptul ca acestea pot ajuta la reducerea poftelor puternice
si impulsurilor alimentare, limitand cresterile bruste in ceea ce priveste concentratia
de glucoza in sange, care declanseaza eliberarea insulinei (cea care, in cele din urma,
duce la depozitarea grasimii si la cresterea in greutate).Avantajul de a manca alimente
care au un indice glicemic scazut este ca glicemia persoanei nu va creste la fel de
rapid pe cat ar creste in cazul produselor cu un indice glicemic mare. Carbohidratii
care au un indice glicemic scazut produc o crestere constanta a glucozei in sange, iar
fibrele dietetice din aceste alimente ajuta pacientul sa se simta mai satul, mentinand
senzatia de satietate mai mult timp.
4)Nominalizează dezavantajele unui IG ridicat. Alimentele cu index glicemic ridicat
determina cresterea brusca a glicemiei care, la randul ei, produce tulburari ale
nivelului de insulina, poftei de mancare si a capacitatii de depozitare a grasimilor.