Sarau Gheorghe 2017 Istoricul Studierii

Reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea prin orice mijloace şi sub orice formă, cum ar fi
fotocopierea, scanarea, transpunerea în format electronic sau audio, punerea la dispoziţia publică, inclusiv
prin internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu
posibilitatea recuperării informaţiilor, cu scop comercial sau gratuit, precum şi alte fapte similare săvârşite
fără permisiunea scrisă a deţinătorului copyrightului reprezintă o încălcare a legislaţiei cu privire la protecţia
proprietăţii intelectuale şi se pedepsesc penal şi/ sau civil în conformitate cu legile în vigoare.
Gheorghe Sarău
Istoricul studierii limbii rromani

în învăţământul universitar din România
(1992-2017)
2017
Referenți științifici:
lect. univ. dr. DELIA GRIGORE
Universitatea din București
prof. univ. dr. MARCEL COURTHIADE
INALCO Paris-City SORBONNE
prof. univ. dr. PETRE GHEORGHE BÂRLEA
Universitatea „Ovidius” Constanța
Lucrarea se adresează foștilor și actualilor studenți, masteranzi și doctoranzi ai

secției de limba și literatura rromani, cursanților în general, care, în intervalul 1992 –
2017, au studiat această limbă în cadrul Universității din București sau, cu concursul
secției bucureștene de limba și literatura rromani, în alte instituții de învățământ superior
și structuri de formare românești.
Şos. Panduri nr. 90-92, 050663 Bucureşti – ROMÂNIA

Tel./Fax: +40 214102384
E-mail: editura.unibuc@gmail.com
Internet: http://editura-unibuc.ro
Centru de vânzare:
Bd. Regina Elisabeta nr. 4-12,
030018 Bucureşti – ROMÂNIA
Tel. +40 213053703
Tipografie:
Bd. Iuliu Maniu, Nr. 1–3,
061071, București – România
Tel. 0799210566
Copertă: LAURENȚIU MUȘOIU
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

SARĂU, GHEORGHE
Istoricul studierii limbii rromani în învățământul universitar din
România (1992-2017) / Gheorghe Sarău – București: Editura Universității din
București,
2017
ISBN 978-606-16-0929-1
811.214.58
5
CUPRINS
Autorii confesiunilor incluse în prezentul volum (în ordinea inserării lor)..................... 8
Abrevieri………………………………………………………………………………. 9
Prefață.......................................................................................................................... 13
Cuvânt din partea autorului ........................................................................................ 17
Structurile administrative în cadrul cărora s-a inclus studiul limbii rromani la
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine – Universitatea din București (1992-
2017) ..................................................................................................................... 19
Mesajele șefilor de catedre și de departamente .......................................................... 20
Confesiunea celui mai nou cadru didactic al secției .................................................. 25
Confesiunea unuia dintre primii studenți de la cursul facultativ de limba rromani .............. 31
Confesiunea unui multiplu absolvent ......................................................................... 35
Aspecte privind istoricul studierii limbii rromani la nivel universitar în
România (1992-2017) .......................................................................................... 43
A.Universitatea din Bucureşti ................................................................................. 44
I. Studiul limbii rromani ca disciplină universitară facultativă (1992-2011) .......... 44
1. Studiul limbii rromani ca disciplină universitară facultativă (1992-
2001) la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine ................................. 44
2. Studiul limbii rromani ca disciplină universitară facultativă la
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială ........................................ 63
II. Studiul limbii rromani între anii 1997-2017 la Facultatea de Limbi și
Literaturi Străine, ciclul licență ...................................................................... 64
1. Specializarea B. Indianistică (limba și literatura hindi/ limba și literatura
hindi – limba și literatura rromani)........ ........................................................... .. 64
a. din anul universitar 1996/ 1997 (licență în 2000), B. limba și
literatura hindi ....................................................................................... 64
b. din anul universitar 1997/ 1998 (licență în 2001), B. Indianistică
(limba și literatura hindi – limba și literatura rromani) ......................... 66
c. din anul universitar 2003/ 2004 (licență în 2007), secția B.
Indianistică (limba și literatura hindi – limba și literatura rromani)... ........... 73
2. Specializarea B: Limba și literatura rromani ................................................ 73
a. Specializarea B: Limba și literatura rromani în anii universitari ....... 73
- 1998/ 1999 (licență în 2002, rromani) ................................................. 78
- 2003/ 2004 (licență în 2007, specializarea B. Indianistică) .......................... 105
- 2004/ 2005 (licență în 2008, rromani) .................................................. 112
3. Specializarea A: Limba și literatura rromani – B. o altă limbă și
literatură, serii cu 3 ani, după structura “Bologna”, în anii universitari: ........ 115
- 2005/ 2006 (licență în 2008) ............................................................... 115
- 2006/ 2007 (licență în 2009) ............................................................... 124
- 2007/ 2008 (licență în 2010) ............................................................... 127
- 2008/ 2009 (licență în 2011) ............................................................... 130
- 2009/ 2010 (licență în 2012) ............................................................... 135
- 2010/ 2011 (licență în 2013) ............................................................... 138
- 2011/ 2012 (licență în 2014) ............................................................... 143
- 2012/ 2013 (licență în 2015) ............................................................... 150
- 2013/ 2014 (licență în 2016) ............................................................... 156
- 2014/ 2015 (licență în 2017) ............................................................... 167
- 2015/ 2016 (licență în 2018) ............................................................... 172
- 2016/ 2017 (licență în 2019) ............................................................... 178
- 2017/ 2018 (licență în 2020) ............................................................... 180
III. Aprofundarea studiului limbii rromani prin cursuri de Masterat la
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (2010-2012) ..................................... 180
IV. Studiul limbii rromani la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine grație
Programului european “Erasmus” de schimburi de studenți ........................... 181
V. Cursuri de limba și literatura rromani la forma de învățământ ID
(“învățământ deschis la distanță”) în cadrul Departamentului CREDIS, la
secțiile .............................................................................................................. 183
1. institutori - limba şi literatura rromani (seriile: 2000-2003, 2001-
2005) ...................................................................................................... 190
2. institutori - direcția de studii limba rromani (seriile: 2002-2006,
2003-2007 și 2004-2008) ....................................................................... 214
3. PIPP (pedagogia învățământului primar și preșcolar) – modul de
discipline facultative și opționale rrome – în cadrul Programului PIR
(seria: 2005-2008) ................................................................................. 237
4. PIPP (pedagogia învățământului primar și preșcolar) – modul de
discipline facultative și opționale rrome – în cadrul anilor de
completare (seriile: 2009-2010 și 2010-2011) ....................................... 239
B. Alte universiăți în cadrul cărora s-a întreprins predarea limbii și literaturii
rromani (cu concursul secției limba și literatura rromani a Facultății de Limbi
și Literaturi Străine – Universitatea din București) ............................................. 243
1. Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj – Napoca ........................................ 243
a. Cursuri de limba și literatura rromani în cadrul PIPP ............................ ...248
b. Cursuri facultative/ opționale de de limba rromani.............................261
2. Universitatea din Baia Mare - Cursuri facultative/ opționale de limba
rromani ........................................................................................................................ 264
3. Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureş - Cursuri facultative/
opționale de limba rromani ........................................................................................ 264
C. Alte inițiative privind pregătirea de cadre didactice rrome ............................ 264
1.Cursuri intensive și școli de vară de limba și metodica predării limbii
rromani (1999-2017, 37 de ediții) .................................................................... 264
2. Programul PIR (“Programul pentru Învățământ Rural”, 2005-2008) .......... 275
3. Achiziții colaterale, dar foarte valoroase pentru cauza limbii rromani ........ 277
a. alți colaboratori valoroși .................................................................... 278
b. inspectori pentru școlarizarea rromilor .............................................. 281
c. mediatori școlari rromi ....................................................................... 284
D. Cursuri universitare și lucrări cu acest caracter utilizate la secția de limba
și literatura rromani ................................................................................................ 294
1.tipărite în cadrul Editurii CREDIS și al Editurii Universității din București ........ 294
2. tipărite în cadrul altor edituri (selecție riguroasă) ........................................ 294
E. Mass-media media și reflectarea structurilor de predare a limbii rromani .......... 299
F. Dicționarul tuturor cursanților la limba rromani ............................................ 305
G. Ilustrări (documente) .......................................................................................... 373
8
AUTORII CONFESIUNILOR INCLUSE ÎN PREZENTUL VOLUM

(ÎN ORDINEA INSERĂRII LOR)
I.Cadre didactice universitare

Marcel Courthiade Delia Grigore
Nadia Anghelescu Lavinia Mihaela Pencea
Florentina Vișan Florina Dobre - Brat
Zsigmond Győző Julieta Rotaru
Ana-Cristina Halichias Mircea Itul
Ana Bărbulescu Alexandru Zamfir
Madeea Axinciuc Yusuke Sumi
Beatrice Almășan Ionel Cordovan
Olga Chiș (Olga Markus) Corina Ceamă
II.Foști studenți/ cursanți/ colaboratori

Sorin Georgescu Rodica Bătrâna
Elena Radu Mariana Cozma
Camelia Stănescu Marius Căldăraru
Cristian Beșleagă Gina Anton
Sorin Aurel Sandu Gabi Stoica
Dana Dudescu Petronia Scripcariu
Mihaela Zătreanu Daniela Ion
Florin Fleican Rita Forgács
Georgiana Koniaeva Răzvan Călin
Cristina Mușat Rodica Gyulai
Rebeica Bălan Gheorghe Manda
George Rupa Diana Szász (Pruteanu)
Cristian Pădure Ion Micuță
Daniela Cristil-Chircu Claudia Roman
Mariana Bornescu Ștefan Eduard Gazsi
Cătălina Olteanu Marieta Hârțescu
Rodica-Elena Tudor Steluța Slate
Mihaela Stan Anca Bechi
Daniela Roxin (Țirigan) Lepădatu Tache
Samuel Daniel Petrilă Gheorghe Cincă
Gabriela Laura Rivas Nicolae Pandelică
Dănuț Dumitru Lăutaru Petre Petcuț
Raluca Crețu Dragoș Olteanu
Andreea Maria Chiriac Ion Sandu
Elvis Florinel Mihai Lucian Cherata
Elena-Alexandra Vidrașcu Anghel Năstase
Sorin Voicu Sorinel Dumitru
Narcisa Dumitru Géza Ötvös
ABREVIERI
A.S.T.R.A. – Alianța Studenților și căs. – căsătorit, căsătorită
Tinerilor Rromi Antirasiști = ȘATRA - CCD – Casa Corpului Didactic
A.S.T.R.A. CEAC - Comisia de evaluare şi
AB – Alba asigurarea calității
abs. – absolvent CEDU 2000+ - Centrul Educațional
adm. – admis; admitere 2000+ (din cadrul SON)
ADȘ - A doua șansă (Program CFR – Căile Ferate Române
educațional de recuperare școlară) CJ – Cluj
AeL - platformă de eLearning “care nu CL – Călărași
necesită prezenţa fizică a elevului în sala CNC - Consiliul National pentru
de curs” Curriculum
AG – Argeș CoE – Consiliul Europei
ANR - Agenția Națională pentru Romi comp. – compartiment
APD – Asociația „Pro Democrația” conf. – conferențiar
apr. – aprilie CREDIS – Colegiul/ Departamentul de
AR – Arad Învățământ Deschis la Distanță al
ARACIS - Agenția Română de Universității din București
Asigurare a Calității în Învățământul CRIS – Centrul de Resurse pentru
Superior Incluziune Socială
asist. – asistent CS – Caraș Severin
asist. soc. - asistent social, asistență CSIDD - Centrul de studii pentru
socială Învățământul Deschis la Distanță
aug. – august CT – Constanța
BC – Bacău CV – Covasna
BH - Bihor CV – curriculum vitae
BN – Bistrița Năsăud D.G.Î.L.M – Direcția Generală pentru
BNS – Blocul Național Sindical Învățământ în Limbile Minorităților
BR – Brăila DB – Dâmbovița
BT – Botoșani dec. – decembrie
BUC – București dir. – director
BV - Brașov DJ – Dolj
BZ – Buzău d-l – domnul
C.N.C.R. – Centrul Național de Cultură dl. – domnul
a Rromilor “Rromano Kher” d-na - doamna
C.R.C.R. – Centrul de Resurse pentru DPMN – Departamentul pentru
Comunitățile de Romi (Cluj Napoca) Problemele Minorităților Naționale
C.R.I.S.S – Centrul Romilor pentru dr. – doctor
Intevenție Socială și Studii – Romani drd. - doctorand
CRISS DRPB – Direcția Regională a Poștei
CAHROM - The Ad hoc Committee of București
Experts for Roma Issues (organised by ec. – economist
the Council of Europe) ed. – ediție
10
Ed. – editură INALCO – Institutul Național de Limbi

EDEN – The European Distance and E- și Civilizații Orientale (Paris)
Learning Network INSPMN - Institutul pentru Studierea
EDP–RA – Editura Didactică și Problemelor Minorităţilor Naţionale (cu
Pedagogică – Regie Autonomă sediul la Cluj Napoca)
edu. – educație IOR – Întreprinderea Optică Română
ELTE - Universitatea Eötvös Loránd IȘ - Iași
din Budapesta ISJ – Inspectoratul Școlar Județean
ERGO (Network) – [organizație ISMB – Inspectoratul Școlar al
olandeză cu sediul la Bruxelles, Municipiului București
înființată în anul 2008 de un grup de iul. – iulie
ONG-uri] iun. – iunie
ETF – The European Training jud. – județ
Foundation lb. – limbă, limbi
ex. – exemplu; exemplar lect. – lector
febr. – februarie mar. – martie
fil. – filologie MATRA - Program de cooperare
FLLS – Facultatea de Limbi și europeană al Ministerului Afacerilor
Literaturi Străine – Universitatea din Externe al Olandei [denumirea provine
București din sintagma olandeză
FPSE - Facultatea de Psihologie și "Maatschappelijke transformatie" =
Științele Educației (București) „transformare socială”]
FPSE – Facultatea de Psihologie și MDI - Media Diversity Institute
Științele Educației – Universitatea MEC – Ministerul Educației și
“Babeș - Bolyai” din Cluj Napoca Cercetării
fr. – limba franceză med. - medicină
FSD – Fundația pentru o Societate MEN – Ministerul Educației Naționale
Deschisă MH – Mehedinți
GJ – Gorj Min. – Minister
GL – Galați MM – Maramureș
GR - Giurgiu MRGI - Minority Rights Group
H.G. – Hotărâre de Guvern, Hotărârea International
Guvernului MȘ - Mureș
HD – Hunedoara mss. – manuscris
HR - Harghita MTTLC - Masteratul de Traducerea
ian. – ianuarie Textului Literar Contemporan
ICRAL - Întreprinderea de Construcții, norv. – norvegian; limba norvegiană
Reparații și Administrare Locativă Nos – numerele
ID – Învățământ (Deschis) la Distanță nov. – noiembrie
IDD – Învățământ Deschis la Distanță nr. – număr
IF – Ilfov NT – Neamț
IFR – Învățământ cu Frecvență Redusă oct. – octombrie
IL – Ialomița OMEN – Ordinul Ministerului
ILR – Istoria limbii române Educației Naționale
ONG – Organizație NeGuvernamentală
11
OSI - Open Society Institute Budapest SJ – Sălaj

Foundation SLO – Institutul Olandez pentru
OT – Olt Curriculum
p. – pagină, pagini SM – Satu Mare
PER – Proiectul pentru Relații Etnice SMURD - Serviciul Mobil de Urgențǎ,
(SUA, cu filiala, inițial, la Tg. Mureș) Reanimare și Descarcerare
PH – Prahova SNSPA - Școala Națională de Studii
PIPP – Pedagogia Învățământului Politice și Administrative din București
Primar și Preșcolar (specializare sociol. – sociologie
introdusă din 2005) SON – Soros Open Network
PIR - Proiectul pentru Învățământ Rural stud. – student
pol. – politic SV – Suceava
Pr. – program tehn. – tehnologie; tehnician
prep. – preparator teol. – teologie
prof. – profesor TL – Tulcea
prom. – promoție TM – Timiș
prot. – protecție TR – Teleorman
red. – redactor trad. – traducere; traducător
Rep. – Republica TVRM - Televiziunea România de
RICA - Asociația Culturală Româno- Mâine
Indiană U.E. - Uniunea Europeană
ROFUIP – Regulamentul - cadru de UBB - Universitatea “Babeș - Bolyai”
Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de din Cluj Napoca
Învăţământ Preuniversitar UE – Uniunea Europeană
ș.a. - și altele univ. – universitar
SB - Sibiu UPFR - Uniunea Producătorilor de
SBIR – Societatea Biblică Fonograme din România
Interconfesională din România UPM – Universitatea “Petru Maior” din
Șc. - Școala Tg. Mureș
șc. - școală, școlar URA – Universitatea Româno –
sect. – sector Americană
SEE - Spaţiul Economic European v. – vezi, a se vedea
(Fondurile Europene Norvegiene) VL – Vâlcea
sem. – semestru VN – Vrancea
sept. – septembrie vol. – volum
Sf. – Sfânt, Sfinții VS – Vaslui
12
PREFAȚĂ
Limba rromani azi, în lume și pe înțelesul tuturor, în contextul

inestimabilei și neprețuitei însemnătăți la nivel mondial a experienței
universitare românești în domeniul limbii rromani
Suntem în 2017. Acum 135 ani, eruditul polonez Antoine Kalina, referindu-se la
graiul Rromilor din Slovacia, scria, la Poznań (atunci în Germania): «Limba țiganilor
trebuie să fie considerată ca una omogenă și cu aceleași drepturi ca și celelalte limbi din
aceeași familie. Este de datoria științei să cunoască această limbă în forma sa proprie, să
extragă dintre toate dialectele fondul țigănesc comun original, să curăţe metalul cel pur de
orice aliaj, care s-a depus pe el de-a lungul timpurilor, în urma diferitelor împrejurări.
Pentru a ajunge la acest rezultat, cea mai bună metodă ar fi crearea unui alfabet specific
pentru limba țigănească, întemeiat pe o bază științifică, corespunzător sunetelor vorbirii și
diferenţierii în toate nuanțele lor. Prin acest alfabet, limba are de câştigat o mai mare
claritate; în plus, îmbrăcată într-o haină exact pe măsura sa, ar fi mai uşor accesibilă pentru
studiu și ar fi eliberată de neînțelegerile cauzate de ortografia sa, acum bazată pe ortografiile
limbilor diferitelor ţări și, ca atare, se prezintă atât de incoerentă și de bizară».
Citatul acestă figurează în cadrul cursului online de limba şi cultura rromilor (www.red-
rrom.com cu parola r3drr0m) ca, de altfel, şi aici, ca debut al salutului meu legat de volumul
"Istoricul studierii limbii rromani în învăţământul universitar din România (1992-2017)".
În acest răstimp de 135 de ani, trei evenimente s-au întâmplat:
- în Aprilie 1971 - Primul congres mondial a rromilor a declarat la Londra "Limba
rromani constituie o valoare foarte scumpă pentru noi. E o parte a culturii noastre
şi un liant între rromii din toate ţările. Nici un dialect nu este superior altor
dialecte. Totuşi, avem nevoie de un standard central de referință, să-l putem folosi
în congrese şi în presa internaţională".
- În Aprilie 1990, după aproape 20 ani de consultări locale şi internaţionale şi după
trei zile de dezbateri intense la Varşovia, în cadrul Congresului al IV-lea al
Uniunii Internaționale Rrome, Comisia de Limbă Rromani a prezentat un proiect
vizând scrierea comună rromă, dar adaptată fiecărui dialect al limbii rromani,
Congresul adoptând-o ca oficială.
- În Septembrie 1992, prin străduința d-lui Gheorghe Sarău, limba rromani intră în
curiculumul școlar din România – pornind cu clasele primare, cu succesul
cunoscut azi, unde numărul de elevi a ajuns la nivelul de 36.000 pe an, adică mai
mult de o jumătate de milion de copii și tineri, în cei 25 de ani, a trecut la studiul
limbii rromani, la clase cu ore de limbă maternă, de literatură şi cultură rromani.
Cu detașarea pe care o avem acum, putem considera că introducerea limbii rromani
în învăţământul din România a fost o revoluţie pacifică, dar rodnică în întregime - care ar
fi trebuit descrisă de către istorici, deoarece primă dată în istorie, naţiunea rromilor a fost
respectată pe picior de egalitate, fiind așezată alături de oricare altă naţiune din Europa,
prin limba sa, adică prin sufletul său.
14
Congresul de la Varşovia din 1990 a rezolvat problema cea mare a designului

dialectelor, să nu spunem “obsesia dialectelor”, când a hotărât existența unei singure forme
scrise pentru toate varietățile sub care se prezintă limba rromani, lăsând libertate fiecărui
vorbitor să citească conform pronunţiei sale materne, aşa cum a învăţat în copilărie din
gura parinţilor lui. Avem, de pildă, o grafie comună ćhib "limbă" care se pronunţă ca
[ʧhib], [ɕib], [ʧhip] sau [ɕip] în funcţie de graiurile respective. La fel se întâmplă cu alte
grafeme care redau într-o scriere comună pronunții diferite - dar toate respectabile şi egale
în fapt. "Nici un dialect nu este mai bun decât alte dialecte" spunea hotărârea luată la
Londra, exprimând în termeni lingvistici vechiul principiu "te diem patǐv me phrales, si
te dav patǐv vi lesqe dajaqi ćhib" - în limba rromani vernaculară (spontană, obișnuită),
ćhib semnificând "limbă", dar şi "grai". Acum lingviştii deosebesc ćhib "limbă" (ca ćhib
rromani în întregime) şi endajolèkturǎ, “endaiolectele” - adică graiul fiecărei viţe de
rromi, sau - în rromani - fiecărui endaj - un cuvânt strămoşesc de origine armeană, care se
referă la fiecare soi de rromi: căldărari, spoitori, ursari, carpatici, baciori, lovari ş.a.m.d.
Cu toate progresele realizate în acest sfert de secol, au mai rămas nişte persoane care
nu au perceput diferenţa dintre limbă şi grafie. Ei cred că, dacă scriu, de pildă, o ćhavo ći
ʒanel te gilǎbel, atunci m-am exprimat într-o altă limbă decât dacă scriu o şao ci jeanel te
dileabel. Nu e așa, căci am scris în aceeaşi limbă, şi chiar în acelaşi grai, chiar dacă
pronunţarea nu s-a schimbat, numai că - în primul caz - orice rrom sau rromni din lumea
întreagă poate citi şi înţelege, pe când în al doilea caz, fraza se poate înţelege numai cu un
efort mare în afară de România şi Moldova. Este și mai vizibil dacă scriu o шяво чи
жянэл тэ гилябэл sau ο τζχαβό τσι ντζανέλ τε γκιλαμπέλ. Nu am schimbat graiul, am
adaptat doar literele dintr-o limbă majoritară într-alta... Scriind după alfabetele locale nu
scriem în mod fonetic, cum se crede adesea, ci recurgem la o transcriere exogenă
parafonetică. Nici nu e, de fapt, o scriere fonetică, pentru că nici un alfabet local nu se
potriveşte, din motive istorice, cu exactitate pronunţiei specifice limbii sale şi, și încă și
mai puţin, cu pronunţia unei alte limbi, în acest caz rromani. Cu transcrierile exogene
demolăm comunicarea, nu sporim comprehensiunea, așadar, complicăm comunicarea prin
umflarea diferinţelor superficiale şi inutile în redarea mesajului, creăm obstacole în
împărtășirea ideilor şi generăm un fel de puzzle constant şi interminabil. În mod invers,
scriind după alfabetul comun al limbii rromani, reducem diferenţele de rostire, care nu au
valoare culturală într-o formă scrisă comună, putând astfel să se redea gândirea întocmai a
autorului, difuzând-o în lumea întreagă. Ceeea ce prezintă în fapt importanţă nu este
simbolul ćh, sau ш/ чх, sau τζχ - sau chiar छ din India, ci creaţia, viziunea, reflecţia sau
imaginaţia celui care se așează la calculator pentru a comunica cu alţii. Să nu uităm că
limba rromani nu este o vorbire limitată la un sat sau două, ca, de pildă, limbile
Wymysorys din Polonia, Mocheno din Italia sau Kajnas din Albania... Nu! Rromani este o
limbă cu extensie mondială, cu un patrimoniu deosebit, care a părăsit pământul indian
acum 999 de ani (în decembrie 1018), şi aşa cum scrie poetul Rajko Đurić "Nane p-o
sundal niekh ćhib, savi sas mundardi / gäja sar e rromani,/ umblavdi, phabardi,
tasavdi.../ Palem limoresθar uśtili!"
Tocmai de aceea nu putem să o tratăm ca o bagatelă, căci nimeni nu are dreptul să o
închidă în “batjocura de litere ale limbilor locale”, numai pentru că cineva nu e capabil
15
de a ieşi din corsetul normelor limbii dominante învăţate la şcoala primară, sau nu are
putința de a privi dincolo de orizontul trasat de ochelarii lui de cal!
În afară de câteva forme ofilite din Spania, Anglia sau Franţa, limba rromani are
numai două superdialecte cu o scriere comună. Fiecare din ele se ramifică, mai ales în plan
fonetic, în două variante - ceea ce generează, ca rezultat, patru dialecte ale limbii rromani.
Cursul online pomenit mai sus oferă lecţii de limbă sub formă de clipuri, dar şi filme
de istorie – exact în cele patru dialecte rrome vorbite şi, în acelaşi timp, însoțite de subtitrare în
cele patru dialecte, ceea ce îi permite cursantului, elevului, studentului să urmărească învăţarea,
combinând auzul cu cititul în 16 combinații şi să asimileze în acest mod cunoașterea
pasivă a celor patru dialecte, cu o stâpănire activă a variantei lui de acasă.
Pasul următor pentru România constă în continuarea folosirii în clasă a celor
patru dialecte – care, de fapt, coexistă pe pământul românesc pe picior de egalitate şi fără
a fi privilegiat vreunul din acestea -, alegându-se forma de predare în clasă numai în
funcţie de elevii prezenţi în sală şi de graiurile lor. Dar, pe de altă parte, elevii trebuie să
înţeleagă (şi, mai ales, părinţii lor) că introducerea vocabularului modern în limba de la
şcoală constituie un progres normal, iar folosirea cuvintelor ca brahmàno, dinastìa,
dislokàcia sau alfabèta nu creează și nici nu promovează un nou dialect, artificial, ci,
dimpotrivă, dezvoltă orizonturile elevului pentru a percepe alte realităţi decât cele cu care
se confruntă în bucătăria mamei. O limbă nu este doar un instrument de comunicare, ci şi o
structură mentală, o referinţă de identitate, o comoară patrimonială şi un aluat pentru
creaţie! În acest sens, este mereu dinamică şi, dacă elevul nu vede și nu întâmpină niciun
obstacol în a vorbi de iPhone, de Facebook, kendama sau de deltaplan în rromani, de ce să
aibă vreo piedică în a vorbi de istorie, ştiinţă sau despre arte - cultură în general? Din
aceleași motive se justifică, de asemenea, introducerea numelor proprii - ca Semiramìsa,
Andalusìa sau Kanǎ Kubʒa (astăzi Kannauʒ)... Argumentul "bunica mea niciodată nu a
spus aşa ceva" nu are rost, fiindcă bunica respectivă a vorbit foarte arareori ori niciodată de
iPhone, de Facebook sau de deltaplan...
Este acum rolul statului şi al pedagogilor de a scoate aceasta în evidenţă ca, de altfel,
şi ridicolul în care se zbat unii care pretind exact invers, anume, să se pună în lanţurile unei
noi robii limba unui popor de 15 milione de suflete, numai pentru a-și potoli nişte nevoi
puerile de a se afirma prin a critica orice şi pe oricine, în detrimentul fericirii generaţiilor
viitoare de rromi. Iniţiativa aceasta trebuie să se desfăşoare în cadrul promovării
diversităţii lingvistice ca o valoare în sine pentru toţi, departe de oricare formă de şovinism
sau de închistare, capitulare din perspectivă etnică.
Apoi, se pune întrebarea: “Dacă un polonez din secolul XIX a înţeles, în urmă cu
135 ani, ce trebuie făcut pentru limba rromani, atunci de ce nişte contemporani ai noştri,
rromi, încă nu sunt clari cu ideea aceasta?” Oare, numai pentru ca ei s-au născut mai târziu
și au ratat astfel ocazia de a se afirma cu exact ce au zis și făcut alții mai înaintea lor?
Există multe alte nișe și piste de afirmare în domeniul limbii rromani, idiom care are
nevoie încă de zeci de mii de cercetători rromi și nerromi și nu de “năvălitori, cotropitori
lingvistici” - vocalici și cangrenați de neputințe personale.
Prof. univ. dr. Marcel Courthiade

INALCO - Paris
17
CUVÂNT DIN PARTEA AUTORULUI

Unul dintre primele programe strategice ale Ministerului Educaţiei Naționale
gândite la începutul anului 1990 a vizat constituirea unei tinere intelectualităţi pro-activ
etnic rrome și a demarat în învăţământul preuniversitar, prin înfiinţarea a trei clase
experimentale în cadrul a trei Şcoli Normale (Liceele Pedagogice din Bucureşti, Bacău,
Târgu Mureş), menite să-i formeze, cu începere din anul școlar 1990/ 1991, pe primii 55
de viitori învăţători rromi (sau "învăţători care vor lucra la clase de rromi"), v. imagine 1.
La nivel universitar, programul de măsuri afirmative ("discriminarea pozitivă") avea să
fie inițiat cu începere din anul universitar 1992/ 1993, când au fost acordate primele 10
locuri distincte unor candidaţi rromi la secţia de asistenţă socială a Universităţii din
Bucureşti, programul fiind preluat şi de alte secții de profil ale Universităţilor din Cluj
Napoca, Iaşi și Timişoara, în același an universitar (UBB Cluj Napoca) ori în următorul
(Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași și “Universitatea de Vest” din Timișoara).
Dar, independent de această măsură, începând din 22 octombrie 1992, a fost instituit -
pentru prima dată în învăţământul superior românesc - studiul limbii rromani la
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, prin
organizarea și ţinerea, de către lect. drd. Gheorghe Sarău, a unui curs "facultativ"
(opţional) de limba rromani. De bună seamă, acestui experiment lingvistic și didactic i-au
urmat și alte abordări, ce s-au extins la nivelul facultății, al Universității din București,
dar și la scară națională, așa după cum vom vedea în continuare, ajungându-se la
modalități de studiere a limbii rromani nebănuite la vremea demarării lor, din păcate,
fiind și azi puțin cunoscute.
Volumul de față își propune să înfățișeze ipostazele caracteristice fiecărei
modalități de studiere a limbii rromani, susținute de repere documentare și de confesiunile
beneficiarilor, de listele de cursanți și de absolvenți – atât cât am putut să le reconstituim -
care au pășit “însetați” în aceste structuri de învățare și de adâncire a cunoașterii limbii
rromani. Din respect pentru strădania lor, am anexat în volum și un “dicționar”, în care
foștii noștri cursanți – indiferent de momentul și forma de studiu al limbii rromani
accesate de ei – se regăsesc menționați și valorizați, pentru cât au putut realiza pe
perioada studiilor și atât cât nouă ne-au fost cunoscute căutările și izbânzile lor ulterioare
pe tărâmul prezervării, cultivării și protejării limbii rromani. Am considerat că este corect
să-i includem și pe cei care, din diferite motive, au fost nevoiți să-și întrerupă studiile
(preponderent, studenții admiși la taxă, prin neputința onorării plăților aferente, dar și alți
studenți, rromi și non-rromi, confruntați cu dificultăți materiale).
La rândul lor, cadrelor didactice și colaboratorilor secției bucureștene, dar și celor
din alte structuri de pregătire în domeniul limbii rromani (la care secția de limba și
literatura rromani a fost parte) le-a fost rezervat spațiu în volum pentru confesiuni privind
contactul lor cu această limbă, pentru evaluarea anumitor perioade cât au activat în
programele de pregătire a studenților și cursanților la limba rromani.
De menționat că absolvenții și profesorii prezenți în volum cu scurte mesaje,
mărturii, confesiuni au fost incluși în secțiunile care se leagă cel mai bine de perioada în
care au venit în contact cu limba rromani (perioada inițială de studii, respectiv de
colaborare în cadrul secției de limba și literatura rromani).
18
Fie și numai prin simpla răsfoire a lucrării de față, se constată că ne aflăm în fața
unui experiment unic în lume, ce împlinește un sfert de veac, care uimește prin coerența
multiplelor abordări și structuri de pregătire inițială de la nivelul învățământului
universitar, ce au avut, în permanență, ca liant secția bucureșteană de limbă și literatură
rromani, care – prin colectivul său de cadre didactice – a generat și a girat structuri
similare de învățare în spațiul universitar și non-universitar național și internațional, al
căror neprețuit beneficiu, prin resursele umane de limbă rromani pregătite, este vizibil,
mai cu seamă, în unitățile de învățământ din preuniversitar, dar, evident, și în alte domenii în
care activează absolvenții și cursanții programelor de studiere a limbii rromani.
Tuturor le mulțumim pentru interesul și efortul lor, le urăm sănătate și progres
profesional pe tărâmul limbii rromani!
Autorul
27 martie 2017
STRUCTURILE ADMINISTRATIVE ÎN CADRUL CĂRORA S-A
INCLUS STUDIUL LIMBII RROMANI LA FACULTATEA DE
LIMBI ȘI LITERATURI STRĂINE – UNIVERSITATEA DIN
BUCUREȘTI (1992-2017)
1990-1995 - Catedra de Limbi si Literaturi Orientale. Șef catedră: prof. univ. dr. Nadia Anghelescu
(limba rromani debutează în 22 octombrie 1992, prin cursul facultativ). Decan: Iancu Fischer.
1995-2000 - Catedra de Limbi si Literaturi Orientale. Șef catedră: conf. univ. dr. Viorel Bageacu (se
reia secția de limba hindi în anul univ. 1996/ 1997, se înființează, începând din anul univ.
1997/ 1998, secția B. Indianistică (hindi - rromani), se structurează, din anul univ. 1998/
1999, secția B. Limba și literatura rromani. Decan: Sanda Râpeanu.
2000-2007 - Catedra de Limbi si Literaturi Orientale. Șef catedră: prof. univ. dr.
Florentina Vișan. În anul univ. 2003/ 2004, este reluată secția B. Indianistică (hindi -
rromani) doar pentru o singură serie (2003-2007). Decan: Sanda Râpeanu (2000-2004).
Cu începere din anul univ. 2005/ 2006, se înființează secția A. limba și literatura
rromani. Decan: Alexandra Cornilescu.
2007 - se trece la reconfigurarea catedrelor și a unor secții, după cum urmează:
1. Catedra de Limbi și Literaturi Orientale rămâne în coordonarea șefei de catedră
prof. univ. dr. Florentina Vișan (din 2007 până în 2011, când denumirea se schimbă în
Departamentul de Limbi si Literaturi Orientale, iar director de departament devine
Luminița Munteanu). Decan: Alexandra Cornilescu.
2. Secția A. limba și literatura rromani trece, alături de limbile maghiară
(Hungarologie) și ebraică (Studii Iudaice), în cadrul unei noi structuri, “Limbi de pe
teritoriul Patriei”. Decan: Alexandra Cornilescu.
2007–2011 - Catedra de Hungarologie, Rromani si Studii Iudaice. Șef catedră: prof. univ.
dr. Zsigmond Győző. Decan: Alexandra Cornilescu.
2011, noiembrie 1 - se înființează Departamentul de Filologie Clasică şi Neogreacă,
Hungarologie, Studii Iudaice şi Rromani, condus de director, conf. univ. dr. Ana-Cristina
Halichias, din data de 6 noiembrie 2011. Decan: Liviu Franga.
2011, noiembrie 6 – 2012 noiembrie - Director, conf. univ. dr. Ana-Cristina Halichias
al Departamentului de Filologie Clasică şi Neogreacă, Hungarologie, Studii Iudaice şi
Rromani. Decan: Liviu Franga.
2012, noiembrie - se produce o reorganizare, prin crearea a două departamente separate:
un Departament de Filologie Clasică şi Neogreacă, condus în continuare de conf. univ. dr.
Ana-Cristina Halichias, și un Departament de Hungarologie, Studii Iudaice şi Rromani,
avându-l ca director pe prof. univ. dr. Zsigmond Győző. Decan: Liviu Franga.
2012, noiembrie – 2013 decembrie - Departamentul de Hungarologie, Studii Iudaice şi
Rromani îl are ca director pe prof. univ. dr. Zsigmond Győző (demisia sa – depusă înainte
de iulie 2013 - a fost acceptat abia în decembrie 2013). Decan: Liviu Franga.
2014, ianuarie – 2014, iunie - Departamentul de Hungarologie, Studii Iudaice şi
Rromani. Director: conf. univ. dr. Madeea Axinciuc. Decan: Liviu Franga.
2014, iulie - 2015, noiembrie - Departamentul de Hungarologie, Studii Iudaice şi
Rromani este condus de director, lect. univ. dr. Ana Bărbulescu. Decan: Liviu Franga.
2015, noiembrie – în prezent (2017), prof. univ. dr. Madeea Axinciuc revine la conducerea
Departamentul de Hungarologie, Studii Iudaice şi Rromani. Decan: Liviu Franga.
20 Gheorghe SARĂU
MESAJELE ȘEFILOR DE CATEDRE ȘI DE DEPARTAMENTE

Mesajul doamnei prof. univ. dr. Nadia Anghelescu - șefa Catedrei de Limbi și
Literaturi Orientale în perioada 1990-1995
“Pe un plan mai larg și cu efect imediat în spaţiul cultural, Gheorghe

Sarău a avut și are o contribuţie fără egal în dezvoltarea învăţământului
de limbă romani din ţara noastră la toate nivelele, publicând mai multe
dicţionare, manuale, ghiduri de conversaţie și culegeri de texte utilizate
în învăţământul primar și secundar și, desigur, în cel universitar. Mie
îmi este în mod special cunoscută activitatea lui prodigioasă pentru
introducerea limbii romani în Universitate și în dezvoltarea ulterioară
a acestei specializări. Eram, în acea perioadă și mult timp după aceea,
șefa Catedrei de limbi și literaturi orientale de la Universitatea din
București și am sprijinit cât am putut înfiinţarea unui curs facultativ
de limba romani la Universitate și dezvoltarea ulterioară a acestui
curs ca disciplină universitară cu drepturi depline. Am fost martora
primelor succese ale absolvenţilor acestei noi specializări, am fost
membră în comisiile examenelor de licenţă și am putut urmări
eforturile pe care le-a făcut colegul nostru Gheorghe Sarău pentru
statornicirea acestei discipline în Universitate”.
*
Regrete eterne pentru conf. univ. dr. Viorel Bageacu, fostul șef al Catedrei de Limbi și
Literaturi Orientale între anii 1995-2000, decedat, la Iași, în august 2015 (înmormântat în
8 august 2015)
*
Istoricul studierii limbii rromani în învăţământul universitar din România (1992-2017) 21
Mesajul doamnei prof. univ. dr. Florentina Vișan - șefa Catedrei de Limbi și
Literaturi Orientale în perioada 2000-2007/ 2011
“Încă de la început am colaborat excelent cu profesorul Gh.

Sarău, care a alcătuit programele și a organizat examenul de
admitere și cursurile, asigurînd bunul mers al secției. Experiența
organizatorică a domniei sale mi-a fost de folos și m-am consultat
deseori asupra unor probleme ale catedrei.
Profesorul Sarău s-a integrat perfect în activitatea catedrei,
a participat la ședințe și și-a spus punctul de vedere, implicat în
dezbaterile pe care le-am avut, în special cele care vizau calitatea
procesului de învățămînt și accentul pus pe student. Și cu profesoara
Delia Grigore am avut o foarte bună colaborare și i-am apreciat
competența didactică și participarea la diferitele activități ale
catedrei. Am participat la doctoratele de înaltă ținută pe care le-au
susținut și ca de șef de catedră, am fost președinta comisiilor de
concurs pentru promovare, atît pentru profesorul Sarău, cât și
pentru profesoara Delia Grigore și am putut aprecia direct munca
pasionată pe care o făceau într-un domeniu de pionierat”.
*
Mesajul domnului prof. univ. dr. Győző Zsigmond - șeful Catedra de Hungarologie,
Rromani și Studii Iudaice Catedrei de Limbi în perioadele 2007-2011 și noiembrie 2012 –
decembrie 2013
„Atunci când, la Catedra de Hungarologie, ne-am confruntat

cu probleme mari, am cerut sfaturi de la colegi, și, bineînțeles, am
fost îndrumat și către secția de rromani, care era atunci la Catedra
de Orientale. S-a întâmplat în momentul în care - fiind șef de
catedră (sprijinit și dinlăuntrul Catedrei, mai ales de profesorul
Szabolcs Molnár, între timp pensionat, de la care preluasem
ștafeta) - am luat decizia ca, în speranța salvării autonomiei
colectivului de la maghiară, să încercăm să ne unim cu alte secții,
care, la fel ca și la noi, doreau mult dezvoltarea, progresul lor (cu
toate că sistemul, condițiile ne-au pus în mare dificultate privind
realizarea celor propuse). Astfel, am ajuns să discut cu domnul
profesor Gheorghe Sarău (pentru mine deja personalitate quasi
legendară în materie de limbă și cultură rromă) și cu doamna
profesoară Delia Grigore (colegă bine pregătită, eminentă luptătoare
22 Gheorghe SARĂU
pentru drepturi și condiții mai bune), așadar, cu cei doi piloni ai

specialității de la facultatea și universitatea noastră. Am ajuns la
concluzia că împreună ne va fi mai bine. Sprijiniți și de cei de la
iudaice, într-adevăr, cred că - împreună - am atins un progres în
condiții nefavorabile.
Între timp, domnul Sarău a avansat de la conferențiar la
profesor, specializarea departamentului a fost acreditată cu succes,
fapte care au făcut să sporească numărul de cadre didactice și la
rromani și la iudaice. Ne ajutăm cu cărți, sfaturi, ne pregătim și
studenții laolaltă, cooperând foarte bine etc. etc. Spiritul de echipă,
colegialitatea, colaborarea, inclusiv pe tărâmul cercetării științifice,
respectul manifestat reciproc sperăm să ne ajute și în continuare”.
Mesajul doamnei prof. univ. dr. Ana-Cristina Halichias – directoarea Departamentului

de Filologie Clasică şi Neogreacă, Hungarologie, Studii Iudaice şi Rromani, în perioada 1
noiembrie 2011 – noiembrie 2012.
“Înfiinţarea, la 1 noiembrie 2011, a unui departament care

reunea mai multe secţii -Filologie clasică, Neogreacă, Hungarologie,
Studii iudaice şi Rromani - şi alegerea mea ca director al acestui
department, ale cărui probleme erau pe cât de complexe, pe atât de
diferite, a constituit o experienţă unică, graţie căreia am putut veni
în contact şi cunoaşte un domeniu despre a cărui existenţă ştiam,
dar nimic altceva. Am avut prilejul să văd pasiunea cu care
profesorii Secţiei de rromani se străduiesc să dezvolte aceste studii şi
să contribuie la împlinirea intelectuală şi culturală a comunităţii
rrome. Am putut cunoaşte direct câţiva studenţi ai acestei secţii,
care şi-au ales ca a doua specializare limba latină, şi am apreciat şi
respectat opţiunea lor pentru o limbă nesocotită de mulţi pentru că
este o limbă “moartă”. M-au impresionat inteligenţa lor şi dorinţa de
a contribui la educarea copiilor rromi, şi aceasta cu atât mai mult
cu cât unii dintre ei predau deja la şcoli în care învaţă aceşti copii.
Nu în ultimul rând, am apreciat promptitudinea cu care profesorii
secţiei au răspuns tuturor solicitărilor mele (căci nu este uşor să
conduci un department cu o structură atât de compozită) şi
colegialitatea cu care mi-au fost alături. Departamentul a fost
reorganizat, în noiembrie 2012, iar Filologia clasică a redevenit un
departament de sine stătător. Sunt însă bucuroasă pentru experienţa
profesională şi de viaţă pe care am dobândit-o prin colaborarea cu

Secţia de rromani şi care m-a îmbogăţit pe multe planuri”.
*
Mesajul doamnei lect. univ. dr. Ana Bărbulescu - directoarea Departamentului de
Hungarologie, Studii Iudaice şi Rromani, în perioada iulie 2014 - noiembrie 2015
“În perioada în care am fost director de Departament,

lucrurile erau deja aşezate, iar colectivul celor trei secţii devenise
deja o comunitate. Cred că acesta este principalul atu al acestui
Departament, relaţia ce a fost clădită între membrii săi, relaţie ce
permite o excelentă colaborare şi face posibilă dezvoltarea continuă
a Departamentului. Cei doi mari specialişti ai Secţiei de Rromani,
doamna lect. dr. Delia Grigore şi domnul prof. dr. Gheorghe Sarău
sunt colegi minunaţi şi extraordinari specialişti, ambii fiind
deschizători de drum în domeniul studiilor rrome, recunoscuţi nu
doar în plan intern, ci şi internaţional”.
*
Mesajul doamnei prof. univ. dr. Madeea Axinciuc - directoarea Departamentului de
Hungarologie, Studii Iudaice şi Rromani, în perioadele ianuarie - iunie 2014 și noiembrie
2015 – în prezent (2017)
„Colaborarea cu Secţia de Limba şi Literatura Rromani este

în acelaşi timp frumoasă şi provocatoare. Am avut bucuria să
conlucrez în prima etapă cu dl. prof. dr. Gheorghe Sarău şi cu dna.
lect. dr. Delia Grigore. În 2016, s-a alăturat echipei dna. asist. drd.
Lavinia Pencea. Iniţiativa temerară a Profesorului Sarău de a
înfiinţa programul de Limba şi Literatura Rromani la
Universitatea din Bucureşti este nu doar lăudabilă, ci şi singulară.
Este unicul program de licenţă cu această specializare din ţară şi,
din câte ştiu, din Europa. Eforturile de a întemeia şi dezvolta o
asemenea secţie sunt uriaşe, iar implicarea colegilor mei a fost şi
este pe măsură.
Am apreciat colegialitatea, profesionalismul, omenia şi, nu în
ultimul rând, prietenia colegilor de la Secţia de Limba şi Literatura
Rromani. Un proiect de construcţie instituţională presupune nu
doar experienţă profesională în registrul didactic şi în cel al
cercetării, ci şi experienţă managerială, în mod necesar dublată de
abilităţi de comunicare.
24 Gheorghe SARĂU
Programul de Limba şi Literatura Rromani reprezintă un

proiect aparte, extrem de valoros, al Universităţii din Bucureşti. Se
va bucura întotdeauna de sprijinul meu, în calitate de director de
departament - până la incheierea mandatului, dar, mai ales, în
calitate de coleg şi coechipier”.
CONFESIUNEA CELUI MAI NOU CADRU DIDACTIC AL
SECȚIEI
Yusuke Sumi
- lect. dr. la secția de limba și literatura rromani a Facultății de
Limbi și Literaturi Străine București și la UBB Cluj Napoca
Limba rromani și ... japoneazul clasicist clujean
“Înainte să vorbesc despre mine și limba rromani, trebuie să

explic, mai ales pentru dragii cititori rromi, ce gândesc oamenii de
la mine de acasă, din Japonia, despre rromi. Pentru japonezi,
rromii, cunoscuți sub numele de jipushi (pronunțat aprox. [ˈdʑip ʃi]
provenit de la eng. Gypsy), sunt poporul mult mai cunoscut decât
românii. Japonia este capătul hărții, este o țară îndepărtată de
România (să știți că noi folosim harta lumii cu țara noastră situată
în mijloc! Așa este mai practic pentru noi.). Cine știe despre
Japonia, cunoaște aceasta. Dar, din păcate, japonezii nu știu foarte
multe despre România. Chiar dacă au auzit de Nadia Comăneci,
Ceaușescu sau de Gheorghe Hagi, ei nu pot să-și imagineze cum
arată românii în general.
Dar, despre rromi, chiar dacă nu au avut ocazia să-i cunoască
nicicum, japonezii au anumite imagini în cap. Nu trebuie o
explicație mai lungă. Fără îndoială, majoritatea japonezilor află
despre rromi din filme, din desene animate, cărți, cântece etc. Nici
eu nu am fost o excepție. Aveam în minte imaginea tipică a
rromilor nomazi, cu căruțe și cu cărțile de joc în mână. Nici nu am
știut ce limbă vorbesc ei, de unde au venit și încotro merg.
Venind în România, prima dată în 2003, ca student la
Universitatea din Cluj, am observat un lucru nou legat de rromi,
pe care nu mi l-am imaginat acasă: este vorba de discriminare.
Deoarece în Japonia rromii “trăiesc” doar în imaginea oamenilor și
nu în vecinătate, noi nu știm ce se întâmplă cu rromii în realitate.
Oricum, atunci studiam limbile clasice, nu rromani. Nu aveam
ocazia să-i cunosc. Pe stradă întâlneam gabori îmbrăcați cu
costumul frumos și doar atât. Nici nu m-am gândit că sunt și rromi
fără costumul tradițional.
26 Gheorghe SARĂU
Așa au trecut repede cinci ani la facultate. Să nu credeți că

am depășit programul universitar, că am repetat cumva. Nu, pur și
simplu, am fost din ultima generație de dinainte de introducerea
sistemului Bologna, unde erau 4 ani la licență, în plus eu am
parcurs anterior și un an pregătitor de limba română. Câine-
câinește, am devenit licențiat la filologie clasică, cu ajutorul
colegilor și al profesorilor.
După licență, am început “să înnebunesc” un pic. Nu mai știu,
cum am îndrăznit să mă duc în Ungaria. Oricum, acolo m-am dus și
am învățat limba aia grea și am făcut masterat, tot la filologie
clasică, la Universitatea din Budapesta Eötvös Loránd (ELTE). Nu
vă mai scriu ce am învățat la facultate. Vă scriu doar despre ceea ce
am învățat în afara facultății. Într-o zi, am intrat la o librărie.
Fiind pasionat de filologie, în librării mă duc la cărțile de limbi în
primul rând. Acolo, am găsit un manual de rromani. Nu știam ce
era. Nu știam foarte bine limba maghiară, dar mi-am dat seama că
este limba rromilor. Am deschis-o și am parcurs, și, Devl!a, am
înțeles multe cuvinte din ea! Era un manual despre dialectul Lovari
din Ungaria, care este clasificat la grupul Vlax. Cum arată numele
grupului, dialectul Lovari conține multe cuvinte din limba română
și de aceea am înțeles textul la prima vedere. Mi s-a părut foarte
prietenoasă limba aceea. Am învățat-o singur, după aceea la
învățământ deschis la distanță, apoi într-o școală privată de limba
rromani, tot în Ungaria. Profesorul și prietenul meu Farkas Zoltan
era un rromuleț. Era un pic nebun, dar om de suflet și m-a
“antrenat” destul de bine în graiul Lovarilor. Câteodată, mă ducea
la rromii fără adăpost, între care era și fratele lui, și îmi dădea
ocazia să vorbesc pe teren cu ei. Lângă Gara de Vest din Budapesta,
stând cu o sticlă mare de plastic plină cu vin ieftin, am învățat
limba și am deslușit firea lor, până ce nu au intervenit polițiștii.
După ce am trecut examenul de limba rromani la nivelul
intermediar la dialectul Lovari, am mai ținut câteva ore pentru
începători la școala lui. Pe parcurs, bineînțeles, am studiat și la
facultate limbile clasice. Interesul meu era deja mai mult
direcționat spre limba rromani, decât spre limbile clasice. Dar,
datorită cursului de limba proto-indoeuropeană, distanța dintre
limbile clasice și limba rromani nu mi se părea prea departe.
Limbile clasice, pe care le-am învățat, m-au ajutat mereu și la

învățarea limbii rromani.
În ultimul an al masteratului, așteptând disertația, mă
gândeam “oare ce să fac mai departe?”. Era o idee să continuu
studiul limbilor clasice, dar m-a atras limba rromani mai mult.
Dar, unde și cum? La Universitatea din Budapesta nu am văzut
nici o posibilitate. În România? Dar, când studiam la Cluj, nu am
auzit niciodată despre predarea limbii rromani (semas korro thaj
kasuko...). Am căutat pe internet, fără multă speranță, limba
rromani în România. Atunci, am început să aflu o grămadă de
informații legate de limba rromani, iar toate paginile mă duceau
într-un singur loc. Se zice: Toate drumurile duc la Roma (sau la
rroma? Nu mai știu.), dar, în cazul acesta, toate informațiile m-au
dus la un singur om: la prof. Gheorghe Sarău.
Nu știam cine este, am înțeles că a înființat secția de rromani
la UNIBUC. Trebuie să fie un rrom. Fără multă speranță, i-am trimis
un e-mail, scris în Lovari, la adresa pe care am găsit-o pe internet.
Am primit răspuns tot în rromani, dar cu ortografia diferită. Nu
știam de ce folosește litera -q-, unde ar fi -k- sau -g- la Lovari. M-a
invitat la Costinești, unde se afla în momentul acela domnul
profesor ca formator la cursul de vară pentru mediatori școlari.
Pentru ardeleni, județul Constanța este foarte departe. Am
ajuns cu greu acolo. A fost prima mea vizită la Costinești, în vara
lui 2012. Domnul Sarău mă aștepta la hotel, unde se țineau și
cursurile. Era...român! Am stat de vorbă la barul hotelului. Dl.
Sarău m-a servit cu un suc. Aveam multe întrebări legate de
rromani, eram tânăr, nu știam încă ce limbă rromani se predă în
România. I-am spus că am impresia că dialectele din Vlax sunt cele
mai răspândite în lume și merită să le învățăm înainte de toate. Dl.
Sarău a spus că și dumnealui crezuse așa, când a început să studieze
limba rromani. Vorbitorii dialectelor clasificate la Vlax sunt, într-
adevăr, răspândiți în lume. Dar aceasta nu înseamnă că dialectele
lor sunt majore. Sunt multe alte dialecte, și în România. Ora
dumnealui era foarte pasionantă și impresionantă pentru mine.
Atunci eram prea neștiutor ca să înțeleg toate, dar mi-am dat
seama că este cel mai ușor să învățăm nucleul limbii rromani, dacă
vrem să cunoaștem toate dialectele rrome. Probabil, cel mai bine ar
fi să învățăm toate dialectele, dar sunt prea multe și nu avem cum.
28 Gheorghe SARĂU
Fiind clasicist, înțeleg bine importanța și beneficiul de a studia

limbile vechi pentru a înțelege și a învăța limbile moderne. De
exemplu, dacă am ști limba latină clasică sau limba latină vulgară
(etapa, în care limba latină trece la fiecare dintre limbile
romanice), am înțelege mai ușor limba română, franceză, italiană,
spaniolă etc., sau, chiar dacă nu le-am înțelege în totalitate, am
avea măcar un beneficiu mare, acela de a le învăța foarte ușor.
În cazul nostru, limba rromani comună sau „standardizată”
este un fel de limba latină vulgară. S-a alcătuit din voința și
încercarea oamenilor de a studia toate dialectele rrome, fără să
omitem niciun vorbitor. Unii vorbitori cred, din greșeală, că limba
rromani comună este un fel de imperialism lingvistic, adică ar
distruge toate dialectele și ar forța folosirea unei singure limbii. Nu!
Limba rromani comună are respect față de toți vorbitorii de
rromani, față de toate graiurile și dialectele rrome.
Pentru nevorbitorii de rromani, limba rromani comună este
instrumentul cel mai eficient pentru învățarea dialectelor rrome,
iar pentru vorbitorii nativi - este nu numai instrumentul de a
cunoaște alte dialecte sau cuvinte vechi, ci și instrumentul de a
judeca, de a sesiza care este modul cel mai curat de a vorbi la nivel
dialectal. Vorbitorii nativi, care au studiat limba rromani comună,
pot să explice, atunci când doi vorbitori din aceeași comunitate
vorbesc altfel, care este corect și cum s-a produs diferența, de cele
mai multe ori – alterările fonetice. Îi ajută pe vorbitorii nativi ca să
păstreze limba lor, o parte a tradițiilor lor, cât mai curată.
Am depășit subiectul. Oricum, dl. Sarău privea de sus cu stimă
și cu drag spre toate dialectele rrome din lume. Ceea ce am studiat
în Ungaria era doar o mică parte a lor.
În anul următor, în 2013, am participat la cursuri de vară de
limba rromani, tot la Costinești. Am învățat limba rromani comună
în clasa dlui Ionel Cordovan, cunoscut sub numele de “mâna
dreaptă a dlui Sarău”. Este pedagog excelent. M-a învățat structura
limbii rromani, foarte logic. Acolo m-am împrietenit și cu
profesorii din Cluj, inclusiv cu Ștefan Silaghi, care avea să mă
susțină mai târziu răstimp de trei ani. Deja aveam în gând să
studiez limba rromani la doctorat. Am încercat să-mi caut
îndrumator la Cluj. Fostul profesor al meu de istorie antică s-a
zbătut, cu drag și cu multe eforturi, să-mi identifice o posibilitate de
a studia la UBB Cluj, dar acolo nu am găsit pe nimeni, care să poată

să mă accepte cu acest subiect la filologie.
Era deja sfârșitul verii și nu era vremea potrivită să-mi caute
îndrumatorul. Dar, în ultima clipă, la ideea și intervenția domnului
profesor Gheorghe Sarău, am fost acceptat cu drag de către dl. prof.
Gheorghe Bârlea de la Universitatea “Ovidius” din Constanța
(dânșii fuseseră colegi la doctorat, la aceeași îndrumătoare, prof.
Dr. Lucia Wald). Datorită domnului prof. Gheorghe Bârlea, fără să-
mi schimb tema, am reușit să încep studii la doctorat. Naveta din
Cluj, unde aveam garsoniera, până la Constanța era foarte grea și a
fost o vreme când cochetam cu ideea de a mă transfera la București
(dacă e să spun adevărul, vroiam să studiez, de fapt, și la secția de
rromani), reușind astfel să-l necăjesc întrucâtva și pe dl. prof.
Bârlea, care mă ajuta cu mult suflet. Totuși, am rămas la Constanța.
Nici nu am regrete, căci și acum sunt conștient și sincer că, dacă aș
fi plecat de la dl. prof. Bârlea, nu aș fi terminat doctoratul încă.
Nu am scris ce am făcut la doctorat. Tema tezei mele era
dialectul carpatic. Dialectul carpatic este vorbit de către rromii
din Ardeal și este influențat de limba maghiară. Dacă știu și limba
maghiară puțin, de ce să nu mă ocup de acest dialect! Pentru
cercetarea dialectului carpatic, Ștefan Silaghi, din Turda, care mi-a
fost coleg la cursul de vară de rromani de la Costinești, cât și
familia lui m-au ajutat foarte mult. Aproape timp de trei ani
frecventam comunitatea lui și făceam anchete, înregistrări etc.
Ștefan este fiul liderului comunității și este polițist, dar atunci preda
și limba rromani la școală, iar în weekend juca în echipa de fotbal
din Turda. Nu avea timp nici cât să doarmă, dar, când veneam eu,
mă ajuta cu suflet. Nu știu cum a suportat întrebările mele fără sfârșit
și plictisitoare, care începeau cu „cum se spune în limba ta...?”. În
teză, am pus doar o parte a chestionarelor rezultate cu ajutorul lui.
Ceea ce a rămas, este mult mai voluminos decât teza însăși.
Pe parcurs, din când în când, îi făceam vizite dl. prof. Sarău
la Minister, la consultare, când aveam nelămuriri, îl întrebam pe e-
mail. Trei ani de doctorat au fost perioada de a aprofunda limba
rromani și din interior (limba rromani comună) și din exterior (dialectul).
Termninând doctoratul, predau, din anul 2016, limba
rromani comună la secția de limba și literatura rromani din cadrul
Universității din București, alături de dl. prof. dr. Sarău, de dna
30 Gheorghe SARĂU
lect. dr. Delia Grigore, de draga lect. drd. Lavinia Pencea și de drd.
Alexandru Zamfir, care mi-a fost coleg tot la cursurile de la
Costinești. Fiind ajutat de ei, din când în când și de către dragii
studenți (!), predând și învățând, studiez, în continuare, limba
rromani. Le mulțumesc tuturor celor care m-au ajutat la doctorat
și care mă ajută și acum!
Dl. prof. Sarău zice că nu a crezut înainte că un japonez va
preda vreodată la secția de rromani. Stați liniștit, nici mie nu-mi
vine să cred nici acum! Sper că va continua această nebunie cu bine
și, într-o zi, sper, voi deschide secția de rromani și acasă, în Japonia,
ca să le prezint japonezilor limba și tradiția frumoasă și adevărată a
rromilor (07.01.2017).
CONFESIUNEA UNUIA DINTRE PRIMII STUDENȚI DE LA
CURSUL FACULTATIV DE LIMBA RROMANI
Sorin Georgescu,
redactor de limba germană la Radio România Internațional
„Rămâi aici, că e mai mișto!”
„Am început să învăț limba rromani în 1992 sau 1993, dintr-o

întîmplare. Eram student al Facultății de Litere din București
(specializările limba și literatura română și germană) și îmi plăcea să
urmez cursuri facultative pentru învățarea noțiunilor de bază ale
gramaticii și structurii diverselor limbi, pentru cultura mea
generală. Într-o zi, eram în anul al doilea sau al treilea, căutam
cursul de limba neerlandeză de la Facultatea de Limbi Străine din
Strada Pitarul Moș… și am nimerit din greșeală la cel de limba
rromani, ținut de dl. profesor Gheroghe Sarău. Cum ora de curs deja
începuse, nu mi-am continuat căutarea, ci am rămas în sala de
curs, puțin intrigat că există și această ofertă. În plus, am recunoscut
printre cursanți un coleg de la germană, Cristian Beșleagă, care
mi-a spus: „Rămâi aici, că e mai mișto!”. Într-adevăr, cursul se
desfășura într-o atmosferă lejeră, cu multă voie bună, dar, totodată, și
cu referințe substanțiale la noțiuni de lingvistică generală și asocieri
lingvistice din cele mai diverse, cu învățarea unor cântece
tradiționale ale rromilor etc. Am revenit și următoarele săptămâni,
timp de un an universitar întreg, iar în anul următor am
participat și la cursurile de vară de la St. André de Sangonis
(Franța), ținute de lingvistul francez Marcel Courthiade. Nu doar
că am rămas surprins de structura interesantă a limbii, dar am și
aprofundat-o, spre deosebire de alte limbi pe care le-am abordat
doar temporar, apoi le-am uitat, din lipsă de practică.
Studiul oricărei limbi îți dă posibilitatea nu doar de a deveni
încă o dată om, potrivit celebrului dicton „Quot linguas calles, tot
homines vales”, dar îți deschide și orizontul cultural și te ajută să
înțelegi mai bine un popor sau o țară. În cazul limbii rromani, mă
consider privilegiat și le rămân îndatorat domnilor Profesori Sarău
și Courthiade pentru faptul că am putut afla câte ceva și despre
32 Gheorghe SARĂU
tradițiile culturale ale rromilor, despre prejudecățile și dificultățile

sociale cu care se confruntă, toate acestea ajutându-mă să mă dezbar
de propriile prejudecăți, subconștiente sau induse. Auzeam și încă
mai aud adesea: „Aia nu-i o limbă, ce ăștia chiar au o limbă a lor?”,
„E o pierdere de vreme, mai bine înveți o limbă mai utilă.”, „Dar ce,
chiar are gramatică și scriere țigăneasca asta?”, „Eh, măcar înveți să
te ferești de hoții de buzunare în autobuz.” – și câte și mai câte, care
de care mai aiuritoare și mai pline de ignoranță, când nu fățiș
rasiste. Celor care încă mai răspândesc aiureli ignorante,
conspiraționiste sau rasiste le spun: da, este o limbă în toată regula,
cu o vechime respectabilă, o flexiune bogată, un lexic pitoresc de
pestriț ca proveniență (indianisme vechi, multe cu echivalent în
sanscrită sau limbile indoiraniene contemporane, cuvinte din
persană, armeană, greacă, turcă, limbi slave și alte limbi de contact,
inclusiv româna) și frazeologisme expresive; și se poate și scrie, cu
diverse ortografii și favorizând un dialect sau altul, căci, ca orice
limbă și cu atât mai mult cu cât poporul rromilor trăiește ca
minoritate transnațională în diverse țări, și limba rromani are mai
multe varietăți și dialecte.
Ce e întristător e că și astăzi, la fel ca acum 25 de ani, există
aceleași prejudecăți față de limba rromani și capacitățile sale
expresive sau atacuri fățișe împotriva predării ei sau împotriva
răspândirii unei scrieri standardizate integrative, care să țină cont
de diferitele pronunții dialectale și de aportul diverselor graiuri la
îmbogățirea lexicului comun. Celor care (ca rromi sau nerromi,
activiști sau doar simpatizanți ai cauzei rromilor, oameni bine sau
rău intenționați, orgolioși sau invidioși, cu cunoștințe serioase de
lingvistică sau amatori) critică furibund și fără temei
standardizarea scrierii le spun: e ca și cum ai cere ca elvețienii
germanofoni (care vorbesc diverse varietăți de dialecte alemanice)
să facă bine să renunțe la a mai scrie în germana standard, fiindcă
în fiecare canton se vorbește un pic diferit și atunci ar trebui să
scrie fiecare după cum îi sună lui sau îl taie capul. Realitatea e
taman pe dos: abia atunci ar începe haosul. Elveția este un caz tipic
de diglosie trăită zi de zi: în împrejurări colocviale obișnuite, de
vorbit vorbește fiecare în dialectul său (și nu întotdeauna oamenii
se înțeleg perfect), dar la școală se învață totodată și germana
standard, pentru a avea acces la sfera mai largă a întregului spațiu
cultural germanofon. Sigur că pot și trebuie să existe discuții

argumentate cu privire la diversele soluții de codificare propuse.
Dar cei care doar atacă ad hominem reputați lingviști, aducând ca
argument suprem că nu sânt rromi sau nu sânt „ćaće rroma” (rromi
adevărați), ergo n-ar avea „dreptul” să fie preocupați de soarta
acestei limbi, poate ar trebui să reflecteze și să conștientizeze că
rasismul „țigănesc” nu e cu nimic mai bun decât cel al unor „gajei”.
Nu e „affirmative”, e doar rasism inversat și la fel de stupid. Cu cât
contești mai mult dreptul oamenilor de a vorbi în diverse feluri și
dialecte, ba chiar dreptul de a vorbi și iubi limba rromani, chiar
dacă nu ești locutor nativ, de atâtea ori ești mai puțin (rr)om”.
CONFESIUNEA UNUI MULTIPLU ABSOLVENT
Dr. Elena Radu

- profesoară de limba rromani și mediatoare școlară la
Școala nr. 136, sect. 5 București
Naisarav tuqe andar dǐ, „dadea!” Îți mulțumesc din inimă, “tată!”
sau:
În 13 ani, de la zugrăviță la doctor în științe socio-politice și
educaționale
“Sunt Elena Radu, născută în Municipiul București, în

primăvara anului 1979, adoptată de nepoții mei vrânceni în iarna
anului 1996 să stau la ei acolo, o vreme. Provin dintr-o familie de
ursari, cu adânci rădăcini în niște tradiții privite de societate ca
fiind ”mediocre sau primitive”, și m-am trezit, în acea iarnă,
mutată din Metropolă, din motive înțelese mai târziu de mine, într-
un orășel, Adjud, în care nu existau autobuze, tramvaie sau
oameni care să treacă indiferenți pe lângă tine.
Pe vremea când locuiam încă în Capitală, în cartierul
Militari, elevă la Liceul Tehnic”Petru Maior”, specializarea
matematică-fizică, străbăteam un drum anevoios pentru fete de
vârsta pe care o aveam eu, respectiv 16 ani, deoarece, treceam prin
fața Parcului “Politehnica”, apoi prin spatele blocurilor din zona
Lujerului, drum ce conducea spre o unitate militară din zona
Timonierului, scurtătura pe care o realizam 5 zile pe săptămână.
Iarna, când se întuneca la orele 17:00, mă întorceam de la liceu cu
un grup de colege de liceu, iar în preajma Parcului „Politehnica” s-
au “năzărit” niște indivizi, care ne-au alergat, iar din toată nebunia
am scăpat cele care eram iute de picior, dar, din păcate, colega
noastră Ionela a fost victima unui viol și a unei agresiuni fizice,
care, mai târziu, i-au afectat vederea, rămânând oarbă. Tatăl meu,
care lucra la ICRAL împreună cu tatăl colegei victime, s-a speriat
foarte tare și a luat decizia de a ne muta din București, pentru a
ne păstra integritatea, demnitatea și viața, mie și surorii mele,
Monica, care era mai mică ca mine cu un an și opt luni.
36 Gheorghe SARĂU
După o acomodare forțată de doi ani în acel orășel uitat de

lume, cum spuneam, Adjud, m-am reîntors în București. Am fost la
o firmă austriacă translator de engleză, acolo l-am cunoscut și pe
viitorul meu soț, Marian, care era bodyguard. Am lucrat și, la un
moment dat, după un accident de muncă, adică o lovitură la coloana
vertebrală cu lama de motostivuitor, am ajuns la pat, într-o stare
de... imobilitate. Mi-am revenit subit, spre uimirea medicilor în a
căror îngrijire mă aflam, căci sunt o luptătoare, și mă tot gândeam
câtă nevoie are Beatrice de mine (fetița mea, care avea atunci un
an și ceva).
După un timp - era în primăvara anului 2003, căci fiica mea,
Beatrice, avea 2 ani și 8 luni, fiind născută în 2001 – am lucrat cu
tata și cu fratele meu, Emanuel, în București, la apartamentul unui
domn, V.B., care avea nevoie de renovări, adică de zugrăvit și de
vopsit, mă rog, mult mai multe operații tehnice, dar aleg să nu le
dezvălui. Așadar, lucram deja în București, cum spuneam, cu
familia, la domnul în cauză, care a purtat mai multe discuții cu
mine și cu Emanuel, legate de cultură generală. A rămas surprins
nu numai pentru că suntem inteligenți nativ, cum zicea dânsul și
spun și eu, cu oleacă de modestie, ci și pentru că eram amândoi
absolvenți de liceu, cu... medii mari la bacalaureat, dar atât, căci
eu, de pildă, chiar dacă ajunsesem la finele anului doi, la Colegiul de
Asistente Medicale “Dimitrie Cantemir”, am fost nevoită să renunț -
neavând o situație financiară care să-mi acopere costul studiilor
mele. Ne-a întrebat dacă ne este ”rușine” să ne asumăm public
apartenența la grupul etnic, la care noi am răspuns: evident, că nu!
Ne-a zâmbit ștrengărește și ne-a spus că este păcat să nu
încerce să ne sprijine cumva. Nu i-am dat atenție! În fiecare zi
întâlnești persoane ce-ți asigură umerii de compasiune și... cam atât.
După câteva zile, eu și uitasem discuțiile filosofice avute cu
domnul în cauză, ne spunea cum că fratele meu, Emanuel, va trebui
să-l însoțească la Ministerul Educației Naționale, unde va avea
oportunitatea de a-l cunoaște pe un domn consilier, Sarău Gheorghe.
Eu, neîncrezătoare, i-am urat succes fratelui meu și mi-am văzut de
vopsitul stolăriei.
Seara, la momentul de ”prietenie și de râs” în familia mea,
ne-am adunat în jurul tatei toți frații (adică, eu, Monica, Emanuel și
Andrei-Vlad), și discutam despre una-alta, apoi Emanuel ne
spunea, cu multă bucurie și încredere, că a fost înscris la un curs de

jurnalism și că acel domnul Sarău nu este cum credeam noi,
adică...”un alt domn, care să se prefacă că ne ajută”. Așadar, acum,
Emanuel mi-a zis că domnul Sarău a spus că ar putea să mă ajute și
pe mine dacă am bacalaureatul și a luat decizia de a mă prezenta și
pe mine dânsului, spunându-i că sunt o persoană cu handicap
nedeclarat, dar care nu va mai putea munci fizic niciodată. „Deci,
va trebui să devii o doamnă profesoară!”.
Mă uitam cruciș la el și-i zâmbeam ironic! Doamna
profesoară! Hmmm... Dracul a văzut profesoară “țigancă asumată”!
Tata i-a dat dreptate lui Emanuel și, prin urmare, a trebuit să-l
însoțesc la Ministerul Educației Naționale. Aici, l-am cunoscut pe
Domnul Profesor, care mi-a zis că-s blondă și mi-a adresat câteva
întrebări în limba rromani, apoi, trecând un presupus test (în
mintea mea), mi-a zis că: „Uite, mâine este joi! Te duci la Școala
Specială nr. 6 și o cauți pe doamna directoare. Dânsa îmi spunea că-
și dorește un cadru didactic, care să predea limba rromani”. Eu...am
zâmbit! Mă uitam la dânsul și așteptam să termine gluma, dar, cu
cât treceau secundele, cu atât mai mult îmi dădeam seama că, de
fapt, nu glumea. Și iată-mă cum, a doua zi, eram deja în postura de
doamna profesor! Grozavă experiență!
Doamna directoare mă aștepta în fața unității școlare,
doamna de psihologie de asemenea. Mi-au prezentat școala, apoi
am stat la o scurtă discuție despre responsabilități și atribuții. Era
grozav! Salariul era de 120 ron, iar naveta mă costa 400 ron. Nu
conta! Am luat lucrurile în serios, dar datoriile față de familie erau
copleșitoare financiar, mai ales pentru că locuiam cu chirie în
afara Metropolei. Aveam două job-uri în paralel: profesor
necalificat de limba rromani și ajutor de bucătar la un faimos
restaurant de lângă periferia Metropolei.
Apoi, eu și fratele meul Emanuel, ne-am înscris la
Universitatea București – Facultatea de Psihologie și Științele
Educației – Credis. Când am început studiile aici, la Învățământ la
Distanță, în 2004, eu aveam 25 de ani. Am ales această formă de
învățământ întrucât eram mamă, soție și întreținătoarea familiei extinse.
Pe parcursul anilor de studiu, eu, ca ființă, mă modificam
asemeni unei frunze în procesul de fotosinteză. Caracterul meu își
definea linia, adică din persoana naivă, timidă și mută, deveneam
38 Gheorghe SARĂU
vulcan, gălăgioasă și plină de ambiții. Personalitatea-mi cumva

”dură”, dar asta la exterior, ca formă de apărare, mă ajuta să-mi
clădesc prietenii pe viață, dar și să renunț la ceea ce-mi părea vicios,
murdar și paria pentru societatea monocromă.
Ambițiile mele legate de studiu creșteau odată cu laudele ce-
mi erau aduse de către cel ce avea să-mi devină mentor. Mă dădea
exemplu tuturor colegilor mai mari sau mai mici decât mine. Asta
mă motiva, mă “împuternicea” să devin ”bună”.
Disciplinele de studiu mi se păreau foarte grele, dar excelam
la limba maternă și la tradiții, deoarece în familia mea se vorbea în
casă limba rromani, dar se și respectau tradițiile, motiv pentru care
le învățasem, le digeram ușor, dar nu le practicam, nu puteam
aștepta ca întreaga mea viață să se rezume la a fi ”jekh śukar bori”.
Am finalizat cu greu cei patru ani de studiu, din cauza
situației materiale precare, căci eram profesoară, ajutor de bucătar,
soție, soră, fiică și mai ales mamă. Toate cu normă întreagă și toți/
toate depindeau financiar de mine. Greu! Dar, în anul II de studiu
primirăm vestea că va trebui să plătim restul de ani de studii, o
sumă pe care nu îndrăzneam s-o visez, întrucât… nu mai erau
burse. Era pentru prima dată când soțul meu, Marian, mă sprijinea
legat de studii, s-a străduit, așadar, să nu-mi frâng aripile și a făcut
un împrumut la bancă pe 10 ani. Mă salvase! A fost frumos gestul
lui, dar avea o scuză, era nerrom!
Lucrarea mea de absolvire a fost o altă încercare grea pentru
mine din multe puncte de vedere. Mi-a fost dată tema: Bibliografia
Revistei “Asul de treflă”. Păi, a fost foarte greu să “vântur” toate
revistele, să fac cercetare, dar cel mai greu era să stau peste
program la școală să tehnoredactez la computerul școlii, căci n-
aveam acasă și... pierdeam uneori ultimul “maxi-taxi” spre casă,
ceea ce mă obliga la o plimbare de 8 km pe jos. Mă simțeam
groaznic! Dar am reușit într-un final să devin absolventă.
Deși, zi de zi, îmi făceam treaba atât acasă, cât și la școală -
locul unde eram cadru didactic - m-am mobilizat, totuși, ca în anul
IV de la colegiul universitar CREDIS să mă înscriu, în anul 2007, și
la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, la secția Limba
rromani - Limba română.
De ce? Simplu! Eram modelul elevilor mei din Ferentari.
Trebuia să fiu foarte bună, dar, mai mult decât aceasta, trebuia să
dovedesc colegilor din cancelarie că nu sunt ”țiganca de serviciu” și

că nu mă rezum la cuvinte simple ”cană, masă, lapte”, că pot învăța
la fel ca și ei sau poate chiar mai mult. Când eram întrebată “ce
studii ai?” și răspundeam, mă priveau așa... cu compasiune, de parcă
luasem diploma de la talcioc. În fine, am ajuns la facultatea care
m-a învățat să mă apreciez, să-mi crească Eul, să am noi perspective.
Astfel, am început să cunosc oameni minunați, iar la facultate – la
cealaltă secție, cea de limba și literatura română, am dat și de
”făpturi” ce-și spuneau greșit de tot “cadre didactice”. Mi-a fost
rușine, de pildă, la secția aceea de română de la facultate, când ni se
spunea: “Voi, țiganii, nu puteți absolvi o astfel de facultate din cauza
istoriei voastre!” Nu înțelegeam pe atunci, dar acum, da, știu!
Am participat, între timp, cu elevii la Olimpiada de limba și
literatura rromani, la concursuri de Istoria și tradițiile rromilor,
ca profesor pregătitor sau în juriu, am urmat, în iulie 2007,
împreună cu fratele meu, cursurile de vară de limba și metodica
predării limbii rromani, la Costinești, apoi eu am mers la niște
cursuri de mediatori școlari, în decembrie 2007, la Olănești, chemată
fiind tot de domnul Profesor Sarău – ca să pot să lucrez ca mediator
şcolar calificat, nu ca amator ca până atunci, peste patru ani
ajungând chiar la performanța de a publica alături de dânsul exact
un ghid al mediatorilor școlari, care să-i sprijine şi să-i orienteze în
munca de zi cu zi.
Am tradus opere, piese de teatru, versete din Biblie, dar cel
mai mult m-a ajutat faptul că vorbeam limba rromani cu diferite
neamuri de rromi, pe care-i întâlneam atunci când făceam
cercetare socială în diferite comunități din țară. Au trecut repede
cei trei ani, iar… trei ani mai târziu, la terminarea secțiilor
rromani – română de la facultate, în 201o, aveam să mă înscriu la
MTTLC (Masteratul de Traducerea Textului Literar Contemporan),
la aceeași instituție bucureșteană de învățământ superior, care a fost
o adevărată aventură. Acest master m-a intrigat, dar m-a ajutat să
cunosc rromi ”intelectuali”, cu care astăzi colaborez și mâncăm o
pâine – neagră, chiar.
Tot în anul 2010, am ajuns să lucrez, pentru trei ani, alături
de oameni pe care îi vedeam la TV, așadar, am început să lucrez
pentru Consiliul Europei în calitate de consultant în formarea
mediatorilor școlari, trainer al mediatorilor școlari şi sanitari,
40 Gheorghe SARĂU
ulterior, facilitator. Poziţii onorante, dar nimeni nu-şi poate

imagina câtă muncă este în spatele unui astfel de succes!
Job-ul meu era să lucrez cu rromii, cei care aveau studii, dar
nu erau capacitați. M-am ocupat de aceste probleme ale
mediatorilor școlari, ale consilierilor rromi, ale experților locali și
chiar ale primarilor. Faptul de a ști limba rromani și dialectele
acestia m-a ajutat să câștig din propria-mi sudoare, să-mi
construiesc o imagine, să mi se aducă lauri, dar cel mai important și
trist lucru este faptul că, uneori, noi, rromii, ajungem chiar mult
prea târziu ca să conștientizăm care ne este vina!
Am trecut prin multe experienţe, mai mult plăcute de-a
lungul a mai mult de zece ani de căutări, dar acestea nu m-au
împiedicat să-mi ating scopul final, căci, în anul 2014, am absolvit
doctoratul în domeniul Ştiinţelor Politice cu tema Responsabilizarea
comunităţilor de rromi şi a autorităţilor şcolare prin procesul de
mediere şcolară. Au fost patru ani de cercetare naţională şi
internaţională grei din toate punctele de vedere, cu multe sacrificii
și riscuri, care m-au costat căsnicia..., dar a meritat totul.
Nimic nu-ţi oferă satisfacţia succesului decât zâmbetul şi
laudele pe care ţi le adresează cel ce ţi-a călăuzit paşii şi a vegheat
asupra carierei tale asemeni unui felinar.
Domnul Profesor a avut un loc aparte în comisia de susţinere
a tezei mele de doctorat, lăudat mai mult dânsul de către ministrul
Educației de atunci, membru și dânsul în comisie, domnul Remus
Pricopie. Voiam neapărat să-i transmit Domnului Profesor că nu
este nevoie să fim o armată de lingvişti în jurul dânsului, ci eu voi
râmâne ucenicul de ispravă pe mediere şcolară, căci „aceasta a fost
meseria ce m-a făcut mare”. A fost înăbuşitor de emoţionant să-ţi vezi
familia şi mentorul mândri de ceea ce ai devenit sau tinzi să devii.
Uitându-mă înapoi, în toți acești ani, n-am lipsit niciodată de
la strigarea catalogului. De câte ori era nevoie de mine nu
îndrăzneam să spun nu, iar dacă vreun coleg avea nedelicatețea să
spună ceva nepotrivit despre Domnul Profesor sau despre secția de
rromani îl jupuiam! Nu mă simțeam datoare, ci, tot timpul, mi-am
zis că sunt ucenicul dânsului și că misiunea mea este să-i ajut pe
alții, așa cum m-a învățat Domnul Profesor.
De-a lungul anilor de studiu, ne spunea că, noi, rromii, avem
puterea de a schimba ceva prin puterea exemplului. Mi-am ales
întotdeauna colegii sau prietenii după criteriul că sunt prea săracă

să-mi fac prieteni proşti, conform zicalei: „Mai bine cu un deştept la
pagubă, decât cu un prost la câştig!”. Sau, cum îmi zicea tata, când
voia să mă certe: „Cioară mândră şi flămândă!”.
Ce am învăţat de la Domnul Profesor? Păi... mi-ar trebui un
roman să relatez, dar cel mai mult a contat că m-a sfătuit să fiu eu
însămi, să nu mă las influenţată de nimic şi de nimeni, căci, astfel,
voi strica aluatul bun pe care-l am de la părinţi şi, indirect, de la
Dumnezeu.
Cumva mă simt mulţumită că nu l-am dezămăgit şi ştiu că
misiunea mea nu s-a sfârşit aici. Abia acum începe adevărata
excursie, căci abia acum ştiu ce apăr, pe cine apăr şi ce poate câştiga
resursa umană rromă, care are nevoie de sprijin sau călăuză.
Când eram mai tânără, îi mulţumeam dânsului pentru
răbdarea de a-mi fi mentor (şi de a-mi răbda răutăţile, căci din-
totdeauna am fost o revoluţionară!), dar acum consider că dânsul va
simţi recunoştinţa, respectul şi admiraţia pe care o am atât eu cât şi
mâna de ucenici care am crezut şi vom crede în dânsul (bunii mei
prieteni: Corina Ceamă, Ionel Cordovan, Gabriel Stoica, Căldăraru
Marius şi Steluţa Slate – mai sunt şi alţii, dar n-au aceeaşi etate şi
aceleaşi suferinţe ca şi noi, ucenicii de ispravă ai dânsului).
Cândva, sper că vom fi mai mulţi, asemeni mie, care să nu
uităm că suntem cine suntem datorită dumnealui și să nu uităm ce
am fost, de unde am pornit. Naisarav tuqe andar gi, dadea!”
ASPECTE PRIVIND ISTORICUL STUDIERII LIMBII RROMANI

LA NIVEL UNIVERSITAR ÎN ROMANIA (1992-2017)
A.UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
I. Studiul limbii rromani ca disciplină universitară facultativă (1992-2011):

1. Studiul limbii rromani ca disciplină universitară facultativă (1992-2001) la Facultatea de
Limbi şi Literaturi Străine
2. Studiul limbii rromani ca disciplină universitară facultativă la Facultatea de Sociologie şi
Asistenţă Socială
II. Studiul limbii rromani între anii 1997-2017 la Facultatea de Limbi și Literaturi
Străine, ciclul licență
1. Specializarea B. Indianistică (limba și literatura hindi/ limba și literatura hindi – limba și
literatura rromani), cu seriile:
a. din anul universitar 1996/ 1997 (licență în 2000), B. limba și literatura hindi
b. din anul universitar 1997/ 1998 (licență în 2001), B. Indianistică (limba și literatura
hindi – limba și literatura rromani)
c. din anul universitar 2003/ 2004 (licență în 2007), v. 2.b., B. Indianistică (limba și
literatura hindi – limba și literatura rromani)
2. Specializarea B: Limba și literatura rromani și B. Indianistică (limba și literatura hindi –
limba și literatura rromani)
a. Specializarea B: Limba și literatura rromani în anii universitari:
- 1998/ 1999 (licență în 2002)
- 1999/ 2000 (licență în 2003)
- 2000/ 2001 (licență în 2004)
- 2001/ 2002 (licență în 2005)
- 2002/ 2003 (licență în 2006)
- 2003/ 2004 (licență în 2007, Specializarea B. Indianistică, o singură serie)
- 2004/ 2005 (licență în 2008).
3. Specializarea A: Limba și literatura rromani – B. o altă limbă și literatură, serii cu 3 ani,
după structura “Bologna”, în anii universitari:
- 2005/ 2006 (licență în 2008);
- 2006/ 2007 (licență în 2009);
- 2007/ 2008 (licență în 2010);
- 2008/ 2009 (licență în 2011);
- 2009/ 2010 (licență în 2012);
- 2010/ 2011 (licență în 2013);
- 2011/ 2012 (licență în 2014);
- 2012/ 2013 (licență în 2015);
- 2013/ 2014 (licență în 2016);
- 2014/ 2015 (licență în 2017);
- 2015/ 2016 (licență în 2018);
- 2016/ 2017 (licență în 2019);
- 2017/ 2018 (licență în 2020).
44 Gheorghe SARĂU
III. Aprofundarea studiului limbii rromani prin cursuri de Masterat la Facultatea de Limbi
și Literaturi Străine (2010-2012)
IV.Studiul limbii rromani la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine grație Programului

european “Erasmus” de schimburi de studenți
V.Cursuri de limba și literatura rromani la forma de învățământ ID (“învățământ deschis la

distanță”) în cadrul Departamentului CREDIS, la secțiile:
1. institutori - limba şi literatura rromani (seriile: 2000-2003, 2001-2005);
2. institutori - direcția de studii limba rromani (seriile: 2002-2006, 2003-2007 și 2004-
2008);
3. PIPP (pedagogia învățământului primar și preșcolar) – modul de discipline facultative și
opționale rrome – în cadrul Programului PIR (seria: 2005-2008;
4. PIPP (pedagogia învățământului primar și preșcolar) – modul de discipline facultative și
opționale rrome – în cadrul anilor de completare (seriile: 2009-2010 și 2010-2011).
I. STUDIUL LIMBII RROMANI CA DISCIPLINĂ UNIVERSITARĂ FACULTATIVĂ

(1992-2011):
1. Studiul limbii rromani ca disciplină universitară facultativă (1992-2001) la Facultatea de
Limbi şi Literaturi Străine
2. Studiul limbii rromani ca disciplină universitară facultativă la Facultatea de Sociologie şi
Asistenţă Socială
1. Studiul limbii rromani ca disciplină universitară facultativă (1992-2001) la

facultatea de limbi şi literaturi străine
Încă din octombrie 1991, Gheorghe Sarău a făcut prima solicitarre de studiere a
limbii rromani la nivelul învățământului universitar, contactând Universitatea “Ovidius”
din Constanța, prin decanul Facultății de Litere și Istorie, prof. univ. dr. Marin Mincu,
care, în luna martie 1992, a și înaintat Ministerului Învățământului și Științei o solicitare
oficială în scopul înființării “unei specializări de limba romani” (v. imaginea 2), dar
demersul nu s-a bucurat de izbândă.
Între timp, apare lucrarea prof. drd. Gheorghe Sarău, Mic dicţionar rom-român
(Bucureşti: Kriterion, 1992, 176 p.; cu o schiţă privind Morfologia dialectului vlah de
varietate românească al limbii romaní), ceea ce-i induce autorului mai multe argumente
pentru a solicita introducerea studiului limbii rromani la nivel universitar. Astfel, în 24
iunie 1992, Gheorghe Sarău transmite două oferte identice (v. imaginea 3) decanatelor
facultăților de limbi străine din cadrul Universității din București, respectiv, al
Universității din Craiova (prin prof. univ. dr. Gheorghe Bolocan). Universitatea din
București îmbrățișează ideea organizării unui Curs facultativ de limba rromani, începând
din anul univ.1992/ 1993, fapt care a fost posibil grație efortului întreprins de Gheorghe
Sarău și ajutorului primit de acesta din partea câtorva reputaţi dascăli ai prestigioasei
instituții universitare românești: prof. univ. dr. Nadia Anghelescu - şefa de atunci a
Catedrei de Limbi şi Literaturi Orientale, prof. univ. dr. Lucia Wald - reputat indo-
europenist, profesoară de limbi clasice - şi prof. univ. dr. Iancu Fischer - decanul, în acea
vreme, al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Universitatea Bucureşti. Totodată,
pentru reglementarea statutului acestui curs şi pentru remunerarea profesorului Gheorghe

Sarău a fost nevoie de ajutorul eficient al rectorului din acea vreme, prof. univ. dr. Emil
Constantinescu.
Debutul cursului a avut loc în ziua de joi, 22 octombrie 1992, cu începere de la
ora 16,00, în Amfiteatrul “Ioan Bogdan”, aflat în sediul Facultății de Limbi și Literaturi
Străine din strada Pitar Moș (nr. 7-13, et. II). Anterior, profesorul Gheorghe Sarău
aplicase mai multe afișe de mediatizare a evenimentului (v. imagine 4) în cele două
corpuri ale facultăților “de litere” și de “limbi străine”, dar și în alte facultăți și locuri
frecventate de studenți (cămin, cantină, Rectorat etc.).
La primul curs s-au prezentat câțiva studenți, care – conform uzanțelor – au
completat cereri de acceptare la curs (v. imagine 5), iar despre inițierea cursului a scris,
chiar în aceeași zi, ziaristul Florin Antonescu (v. De azi, la Universitate se va vorbi
țigănește, în “Tineretul liber”, An IV (joi, 22 oct. 1992), nr. 774, p. 1), un sprijinitor
permanent al acestor măsuri (v. imagine 6). Domnul Gheorghe Sarău, la acea vreme,
cumula mai multe funcții, fiind referent la Direcția de Relații Internaționale din cadrul
Ministerului Învățământului și Științei, metodist de limba rromani la nivel național al
Direcției Minorități din același Minister și, de asemenea, profesor de limba rromani la
Școala Normală din București (Liceul Pedagogic, la clasa de elevi rromi, viitori
învățători), numit de direcția de resort cu începere din 1 mai 1991. Pentru a activa și la
Universitatea din București, evident, avea nevoie de acordul Ministerului Învățământului
și Științei, unde avea norma de bază (imagine 7).
Cursul facultativ de limba rromani s-a desfăşurat săptămânal, la început cu o
grupă, având o durată de două ore, apoi – progresiv - cu două și trei grupe săptămânale
(începători, medii, avansaţi), fiecare, de asemenea, de câte două ore. De observat, cursul a
continuat până în anul universitar 2001/ 2002 (în lichidare și în 2002/ 2003), chiar dacă,
între timp, se înfiinţase, din anul univ. 1997/ 1998, o primă secţie de indianistică (limba
hindi - limba rromani), Cursul facultativ de limba rromani, reunindu-i, pe cuprinsul celor
9 ani universitari, nu doar pe studenţii de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și de
la Facultatea de Litere, dar și pe alți studenţi din facultățile Universităţii din București ori
dn cadrul unor institute de învăţământ bucureştene. Așa s-a ajuns la performanța ca, între
cursanţi, să se numere studenţi de la sociologie, teologie, drept, istorie, jurnalism, muzică,
psihologie, pedagogie, teatru etc., dar și activiști rromi ori specialiști în diferite domenii,
cum se poate vedea mai jos din liste.
Printre cei dintâi studenți din primul an al cursului facultativ de limba rromani s-a
numărat și Camelia Stănescu, din neamul rromilor căldărari, studentă atunci la secțiile
spaniolă - română, ce fusese adusă la curs de o altă studentă rromiță, Salomeea
Romanescu (de la secțiile sârbocroată - portugheză). Camelia Stănescu, la rândul său,
avea să-i informeze și să-i coopteze și pe colegii ei de la limba spaniolă, pe Vlad Cojan
și pe Cristian Beșleagă, acesta din urmă motivându-și un alt coleg, de la a doua limbă –
germana – anume, pe Sorin Georgescu, să frecventeze și el orele de rromani. Și ce
achiziție bună a putut fi Sorin Georgescu!
Participanți la cursul facultativ (opţional) de limba rromani între anii 1992 – 2001
Într-o ordine cronologică, îi amintim pe unii dintre participanți la curs, după

cum urmează:
46 Gheorghe SARĂU
an univ. 1992/ 1993: Salomeea Romanescu (stud. limbi), Camelia Stănescu

(stud. limbi), Alina – Ioana Şerbu (cercetător la Institutul de istoria artei), Ilie Pipoi
(inspector pentru rromi în Ministerul Învăţământului și Științei, între 1992-1994),
Cristian Beşleagă (stud. limbi), Vlad Cojan (stud. limbi), Carmen State (stud. asist.
soc., red. la “Asul de treflă” și prof. de rromani la Glina – Bobești), Șerban Achiți
(stud. limbi), Marina Bălan (stud. limbi), Victoria Nedelea (stud. limbi), Sorin Stroia
(teol.), Ruxandra Vioreanu (stud. limbi) ș.a.;
an univ. 1993/ 1994: Claudia-Aura Cioc (stud. limbi), Sorin Valentin
Georgescu (stud. limbi), Cristiana-Maria Hâncu (prof. limba și literatura spaniolă),
Marcela Bârghișan (stud.), Nicoleta Ciuraru (stud. asist. soc.), Violeta Dumitru
(activistă la Romani CRISS), Vasile Burtea (expert pe probleme de rromi la Min.
Muncii și Prot. Sociale), Marius Dumitru (tehn.), Ivan (Grigore) Vasilica (stud. asist.
soc.), Nicoleta-Doina Lascu (analist presă la Centrul Cultural al Ambasadei Spaniei),
Emilian Niculae (stud. URA), Alexandru Rogojan (stud. electrotehnică), Ioan Nicolae
Sferkoci (red. la “The Times of Bucharest”), Szabó Emőke (stud. limbi), Simona Șișu
(stud. limbi), Teodor Trufaș (stud. drept), Vasile Trufaș (stud. drept) ș.a.;
an univ. 1994/ 1995: Corneliu Aurelian Colceriu (stud. litere - comunicare –
norv.), Mihai Laurențiu Gânj (stud. limbi), Viorica Cleopatra Ciocârlan (stud. limbi),
Maria Albu (abs. lb. hindi), Victor Dănică (stud. limbi), Alina Daniela Popescu (stud.
limbi), Anda Elena Naca (stud. limbi) ș.a.;
an univ. 1995/ 1996: Jennifer Tanaka (activistă la Romani CRISS), Victorița-
Iuliana Ghidu (teol. – asist. soc.), Larisa Luminița Plăpană (stud. asist. soc.), Ximena
Simion (stud. asist. soc.), Adina Potochin (stud. litere – fr.), Edy Săvescu (stud. litere -
latină), Delia Grigore (masterandă în folclor la Litere), Gabriela Bogheț (interpretă de
cântece indiene), Doinița Adela Scumpu (stud.), Clara Constantin (stud. rel. internaț) etc.;
an univ. 1996/ 1997: Otilia Dragomir (stud. fizică și red. rrom), Eleonora
Galgotzi (red. trad. text biblic la SBIR), Ion Gruleț (poștaș și sindicalist BNS – comp.
minorități), Mădălin a Jeni Rădulescu (red. și secretară la “Asul de teflă”), Cristina
Tudor (stud. asist. soc.), Marian Stoica (elev la Gr. Șc. IOR), Ion Alexe (DRPB –
poștă), Gabriela Berteanu (elevă liceu filologie), Xenia Cristea (confecționer) etc.;
an univ. 1997/ 1998: Ionuţ Anghel (activist și red. la “Asul de treflă”),
Octavian Liviu Moise (stud. drept), Celestin Borcea (ec.), Isabela Căţoiu (stud. limbi),
Alina Luminiţa Cojocaru (stud. limbi), Valentin Pepenel (activist și elev liceu), Sorin
Aurel Sandu (stud. politehnică, ulterior stud. la actorie), Florin Nasture (stud. teol.
baptistă) ș.a.;
an univ. 1998/ 1999: Mădălina Marinescu (stud. limbi), Liviu Dogărel (med.),
Ion Georgeta (stud. limbi), Laurenţiu Florea (stud. drept), Marian Alexandrescu
(drept), Janina Micu (stud. sociol.), Gelu Duminică (stud. sociol.), Daniel Diaconescu
(drept), Ciprian Ungureanu (drept), Răzvan Munteanu (drept), Livia Steliana Păușan
(liceu), Daniel Cristian Boldor (asist. Soc), Ioana Simion (asist. soc.);
an univ. 1999/ 2000: Amana Oişteanu (ştiinţe pol.), Mădălina Burtea (elevă
lic. german), Petre Petcuţ (stud. ist.), Matei Petre (stud. ist.), Manole Veronica (stud.
litere), Anghel Iuliana (activistă la Romani Criss) ș.a.;
an univ. 2000/ 2001: Nadia Lazăr (ziaristă şi apoi stud. şi la ştiinţe pol.),
Andreea Mariş (stud. şt. pol.), Cătălina Tesăr (şt. pol.), Mariana Voiculescu (teol.
ortodoxă), Jean Badea (teol. ortodoxă), Cristina-Rodica Botezatu (stud. limbi), Boris
Caraion (stud. teol. baptistă), Diana Ureche (CNCD), Laurenţiu Calciu (regizor),
Julieta Moleanu (prof. sanscrită), Bogdan Drăghici (ziarist), Mihai Răducu (actor),
Simion Marius Adrian, Ionuț Gheorghe, Lefter Petrică (cântăreţ) ş.a.
Încă de la debutul său, Cursul a fost deschis și pentru studenţii şi cercetătorii

străini – din Anglia, Austria, Cehia, Germania, Franţa, Italia, SUA, Ungaria ş.a.
Dintre străinii care au frecventat cursul facultativ în perioada 1997-2001/

2002, îi amintim pe: Deică Mirela Emanuela (cântăreaţă, Franţa), Boyd Hatchel
(predicator baptist SUA) ş.a. Ulterior, prin încetarea cursului facultativ (în 2002),
cetăţenii străini au fost primiţi, în mod curent, ca audienţi la secţia de limba şi
literatura rromani, în intervalul 2002-2017. Ne face plăcere să-i menţionăm pe câţiva
dintre aceştia: Gardner Sarolta (trad., Ungaria – Anglia), David Gardner (filolog,
predicator Anglia), Petra Petra Dobruská (Cehia), Choi Gi-Bheum (stud., Coreea),
Kraft Hendrik (translator, Berlin), Agnes Birebent (pictoriţă, Toulouse, Franţa),
Marion Lienne (Franţa), Volle Rose-Marie (Franţa), Campia Benedetta (activistă
socială a misiunii catolice – Italia), Di Costanzo Antonietta (activistă socială a misiunii
catolice – Italia), Iones Maria Sorino (activistă socială a misiunii catolice – Italia) ş.a.
Ce spun cursanții?
Iată ce-și amintește Camelia Stănescu despre perioada aceea și, în general, despre
colaborarea cu secția de limba rromani, ca o structură ulterioară desprinsă din cursul facultativ:
Camelia Stănescu,
- profesoară de limbile spaniolă și română
“… am fost întâmpinate cu cel mai frumos şi dulce: „Miśto avilen!”

(Bine aţi venit!)”
“Eram studentă la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine.

Stăteam în Căminul „6 Martie”, ce se afla în incinta Facultăţii de
Drept. M-am împrietenit cu Salomeea, care, la rândul ei, era
studentă rromă la Limbi Străine; locuia şi ea în acelaşi cămin. Într-o
zi, mi-a spus: „Ştii că există un curs facultativ de limba rromani?”. Şi
eu: „Păi eu ştiu limba asta de-acasă...”. Ea: „Nu-i nimic... hai să
mergem... e o limbă mai rară şi vara se fac cursuri internaţionale în
48 Gheorghe SARĂU
alte ţări; învățăm, dar ne și plimbăm şi noi...”. Eu: „Hai să mergem

atunci!” (v. Imagine 8).
Şi ne-am dus şi am fost întâmpinate cu cel mai frumos şi
dulce: „Miśto avilen!” (Bine aţi venit!). Domnul profesor Gheorghe
Sarău ne-a primit atât de frumos... ne-am simţit ca acasă... eram
singure şi, dintr-odată, ni s-au deschis porţi spre lume şi în lume; am
aflat că limba rromani are un alfabet standard, că există un curs
scris de domnul profesor Gheorghe Sarău şi multe altele.
A venit vara şi am trecut pentru prima dată în viaţa mea
graniţa... am ajuns în Franţa mult dorită şi visată...! Dar până să
ajung aici, am stat la cozi pentru viză... am plâns destul până am
văzut viza; se cereau atâtea acte... când aveam un act mai trebuia
altul şi tot aşa... Era în anul 1993... În sfârşit, am ajuns la Paris şi
apoi la Montpellier, de fapt, pe lângă acel oraș, în localitatea “Saint
Andre de Sangonis”, unde se ţinea cursul internaţional de limba
rromani. Aici ne-am împrietenit cu rromii din diferite țări... ce
minune! Ne simţeam cu toţii neamuri...pentru mine era o minune...
şi de minuni am tot avut parte! Am fost de trei ori la aceste
cursuri. Aici l-am întâlnit pe „unchiul”, „O Kak”, cum îi ziceam eu
profesorului Marcel Courthiade. Era cel care pusese bazele limbii
rromani comune! Eram studentă... “O Kak” mi-a cumpărat cărţi şi
dicţionare de limba spaniolă, mi-a decontat şi biletul pentru Tour
Eiffel, mi-a dat bani pentru a-mi developa pozele făcute la Paris şi
Saintes Maries-de-la-Mer (v. Imagine 9)., unde, de dragul Mării
Mediterane, eu şi domnul profesor Sarău ne-am băgat picioarele
pentru câteva minute în apa mării, deşi era sfârșit de octombrie,
şi... mai târziu ne-am tratat cu paracetamol; a meritat pentru că
eram eroii plajei!
La întoarcerea noastră spre București, „O Kak” ne-a dat de
fiecare dată bani pentru o noapte la hostel în Paris. Pentru noi era
destul; cu noi mai erau Sorin Georgescu, student la germană, şi două
eleve de la Liceul Pedagogic „Elena Cuza” din București: Mihaela
Zătreanu şi Mirena Cionca. Ce amintiri frumoase! Eram sărăcuţi,
dar bogaţi, că putem urca în Tour Eiffel, turnul văzut în anii
copilăriei noastre doar în filme pe TVR 1 şi TVR 2 şi doar atât!
Doamne, îmi amintesc că i-am zis domnului profesor Gheorghe
Sarău: „Haideţi să atingem cu mâna noastră Tour Eiffel, să ne poarte
noroc şi să ne lăudăm în România că am atins acest turn de vis! Şi
aşa am făcut şi eu şi domnul profesor! Şi tot cu dânsul am fost la

mormântul lui Emil Cioran, al lui Constantin Brâncuşi, al lui
George Enescu şi Eugen Ionescu! Le-am dus flori şi le-am aprins
lumânări. De fiecare dată, în cele trei ocazii când am trecut prin
Paris, ne-am dus la cimitirele unde sunt repauzați. Nu ne-am dus la
Paris să facem shopping, ne-am dus la ai noştri să-i pomenim... Și tot
cu domnul profesor am fost la Luvru, ca să o vedem “pe Gioconda”...
mai pe la prânz, că era cu reducere pentru profesori şi studenţi... Ce
minuni! Minune mare e că am devenit... nemuritoare prin cărţile
scrise împreună cu domnul profesor şi nu numai... am ajuns, tot
prin domnul profesor, şi în Spania, patria visurilor mele! Din clasa
a cincea... visam Madridul, statuia lui Don Quijote şi Sancho Panza
şi Muzeul Prado...Am ajuns în Spania şi am tradus la niște congrese
internaţionale din spaniolă în limba rromani. Auzeam lumea
vorbind cu lacrimi în glas: „Fraţilor, limba noastră e vie, n-a
murit!”. Tot cu domnul profesor am stat pe scările Sorbonnei, am
intrat şi în Universitatea din Viena şi... mai peste tot... la Operă ne-
am uitat din hol doar, ca nu aveam câte 37 de franci fiecare, ca să
ne plătim biletul de vizitat... Cu adevărat s-au împlinit spusele
Salomeei: „Hai, tu, că și învățăm, dar ne și plimbăm!”. Da, ne-am și
plimbat, dar, mai întâi, am învăţat cu seriozitate, am predat apoi
sutelor de cursanţi limba rromani la cursurile de vară din
România... cursanţi, care - la rândul lor - spun şi ei altor elevi:
„Miśto avilen!” Mulţumesc mult de tot, domnule profesor Gheorghe
Sarău, pentru ceea ce aţi făcut pentru mine, pentru tatăl meu –
scriitorul Valerică Stănescu - şi pentru toţi cei care au venit și
muncit cu Dumneavoastră!”
Cum se vede și din confesiunea de mai sus, în decursul celor 9 ani cât a durat
cursul facultativ de limba rromani (1992-2001/ 2002), profesorul Gheorghe Sarău i-a
cooptat pe unii dintre studenții care frecventau orele sale de limba rromani și care arătau
interes în direcția cercetării științifice la elaborarea, împreună, a mai multor lucrări, de
asemenea, i-a motivat ca, în mod independent, aceștia să se dedice domeniului de
cercetare rrom. Despre contribuțiile lor din perioada de referință (în unele cazuri și după
această perioadă) am inclus referiri în Dicționarul tuturor cursanților la limba rromani,
de la finalul lucrării, în dreptul numelor acestora, oprindu-ne, de regulă, cu citările la
maxim doi – trei ani după 2001. Așa, de pildă, “cursanții de la facultativ” au avut - la
vremea aceea, dar și după - contribuţii notabile în privința restituirii unor opere mai vechi,
ca redactori, editori/ îngrijitori de ediţie, traducători, autori de note şi de referinţe
bibliografice, autori ai aparatelor critice, autori și co-autori de manuale şcolare,
50 Gheorghe SARĂU
prefaţatori, co-autori la dicţionare rrome, cercetători în domeniul antropologic şi istoric

rrom. Dintre cei mai activi din acea perioadă, ori și după aceea, merită a fi menționați
următorii: Salomeea Romanescu, Camelia Stănescu, Sorin Georgescu, Cristian Beșleagă,
Carmen State, Delia Grigore, Adina Potochin, Edy Săvescu, Claudia Cioc, Corneliu
Colceriu, Sorin Sandu Aurel, Florin Nasture, Valentin Pepenel, Petre Petcuţ, Matei
Petre, Ionuț Anghel, Mădălina Rădulescu, Nadia Lazăr, Julieta Moleanu ş.a.
De pildă, Camelia Stănescu (stud. la limbile spaniolă - limba română, la rromani
între 1992-1994), Salomeea Romanescu (stud. la limbile sârbocroată – portugheză, la
rromani între 1992-1995) și profesorul lor, Gheorghe Sarău, au colaborat cu grupul
european de lingvistică aplicată rromani, condus de dl. Marcel Courthiade, contribuind la
apariția unor lucrări de limba rromani cu destinație europeană, totodată, fiind prezenți la
cursurile de vară internaționale de limbă rromani de la Roma (1992, Gheorghe Sarău și
Salomeea Romanescu), Sangonis (1993, 1994, 1995 – Camelia Stănescu și Gheorghe
Sarău) ș.a. Aceștia doi din urmă au participat și la elaborarea unor lucrări internaționale,
ca: 1. Eric Hill, Kaj şi o Rukun amaro? [Translated into Romani by O[rhan]. & B.[ehljulj]
Galush, G. Sarău, C. Stănescu, G. Demeter, J. Dùka and Z. Gosèni], [Paris]: Rromani
Baxt – C.E.E. [INTERFACE Collection], 1994, [22 p.]. Coordonator pentru publicaţiile
în limba rromani: Marcel Couthiade, şeful grupului „The Group of Research and Action
in Rromani Lingustics”]. 2. Eric Hill, I bari lavenqi pustik e Rukunesqiri. Spot’s Book of
Words. Le grand livre des mots de Spot. [ediţie trilingvă: rromani – engleză – franceză].
French translation: Luc Bonnet. [The translation into Rromani: Adam Andrasz, Adam
Gejza, Dr. Andrej Mirga, Bajram Haliti, Behljulj Galiuś, Camelia Stănescu, Dr. Donald
Kenrick, Dragana Stefanović, Ferdinand Koći, Giorgi Čočov, Prof. Georgi Demeter, Prof.
Gheorghe Sarău, Ioan Mirescu, Jean-Luis Tudela, Jèta Dùka, Marcel Cortiade, Kujtim
Paćaku, Luludi [Florina] Zoltan, Dr. Naděźda Demeter, Nora Costache, Dr. Olah Vlado,
Orhan Galiuś, Pëllumb Furtuna, Dr. Rajko Đurić, Prof. René Gsell, Santino Spinelli,
Stevo Radosavljević, Vangelis Marsellos & Zàja Gosèni, [Paris]: Rromani Baxt
(Warszawa – Paris – Tirana) – E.U, [26 p.], 1995 [INTERFACE Collection; published
„with the support of the European Union and of the Gypsy Research Center of the Paris
University „René Descartes”], 3. Gheorghe Sarău, Camelia Stănescu [coautori, autor
principal: Marcel Courthiade] [1997], Dicţionar rrom poliglot, Centrul de Studii
Ţigăneşti, Universitatea Sorbona, Paris, 343 p. mss. editat mai târziu în Ungaria etc etc.
De asemenea, Camelia Stănescu, Gheorghe Sarău și Florin Nasture au
întreprins, între 1996-2001, unele traduceri biblice în limba rromani, la solicitarea SBIR,
dar și ca inițiative proprii (Camelia Stănescu publică Evanghelia după Ioan în “Asul de
treflă”, iar Gheorghe Sarău traduce și publică, Biblikane teksturenqo kidipen anθ-i
rromani ćhib. Culegere de texte biblice în limba rromani (Bucureşti: Editura Kriterion -
Fundaţia Providenţa, 2002, 134 p.), pe baza unei selecții de texte biblice făcută de
studentul său de la cursul facultativ, Florin Nasture (stud. la teologie baptistă – limba
română, cursant la rromani între 1997-1999).
Din păcate, câteva lucrări elaborate de Camelia Stănescu și Gheorghe Sarău -
la cererea SBIR – au rămas nepublicate (v. Gheorghe Sarău & Camelia Stănescu [1998],
Abecedar biblic rrom. Manual de alfabetizarea adulţilor în limba rromani, 100 p.color;
Gheorghe Sarău & Camelia Stănescu [1998], Povestiri biblice în limba rromani, 40 p.
color; Gheorghe Sarău & Camelia Stănescu [1998] [autori; coordonator: dr. R. F. Rice
din SUA], Po but dud [manual de alfabetizare pe tematică biblică pentru adulţi],
Bucureşti: Societatea Biblică Interconfesională din România, 2 vol., 180 p.).
Dar, Camelia Stănescu, alături de eleva rromă de la Școala Normală din
București – Mihaela Zătreanu – aveau să elaboreze împreună cu profesorul lor,
Gheorghe Sarău, traducerea în rromani a manualului de comunicare al Ministerului
Învățământului, conceput pentru 11 limbi ale minorităților de către un colectiv format din
Leman Ali, Valentina Jercea, Marioara Constantinescu-Condruţ și Vieroslava Timar,
anume, Vakărimata - pustik vaś i jekhto klàsa (Comunicare, manual pentru clasa I (limba
rromani). Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 1998, 140 p. [p. 3-99,
ilustrații color fără text + p. 101-135), având și un îndrumător metodic, tradus în limba
rromani de Gheorghe Sarău, Camelia Stănescu și Mihaela Zătreanu, cu mai multe ediții
ulterioare: 1999, 2000, 2002, 2005, 2009. Notabil este și Manual de alfabetizare în limba
rromani pentru copii, tineri şi adulţi. Alfabetizaciaqo lil anθ-i rromani ćhib vaś e ćhave,
terne thaj baremanuśa (Ilustraţii şi copertă: Eugen Raportoru, Bucureşti: Editura
Vanemonde, 2002, 66 p.) elaborat de Gheorghe Sarău și de Camelia Stănescu, urmate și
de altele.
Pe de altă parte, în anul 1994, Cristian Beşleagă (stud. la limba spaniolă – limba
germană, la rromani între 1992-1995, ulterior redactor TVR) publică articolul Elementos
léxicos comunes en la lengua romaní y el habla caló, în prestigioasa revistă academică,
"Revue Roumaine de Linguistique" (tome XXXIX, Nos 5-6, Bucarest: Editura Academiei
Române. 553-537). El va contiua însă să sprijine reflectarea mișcării lingvistice rromani
și după aceea, când va fi, ca și azi, reporter al TVR la Berlin (v. Despre Seminarul de la
Berlin privind catedrele de limbă rromani din universităţile europene, reportaj transmis
de TVR, Pr. I, “Actualităţi”, 26 mai 2003, ora 14,00, Redactor la Berlin: Cristian
Beşleagă, interviu cu Gheorghe Sarău).
Ce spun cursanții?
Cristian Beșleagă
-ziarist TVR la Berlin
Un curs facultativ intensiv, ca la carte...
“„Sas, kaj sas… Sas jekh var jekh buzni, kas sasas la trin
buznorre…“ Cam așa începea una dintre primele lecții de romani,
din cursul facultativ pe care l-am absolvit la Universitatea
București. Un curs practic mai altfel, în care se îmbinau
dobândirea de cunoștințe de limbă rromani, informații culturale,
tradiții, și care făceau orele profesorului Sarău atrăgătoare,
neplictisitoare. Cursul era foarte bine structurat, cu numeroase
elemente de gramatică și vocabular. Un curs intensiv, ca la carte.
52 Gheorghe SARĂU
Tot atunci am citit sau recitit cu plăcere cărți cu tematică rromă,

cum ar fi Șatra, a lui Zaharia Stancu, am reascultat discul cu
muzica din filmul Șatra, pe care mi-l cumpărasem cu ceva vreme în
urmă. Pentru o atmosferă mai plăcută, noi, cei din grupă, cântam
uneori cântece rrome, „sub bagheta dirijorului Sarău”.
În cei trei ani de curs facultativ, mi-am însușit bazele unei
limbi cu o structură diferită față de spaniolă și germană, pe care le
studiam ca specialitate A și B. Aprofundarea vocabularului
rromani m-a ajutat și să realizez un studiu despre influența limbii
rromani asupra argoului spaniol. După apariția în Revista
Academiei Române, studiul a fost preluat și de alte reviste de
specialitate din Bogotá, Barcelona și de unele forumuri consacrate
limbii și culturii rrome.
Mi s-a părut binevenită, în acele începuturi, inițiativa de
standardizare a limbii rromani, aparținând profesorului Gheorge
Sarău. După atâția ani, rămân la părerea că o variantă lingvistică
unitară contribuie la păstrarea unei limbi, ca un pilon pentru
numeroasele ei variante dialectale și, în cazul nostru, reprezintă un
element de identitate rromă pan-dialectală și transnațională.
Și cum o limbă străină este cheia pentru a pătrunde într-o
nouă cultură și civilizație, studiul limbii rromani ajută la
eliminarea unor idei preconcepute, la demontarea unor mituri și
clișee precum și la apropierea de un stil de viață aparte și
cunoașterea unor tradiții ancestrale unice”.
În anul 1997, doi studenţi de la cursul facultativ, Adina Potochin şi Edy

Săvescu, au deschis împreună cu Gheorghe Sarău colecţia "Biblioteca rromă" în cadrul
Editurii Kriterion, unde, prin străduința îngrijitorului de colecție – Gheorghe Sarău – au
apărut mai multe lucrări. De pildă, cei doi studenți și Gheorghe Sarău au reeditat două
mici volume publicate în anul 1932 de C. S. Nicolăescu – Plopşor, Paramisă haj gilă
rromane. Poveşti şi cântece rrome (Colecţia “Biblioteca rromă”, ex. nr. 1, Editura
Kriterion, Bucureşti, 1997, 116 p., cu o postfaţă a prof. univ. dr. Octav Păun). Similar,
Gheorghe Sarău şi studentul de la facultativ rromani, Corneliu Colceriu (stud. la limba
română – limba engleză și norvegiană), publică, în anul 1998, Dicţionarul român-rrom
(căldărăresc) şi Dicţionar rrom (căldărăresc)-român (Bucureşti: Kriterion, 144 p.,
Colecţia “Biblioteca rromă: nr. 3).
O restituire din Heinrich von Wlislocki este întreprinsă de Sorin Georgescu
(stud. la limba română - limba germană, la rromani între 1993-1995, fiind de la
terminarea studiilor și până azi redactor de limba germană la Radio România
Internaţional), anume, Asupra vieţii şi obiceiurilor ţiganilor transilvăneni (Traducere din
germană, Cuvânt înainte şi Notă asupra ediţiei de Sorin Georgescu. Postfaţă: Delia
Grigore, Bucureşti: Editura Kriterion, Colecţia "Biblioteca rromă"- nr. 5, 1998, 94 p.).
De notat că Sorin Georgescu reușise într-atât de bine să învețe limba rromani la
“facultativ”, încât a izbutit să facă translație din germană în rromani și invers la o
conferință organizată de Salvații Copiii în iunie 1997, la Hotel București. Tot el avea să
fie cel care a tradus, din limba germană, pentru uzul studenților rromi de la CREDIS și ai
secției de limba rromani, cursul universitar Istoria literaturii rrome. I història e rromane
literaturaqi, elaborat de Dr. Rajko Djurić și publicat în 2002, de Departamentul ID –
CREDIS al Universității din București (182 p.; Traducere: Sorin Georgescu. Referent,
redactor, tehnoredactor: Gheorghe Sarău).
Colecția “Biblioteca rromă” avea însă să se îmbogățească cu încă o contribuție
(nr. 6), la care au trudit studenți de la cursul facultativ împreună cu cei de la prima
promoție de studenți ai secției de Indianistică (limbile hindi - rromani, 1997-2001),
readucându-se în atenția publicului lucrarea lui Barbu Constantinescu, Probe de limba şi
literatura rromilor din România (Bucureşti - Cluj: Kriterion, 2000, 240 p.). Reeditarea
ediţiei din anul 1878 este rodul comun al următorilor studenți coordonați de Gheorghe
Sarău: Corneliu Colceriu, Dana Dudescu, Adina Potochin, Alin Bucă, Nyitrai Reka,
Letiţia Mark, Adina Potochin, Claudia Cioc.
Camen State, la rândul său, pe vremea cât a urmat cursul facultativ de limba
rromani, exersa mai multe activități în slujba limbii rromani, căci era studentă la asistență
socială, era redactor la publicația rromă “Asul de treflă”, era, din anul 1992, și prima
profesoară de limba rromani din România, la Școala Bobești – Glina din jud. Ilfov, și
avea să devină în scurt timp și redactor la emisiunea rromă din cadrul TVR, unde o
întâlnim și azi. De observat că, tot timpul, s-a aflat aproape de problemele învățământului
destinat rromilor (v., de pildă: Carmen State [redactor], Învăţământul în limba rromani.
Învăţământul superior. Convorbire cu d-l Gheorghe Sarău (Emisiunea “Din viaţa
rromilor”, TVR, Pr. II, 23 febr. 1996, orele 23,30); Carmen State [redactor], Din
învăţământul minorităţilor: Noutăţi privind predarea limbii rromaní. Interviu cu dl. prof.
Gheorghe Sarău (Emisiunea TVR “Din viaţa rromilor”; TVR, Pr.II, 11 noiembrie 1996,
orele 23,30); Carmen State, Cu domnul Gheorghe Sarău despre noutăţile în domeniul
învăţământului [în contextul numirii sale prin concurs ca inspector pentru limba romani
în Ministerul Educaţiei Naţionale], Emisiunea pentru romi, TVR 1, vineri, 22 mai 1998,
ora 12,30); Carmen State, Învăţământul pentru rromi. Masă rotundă cu: Mădălin Voicu,
Vasile Ionescu, Gheorghe Sarău şi Ion Ionel, Televiziunea Română, Pr. II (transmisie în
zilele de 21 şi 28 iunie l998, în emisiunea "Din viaţa rromilor ", orele 23,00) etc etc. Este
autoarea, mai târziu, și a unui Ghid de conversaţie român-rom (Slobozia: Editura Şatra,
2000, 40 p.).
Ionuţ Anghel - fiind student, activist la tineret în organizația Partida Romilor și
ziarist la “Asul de treflă” - este atent, la rândul său, la chestiunile legate de limba rromani
și de drepturile lingvistice ale minorităților, în general (v., de pildă: recenzia lui Ionuţ
Anghel, Gheorghe Sarău: Rromii, India şi limba rromani în"Asul de treflă", anul VII
(1999), nr. 79. 17; v. și: Ionuţ Anghel, Cristi Mihai, Eduard Antonian, Aportul minorităţilor
naţionale la patrimoniul cultural românesc. Identitate etnică şi interculturalitate la sfârşit
de secol şi mileniu ([Bucureşti]: Editura TopImage, 2000, 180 p.; v. p. 106-108: Ionuţ
Anghel, Cristi Mihai, Aurelia Fechetă, Romii. Istorie şi cultură) ș.a.
54 Gheorghe SARĂU
Doi tineri care își iau și ei zborul frumos în slujba limbii și istoriei rromilor – sub
îndrumarea inițială a prof. Gheorghe Sarău – sunt Petre Petcuţ, atunci, student la istorie,
apoi cu doctorat despre robia rromilor (în co-tutelă la București și Paris), principalul autor
până azi al manualelor școlare de istoria rromilor, respectiv, Sorin Aurel Sandu (student
atunci la Politehnică, ulterior student la actorie, talentat actor profesionist rrom la Teatrul
”Masca” și la Teatrul „Tudor Vianu” din Giurgiu, prezentator al emisiunilor rrome de
televiziune). Amândoi au fost cooptați în proiecte propuse de Gheorghe Sarău, aceștia
participând la realizarea unor materiale educaționale de limbă și de istoria rromilor.
Ce spun cursanții?
Sorin Aurel Sandu

-actor rrom
Limba rromani și eu
“De mic copil am simțit o chemare către ceva mai mult decât
ceea ce se întâmplă în jurul meu, ceva din adâncul sufletului meu
striga, încerca să-mi vorbească, să-mi spună... Țin minte că pe la 5-6
ani am început să mă trezesc dimineața foarte deveme, să privesc
cum răsare Soarele. Nu știu cum a început, care a fost momentul
care m-a determinat să fac asta în fiecare dimineața, dar mă
trezeam înainte de răsărit pentru a vedea cum Soarele, prietenul
copilăriei mele, se ivește de după dealul care părea limita lumii
pentru mine la acea vârstă, dincolo de care nu era posibil să existe
ceva sau în orice caz, dacă era, era o lume în care eu nu puteam
ajunge. Vedeam cum dealul se luminează ușor într-o superbă
culoare rozalie, altfel decât restul peisajului, apoi un punct luminos
se arată pe coama lui, crește, devine o linie ce se îngroașă continuu,
se rotunjește, tot crește, până când devine o roată de o superbă
culoare rozaliu-portocaliu-strălucitoare, cum n-am mai văzut
niciodată după aceea, nici chiar la mare, unde răsăritul este atât de
frumos. Răsărit ca al copilăriei mele nu mai există nicăieri.
Ceva mai târziu, prin clasa a cincea, aceeași chemare
interioară, de neînțeles, dar în același timp de o forță cinetică ce nu-
mi dădea pace, m-a împins să-mi fac dintr-un caiet un carnețel cam
cat palma mea de atunci, în care copiam legendele de la sfârșitul
fiecărei lecții din manualul de Istoria antică. Erau fragmente din
diferiți cronicari antici, care mă transportau în acea lume de
demult pe care simțeam nevoia să o închid în carnețelul meu, parcă

pentru a putea avea acces la ea de fiecare dată când doream asta.
A urmat momentul Orient, ca o continuare, parcă, a
Răsăritului din copilărie: nu știu prin ce întâmplare, deși am
credința că nimic nu e întâmplator în Universul în care trăim, am
intrat în contact – sigur, e un fel de a spune – cu civilizația
japoneză, cu filosofia și artele sale, uneori marțiale. Am cunoscut
niște oameni care mi-au povestit una-alta și m-au fascinat cu
această lume altfel, în care se întâmplă lucruri care și cum nu se
întâmplă în alte părți.
Apoi Timpul, acest ilustru și întelept Învățător, mi-a vorbit
despre India. Despre India îmi vorbise și mama când erm copil și
când mi-a spus că rromii de acolo se trag – „o rrom’ a’ile andar e
India”, îmi spunea – iar eu nu înțelegeam cum de am ajuns așa
departe și de ce am plecat de acolo. De data asta însă am aflat
despre India nu ca despre țara din care se trag rromii, ci ca locul
unei mari și înfloritoare civilizații, loc sacru care a dat umanității
epopeile „Ramayana” și „Mahabharata”, filosofia și practica Yoga
și ale sale texte vedice, zeii și zeițele care se plimbau prin cer cu
vimana, un fel de navete spațiale, căci cu ce să te plimbi prin spațiul
extraterestru dacă nu cu navete spațiale?. Țara în care zeii
vorbeau în limba sanscrită, limba în care sunt scrise acele mari și
nemuritoare texte și pe care a învățat-o Eminescu și din care uneori
Poetul s-a inspirat în scrierile sale, limbă care, cum am aflat de la
cineva prin acea vreme, eu fiind student la Politehnia din
București, se predă la Universitatea din București. Și pe care și eu
trebuie să o învăț, mi-am zis. Nu știu de ce, dar trebuie! Drept
pentru care, într-o zi, după cursurile de la Politehnică, m-am dus la
Universitate să mă înscriu la cursul de sanscrită, aflând că poți veni
ca student audient la aceste cursuri, chiar dacă nu ești din
Universitate.
Am ajuns la Universitate, unde pe peretele unui coridor am
văzut o săgeată sub care scria: “Spre limba rromani”. Uau!!! Limba
rromani??? La Universitate? În anul 1997? Așa ceva nu există! Am
urmat săgeata, uitând de limba sanscrită. Cum adică, la
Universitate se studiază limba rromani? Adică limba țigănească? Și
pe perete scrie “rromani”? Adică așa cum spunem noi când vorbim
“țigănește”? Aici se studiază limba pe care eu o vorbeam acasă, dar
56 Gheorghe SARĂU
doar în casă, pentru că în public nu putem face asta, dintr-un

sentiment de jenă? Aceeași jenă pe are am simțit-o odată când, în orașul
meu natal, Alexandria, am văzut la un stand de ziare o carte pe care
scria “Istoria țiganilor” (“există așa ceva? uau!”), iar în momentul
când am întrebat cât costă, vânzătorul s-au uitat repede și surprins
la mine, ca și când m-aș fi deconspirat că sunt țigan.
Am dat de o altă săgeată cu același text, apoi o alta, apoi o
alta… (v. imagine 10). Am ajuns la o sală unde mi s-a spus ca trebuie să
merg în strada Pitar Moș, la Facultatea de Limbi Străine. Am
mers, am ajuns la un fel de cancelarie, mi s-a indicat o sală unde
atunci se ținea cursul de limba rromani, am bătut la uși și mi-a
deschis un domn, profesorul, m-am gândit, “rrom argintar”, mi-am
zis, bazându-mă pe o anumită intuiție, care - de copil - mă făcea să-mi
dau seama din ce neam de rromi face parte cineva, așadar un
rrom argintar… Da, normal, cine ar fi putut să predea limba
rromani decât un rrom?
“Bună seara, aici este un curs de limba rromani?“, am
întrebat, cu aceeași curiozitate care îmi generase toate gândurile
de până atunci și stârnise în mine neliniștea.
“Miśto avilǎn, de andre!”, mi-a replicat “argintarul”, făcându-
mi loc să intru. Am intrat cu o curiozitate și mai mare împletită cu
surpriza faptului că pentru prima dată în viața mea în loc să fiu
întrebat ce vreau, când bat la o ușă, sunt poftit înăuntru! Și încă în
limba mea! Am intrat.
“Le jekh than”, a continuat profesorul “argintar”, “Ӡanes
rromanes?”. “Da, me sǒm ursàri”, am spus cu mândrie, moment în
care câteva priviri din micuța sală s-au întors admirative spre
mine. Mi s-a dat o carte din care să citesc puțin, probabil ca un mic
test. Am citit, după ce mi s-a explicat ca “x”ul din limba română se
citește “h” în limba rromani, “j”-ul “i”… Am fost întrebat dacă
înțeleg ce scrie, evident că înțelegeam, doar sunt rrom, nu?, poate
unele cuvinte să fi fost puțin diferite decât cum le știam eu, dar în
copilărie am locuit într-un loc în care trăiau rromi din mai multe
neamuri, știam că există anumite mici diferențe, dar nu esențiale.
Acesta e fost momentul în care a început prietenia mea cu
limba rromani literară și cu domnul “argintar” care preda orele de
limba rromani și care, spre surpriza mea, s-a dovedit a nu fi rrom,
ci român: profesorul Gheorghe Sarău.
Da, un român le preda limba rromani nu numai românilor

care voiau să o învețe, ci și rromilor, care nu o mai știau sau celor
care voiau să o aprofundeze. El s-a zbătut să înființeze o Catedră de
limba rromani în cadrul Facultății de Limbi Străine a Universității
București și îmi mai povestea uneori despre piedicile pe care le
întâlnise până atunci și care nu dispăruseră cu totul.
Mergeam la cursurile facultative de limba rromani,
mergeam de drag, de drag pentru această limbă și pentru prietenia
pe care mi-o arăta profesorul Sarău, cel care a sădit în mine iubirea
pentru propria mea limbă, cel care m-a ajutat să mă scutur de
sentimentul de jenă că vorbesc țigănește și, dimpotrivă, să mă
mândrsc cu acest lucru, cel care mi-a sădit în inimă dorința de a
traduce în limba rromani texte din literatura română. El, cu care
am fost la Milajesqi śkola din Beeskow, Germania, care a fost prima
mea plecare în Occident, iar recunoștința mea către profesorul
Gheorghe Sarău nu este datorată numai faptului că m-a ajutat să
cunosc limba rromani în multiplele sale aspecte, în diversitatea și
bogăția ei, că am putut prin intermediul domniei sale să-l cunosc pe
marele poet rrom Rajko Djuric, pe lingvistul Marcel Courthiade
sau pe poetul, de asemenea rrom, Jovan Nikolic, ci și faptului că m-
a cooptat în grupul de studenți care urma să plece la școala de vară
din Germania într-un moment în care eram gata sa renunț la
facultate.
Mulțumesc, domnule profesor Gheorge Sarău, că ați fost
pentru mine sfătuitorul potrivit la locul potrivit, că mi-ați deschis
ochii minții și că m-ați ajutat să înțeleg că nu numai dialectul meu
ursăresc este cel corect, că toate dialectele limbii rromani sunt la fel
de importante, nu există unul mai important decât altul și că
împreună formează ceea ce se cheamă Limba rromani comună.
Atunci am făcut primele mele traduceri, și continui să fac acest
lucru cu o bucurie din ce în ce mai mare. Ulterior, devenind actor,
am putut pune în scenă pentru prima dată în România, un
spectacol de teatru în limba rromani, anume, piesa “O noapte
furtunoasă”, de I. L. Caragiale. Dar despre asta vorbim cu altă
ocazie. Până atunci, povestea merge mai departe!”.
Ar mai fi de spus că Sorin Aurel Sandu, la recomandarea lui Gheorghe Sarău,

colaborează, din 1999, cu Romani Criss, unde debutează ca redactor, scrie articole în
58 Gheorghe SARĂU
favoarea limbii rromani (v. Cristi Mihalache şi Sorin Aurel Sandu, Prof. Gheorghe
Sarău: Refuz să cred că nu există rromi pregătiţi [interviu], în “Romano lil" (Buletin
informativ al Asociaţiei Romani C.R.I.S.S., Bucureşti, An I (2000), nr. 2. 3); Sorin Aurel
Sandu, Lansare de carte pentru rromi [Librăria ”M. Sadoveanu”, Bucureşti, 19–25 febr.
2001], în “Romano Lil”, an II (2001), nr. 2, p. 13 ș.a.). De asemenea, Sorin Aurel Sandu
ia parte la editarea unor casete audio în limba rromani publicate de UNICEF, MEC și
ROMANI CRISS (Le maj śukar rromane paramìćă thaj svàtură. Cele mai frumoase
povestiri şi pilde rrome (vol. I, casetă audio în limba rromani realizată cu povestitorii
rromi: Gheorghe Cincă, Nicolae Pandelică, Tudor Lakatos, Sorin Aurel Sandu, Ion
Dumitru Bidia; redactor–coordonator: Gheorghe Sarău; copertă: Marian Petre], Bucureşti:
Pro Media Music–UPFR, 2001), respectiv, vol. II: Cele mai frumoase povestiri şi pilde
rrome. Le maj śukar rromane paramìćă thaj svàtură (UNICEF, MEC; casetă audio în
limba rromani realizată și editată, în 2003, cu povestitorii rromi: Nicolae Pandelică,
Borcoj Jupiter, Ionel Cordovan, Aurica-Mariti Rădulescu, Sorin Aurel Sandu, Lucian
Cherata; copertă: Cosmin-Adrian Stanciu]. Finanţator: UNICEF; text disponibil şi pe
pagina www.edu.ro în redactarea lui Gheorghe Sarău).
Dar, din 2003 și până azi, Sorin Aurel Sandu a crescut într-atât de frumos
profesional, ca actor și promotor clipă de clipă al limbii rromani, ca prezentator TV în
limba rromani și română, dar, și mai mult, ca om, încât ne este, practic, imposibil să
facem o selecție a multiplelor sale calități și contribuții!
La rândul său, Petre Petcuţ devine, în anii 2000-2001, redactor la revista “Asul
de treflă”, ia parte alături de tineri rromi din generația sa la diferite activități și emisiuni
televizate (ca, de ex., emisiunea redactorei Ioana Mitobe, Despre minoritatea rromă
(Discuţie cu: Gheorghe Sarău, Delia Grigore, Mariana Roman, Petre Petcuţ, Lavinia
Olmazu], transmisă de TVRM [Televiziunea România de Mâine], în 1 aprilie 2002, ora
13,30), apoi, din 2003, va deveni autorul principal al manualelor școlare de istoria și
tradițiile rromilor (Petre Petcuţ, Istoria rromilor, Copertă: elevul Cosmin-Adrian Stanciu,
Bucureşti: Media Pro Music, 2003 [casetă audio; coordonare proiect UNICEF - MEC:
Gheorghe Sarău; text disponibil şi pe pagina www.edu.ro]; Petre Petcuţ; Delia Grigore;
Mariana Sandu, Istoria şi tradiţiile rromilor [manual destinat profesorilor care predau ora
de istoria şi de tradiţiile rromilor la clasele a VI-a şi a VII-a şi elevilor liceeni care
studiază disciplina în mod opţional], Bucureşti: Editura RoMedia, 2003, 116 p. [referent
şi coordonarea proiect UNICEF - MEC: Gheorghe Sarău] etc etc.
La cererea lui Gheorghe Sarău, Julieta Moleanu, cursantă la orele facultative de
limba rromani în perioada 2000-2001, elaborează și publică, împreună cu Mircea Itul,
cursul universitar Cultură şi civilizaţie indiană (Bucureşti: CREDIS - Universitatea
Bucureşti, 2001, 210 p.), primul referent fiind prof. univ. dr. Lucia Wald, iar al doilea –
lect. dr. Gheorghe Sarău, într-un program finanțat de CEDU 2000+). Anterior, prof.
Gheorghe Sarău o invitase pe Julieta Moleanu să țină prelegeri despre cultura și
civilizația veche indiană în cadrul cursurilor de vară de limba rromani, desfășurate la
Călimănești, în vara anului 2000, dar și ulterior, în 2005, la Costinești. De altfel, Mircea
Itul a asigurat predarea cursului mai sus amintit la CREDIS, în programul de pregătire a
institutorilor rromi, între 2000-2006, iar Julieta Moleanu (Rotaru) – în anul universitar
2004/ 2005; același curs a fost ținut și la secția de limba și literatura rromani din cadrul
FLLS de Mircea Itul (între 1998-2009), respectiv, între 2004-2015 – de către Julieta
Moleanu, cu întreruperi în perioada concediilor sale de maternitate.
Nu în ultim rând, să arătăm că și Delia Grigore, cum s-a văzut mai sus, a luat
parte la o serie de inițiative derulate cu foștii săi colegi de la cursul facultativ de limbă
rromani în perioada de referință (v. citările făcute în legătură cu Sorin Georgescu – 1998,
respectiv, cu Petre Petcuț - 2002, 2003), din 1998 fiind cooptată de Gheorghe Sarău să
fie cadru didactic al secției de limbă și literatura rromani, unde – de atunci și până azi -
asigură predarea folclorului rrom și a elementelor de antropologie rromă, a istoriei
literaturii rrome și a literaturii rromani în general.
Dar să vedem ce spune însăși Delia Grigore despre aceste începuturi:
Delia Grigore
- lect. univ. dr. la secția de limba și literature rromani –
FLLS, Universitatea din București (din 1998 și până în
prezent)
- fostă absolventă a cursului facultativ de limba rromani
Confesiune despre drumul meu spre rădăcini
“A fost odată, de demult... pe când bunii mei tocmai treceau

în lumea de dincolo... În vremurile de atunci a început drumul meu
spre rădăcini, drumul meu spre a fi rrom.
Drumul meu spre rădăcinile rrome a trecut prin inima Indiei
transplantată în Bucureștiul universitar și etnologic, prin medicina
ayurvedică și meditația yoga, prin începuturile limbii rromani la
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din
București, prin secția de artă populară a Muzeulului Satului și prin
Fundația pentru emanciparea rromilor „Aven Amentza”.
Pe acest drum am pornit cu inima smerită și cu mintea
acoperită de valuri de întuneric și, în întâmpinarea mea și alături
de mine, au venit Mentorii, cei care m-au îndrumat cu răbdare și
încredere și m-au sprijinit să știu, să înțeleg, să încerc, să greșesc, să
repar și să merg mai departe. Și așa mi-au devenit inima mândră și
mintea străfulgerată de lumină.
Mentorii în drumul spre rădăcini – doi indieni, un român și
un rrom (Amita Bhose, Gheorghe Sarău, Indrasena Mandadi și
Vasile Ionescu) – mi-au prins inima în sufletul lor și mi-au luminat
mintea cu gânduri de aur, cu rostiri măiestrite și cu învățături din
adâncuri.
60 Gheorghe SARĂU
Cea dintâi a fost profesoara de limba sanscrită și de cultură

veche indiană Amita Bhose. Terminasem cu brio Liceul de filologie-
istorie „Zoia Kosmodemianskaia” (vechea și actuala Școală
Centrală), prestigioasă instituție de studiere a limbilor, literaturilor,
istoriei și filosofiei și luasem examenul de bacalaureat cu note
foarte bune, așadar toată lumea se aștepta să dau examen la
facultate. Erau momente grele în familia mea, tatăl meu alesese să
plece de lângă noi, așadar am ales, la rândul meu, să-mi rezerv un
an de reflecție asupra a ceea ce sunt și asupra drumului pe care
vreau să-l urmez. Am ales să nu dau examen la facultate și, în
schimb, să mă scufund într-un trecut îndepărtat al căutării sinelui:
India. Am ales să învăț limba sanscrită și cultura veche indiană la
cursul facultativ ținut în cadrul Facultății de Limbi și Literaturi
Străine de către profesoara bengaleză Amita Bhose, care avea să-mi
devină primul mentor pe drumul spre rădăcini. Am iubit-o enorm
pe Didi, cum îi spuneam noi, stundeții, am suferit mult când cursul
ei de la Universitatea din București a fost pe nedrept închis, dar
am urmat-o la Universitatea populară „Dalles” și am continuat să
învăț despre esențele Indiei. Acestea mi-au marcat începuturile
drumului spre rădăcini: m-am privit în oglindă și nu m-am văzut pe
mine însămi, ci imaginile de departe, de demult, de undeva din
spatele lumii mele. Mare mi-a fost bucuria pentru că am avut-o
alături, la cursuri, pe Salomeea Romanescu, și ea din neam de
rromi și ne-am împrietenit de îndată. Dar uriașă ne-a fost durerea
când Amita Bhose a plecat, peste câţiva ani, în lumea de dincolo,
tristă, în plin suflu de inspirație pentru noi, discipolii ei și în plină
putere creativă pentru construcția dialogului cu spiritul culturii
indiene.
Eram deja studentă la Facultatea de Litere a Universității
din București când am aflat, împreună cu colegul meu Sorin
Georgescu, amândoi bănuindu-ne unul pe altul că suntem rromi,
despre cursul facultativ de limba rromani ținut de profesorul
Gheorghe Sarău în cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a
Universității din București. Mi-am dorit tare mult să învăț limba
rromani, limba strămoșilor mei, pe care o pierdusem în istoria
îndepărtată a familiei, așa că am urmat cursul de limba rromani cu
sufletul la gură și l-am continuat citind cărțile de gramatică rromă
ale profesorului și învățând limba rromani vorbită de la i bibi
[tanti] Margareta, soția unui meșter rrom ce a lucrat o vreme la

Muzeul Satului, cu care aveam să mă cunosc după câțiva ani, când
lucram și eu la Muzeul Satului. Cursul de limba rromani mi s-a
părut dificil, dar frumos. Nimic nu anticipa, la vremea aceea,
faptul că aveam să predau și eu, după mulți ani, la aceeași
Facultate de Limbi și Literaturi Străine, cursul de cultură și
literatură rromani, la început în limba română, iar peste câțiva
ani, în care am dobândit experiență, în limba rromani la anii mari
de studiu. Și totuși... profesorul român de limba rromani a avut
încredere în mine și, după câțiva ani de muncă la Muzeul Satului,
am fost chemată să mă alătur înființării secției de limba și literatura
rromani, inițial ca secție mixtă, rromani-hindi. Am venit cu
credința că este mare nevoie de această specializare universitară
unică în lume, credință pe care mi-o păstrez, cu toate dificultățile
prin care trece secția de limba și literatura rromani și cu toate
controversele de opinie din interiorul acesteia. Există mai mici și
mai mari diferențe de viziune între mine și mentorul meu într-ale
limbii rromani literare, dar aceastea nu impietează asupra
respectului pe care i-l port pentru construcția nu numai a secției de
limba și literatura rromani, dar și a sistemului de predare a limbii
rromani în România. În ciuda tuturor controverselor și
diferențelor de opinie, profesorul Gheorghe Sarău și-a câștigat deja
un loc important în istoria rromilor.
Ceea ce am încercat și încerc - din 1998 și până în prezent –,
ca dascăl la secţia de limba şi literatura rromani a Facultăţii de
Limbi și Literaturi Străine, este să le transmit studenților noștri, cu
toată puterea sufletului şi minţii mele, înţelegerea legăturii
indestructibile dintre limbile și culturile indiană și rromă şi a
valorii identităţii etnice în formarea şi dezvoltarea personalităţii.
Urmând destinul căutării strămoșilor, un alt mentor avea să-
mi fie tot din India, Indrasena Mandadi, farmacist ayurvedic și
profesor de yoga. Doctor Ji [Domnul Doctor], cum îi spuneam noi,
cei pe care nu-i lăsa, din asumată modestie, să se numească discipolii
lui, avea cabinetul de farmacie naturală și medicină ayurvedică și
sala de meditație yoga într-o căsuță cu curte din cartierul Rahova,
în zona șoselei Sălaj. Deschisă tuturor, poarta casei lui Doctor Ji era
adesea trecută de rromii din cartier, care veneau cu respect să-l
ajute și-i prețuiau sfaturile. Ne adunasem, la vremea aceea, în
62 Gheorghe SARĂU
jurul lui, câțiva rromi care aveam să ne regăsim, mai târziu, în

mișcarea rromilor: Violeta Dumitru, Salomeea Romanescu,
Marconi Rupa, Delia Grigore. Ceaiuri, unguente, poțiuni – nu
magice, ci din vechea medicină Ayurveda... incantații mantra și
meditație yoga în atmosfera creată de muzica de conștientizare a
spiritului universal și de mireasma bețișoarelor parfumate arse...
mese lacto-vegetariene și de tip vegan pregătite pe loc din
ingrediente naturale... Apropiindu-se de cei câțiva activiști ai
mișcării rromilor, Indrasena Mandadi ne propunea planuri de
refacere a drumul rromilor de data aceasta în sens invers, către
India, în scopul cercetării legăturilor culturale cu rădăcinile. Invitat
la câteva reuniuni ale rromilor, și-a dorit și a încercat să-i readucă
pe rromi spre hinduism, dar timpul lui în România a fost prea
scurt pentru așa o lucrare. Am rămas lângă el cei care credeam
într-o asemenea filiație culturală. Mare ne era bucuria să-i celebrăm
pe Ganesha, pe Shiva, pe Kali. Dar adâncă ne-a fost tristețea când
Doctor Ji a fost nevoit să se reîntoarcă în India și să abandonăm
India spirituală din mijlocul cartierului cu rromi. Ceea ce însă n-am
abandonat niciodată, cel puțin unii dintre noi, au fost învățăturile
lui Doctor Ji despre nevoia de unitate sacră prin contopirea dintre
sufletul individual și spiritul divin. Indrasena Mandadi nu a vrut
să fie învățătorul noastru sau guru, ci fratele nostru din strămoșie.
Iar eu cred că a reușit.
Lucram la Muzeul Satului, începusem să-mi pregătesc teza de
doctorat pe tema culturii tradiționale rrome și încercam să mă
apropii de meșteșugarii rromi care veneau la târguri sau lucrau
uneori în muzeu, când mi-am întrebat șefa departamentului de
artă populară, pe doamna Cati Dulcu, unde găsesc un rrom de
valoarea mea – sunt și acum uimită de orgoliul meu uriaș de atunci
- vanitas vanitatum, Devla! –, iar dumneaei m-a îndrumat către
consilierul pe problematica rromilor de la Ministerul Culturii și
președintele Fundației pentru emanciparea rromilor „Aven
Amentza”, Vasile Ionescu, unul dintre fondatorii mișcării rromilor
de după 1990. Acest mare intelectual și activist rrom avea să-mi fie
cel mai important mentor pe drumul spre rădăcini, iar eu aveam să
devin discipolul viziunii fondate de el în mișcarea rromilor:
viziunea etnic-identitară sau aceea care susține autonomia
culturală a națiunii rromani prin instituționalizare etnică și
reformarea profundă a Rromanipen-ului. De la citirea unei cărți

recomandate, la o altă carte, și mai interesantă, la un text rescris
de zeci de ori până la varianta cea mai bună, de la participarea la
fondarea mișcării studenților și tinerilor rromi antirasiști
Ș.A.T.R.A./A.S.T.R.A., de la activismul de stradă împotriva
rasismului anti-rrom la autonomizarea de mentor în propria
asociație, Centrul Rromilor „Amare Rromentza”, care însă continuă
și încearcă să dezvolte aceeași idee a identității etnice rrome în
contextul modernității asumate și până la mult așteptata, dar
timida întoarcere către reflecția intelectuală și mult sperata
regândire a mișcării rromilor în lumină academică, am străbătut
drumul spre rădăcini sub îndrumarea mentorului Vasile Ionescu,
care m-a însoțit în varii forme: învățătură, supărare, despărțire de
viziune, dialog, credință comună, din nou supărare, întotdeauna
învățătură. În acest spirit și, totodată, împotriva lui, merg în spirală
pe calea pe care o numesc etnotipul rromano reformat, dar pe care
încă n-am definit-o cum ar trebui. Sper să pot face acest lucru
înainte să trec în lumea de dincolo și mai sper, la rândul meu, să
pot construi oameni pentru mișcarea rromilor care să-mi
împărtășească viziunea. Îmi cer iertare dacă și această ultimă
afirmație se aude ca o teribilă vanitate. Plecăciune, fraților!
...........................................................................................................................
Va veni și vremea când voi povesti mai mult despre mentorii
mei și despre ceea ce am învățat de la ei în drumul meu spre
rădăcini.
A fost un drum lung și anevoios, marcat de întrebări de
căutat, încercări de trecut, greutăți de înfruntat și obstacole de
depășit. Și acest drum nu s-a sfârșit... Și nu se va sfârși niciodată cu
trecerea mea în lumea de dincolo... Ba mai mult, abia atunci se va
cunoaște dacă mi-am regăsit cu adevărat rădăcinile și dacă drumul
meu prin lume le-a fost de vreun folos rromilor”.
2. Studiul limbii rromani ca disciplină universitară facultativă la Facultatea de

Sociologie şi Asistenţă Socială
La data de 2 mai 1996, Gheorghe Sarău transmite o scrisoare (v. imagine 11)
doamnei prof. univ. dr. Elena Zamfir, șefa Catedrei de asistență socială din cadrul
Facultății bucureștene de sociologie și asistență socială, prin care își arată disponibilitatea
de a ține “un curs de limba rromani (țigănească)”, arătând că această limbă, ce va fi
64 Gheorghe SARĂU
învățată de către studenții rromi și non-rromi, le “va permite viitorilor absolvenți, care vor
lucra în domeniul asistenței sociale, facilitarea accesului în comunitățile rrome”.
Din păcate oferta nu se bucură de succes, așa că unii dintre studenții respectivei
secții au frecventat cursul facultativ de rromani din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi
Străine, cât a ființat cursul - până în anul 2001, între studenții care l-au frecevntat
numărându-se Jeanina Micu, Ioana Simion, Gelu Duminică ș.a.
După ani, văzând utilitatea unui asemenea curs, fostul student și absolvent (în
anul 2002) al Facultății de Sociologie și Asistență socială, dl. Gelu Duminică - devenit
coordonatorul organizației “Împreună” - și absolventa secției de limba rromani, d-ra
Cătălina Olteanu, cu sprijinul decanului Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială (dl.
prof. dr. Marian Preda), îl cooptează pe dl. Gheorghe Sarău să țină ore de limbă rromani
în sem. al II-lea al anului univ. 2010/ 2011 în cadrul Cursului facultativ - opțional de
limba rromani, organizat – în principal - pentru studenții acestei facultăți.
Dintre cursanții înscriși/ care au frecventat acest curs îi amintim pe următorii:

Mardare Andra, Bichir Cristina, Câmpeanu Claudia, Ciucu Ștefania Alina, Dumitrescu
Andrei, Fîciu Cosmin, Geană Emilia, Iancu Ioana, Ion Emilia, Manguci Monica-
Alexandra, Marin Anda-Olivia, Nicolae Denisa, Oprea Mirela Mihaela, Patemosten
Quentin, Peoebas Helene, Petre Cristiana Daniela, Prisicariu Daniela, Radu Laura,
Simion Ana Maria Isabela, Stamate Adrian, Șerban Ioana Alina, Tudor Emilia, Vlad
Alexe, Voicu Ștefania Alexandra ș.a.
Din păcate acest curs a încetat odată cu luna iunie 2011, dar – probabil – va fi
reluat curând. Dacă vreți – puteți, dragi colegi de la Sociologie!
II. STUDIUL LIMBII RROMANI ÎNTRE ANII 1997-2017 LA FACULTATEA

DE LIMBI ȘI LITERATURI STRĂINE – UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1. Specializarea B. Indianistică (limba și literatura hindi – limba și literatura
rromani)
2. Specializarea B: Limba și literatura rromani
3. Specializarea A: Limba și literatura rromani
1. Specializarea B. indianistică (limbile hindi/ hindi și rromani), cu seriile:

- din anul universitar 1996/ 1997 (licență în 2000)
a. Crearea premiselor structurării secției de indianistică (B. hindi/ B. hindi/

rromani) în anul universitar 1996/ 1997
După introducerea, în 22 octombrie 1992, a cursului facultativ de limba rromani

în cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine – Universitatea din București, în scopul
înființării unei secții de limba rromani, prof. Gheorghe Sarău îi motivează, în luna martie
1996, pe foștii săi elevi rromi de la Școala Normală din București, ajunși învățători,
respectiv, pe Mihaela Zătreanu - elevă rromă în anul V al acestui liceu pedagogic - să

solicite Decanatului Facultății de Limbi şi Literaturi Străine (FLLS), Rectoratului
Universității din Bucureşti, Ministerului Învățământului ca să se structureze o secție de
limba rromani în cadrul Facultății de Limbi şi Literaturi Străine din București.
La scrisorile trimise Decanatului Facultății de Limbi şi Literaturi Străine și
Rectoratului Universității din București de către absolvenții Mihaela Sărdaru, Mircea
Mugurel Enăștescu, Mirena Iovan (v. imagine 12), dar mai cu seamă la scrisoarea nr.
203/ 11.03.1996 trimisă de eleva Mihaela Zătreanu (v. imagine 13), Decanatul FLLS îi
solicită prof. Gheorghe Sarău un punct de vedere. Acesta elaborează, în 21 martie 1999, o
scrisoare argumentată (v. imagine 14), în favoarea solicitărilor formulate de petenți,
anexând și un plan de învățământ pentru anul univ. 1995/ 1996 (v. imagine 15), utilizat,
începând din anul 1991, la secția de “Romistică” de la Facultatea de Arte din cadrul
Universității Caroline din Praga (Filozofická Fakulta Univerzity Karlovy).
Între timp (în aprilie 1996), prof. Gheorghe Sarău – neîncrezător parcă în ceea ce
ar fi urmat să decidă Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine - transmite o scrisoare-
ofertă similară (v. imagine 16) și Rectoratului Universității din Craiova (cu o copie prin
prof. univ. Gheorghe Bolocan), prin care își arată disponibilitatea de a ține cursuri la o
catedră de indianistică (limba rromani, hindi și sanscrită), pe care respectiva instituție de
învățământ superior să o înființeze pornind din anul univ. 1996/ 1997. Dar nu se bucură
nici această ofertă de succes.
Fără să aștepte rezoluția la scrisoarea transmisă la FLLS în 21 martie 1996,
Gheorghe Sarău trimite din nou, în 2 mai 1996, o altă scrisoare Universității din Bucureşti
- Rectoratului, dar și Facultății de Limbi şi Literaturi Străine (v. imagine 17) – prin care -
din poziţiile sale de atunci (referent pentru mai multe ţări, între care şi pentru India, la
serviciul relaţii bilaterale al Direcţiei Internaţionale din Ministerul Educaţiei, și metodist
național pentru limba rromani al Serviciului pentru Minorităţi din acelaşi Minister),
Gheorghe Sarău sugerează structurarea unei Catedre de indianistică, în cadrul căreia să
funcţioneze, prin alternanţă, specializarea hindi (ce avea astfel şansa să fie reluată după o
întrerupere de 2 ani, răstimp cât lectorul de limbă hindi, Laurențiu Theban, se aflase în
India ca lector de limba română) şi o nouă specializare, hindi – romani.
La însărcinarea FLLS, șeful Catedrei de Limbi Orientale, dl. conf. dr. Viorel
Bageacu, întocmește în luna mai 1996 referatul “Indianistica – specialitate B”, oferind
planul de învățământ și nominalizându-i pe cei trei profesori care să asigure predarea
începând din anul universitar 1997/ 1998 (Laurențiu Theban, Radu Bercea – ambii pentru
partea de limbă hindi și de civilizație veche indiană - și Gheorghe Sarău – pentru limba și
literatura rromani - v. imagine 18).
Prin scrisoarea Facultății de Limbi și Literaturi Străine nr. 440/ 21 mai 1996,
semnată de doamna decan Sanda Rîpeanu și de doamna secretar șef Lia Miclescu, trimisă
d-lui Gheorghe Sarău la Direcția Relații Internaționale din Ministerul Învățământului, ca
răspuns la scrisoarea acestuia datată 2 mai 1996 (v. imagine 19), se comunică următoarele:
“ Ca răspuns la scrisoarea dumneavoastră din 2 mai 1996, vă

aducem la cunoștință că am înaintat Rectorului propunerea
noastră de reînființare a secției HINDI B. în anul universitar
66 Gheorghe SARĂU
1996/ 1997, care se va transforma în secție de Indianistică.

Astfel, vor fi create premizele pentru studierea limbii rromani
ca limba B în Facultatea noastră. Deocamdată, în anul
universitar 1996/ 1997, limba rromani rămâne la stadiul de
limba a treia (facultativă)”.
În aceste circumstanțe, Gheorghe Sarău deja acționează în vederea mediatizării

perspectivei de configurare a noi secții B. indianistică (hindi - rromani), gândită a se
desfăşura ca limbă hindi (specializare în anul univ. 1996/ 1997) şi ca indianistică (hindi -
rromani) - specializare în anul univ. 1997/ 1998 – după care fiecare specializare,
alternativ, din doi în doi ani (v. imagine 19, mesaj mediatic datat 28.X.1996). Evident, în
anul universitar 1996/ 1997 limba rromani a avut în continuare statutul de limbă
facultativă, cu două grupe – avansați și începători (v. imagine 20, datat 22.X.1996).
b. Structurarea secției B. indianistică (limba și literatura hindi - limba și

literatura rromani) din anul universitar 1997/ 1998 (licență în 2001)
Cum s-a văzut în secțiunea anterioară, cu începere din anul universitar 1996/
1997 s-a redeschis secţia B. hindi și s-au creat condițiile demarării secției “indianistică
(hindi - rromani)”, din anul univ. 1997/ 1998.
Este important a se observa că, dacă primele locuri distincte pentru rromi
acordate la nivelul învățământului superior din România au vizat formarea doar de
asistenţi sociali (începând din anul universitar 1992/1993 şi până în anul universitar
1996/1997, inclusiv), iată că, din anul universitar 1997/ 1998, oferta s-a extins cu încă o
specializare, B. indianistica (limba hindi și literatura indiană - limba și literatura rromani),
înfiinţată la propunerea şi prin eforturile profesorului Gheorghe Sarău (doctorand la acea
vreme), ale susținătorilor săi și ale Ministerului Învățământului.
Deja, în broșura anuală editată de Ministerul Învățământului, privind admiterea în
învățământul superior, cu specializările și locurile acordate, apare menționată în cadrul
Facultății de Limbi și Literaturi Străine și al Facultății de Litere specializarea B.
Indianistică (hindi - rromani), v. imagine 21. De asemenea, Gheorghe Sarău a elaborat
programa de admitere la specializarea “B. Indianistică (hindi - rromani)”, incluzând și
lista manualelor de examen pentru sesiunea septembrie 1997 (v. imagine 22) și a procedat
la mediatizarea acestei oportunități (v. imagine 23). Ziaristul Florin Antonescu a publicat,
la rândul său, în Curierul național semnalarea Admiterea ’97 la specializarea indianistică
(v. imagine 24).
Emilian Niculae, președintele Asociației Studenților Rromi, organizează din data
de 6 august 1997 cursuri gratuite de pregătire a tinerilor rromi în vederea examenelor de
admitere la asistență socială și la limba rromani, desfășurate până la data de 7 septembrie 1997
în localitatea ilfoveană “1 Decembrie”, cu sprijinul FSD – Soros București (v. imagine 25).
În urma examenului de admitere din septembrie 1997 (v. imagine 26, cu tipologia
subiectelor date la admitere), s-a deschis şi specializarea hindi - rromani, ca secție B
“mixtă”, introducându-se, prin urmare, şi studierea limbii rromani, la egalitate cu limba
hindi, așa cum reiese din planul de învățământ pentru anul universitar 1996/ 1997, valabil
și în anul univ. 1997/ 1998 (v. imagine 27). Pentru aplicarea lui, Gheorghe Sarău și
Laurenţiu Theban alcătuiesc o primă programă pentru secţia B. Indianistică (hindi -
rromani), valabilă în anul univ. 1997/ 1998.
Pentru secţia (B. hindi-rromani) au fost planificate cifre de şcolarizare (anual,
câte 7-10 locuri), iar în anul universitar 1997/ 1998, orele de limba rromani au fost
asigurate de drd. Gheorghe Sarău, cele de limbă hindi – de către drd. Laurențiu Theban,
predarea literaturii și culturii indiene revenindu-i dr. George Anca.
În noul statut, de profesor asociat la secția nou înființată, profesorul Gheorghe
Sarău este, oarecum, nemulțumit, fiind remunerat cu întârziere și simțindu-se pe un teren
incert, nesigur, motive pentru care elaborează câteva scrisori pe care să le expedieze
facultății și rectoratului, dar renunță, transmițând doar versiunea scrisorii sale din 8
decembrie 1987 prorectorului Constantin Bușe în care își exprimă solicitările și
propunerile, dar, voalat, în final, era vorba de posibilitatea structurării unei secții B. limba
și literatura rromani, fără “cuplajul” existent deja, “indianistică (hindi-rromani)”.
În luna mai 1998, Catedra de Limbi Orientale elaborează fișele disciplinelor,
pentru specializarea B. indianistică sarcina revenindu-le profesorilor Laurențiu Theban
(pentru partea ce ținea de limba hindi și de cultura și civilizația indiană) și Gheorghe
Sarău (pentru partea de rromani), după aceste fișe (constituite ca programă analitică de
studiu) predându-se în anii universitari următori 1998/ 1999 (v. imagine 28, în varianta
dactilo) și în an univ. 1999/ 2000 (v. imaginea 29, cu vol. editat de Universitatea din
București 1999, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine [Ghid], București: Editura
Paideia; conține prezentarea programelor analitice pentru fiecare limbă și se menționează
personalul didactic din fiecare catedră; pentru rromani v. p. 26-27, p. 145-148: 13.7.3.2
Limba și literatura rromani. Indianistică: Rromani), dar au rămas valabile și în
continuare până la “reforma Bologna” din anul 2005.
Cum arăta la finele primului an universitar 1997/ 1998 lista cu rezultatele la
probele de limba rromani și de hindi, cu semnăturile celor doi profesori, datată 21 iunie
1998, se poate vedea în anexa cu imagini (v. imaginea 30).
În cei patru ani universitari (din 1997/ 1998 până în 2000/ 2001), secţia a fost
frecventată de 13 studenţi admiși ai Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, respectiv, ai
Facultăţii de Litere din Bucureşti (12 studenţi gajei şi o studentă din etnia rromilor,
Salomeea Romanescu). Prima promoţie de absolvenţi, în această formulă, hindi +
rromani, a fost în anul 2001.
Admiși în anul universitar 1997/ 1998, la B. indianistică (hindi - rromani),

cu licență planificată pentru 2001
Arnăuţ Olivia - admisă la secția B. indianistică (hindi - rromani), în an univ. 1997/
1998 (an I); studii întrerupte în anul II.
Barbu Mădălina, A. franceză - B. indianistică (hindi - rromani), 4 ani: 1997/ 1998 (an
I); abs. și licență în 2001.
Bâzdâgă Iuliana, A. limba și literatura română - B. indianistică (hindi - rromani), 4
ani: 1997/ 1998 (an I); abs. și licență în 2001.
Bucă Alin, A. limba și literatura chineză - B. indianistică (hindi - rromani), 2 ani:
1997/ 1998 (an I); plecat la studii în China, la întoarcere în țară alegând limba B. limba
68 Gheorghe SARĂU
și literatura hindi. Studii nefinalizate la rromani.

Cazacu Aliona (Rep. Moldova), A. limba și literatura japoneză - B. indianistică (hindi
- rromani), 4 ani: 1997/ 1998 (an I); abs. și licență în 2001.
Căpăţână Dan Şerban, A. limba și literatura germană - B. indianistică (hindi -
rromani), 4 ani: 1997/ 1998 (an I); abs. și licență în 2001.
Dudescu Dana, A. limba și literatura arabă – B. indianistică (hindi - rromani), 4 ani:
1997/ 1998 (an I); abs. și licență în 2001; doctorat în frazeologie rromă, Facultatea de
Litere, Univ. București, îndrumători: Lucia Wald și Nicolae Saramandu.
Grumăzescu Ionuţa, A. limba și literatura japoneză - B. indianistică (hindi - rromani),
4 ani: 1997/ 1998 (an I); abs. și licență în 2001.
Hristu Corina, A. limba și literatura engleză - B. indianistică (hindi - rromani), 4 ani:
1997/ 1998 (an I); abs. și licență în 2001.
Ignătescu Hildegard, A. limba și literature cehă - B. indianistică (hindi - rromani), 4
ani: 1997/ 1998 (an I); în an IV plecată la studii în India. Abs. și licență în 2002.
Moţiu Floria, A. limba și literatura cehă - B. indianistică (hindi - rromani), 4 ani:
1997/ 1998 (an I); abs. și licență în 2002.
Nae Sorina, A. limba și literatura arabă – B. indianistică (hindi - rromani), 4 ani: 1997/
1998 (an I); abs. și licență în 2001.
Nyitrai Reka, A: hungarologie – B. indianistică (hindi - rromani), 4 ani: 1997/ 1998
(an I); abs. și licență în 2001.
Romanescu Salomeea, A: limba și literatura română - B. indianistică (hindi - rromani),
4 ani: 1997/ 1998 (an I); abs. și licență în 2001. A absolvit anterior: sârbocroată- limba
portugheză; Doctorat în politologie, Universitatea din București, îndrumător: prof.
Constantin Bușe.
Studenții acestei serii (1997-2001) au fost angrenați într-o serie de proiecte, care
au vizat producerea unor instrumente de lucru (dicționare, părți de lucrări colective,
activitate de editori etc.). Ei au fost mereu motivați să participe la evenimente culturale ce
țineau de “indianistică” (v. imaginea 31), dar și la cele ce țineau de “rromistică” ori de
rromi. De pildă, studenta Sorina Gabriela Nae scrie și publică, la îndemnul și cu ajutorul
profesorului său, Gheorghe Sarău (care era și redactorul șef al publicației ”Asul de
treflă"), scurte prezentări ale unor cărți (v. Gheorghe Sarău şi Corneliu Colceriu:
Dicţionar român-rrom (căldărăresc) şi Dicţionar rrom (căldărăresc) - român, Editura
Kriterion, 1998, 141 p., în ”Asul de treflă", anul VI (1998), nr. 68-69, p.13; Gheorghe
Sarău - "Dicţionar rrom (spoitoresc) - român (Bucureşti: Editura Kriterion, 1998, 139 p.,
”Asul de treflă“, anul VI (1998), nr. 68-69, p.13).
Așa cum s-a arătat în secțiunea rezervată primilor participanți la cursul facultativ
de limba rromani, unii dintre aceștia au elaborat împreună cu studenții de la secția de zi
„B. Indianistică (hindi - rromani)” o serie de lucrări sub îndrumarea profesorului lor,
Gheorghe Sarău (v. Dana Dudescu, Alin Bucă şi Nyitrai Reka, care iau parte la
îngrijirea volumului reeditat, adăugit, revizuit, al lui Barbu Constantinescu, Probe de
limba şi literatura rromilor din România, Bucureşti-Cluj: Kriterion, 2000, 240 p.,
Biblioteca rromă nr. 6).
Pe de altă parte, conf. dr. Gheorghe Sarău traduce împreună cu studenţii săi de la
cursul de zi - Isabela Bănică, Tania Levinschi, Corina Hristu - şi Julieta Moleanu (de
la cursul facultativ de limba rromani) lucrarea „Dr. Rajko Djurić, Scurtă gramatică a
limbii sanscrite”, ce a fost inclusă în cursul universitar destinat studenţilor de la ID
CREDIS şi celor de la secţia de limbă şi literatură rromani (v. “Mircea Itu şi Julieta
Moleanu: Cultură şi civilizaţie indiană” (Bucureşti: CREDIS, 2001, p. 148-180).
Și nu în ultim rând, să consemnăm cea mai importantă contribuție a studenților
primei serii, anume, elaborarea - în timpul studenției - de către studenţii de la indianistică,
sub îndrumarea conf. dr. Gheorghe Sarău, dar cu editarea, ceva mai târziu, în 2003, a
primului Dicţionar român-rrom (Lexicul modern, rar şi vechi), apărut cu concursul
Editurii Vanemonde din Bucureşti (268 p.) și cu sprijinul financiar al UNICEF
(Coordonarea, uniformizarea, redactarea lexicografică, Cuvântul înainte şi Alfabetul
limbii rromani: Gheorghe Sarău. Autorii (în ordinea contribuţiilor) au fost: Gheorghe
Sarău, Corina Hristu, Iuliana Bâzdâgă, Sorina Nae, Dana Dudescu, Şerban Dan
Căpăţână, Mădălina Barbu, Aliona Cazacu, Ionuţa Grumăzescu, Nyitrai Réka,
Hildegard Ignătescu).
Ce spun absolvenții?
Dana Dudescu
-absolventă, promoţia 2001, arabă - rromani
Experiența mea la secția de limba rromani. De la curiozitate... la

doctorat
„1997... Arabă principal, română secundar. Trăiam o

dezamăgire cruntă după audierea unor cursuri la română, când am
văzut pe holurile Facultății de Limbi și Literaturi Străine un anunț
prin care studenții doritori să schimbe limba de la secundar puteau
opta pentru hindi - rromani, o secție hibridă, la început de drum.
Anunțul îmi tot sărea în ochi... Am început să întreb ce este cu
limba rromani, fiindcă la momentul respectiv îmi venea cu greu a
crede că rromii aveau o limbă care se putea studia la Universitate.
Decizia nu a fost una ușoară. Aveam arabă ca limbă principală și
urma să studiez și hindi, și rromani. Trei limbi noi, pe care aveam
să le iau de la zero... Am optat pentru hindi - rromani. Mă gândeam
că îmi voi lărgi orizontul de cunoaștere - ceea ce s-a și întâmplat - și
voi putea să mă specializez într-un domeniu nou, la început de
drum. Dar mai era ceva... curiozitatea, mai mult față de rromani
decât față de hindi. mă gândeam că voi putea să înțeleg, în sfârșit, ce
70 Gheorghe SARĂU
spuneau spoitorii care treceau, în fiecare an, prin satul în care am

crescut până la șapte ani... și de ce umblau în șatră... și de ce erau
ocoliți de ga3ii... și de ce-urile erau multe în mintea mea, cu atât
mai mult cu cât niciodată nu m-au mulțumit răspunsurile de tipul
“așa sunt ei”. Prin urmare, așteptările erau pe măsură.
Anul întâi, așa cum m-am așteptat, nu a fost ușor. La limba
rromani, cu dl. prof. G. Sarău am avut o experiență inedită în ceee
ce privește modul de predare. În primul rând, aveam un manual de
studiu (cei care au trecut pe la secțiile mici știu despre ce vorbesc,
despre lipsa materialelor didactice de la acea vreme, când
internetul nu ne era la îndemână). Și nu era doar faptul că studiam
după un manual, dar ceea ce am găsit în acel manual corespundea
unui orizont de așteptări... Modulele de studiu conțineau vocabular
și structuri gramaticale pe care le putem folosi în viața de zi cu zi,
iar exercițiile erau gândite de așa manieră, încât plecai cu lecția
învățată din clasă. A nu se înțelege că era floare la ureche:
vocabularul și structurile gramaticale necesitau atenție maximă în
timpul liber, fiindcă, deși unii spun că rromii nu au limbă, că vorbesc
mult în română... lucrurile nu stau deloc așa. Am aflat că rromii au
dialecte diferite, că au un alfabet adoptat încă din 1990, că se
cristalizează o limbă rromani comună necesară grupurilor de lucru
care activau în domenii diferite, la nivel internațional.
Cu fiecare săptămână care trecea simțeam cum nivelul
cunoștințelor crește. Și simțeam acest lucru la ore, care erau
interactive. Dl. prof. G. Sarău nu te lasă să fii student audient. Te
vrea unul activ. Te pune la lucru. Fiind zece în grupă se lucra
relativ ușor cu noi, în sensul că nu scăpam nebăgați în seamă de mai
multe ori la un curs. Citeam texte cu voce tare, le traduceam,
parcurgeam chestiunile de gramatică, formam grupuri de dialog în
limba rromani... nu scăpam neîntrebați și nevorbiți. Era imposibil să
nu pleci de la curs cu vocabular și structuri gramaticale aproape
deprinse. Pe de o parte, mi se părea că făceam chestii simple,
predate ca atunci cănd eram copii, fiindcă, repet, cursurile erau
interactive și nu scăpai nesolicitat. Abia mai tîrziu am înțeles că
acest lucru ține de metodă... și, credeți-mă, dl. prof. este neobosit!
Examenele de la sfărșitul primului semestru au fost iar o
lecție... Domnul profesor nu era interesat să ne vâneze greșelile, ci să
ne arate că știm, că putem să vorbim, să traducem... Asta chiar a
fost o lecție! La puțin timp după aceasta, un proiect de grup avea să

ne deschidă alte orizonturi: domnul profesor ne-a lansat o
provocare. Ne-a împărțit fișe de vocabular celor care au dorit să se
implice, întocmite de dânsul pe parcursul mai multor ani, care
urmau să fie parte dintr-un dicționar rrom-român. Deși munca era
a dânsului, studenții urmând doar să tehnoredacteze, dicționarul
care a ieșit pe piață ne are pe toți din an co-autori! Nu numai că am
învățat vocabular rrom, dar am văzut ce înseamnă să lucrezi la un
dicționar când ai materialul, ce responsabilitate presupune acest
efort, ce rigori științifice trebuie respectate. Nu mai vorbesc de ceea
ce a însemnat să poți trece în propriul CV că ești co-autor la un
dicționar... în calitate de student.
Cursurile practice au fost dublate de cele în care am învățat
despre limba rromani: morfologie, sintaxă, semantică, lexicologie
într-o manieră aparte: nu a fost nevoie de numeroase cărți, studii,
articole - să recunoaștem, inexistente într-un domeniu în curs de
constituire - fiindcă dl. prof. G. Sarău se îngrijea să avem mereu la
îndemână copii după propriile studii, articole, manuscrise în acest
domeniu. Ceea ce mi se părea extraordinar era faptul că lucrurile
erau clare, exprimate sintetic, logic, atît cât trebuia. Dacă ar fi să
exprim în câteva cuvinte caracteristicile metodei de predare a
domnului profesor G. Sarău acestea îmi sunt la îndemână: ordine,
armonie, simplitate, rigurozitate, echilibru. Iar noi, studenții
dumnealui, știm bine ce înseamnă toate acestea, fiindcă rezultatele
se văd în ceea ce facem noi, foștii studenți, peste ani, cu limba rromani.
La trei ani după ce am absolvit facultatea tot domnul
profesor mi-a vorbit despre posibilitatea de a face un doctorat în
lingvistica limbii rromani. Știam că va fi greu, dar, ulterior, mi-am
dat seama, că, la momentul în care m-am înscris la examen, nu
știam ce mă așteaptă. Să tratezi locuțiunile și expresiile limbii rromani
vorbite în România, în contextul în care nu sunt dicționare de
locuțiuni și expresii, lucrări, articole, studii, nu doar pe plan local,
dar nici în lume... Despre direcții și orientări în cercetarea
frazeologică rromă nici nu se poate vorbi. Şi aşa... experiența mea
de studentă la limba rromani s-a prelungit până în 2013. Pe tot acest
parcurs, am beneficiat de sprijinul necondiționat al domnului
profesor: au fost discuții, propuneri, corecturi, sugestii, indicații în
primul rând pentru alcătuirea unui corpus de lucru fără de care
72 Gheorghe SARĂU
analiza frazeologică și redactarea tezei ar fi fost imposibile. Nu vă

ascund faptul că domnul profesor și-a smuls numeroase zile libere,
care ar fi trebuit să fie dedicate familiei, de Crăciun, de Paști, de 1
Mai etc., pentru a lectura ceea ce eu reușeam să redactez. Fiindcă
vorbim de zeci și câteva sute de pagini. Și parcursul nu a fost ușor,
fiindcă mi s-a întâmplat să mă gândesc să renunț... din lipsă de
dicționare de profil și de materiale. Ajutor imens am primit şi de la
profesorii mei de la doctorat, în primul rând, de la doamna Profesoară
Lucia Wald şi de la domnul Profesor Nicolae Saramandu.
Este adevărat că studierea limbii rromani în facultate, dar
mai ales doctoratul în lingvistica limbii rromani mi-a schimbat
viața: activitatea de culegere, de sortare şi clasificare, de analizare
a materialului, cât și redactarea tezei în sine au fost cronofage, dar
extrem de fructuoase. Mi-au organizat și direcționat și preocupările
ulterioare susținerii tezei.
La fel de adevărat este că nu pot vorbi despre profesorul G.
Sarău decât la superlativ: este dedicat în ceea ce face și acest lucru
se vede în ceea ce a realizat până acum în domeniul studiilor
despre limba și cultura rromilor. Cuvintele sunt totuși puține...
pentru a vorbi despre experiența mea la secția de limba rromani,
fiindcă întreaga mea existență a luat alt curs odată intrată aici, iar
omul care am devenit, cu preocupările și împlinirile actuale, se
datorează șansei, curiozității, dorinței de a căuta, a construi, a modela...
Alături de cursurile despre limbă, predate de dl. prof. G.
Sarău, am avut norocul de a o avea la civilizație și folclor pe conf.
Delia Grigore. Am avut extrem de puțini profesori în mediul
universitar, tineri, mânați de pasiunea de a ști, de a cunoaște, de a
vorbi, de a împărtăși celorlalți din cunoștințele exhaustive, nu doar
din domeniul de predare. M-am apropiat de cultura rromă și am
zburat apoi spre alte orizonturi de cunoaștere, în căutări personale,
grație ideilor, semnelor de întrebare, cunoștințelor, dorinței de a ști
mai mult, cu care am rămas în urma cursurilor predate de Delia
Grigore, ba mai mult, după absolvirea facultății chiar m-am înscris
la masterul de Etnologie și Folclor, în cadrul Facultății de Litere, a
Universității din București.
Ceea ce sunt astăzi este ceea ce au sădit profesorii mei, cărora
Le mulțumesc! “
c. Reluarea secției B. indianistică (limba și literatura hindi - limba și literatura

rromani) în anul universitar 2003/ 2004, cu 4 ani de studiu și licență planificată
pentru iunie 2007
v. Admiși în anul universitar 2003/ 2004, B. Indianistică (hindi - rromani)
2. Specializarea B. limba şi literatura rromani (6 serii cu durata de 4 ani

universitari fiecare - cu începere din anul universitar 1998/1999 – promoție: 2003 -
și terminând cu anul universitar 2004/ 2005 – promoție: 2008)
În intervalul 1998-2008 specializările B. Limba și literatura rromani și B.

Indianistică (limba și literatura hindi – limba și literatura rromani) au cunoscut
următoarea configurație:
a. Specializarea B: Limba și literatura rromani în anii universitari:
- 1998/ 1999 (licență în 2002)
- 1999/ 2000 (licență în 2003)
- 2000/ 2001 (licență în 2004)
- 2001/ 2002 (licență în 2005)
- 2002/ 2003 (licență în 2006)
- 2003/ 2004 (licență în 2007), b. Specializarea B. Indianistică o singură serie
- 2004/ 2005 (licență în 2008)
Ca să se ajungă la această performanță, să arătăm că, în anul 1998, Gheorghe
Sarău avea însă un obiectiv mult mai cuprinzător de atins, căci simbioza limbilor hindi și
rromani din cadrul specializării Indianistică (hindi – rromani) nu era cea mai inspirată,
deși ideală ca ofertă de pregătire în domeniul indianisticii. Pe de o parte, studenții
beneficiau în cadrul specializării B. doar de jumătate de curriculum „rrom” și de jumătate
rezervat pentru “hindi”, lucru care nu-i mulțumea nici pe profesorii de la cealaltă
“jumătate” de specializare, de la limba hindi.
Pe de altă parte, limba rromani avea multe chestiuni de pus la punct din
perspectiva normării ei, ceea ce necesita, din start, mai multe ore de predare. Nu mai
vorbim de o oarecare știrbire de imagine a limbii rromani, rămânând mereu citată după
limba hindi.
Pentru realizarea scopului său, Gheorghe Sarău trimite în 9 ianuarie 1998 o
scrisoare către rectorul Univerristății din București, prof. univ. dr. Ioan Mihăilescu, căreia
îi atașează scrisoarea trimisă anterior prorectorului Constantin Bușe (din 8 decembrie
1997), cea în care erau expuse mai multe nemulțumiri și propuneri ale sale, semnalând:
lipsa unei ritmicități în remunerare, statutul incert al său de cadru didactic asociat, dorința
lui de a se structura o secție B doar pentru limba rromani și, implicit, statornicirea lui ca
profesor cu normă de bază în cadrul FLLS ș.a.
Totodată, încă din primele zile ale lunii ianuarie 1998, Gheorghe Sarău
elaborează o nouă programă de studiu (v. Programa pentru secţia de limbă romani - A şi/
sau B), spre a fi prezentată conducerii Decanatului Facultăţii de Limbi şi Literaturi
Străine în vederea studierii posibilităţii de înfiinţare, din anul univ. 1998/ 1999, a unei
secţii A sau B pentru această limbă (20 p., împreună cu Nota de fundamentare, cu
designul cursurilor şi cu lista potențialelor cadre didactice).
74 Gheorghe SARĂU
Dar, în paralel, în perioada februariee – mai 1998, Gheorghe Sarău își intensifică
eforturile în acest scop și-și atrage de partea lui și alți susținători, întreprinzând împreună
mai multe demersuri. Astfel, Gheorghe Sarău îi trimite un model de scrisoare prof. dr.
Marcel Courthiade, la INALCO Paris, pe care îl roagă să o refacă și să o expedieze către
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (FLLS), la Rectoratul Universității din București,
la Facultatea de Litere și la Direcția Generală a Învățământului Superior din cadrul
Ministerului Învățământului, prin care să susțină structurarea unei specializări B. limba și
literatura rromani, de sine stătătoare.
Gheorghe Sarău nu așteaptă alte intervenții și, în 31 martie 1998 (v. imaginea
32), expediază o scrisoare conducerii Facultății de Limbi și Literaturi Străine, în care își
exprimă noi nemulțumiri legate de ezitarea manifestată de șeful Catedrei de Limbi
Orientale, conf. dr. Viorel Bageacu, în ceea ce privește înființarea unei specializări aparte
de limbă rromani, precauția față de constituirea și scoaterea unui post la concurs de limba
rromani, dar – probabil decepționat - oferă și câteva modalități de configurare, de data
aceasta, a unei secții de “rromologie” (sic!), cu începere din anul univ. 1998/ 1999, care
să școlarizeze din doi în doi ani, în anul universitar 1999/ 2000 urmând să funcționeze
doar limba și literatura hindi. Profesorul merge până acolo încât indică o listă cu
potențiali profesori pentru disciplinele ce puteau fi subsumate secției “rromologie” (Delia
Grigore – etnografie rromă, Viorel Achim – istoria rromilor, Vasile Burtea – istoria
socială a rromilor, Gheorghe Nicolae – politologie, Octav Păun – folclor rrom, iar pentru
partea de indianistică: Radu Bercea sau Julieta Moleanu/ Carmen Negulei/ Mircea Itu),
de bună seamă, pentru limba rromani – semnatarul, lect. univ. drd. Gheorghe Sarău.
În continuare, Gheorghe Sarău pregătește, în 14 mai 1998, o scrisoare în numele
Partidei Romilor (v. imaginea 33), rugându-i pe domnii Nicolae Păun (președinte și
deputat) și Mădălin Voicu (deputat) să o semneze, în care se solicită doamnei decan al
FLLS, prof. univ. dr. Sanda Râpeanu, structurarea secției B. de limba și literatura
rromani. A doua zi, în 15 mai 1998, prof. Gheorghe Sarău împreună cu deputatul Nicolae
Păun și cu secretarul general al Partidei Romilor, Gheorghe Ivan, se deplasează la sediul
Facultății de Litere a Universității București, la o întâlnire cu decanul de atunci, prof.
univ. dr. Dan Horia Mazilu. În cadrul discuțiilor, se convine asupra faptului că formula
cea mai bună este, într-adevăr, existența unei secții B. limba și literatura rromani de sine
stătătoare. Și, într-adevăr, decidenţii Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din
Bucureşti (prin decan, prof. dr. Sanda Râpeanu) şi cei de la Facultatea de Litere (prin
decan, prof. dr. Horia Dan Mazilu) transmit conducerii Universității din București
scrisoarea nr. 317/ 20.05.1998 în care se propune înființarea acestei secții (v. imaginea
34), ca disciplină B, în custodia celor două facultăți, cu 10 locuri la admitere candidaților
rromi, încă din luna septembrie 1998, peste cifra de admitere aprobată, adică, urmând ca
Ministerul Educației Naționale să procedeze la o suplimentare. Propunerea – înregistrată
la Universitatea din București cu nr. 6393/ 20.05.1998, se bucură de aviz favorabil din
partea Biroului Senatului, dat în ședința sa din 21.05.1998, ce avea să fie comunicat la
FLLS și la Facultatea de Litere prin scrisorile nr. 6654/ 26.05. 1998, semnate de rector,
prof. dr. Ioan Mihăilescu, și de secretar șef, Maria Prună (v. imaginea 35). Totodată,
Universitatea din București trimite adresa sa nr. 6878/ 28.05.1998 Ministerului Educației
Naționale (înregistrată cu nr. 33446/ 29.05.1998), în scopul includerii acestei posibilități de
școlarizare în cadrul ofertei generale a Ministerului, pentru obținerea celor 10 locuri, respectiv,
pentru procedurile de autorizare provizorie a secţiei de sine stătătoare “B. limba şi

literatura rromani", cu începere din anul universitar 1998/ 1999 (v. imaginea 36). De
altfel, pentru susținerea viitoarei secției, o mică delegație (formată din: Gheorghe Sarău,
Gheorghe Ivan, Vasile Ionescu, Nicolae Păun, Constantin Pădureanu) are o întrevedere cu
secretarul general al Ministerul Educaţiei Naționale, prof. univ. dr. Horia Gavrilă.
În vederea examenului de admitere planificat pentru sesiunea septembrie 1998,
Gheorghe Sarău elaborează Programa de limba rromani pentru examenul de admitere, pe
care o publică (“Asul de treflă”, Anul VI (1998), nr. 67, p. 12) și o mediatizează în rândul
liceenilor rromi, a inspectorilor pentru școlarizarea rromilor etc.
În scurtă vreme, prin H.G. nr. 442/ 10 august 1998 (publicat în "Monitorul
Oficial al României" nr. 292/ luni, 10 august 1998 - v. imaginea 37), se produce
autorizarea secţiei ca specializare B. limba și literatura rromani, ce avea să funcționeze în
cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi al Facultăţii de Litere - Universitatea Bucureşti.
Pentru cele două facultăți și pentru cele două sesiuni de examene de admitere (din
septembrie şi octombrie 1998), Gheorghe Sarău face propuneri de corectori de limba
rromani (v. imaginea 38), fiind ajutat, astfel, de foștii absolvenți ai cursului facultativ de
rromani (Edy Săvescu, Adina Potochin) și elaborează subiectele (v. imaginea 39). În
urma celor două sesiuni, au fost admişi 10 studenți (6 studenţi rromi, la specializările
română-rromani, și 4 la specializările engleză/ franceză/ germană/ italiană – rromani,
cărora li s-au alăturat două studente din Republica Moldova, una la A. limba și literatura
engleză, alta la A. limba și literatura franceză).
Cu începere din anul universitar 1998/ 1999, la iniţiativa şi la propunerea lect. dr.
Gheorghe Sarău (care ţinea cursurile de limba rromani), conducerea Facultăţii de Limbi
şi Literaturi Străine a aprobat să încadreze încă două cadre didactice: asist. drd. Delia
Grigore (pentru cursurile de antropologie, folclor şi literatură rromă) și lect. drd. Mircea
Itu (pentru cursul de civilizaţie şi cultură veche indiană).
La finalul primului an universitar 1998/1999, rezultatele celor zece studenți
finaliști la examene (la Curs practic de limba rromani și la Limba rromani contemporană)
erau de genul celor prezentate în tabelul anexat, datat 24 iunie 1999 (v. imaginea 40). Se
observă că două studente din cei 12 studenți (Mihai Emanuela și Norica Costache) au
părăsit studiile din sem. I al anului I.
Secţia B. limba şi literatura rromani a funcţionat independent, cu câte 10-15
studenți, anual, și cu examene de admitere în anii universitari 1998/ 1999, 1999/ 2000,
2000/ 2001, 2001/ 2002, 2002/ 2003, ca apoi, din octombrie 2003, să se reia școlarizarea
la secţia iniţială B. indianistică (rromani + hindi), doar pentru seria 2003-2007, cursurile
de limbile hindi şi sanscrită, de cultură şi civilizaţie indiană fiind ţinute de prep. drd.
Sabina Popîrlan şi de lect. drd. Laurenţiu Theban.
Însă, din anul universitar 2004/ 2005, se revine la vechea formula: secție B. limba
şi literatura rromani, iar peste un an (din anul universitar 2005/ 2008), cum vom vedea în
continuare, secția va căpăta statut de specializare A.
76 Gheorghe SARĂU
Ce spun profesorii de atunci?
Mircea Itu
-fost profesor de limba sanskrită, de cultură veche indiană
După 25 de ani. ‘’Per aspera ad astra!’
“Sărbătorirea a 25 de ani de predare a limbii rromani în

cadrul învățământului superior românesc este un motiv de imensă
bucurie, înaltă apreciere şi caldă recunoştinţă.
În octombrie 1992, limba rromani a fost introdusă ca
specialitate la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a
Universității București, grație domnului prof. univ dr. Gheorghe
Sarău, fiind înființată, atunci, secția de limba rromani. Astfel, au
fost introduse cursuri și seminarii în acest domeniu de specialitate.
În 1997, prof. univ dr. Gheorghe Sarău a continuat munca sa neobosită
în ceea ce priveşte promovarea limbii rromani şi a culturii romilor,
prin înființarea secției de indianistică (hindi - rromani), apoi, din
1998, a secției de limba și literatura rromani. În acest context am
avut onoarea de a-l cunoaște pe domnul prof. univ. dr. Gheorghe
Sarău, care m-a invitat să colaborez grație cursului și manualului
de Cultură și civilizație indiană, elaborat cu Julieta Moleanu – la o
idea a domnului profesor Sarău. Alături de dânsul, de colegele mele,
dr. Julieta Moleanu și dr. Delia Grigore, din toamna anului 1998
am participat, pe parcursul a zece ani, la desfășurarea proiectului
extraordinar al domnului Sarău de a introduce şi a susţine educația
în limba rromani la nivel universitar în România, după care eu am
emigrat și, din 2010, trăiesc şi predau în Marea Britanie.
Limba rromani, cultura rromani, precum şi originea indiană
evidenţiată prin cursul şi seminariile de cultură şi civilizaţie indiană
au fost predate atât la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a
Universității București, începând cu octombrie 1998, cât şi la
Colegiul Credis al Universității București pentru forma de învăţământ
deschis la distanţă, începând cu octombrie 2000.
La Colegiul Credis, sute de studenţi rromi din întreaga ţară au
învăţat limba rromani, literatura rromani, originea indiană a
rromilor şi a limbii lor. Ei veneau la Bucureşti din toate

colţurile ţării, de câteva ori pe an pentru cursurile şi seminariile de
specialitate, după care susţineau examenele. Apoi se întorceau cu
pregătirea de specialitate şi, la rândul lor, educau în şcolile lor
generaţii după generaţii în limba şi cultura rromani. Ei au devenit
profesori de limba rromani. Unii dintre ei foloseau diploma
universitară în diverse alte meserii, unde le era cerută şi apreciată
cunoaşterea limbii rromani.
Imi amintesc, cu mare bucurie, de aceşti studenţi, între care
erau tineri, dar şi oameni în vârstă, precum şi soţii şi mame, care
studiau cu mult sârg şi se întorceau apoi la familiile lor în ţară cu
bucuria împlinirii. Adeseori, primeam diverse întrebări la final de
curs şi eram abordat pe coridoarele universităţii pentru discuţii
interesante legate de temele predate, cu predilecţie de cultura
indiană, în ansamblu, şi tradiţiile Indiei, în particular.
Studenţii de la secţia de indianistică (hindi - rromani) a
Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine erau extrem de pasionaţi să
cunoască, să cerceteze şi să aprofundeze cunoştinţele în domeniu. Ei
participau activ la seminarii. Filosofia şi religiile Indiei, limba
sanscrită, unele aspecte de etimologie şi comunicarea interculturală
erau dintre cele mai iubite subiecte de către ei. Erau studente şi
studenţi cu rezultate de excepţie, ca rod al pregătirii lor şi, mai ales,
al dăruirii lor exemplare pentru cunoaştere şi cultură. Îmi aduc
aminte cum, într-un an, am celebrat “Ziua Internaţională a
Romilor”, de 8 aprilie, iar câteva studente mi-au împărtăşit
cunoştinţe despre frumoasele obiceiuri şi tradiţii ale romilor, aşa
cum se derulează ele în familiile lor.
Trăind azi într-o lume a confruntărilor şi a confuziilor,
suntem datori cu toţii să apreciem diversitatea şi să veghem asupra
a ceea ce ne uneşte. Valorile multiculturale, dialogul intercultural
şi integrarea sunt expresiile dragostei şi ale păcii, și nu populismul,
discriminarea şi izolarea.
Interesul pentru cunoaşterea şi aprofundarea limbii rromani,
a culturii rromani stăruie și este puternic şi mereu viu și acum, la
25 de ani de la introducerea studiului limbii rromani la nivel universitar
în România de către prof. univ. dr. Gheorghe Sarău. Este meritul
dumnealui şi, prin el, al colegilor săi de catedră, dar şi al sutelor de
78 Gheorghe SARĂU
studenţi absolvenți în specialitate de la Universitatea Bucureşti.

’Per aspera ad astra!’’, adică, aproximativ, "Pe căi aspre către stele”.
Admiși în anul universitar 1998/ 1999, B. limba și literatura rromani, cu

licență planificată pentru 2002
Bănică Isabela, A: limba și literatura română - B. limba și literatura rromani, 4 ani:
admitere în an univ. 1998/ 1999 (an I); abs. și licență în 2002.
Brînză Maia (Rep. Moldova), A: limba și literatura engleză - B. limba și literatura
rromani, 4 ani: admitere în an univ. 1998/ 1999 (an I); abs.în 2002.
Cazacu Cristina, A: limba și literatura română - B. limba și literatura rromani,
admitere în an univ. 1998/ 1999 (an I); studii întrerupte în anul I, sem. II.
Costache Norica, A: limba și literatura română - B. limba și literatura rromani,
admitere în an univ. 1998/ 1999 (an I); studii întrerupte în anul I, sem. I.
Fleican Florin, A: limba și literatura română - B. limba și literatura rromani, admitere
în an univ. 1998/ 1999 (an I); studii întrerupte în anul I, sem. II; și-a reluat studiile, dar
le-a abandonat din nou. A urmat CREDIS (institutori – limba rromani) și și-a reluat
studiile la secția PIPP – CREDIS, finalizate.
Lewinski Tatiana (Rep. Moldova), A: limba și literatura franceză - B. limba și literatura
rromani, 4 ani: admitere în an univ. 1998/ 1999 (an I); abs. și licență în 2002.
Mihai Emanuela, A: limba și literatura germană - B. limba și literatura rromani,
admitere în an univ. 1998/ 1999 (an I); studii întrerupte în anul I; reluare studii în an
univ. 1999/ 2000; studii nefinalizate.
Niţă Ruxandra, A: limba și literatura italiană - B. limba și literatura rromani, 4 ani:
Olmazu Lavinia, A: limba și literatura română - B. limba și literatura rromani, 4 ani:
Oprişan Ana, A: limba și literatura română - B. limba și literatura rromani, 4 ani:
Sima Diana, A: limba și literatura germană - B. limba și literatura rromani, admitere în
an univ. 1998/ 1999 (an I); întrerupere de studii după anul II de studii.
Zătreanu Mihaela, A: limba și literatura engleză - B. limba și literatura rromani), 4
ani: admitere în an univ. 1998/ 1999 (an I); abs. și licență în 2003.
Ținem să facem o precizare importantă, anume, că, încă din anul I, studentele
secției au participat la o serie de proiecte ale societății civile rrome, sub îndrumarea lui
Vasile Ionescu, coordonatorul organizațiilor ”Aven Amentza” - Șatra-Astra, inițiindu-se
întâlniri la nivel național ale studenților rromi, studenții secției fiind angrenați, în general,
în mișcarea rromă, în acțiuni antirasiste (v. pichetarea “Dansul lebedelor negre” în fața
Ambasadei Austriei la București și pichetarea la Ministerul Educației Naționale, soldată
cu primirea la Secretarul de Stat Kötő József și la consilierul Gheorghe Sarău a delegației
rrome, formată din: Lavinia Olmazu, Cazacu Cristina, Vasile Ionescu, Gheorghe
Nicolae, Delia Grigore ș.a.
Ana Oprișan și Lavinia Olmazu au redactat și tehnoredactat mai multe cărți,
reprezentând restituiri literare și istorice în domeniul rrom, lucrări coordonate de Vasile
Ionescu și publicate în anul 2000, în cadrul propriei Edituri, ”Aven Amentza” (Robia
ţiganilor în Ţările Române. Moldova. Rromii din România – studii şi documente istorice;
Robia rromilor în Ţările Române. Ţara Românească. Rromii din România - Studii şi
documente istorice; O mie de ani de singurătate; Deportarea rromilor în Transnistria.
De la Auschwitz la Bug. Romii din România - Studii şi documente istorice). De
asemenea, Ana Oprișan a publicat în anul 2001 un “Ghid de intervenţie socială pentru
comunităţile de rromi horahane”, Rromii horahane/ musulmani din România (Bucureşti:
Editura ”Aven Amenza”). Pe de altă parte, ele l-au ajutat și pe profesorul lor, Gheorghe
Sarău, să editeze pliantul pentru “Admiterea 1999” (Ghidul candidatului rrom pentru
secţia de limbă şi literatură rromani din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine -
Universitatea Bucureşti. Culegere şi tehnoredactare: Lavinia Olmazu şi Anişoara
Oprişan, 2 p.), v. Imagine 41.
Ulterior, Olmazu Lavinia avea să se stabilească la Londra, unde a lucrat, cu
începere din anul 2003, în cadrul Fundaţiei pentru Diversitate [MDI - Media Diversity
Institute], iar Oprişan Ana s-a dedicat unor activităţi de emancipare socială a rromilor,
din 2003 şi până în 2015, în diferite ţări (Turcia, Pakistan, Iran etc.), după care – ca și
Isabela Bănică – lucrează la Consiliul Europei în programe educaționale și de
reprezentare a rromilor.
La rândul ei, Mihaela Zătreanu este foarte activă în perioada studenției, fiind, de
pildă, cooptată de Ministerul Educației în proiecte educaționale pentru rromi (v.
Gheorghe Sarău, Mirena Cionca, Mihaela Zătreanu, Firuţa Tacea, Programa de limba şi
cultura rromani în cadrul Programului “A doua şansă" derulat de MEN şi Fundaţia
pentru o Societate Deschisă Bucureşti în reţeaua şcolară de stat, 1999, 9 p.; v. și:
Gheorghe Sarău & Mihaela Zătreanu 2001, Lucrări din domeniul rrom recomandate
bibliotecilor şcolare în vederea achiziţionării (“Asul de treflă”, nr. 8(101), anul IX
(2001), p. 9-11; 14-16), dar, cum vom vedea și din confesiunea sa, prezentată în
continuare, a colaborat cu CEDU 2000+ şi SLO–MATRA Olanda, elaborând câteva
manuale de limba rromani pentru clasele primare. Nu în ultim rând, să arătăm că, tot ca
studentă, din anul 2001, Mihaela Zătreanu avea să lucreze alături de Gheorghe Sarău în
Ministerul Educației Naționale, la Direcția Minorități, apoi avea să ajungă directoarea
Centrului de Cultură a Romilor – Ministerul Culturii şi al Cultelor.
În ceea ce o privește, și studenta Isabela Bănică [căsătorită ulterior: Mihalache] -
cea mai prolifică studentă în perioada studenţiei sale - a realizat traduceri şi lucrări
proprii, translaţii în/ din limba rromani, a publicat în anul 2001, volumul autobiografic
bilingv (rromân-rrom) Întâmplări din viaţa mea. Mothovimata anθar murro зivipen
(Bucureşti: Veritas, 22 p. + 22 p.), la iniţiativa finanţatorilor CEDU 2000+ şi SLO–
MATRA Olanda, sub îngrijirea conf. dr. Gheorghe Sarău. De asemenea, studenta a
asigurat, timp de un an (2001) traducerea în limba rromani a revistei „Asul de treflă”, a
realizat o serie de traduceri şi translaţii pentru diferite organizaţii guvernamentale şi
neguvernamentale (MRGI), APD, DPMN – Guvern etc. Din 2003, a lucrat la OSI
(Fundaţia Soros cu sediul la Budapesta), apoi la CAHROM – CoE.
Dintre traducerile sale, să menționăm: Jan, phralalen, k-al alosarimata! Ghidul
alegătorului rroma (Bucureşti: APD = Asociaţia Pro Democraţia, mai 2000, 10 p.
Traducere: Isabela Bănică și prof. Gheorghe Sarău); Bănică, Isabela [trad.], I Ordonànca
vaś o anglolaćharipen thaj o dośalăripen savorre diskriminaciaqe formenqe. Ordonanţa
80 Gheorghe SARĂU
privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, publicată de

DPMN-Guvernul României; în vol. Ordonanţă privind prevenirea şi sancţionarea tuturor
formelor de discriminare (Cluj Napoca: Editura Studium; între p. 44-54 var. în rromani,
existând și variantele în engleză, franceză şi germană; v. Ordonanţa nr.137/ 2000 privind
prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare a fost publicată în Monitorul
Oficial nr. 431/ 2. 09. 2000].
Ce spun foștii studenți de atunci?
Mihaela Zătreanu
-absolventă a secțiilor engleză-rromani, fostă învățătoare, fostă
inspectoare pentru școlarizare rromi în Ministerul Educației,
fostă directoare a Centrului Național de Cultură a Romilor,
autoare de manuale de limba rromani, formatoare a
Consiliului Europei etc
Eu și limba rromani – cea mai “urâtă” limbă de pe pământ…
“M-am născut în comuna Maglavit din judetul Dolj într-o

familie de rromi ursari, la 13 noiembrie 1975. Prima limbă pe care
am învățăt-o a fost limba rromani, căci aceasta era limba vorbită și
acasă și în comunitate și, foarte rar, aveam contact cu limba
română. Nu am fost la grădiniță, deoarece în comunitatea rromă
nimeni nu considera important acest lucru, în plus, rromilor li se
părea că e mult prea devreme ca să trimiți un copil într-un alt
mediu din afara comuniății. Comunitatea era sigură, era ca o
familie mare, extinsă, ne cunoșteam unii cu alții, așadar, eram în
siguranță, chiar dacă petreceam o mare parte din zi pe ulițe,
deoarece părinții nu erau acasă, munceau la CAP, de dimineața
devreme și până seara târziu… Ziua era destul de lungă, petrecută
pe ulițe cu alți copii din comunitate, pe seară ajungeam epuizați și
abia așteptam reîntâlnirea cu părinții și să luăm masa de seară
pregătită de mama în grabă… tocmai pentru că eram toți sleiți de
puteri și înfometați… Și, tot așa, fiecare zi era la fel.
Când aveam aproape șapte ani, un domn blând, înalt, distins
a venit în comunitatea noastră și ne-a anunțat că în curând ne va
lua la școală, că trebuie să ne pregătim; venise cu o listă cu numele
noastre și ne-a găsit pe cei mai mulți dintre noi pe uliță, iar noi, de-
cum l-am zărit, ne-am adunat în jurul lui, ne-a strigat numele
fiecăruia și ne-a întrebat dacă știm vreo poezie… Eu știam una -

Cățeluș cu părul creț – mi-a zâmbit și mi-a spus: “Bravo! O să înveți și
mai multe poezii, dacă vii la școală”. Îmi sunau aceste vorbe în
urechi, abia așteptam să merg la școală, dar aveam și emoții mari.
Am început clasa I, cu o bucurie inconștientă, nu știam să
vorbesc românește, dar era frumos la școală; învățătorul ne zâmbea
cald tuturor și nu părea să facă diferențe între noi rromii și ceilalți
copii. Îmi amintesc cu drag de el, era un om minunat, un dascăl
talentat, dedicat și pasionat de ceea ce făcea și toate acestea le
transmitea copiilor, iar eu eram ca un burete care se îmbiba cu
energia lui pozitivă. Îmi plăcea mult la școală, fiecare zi era o
bucurie. Învățătorul ne vizita în comunitate, din când în când, iar
pe mine mă lăuda în mod special în fața tuturor; îmi crăpa obrazul
de rușine, dar era și o fericire imensă. Pe tata îl vedea din când în
când la cârciuma din sat și striga după el: “Zătrene, să lași fata să
vină la școală, că are cap bun!”, iar tata răspundea mândru: “Da,
domnu’ învățător, să trăiți!”. Nu-și mai încăpea în cămașă de mândrie,
pentru că primea acest îndemn în fața prietenilor de pahar.
Peste un an, domnul învățător intră în clasă și ne anunță că are
niște probleme de sănătate și că este nevoit să renunțe la catedră, că
va fi înlocuit de către o doamnă învățătoare… A fost cea mai tristă
zi din viața mea, am plâns, am plâns mult și el avea lacrimi în
ochi; ne-am dat seama că nu avea de ales… A plecat.
Școala a mers mai departe, a venit noua învățătoare, o
doamnă severă, era supărată tot timpul; primul lucru pe care îl
făcea dimineața era să ne controleze temele, iar cine nu-și făcea
tema era pălmuit sau ciufulit. Pe fete le trăgea zdravăn de păr și
mai murmura câteva cuvinte jignitoare, așa că ziua era compromisă…
aproape că uitasem și puținele cuvinte pe care le învățasem în limba
română și senzația permanentă era că nu mai fac față.
Atmosfera din clasă se schimbase complet, toți copiii rromi
erau așezați în ultimele bănci, inclusiv eu. Paltoanele noastre, ale
copiilor rromi, după ce le așezam, ca toți ceilalți copii în cuier, erau
luate de ea și puse separat pe o bancă pentru ca să nu fie împreună
cu cele ale elevilor români. Când se pierdea un pix sau un creion în
clasă, scotea toți elevii rromi în fața clasei și ne punea să ne
descălțăm, să nu cumva să fie ascunse în cizmele noastre. Cu timpul,
tratamentul acesta diferențiat nu mai era o problemă, ne
82 Gheorghe SARĂU
obișnuiserăm cu el, însă rușinea pe care o trăiam era imensă, pentru

că, săraci fiind, cei mai mulți aveam șosetele rupte, iar ceilalți copii
se distrau copios pe seama noastră. Culmea era că, niciodată nu a
găsit niciun pix în încălțămintea noastră.
Nu știu alții cum au trăit acele experiențe, însă pe mine m-au
marcat, rezultatele mele la învățătură au scăzut dramatic, iar
școala era un chin îngrozitor pentru mine. Îmi doream să nu mai
merg, dar, dacă nu mai mergeam la școală, tata mă speria că mă va
lua cu el pe câmp și toată viața mea voi munci din greu în
agricultură. Refuzam să cred asta, dar trăiam o teamă imensă.
Am continuat școala, cu greu am ajuns în clasa a 5-a;
scăpasem de d-na învățătoare, aveam mai mulți profesori, printre ei,
câțiva foarte talentați: profesorul de istorie, profesorul de biologie,
profesorul de matematică și dirigintele meu – profesorul de română.
Se pare că aveam mai mulți domni profesori, decât doamne
profesoare, cred că erau mai mulți bărbați în învățământ pe vremea
aceea; cert este că am luat primul 10 la istorie și a doua zi aflase
toată școala, apoi a urmat un 10 la biologie. Profesorul de biologie,
care era și directorul școlii, înainte să invite toate clasele să intre în
școală, m-a scos în fața tuturor copiilor și m-a prezentat ca exemplu:
“Această fată învață foarte bine, vă invit și pe voi să faceți la fel!”.
Asa, am ajuns la momentul când mă sfătuiam cu familia și cu
dirigintele la ce liceu să merg. Am ajuns la Liceul Economic din
Craiova, unde… începeam totul de la zero. Nu mă cunoștea nimeni,
nu am spus nimănui că sunt de etnie rromă, ascundeam acest lucru
și dacă aș fi putut să-l șterg din memoria mea aș fi făcut-o fără să
clipesc. Nu mai voiam să îndur “rușinea” de a fi “țigancă”! Eram
cazată la un cămin de fete, colegele mele erau foarte drăguțe, dar -
din când în când - își puneau întrebarea de ce sunt așa brunetă…
Negam cât puteam că sunt rromă. Îmi era teamă să dorm noaptea să
nu cumva să vorbesc în vis în limba rromani și astfel să mă dau de gol…
În timp ce eram la Liceul Economic din Craiova, diriginta
noastră ne-a citit un articol dintr-un ziar în care se vorbea despre
clasele de rromi formate atunci la Liceul Pedagogic din București,
un liceu râvnit de majoritatea elevelor. Auzind acest lucru, am
mers acasă și mi-am anunțat familia că mă voi muta la Bucuresti.
Tata a acceptat foarte greu că voi fi la distanță, dar, până la urmă,
a fost de acord, a realizat că este important.
Zis și făcut, am ajuns la București la examen și, pe lângă probele

eliminatorii, probele la matematică și română, a fost și o probă de
limba rromani. Eram tare curioasă să întâlnesc, pentru prima dată în
viață, un cadru didactic, care… vorbește limba rromani. Așa l-am
întâlnit pe Domnul Profesor Gheorghe Sarău. Nu-mi venea să cred că
limba pe care o detestam, din cauza căreia nu dormeam nopțile la
cămin, de teama de a nu o vorbi în somn, acum îmi aducea nota 10 la
examen! Profesorul Sarău a reprezentat legătura cu primul meu
învățător, cu profesorul de istorie, cu profesorul de biologie din
parcursul meu școlar! De data aceasta, într-o realitate asumată,
identitatea mea era cea care mă lega cel mai mult de profesorul
Sarău, care se bucura la fel ca mine de întâlnirea noastră la examen.
Și mie și dânsului ne plăcea să cântăm. Îmi amintesc că m-a pus să și
cânt și s-a bucurat enorm, i-a plăcut cum am cântat. Mi-a spus din
prima clipă că am un potențial bogat și că merită să valorific tot ceea
ce știu și, mai ales, să dezvolt. Abia așteptam orele de limba rromani,
domnul Sarău era blând și bun, asculta tot ceea cei îi spuneam cu
mare atenție și aprecia fiecare cuvânt nou pe care i-l spuneam; era ca
un pansament pentru rănile adânci pe care le acumulasem în toți anii
școlari, datorate etniei mele și celei mai “urâte” limbi de pe pământ –
limba “țigănească”.
Am descoperit frumusețea limbii rromani împreună cu
Profesorul Sarău, am realizat că are gramatică și multe subdialecte,
că există cărți scrise în această limbă, că exista poezii, că mai sunt și
alți tineri rromi care o studiază și acesta era doar începutul
explorării ei. Liceul Pedagogic “Elena Cuza” din București a
reprezentat pentru mine locul în care am renăscut ca om, locul în
care nu am mai fost nevoită să mă ascund pentru ceea ce sunt! Aici
mi-am recâștigat încrederea în mine și am învățăt să fiu ceea ce
sunt azi, un om cu identitate etnică asumată, fără nicio mască, iar
profesorul Sarău era în fruntea acestui proces de dezvoltare a mea
și altor colege rrome. Ora de limba rromani era transformată de dl.
profesor Sarău în stâlpul identității noastre, prin tot ceea ce făcea,
prin modul în care se raporta la orice element cultural; un profesor
meticulos care acorda atenție și respect fiecărui element, pentru
mine neînsemnat, pentru el era o bucurie și o nouă descoperire. Am
învățat de la Profesorul Sarău să accept și să respect fiecare
84 Gheorghe SARĂU
subdialect și să înțeleg importanța diversității limbii rromani. Și da,

avea dreptate și am să explic de ce!
Ulterior, am avut șansa să particip la școala de vară de limba
rromani în Franța, cu sprijinul d-lui Profesor Sarău, unde l-am
cunoscut pe profesorul Marcel Courthiade, un alt pasionat al
studiului limbii rromani. Am întâlnit pentru prima dată rromi din
alte țări și am descoperit că puteam comunica în această limbă cu
foarte mare ușurință. Eram deja fascinată, limba mea se vorbea
peste tot în Europa, mă simțeam norocoasă că o vorbesc! După ce am
completat un chestionar în dialectul ursăresc cu foarte mare
ușurință, Profesorul Courthiade era foarte încântat și se bucura ca
un copil când afla câte un cuvânt nou de la mine. Am plecat din
Franța cu vorbele lui în minte, care îmi răsună și acum: “Tu poți să
faci multe pentru limba rromani!”.
După această experiență, am realizat că eram omul potrivit la
locul potrivit și am continuat studiile și am finalizat Liceul
Pedagogic. Apoi am obținut un post de învățătoare la Școala nr. 136
din Ferentari. Primul lucru pe care l-am spus părinților, care aveau
copiii în clasa mea, a fost să îi anunț că eu sunt de etnie rromă și că
vorbesc limba rromani, iar dacă sunt copii în clasă, care, la rândul
lor o vorbesc, voi fi foarte încântată. Când am întrebat, doar câțiva
copii aflați acolo cu părinții lor au ridicat mâna, ceilalți tăceau
mâlc; erau atât de mirați de curajul și de relaxarea cu care eu
vorbeam despre asta. Brusc, un părinte și-a luat copilul de mânuță și
a spus că ei se vor muta la altă clasă; copilul era cu ochii plini de
lacrimi, nu voia să plece. I-am privit pe amândoi și le-am spus că au
acest drept, dacă asta își doresc, sunt liberi să o facă… Într-o
jumătate de oră s-a întors părintele cu capul plecat și cu copilul încă
plângând: “Doamnă, nu reușesc să-l opresc din plâns, nu vrea să
stea în altă clasă, vrea înapoi la Dvs.!” I-am zâmbit și l-am primit
cu drag înapoi; copilul s-a liniștit, iar eu am uitat gestul părintelui
în secunda doi. Era atât de importantă întoarcerea copilului, el era
demonstrația că ceea ce făceam era bine și ceea ce spuneam era
abosolut normal, el exprima sinceritatea și gândirea curată, fără a
fi umbrită de prejudecăți.
Am continuat în acest mod și peste un timp i-am anunțat pe
părinți că aș vrea să le predau copiilor și limba rromani, în măsura
în care sunt interesați. Fără să clipească, mai mult de jumătate din
părinți au fost de acord, au considerat că le va prinde bine copiilor

să învețe încă o limbă. Am început predarea și am încercat să fac
această oră cât mai atractivă, complet diferită de celelalte materii.
Copiii învățau limba rromani prin cântecele simple, pe care le
acompaniam cu chitara, spuneam multe glumițe și fiecare era liber
să se exprime, să ne împărtășească din experiențele lor. Am aplicat,
în mare măsură, ceea ce învățasem de la Profesorul Sarău, conștientă
fiind de importanța identității și a stimei de sine în procesul de
educare și dezvoltare a copilului și… da, a funcționat! A doua zi,
toți copiii din clasă, rromi și nerromi, au insistat să rămână la ora de
limba rromani, mai mult, ar fi vrut să vină și copii din alte clase. L-
am informat pe directorul școlii despre demersul meu și despre
faptul că am semnăturile de la toți părinții pentru desfășurarea
acestei activități. Acesta a refuzat categoric predarea limbii
rromani, motivând că nu exista cadrul legal. Știam de la Profesorul
Sarău, cu care mențineam legătura și pe care îl anunțasem că doresc
să introduc limba rromani - îmi dăduse toate informațiile privind
legalitatea introducerii limbii rromani - că limba maternă nu era o
materie de studiu opțională, ci făcea parte din trunchiul comun de
discipline. La rândul meu, am prezentat toate datele directorului
școlii, dar a refuzat să creadă că legislația permite predarea unei
limbi care nu dispune de manuale etc. A fost o luptă crâncenă, dar
cu final fericit. Cu documente primite de la minister și cu vizita
unor organizații, am reușit să-l convingem pe director și, astfel, a
început, pentru prima dată în București, predarea limbii rromani
în învățamatul primar din București. Clasa noastră devenise deja
cunoscută în București, elevii mei erau invitați să prezinte scenete și
cântece cu specific rrom la Palatul Copiilor, dar și în cadrul unor
evenimente publice importante.
Prima implicare a mea în producerea materialelor didactice
de limba rromani a fost alături de dl. Profesor Sarău și de
profesoara rromă, Camelia Stănescu, când am conceput un manual
de comunicare în limba rromani dedicat clasei I, Vakǎrimata
(Comunicare, București: EDP - RA, 1998). Apoi, am realizat - tot în
colectiv - primul curriculum de limba rromani pentru ADȘ (“A
doua șansă”), apoi programele de învățământ pentru învățământul
primar, sub îndrumarea profesorului Sarău, care au fost aprobate
86 Gheorghe SARĂU
de Institutul de Știinte ale Educației și utilizate ulterior la scară

largă pentru predarea limbii rromani la nivel național.
În paralel, m-am înscris, la Facultatea de Limbi și Literaturi
Străine, la secţiile A. limba şi literatura engleză - B. limba şi
literatura rromani, pe care am absolvit-o în anul 2002. În
facultate, i-am avut ca profesori – între alții - pe d-l Gheorghe Sarău
și pe d-na Delia Grigore la limba și literatura rromani, pe dl.
Mircea Itu – la cultură și civilizație indiană ș.a. Dar, din anul 2001,
grație ajutorului dat de domnii mei foști profesori – Gheorghe Sarău
și Vasile Molan – am funcționat în Direcția Minorități, alături de dl.
Gheorghe Sarău, ca referentă pentru școlarizarea rromilor, până în
anul 2005.
Totodată, în tot acest răstimp – care a coincis cu anii de liceu
(1991-1996), cu anii studenției (1998-2002) și cu cei lucrați în
Ministerul Educației (2001-2005), am colaborat cu diferite ONG-uri
rrome și non-rrome, în profil educațional și al apărării drepturilor
cetățenești, ale omului, de pildă, cu Societatea “Tânăra Generație a
Rromilor”, cu Romani CRISS, cu Șatra – ASTRA, FSD – CEDU
2000+, Salvați Copiii, UNICEF, CoE etc., însă – ceea ce este foarte
important - am început să concep manuale de limba rromani
pentru clasele a II-a, a III-a și a IV-a, sub ochiul atent al
referenților, foștii mei profesori, dl. Vasile Molan – care ajunsese
Secretar de Stat la Ministerul Educației -, și dl. Gheorghe Sarău,
inspector pentru limba rromani în același minister, manuale
apărute la inițiativa și cu finanțarea oferită de CEDU 2000 +
(Fundația pentru o Societate Deschisă din București) şi SLO–
MATRA Olanda, pentru necesitățile programelor educaționale
pentru rromi. Astfel, primul manual a fost “abecedarul limbii
rromani”, ABC - Anglutno Lil (“Prima Carte”, București: Editura
Veritas, 2001, 76 p.), acestuia urmându-i I rromani ćhib rromani. O
trinto berś Limba rromani – manual pentru clasa a III-a (București:
Editura Veritas, 2002, 80, p.) și Limba și literatura rromani –
manual pentru clasa a IV –a (București: Humanitas, 2004). Pe
vremea cât eram în Ministerul Educației am luat parte, de
asemenea, la elaborarea unui raport de evaluare a intervențiilor
educative pentru rromi (v. dr. Gheorghe Sarău; dr. Filip Stanciu;
dr. Murvai László; ref. Mihaela Zătreanu, Parteneriatul strategic
dintre Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi UNICEF în
educaţia copiilor rromi. Realizări şi perspective, Bucureşti: Editura

Vanemonde, 2003, 140 p.) ș.a.
Pe de altă parte, este de consemnat că am luat parte la
nenumărate conferințe europene, în cadrul cărora am susținut
prezentări în limba rromani privind educația elevilor rromi și
despre studiul limbii rromani. Astfel, am participat la scrierea
publicației Consiliului Europei - Limba rromani în Europa – raport
publicat de Consiliul Europei în 2003 - și am contribuit, de asemenea, la
realizarea Cadrului Curricular pentru Limba Rromani
“Curriculum Framework for Rromani”, sub tutela Consiliului
Europei, asigurând și traducerea lui în limba rromani.
Însă, am continuat colaborarea și cu alți parteneri,
publicând, de pildă, Eu și tu – Me thaj tu – Consiliere pedagogică
(București: Humanitas, 2005), scrisă împreună cu cercet. Firuța
Tacea, o carte actuală ce conține tehnici de abordare atentă și
individualizată față de elev, concepută bilingv – în română și romani
-, apoi O școală primitoare – sfaturi practice pentru învățători
(București: Humanitas, 2004), în colaborare cu autoarea olandeză
Maria Baseler, o lucrare inspirată din modele educaționale
europene, pornind de la convingerea că mediul în care își desfășoară
elevul activitatea trebuie să fie unul primitor și prietenos.
În ceea ce privește limba rromani, am întreprins stagii de
pregătire la Universitatea din Graz, unde, pe lângă studiul unor
dialecte, am contribuit la editarea dicționarelor on-line – ROMLEX
– ce conțin cuvinte din diferite dialecte rrome și care au fost
echivalate în limbi de circulație internațională, realizând, de
asemenea cu această universitate, un curs on-line interactiv
dedicat adulților pentru învățarea limbii rromani, care poate fi
accesat pe www.romaninet.com
Desigur, activitățile de translator și de traducător nu mi-au
fost străine, astfel, am asigurat traducere simultană și consecutivă
în cadrul conferințelor europene (din rromani-română/ rromani-
engleză), dar am realizat și traduceri ale unor documente
importante, printre care aș aminti: Istoria rromilor în Europa, în
limba rromani (Publicație a Consiliului Europei); Constituţia
României (în limba rromani, publicată de Monitorul Oficial),
Sfaturi despre Mentoring (în limba rromani, publicată de Minority
Rights Group din Londra) ș.a.
88 Gheorghe SARĂU
Nu în ultimul rând, țin să amintesc că a fost o onoare să fiu

timp de cinci ani directoare a Centrului Național de Cultură a
Rromilor, în perioada 2008-2012, reușind, printre multe alte
activități culturale, să sprijin prezervarea și valorizarea limbii
rromani, printr-o serie de acțiuni: două conferințe naționale de
limba rromani (prima din țară, în dec. 2010), marcarea a 20 de ani
de existență a studiului limbii rromani în cadrul FLLS –
Universitatea din București, cărți și discuri în limba rromani etc.
Toate acestea demonstrează, încă o dată, legătura strânsă care
există între identitate și limba maternă, căci un popor care își
pierde limba are de suferit din punct de vedere identitar, este
rătăcit. Ignorarea identității unui popor nu aduce beneficii nici
poporului în cauză, dar nici societății în întregul ei. Așadar, studiul
limbii rromani în școli, licee și universități aduce cu sine nu numai
păstrarea și dezvoltarea limbii, dar, mai ales, asumarea identității
și creșterea stimei de sine, un pas extrem de important pentru a
putea asigura educație de calitate”.
*
Florin Fleican
- cursant la FLLS, absolvent CREDIS și profesor de rromani
-fost inspector pentru școlarizare rromi în cadrul Ministerului
Educației Naționale
“Evident, domnul profesor a fost, ca întotdeauna, în spatele meu”
“În iunie 1997, am terminat liceul “Miron Nicolescu”, la

profilul “matematică-informatică”. Cea mai mare bucurie a mea din
aceea perioadă a fost că am fost desemnat șef de promoție, datorită
mediei mari cu care am luat bacalaureatul și, mai ales, grație
mediilor și a comportamentului meu din cei patru ani de liceu. În
același an, tatăl meu a insistat să intru la facultate, la drept, dar,
pentru că voiam să și muncesc, am ales să merg la o universitate
particulară. Am intrat, așadar, la Universitatea “Gheorghe
Cristea” din București. În ziua în care am ridicat diploma de
bacalaureat, directorul liceului mi-a propus să vin profesor
suplinitor pe catedra de socio-umane din cadrul liceului “Miron
Nicolescu”. Am fost extrem de încântat de această propunere,
anume, de a lucra în liceul în care am învătat și am acceptat. Eram

– astfel singurul elev, de-acum profesor, care … avea să termine acel
liceu și, mai ales, singurul profesor rrom care a predat vreodată acolo!
În facultatea de drept, începută în 1997, am avut norocul de a
avea mulți prieteni, printre aceștia fiind și Lavinia Olmazu, colegă
de an. După mai multe rugăminți ale acesteia, am acceptat să merg
la o întâlnire, la Ministerul Culturii, unde lucra Vasile Ionescu –
referent cultural pentru rromi - și unde am întâlnit mai mulți
studenti rromi. Până în acel moment, nu eram foarte încântat de
ceea ce însemna mișcarea rromă. Lunile și, mai apoi, anii ce au
trecut m-au apropiat și mai mult de ceea ce însemna mișcarea
rromă; am continuat facultatea de drept, în paralel cu ceea ce am
să vă relatez mai jos.
Dar, în 1998, când am realizat că trebuie să merg în armată
(căci veniseră în aceea perioadă mai multe citații acasă, ca să mă
prezint la una din unitățile de încorporare), am hotărât ca să amân
efectuarea stagiului militar obligatoriu, așadar, să merg student și
la a doua facultate, la zi, de unde puteam obține gratuit adeverințe.
Pe vremea aceea, Universitatea “Gheorghe Cristea” elibera o
singură adeverință gratis, la început de an. Pentru oricare altă
adeverință trebuia să plătești. Cum somațiile de încorporare la
armată veneau o dată la trei luni, cel puțin, eu nu puteam plăti
aceea adeverință, care costa vreo 25-30 de dolari de fiecare dată.
Așa s-a întâmplat că, relatându-i lui Vasile Ionescu, acesta
mi-a dat numărul de telefon al lui "Tataie Sarău", spunându-mi să îl
sun și să îi spun cine sunt, cine m-a îndrumat și de ce.
Am sunat, așadar, la domnul profesor Sarău și i-am spus că
nu vreau să mă duc în armată și că doresc să urmez o facultate.
Domnul profesor mi-a spus că ar trebui să merg sa mă înscriu la
facultate, la rromani, “pe Pitar Moș”. Am făcut acest lucru și astfel
am intrat la secția de limba română – limba rromani, căci atunci, la
început, secția de rromani era ca a doua specializare. Printre
colegii de an erau Diana Sima, Lavinia Olmazu, Isabela Mihalache.
Din păcate, nu mă regăseam în ceea ce făceam în acel
moment, pe vremea aceea, în 1998 – 1999, făceam și taximetrie ca să-
mi plătesc studiile la drept. Am hotărât, așadar, să renunț după
primul an la a doua facultate, cea de rromani, dar - în acest
răstimp - tot soseau citații de a mă prezenta la unitatea militară.
90 Gheorghe SARĂU
Terminasem în 2001 și prima facultate, cea de drept, practic, eram

bun … de armată. Văzând că nu am încotro, decât să mă reînscriu la
facultate, am lăsat rușinea deoparte și l-am sunat din nou pe
domnul profesor Sarău, pe care l-am rugat să mă ajute să intru iarăși
la facultate. Domnul profesor mi-a cerut să merg întâi la Lacul
Sărat – Brăila, unde era organizată o școală de vară. Evident, am
fost acolo. După această experiență, am intrat la Universitatea din
București, la Departamentul ID CREDIS – Universitatea din
București la secția “institutori – direcția de studii limba rromani”.
În paralel cu studiile de la CREDIS, m-am angajat, în 2002,
profesor la Școala nr. 136 din București, pe catedra de limba rromani.
Pe lângă orele mele de rromani, acolo am derulat împreună cu
animatorul cultural Niky Costescu mai multe programe culturale
extrașcolare, până în anul 2006, când am terminat facultatea de
institurori – profesori de rromani. Din septembrie 2006, ca urmare a
scoaterii postului la concurs (așa îi cerusem directorului școlii), pe
catedra de limba rromani de la Școala nr 136 a venit o altă persoană,
Lavinia Pencea. Acest lucru s-a întâmplat deoarece diploma de la
CREDIS nu îmi permitea să mă înscriu la concursul pentru postul pe
care directorul îl scosese la concurs, pentru că așa îl rugasem eu, căci
era necesar să fi terminat facultatea “de pe Pitar Moș”, pentru
profilul postului nou structurat.
De bună seamă, în septembrie 2006, pentru ca nu mai aveam
postul de la Școala nr. 136, m-am mutat la Școala nr. 1 din Bobești
(lângă Groapa de gunoi “Glina”), aflată în județul Ilfov, unde am
lucrat până în septembrie 2007. Am conlucrat excelent cu domnul
inspector pentru școlarizarea rromilor, dl. Ion Ionel.
În vara lui 2007, împreună cu mulți alți colegi am participat
la cursurile de perfecționare în domeniul traducerii în și din limba
rromani pe care domnul profesor Sarău le organizase la
Universitatea din Constanța. Într-o seară, domnul profesor Sarău
îmi spune că vrea să discute ceva cu mine și că ar fi bine ca după
cină să discutăm. La aceea întâlnire, domnul profesor mi-a propus să
merg să dau concurs pentru un post de inspector pentru
școlarizarea rromilor din cadrul Ministerului Educației, devenit
vacant în urma demisiei solicitată de Mihaela Zătreanu. Inițial, am
crezut că glumește. Dupa câteva luni însă, după ce Mihaela
Zătreanu plecase, domnul profesor Sarău m-a sunat și mi-a spus că
postul va fi scos la concurs și ar fi bine să mă duc să mă înscriu și eu

la concurs.
În luna decembrie 2007 am susținut examenul și am început
să lucrez în Minister. Experiența aceasta de început m-a speriat
extrem de tare. Nu eram pregătit să muncesc la acel nivel. Eram,
oarecum, paralel cu administrația și doar datorită răbdării
domnului profesor Sarău am rezistat. Spun acest lucru, pentru că,
dacă nu era domnul profesor care să mă învețe (chiar și redactare și
tehnoredactare de documente!), nu puteam rezista.
Au urmat o serie de întâlniri de lucru cu colegii de facultate,
cu cadre didactice și cu inspectorii pentru școlarizarea rromilor
din ISJ-uri, cât și cu funcționari din alte ministere. Nicăieri nu m-
am simțit mai penibil decât la prima întalnire cu inspectorii
pentru școlarizarea rromilor, organizată la Brașov în decembrie
2007... Omul care mi-a făcut prima "greutate" în munca de la
minister a fost inspectorul rrom de la Vaslui, Sorinel Trufia.
Evident, domnul profesor a fost, ca întotdeauna, în spatele meu.
Căci, la drept vorbind, între 2002-2007, cel puțin, ca student la
CREDIS și ca profesor, mă formasem în foarte multe cursuri și
stagii în profilul educațional rrom, dovadă sunt cel peste douăzeci
de activități și multe participări la seminare și cursuri, ca, de ex.:
Curs de vară de rromani la Lacul Sărat – august 2002; Curs de
istoria și tradițiile rromilor – Brăila, septembrie 2002; Conferinţa
Internaţională Extinderea U.E. - Un viitor comun pentru toți.
Situaţia României şi Bugariei. Problema rromilor, o problemă
europeană, organizată de Guvernul României, 10-12.10.2003;
Seminarul “Educational and Social Integration of Greek Gypsy
Populations, University of Ioannina, Greece, 09–14.03.2003; Cursul
de Educaţie Civică prin Limba Rromani organizat de C.R.C.R. Cluj
Napoca, Decembrie 2003–August 2004; Tabăra naţională de limbă,
cultură şi creaţie rromă, Năvodari - Constanţa, 17–24.08.2004;
Diplomă de excelenţă, pentru rezultatele obţinute în anul şcolar
2003–2004, Primăria sectorului 5 - Bucureşti, 01.06.2004; Stagiul de
formare cu tema Şcoala inclusivă–şcoală pentru toţi, CCD Bucureşti,
Martie–iunie 2004; Diplomă de excelenţă pentru activitatea
desfăşurată cu Fundaţia “Căminul Phillip”, în perioada 2003 – 2004;
Premiul I la Festivalul “Steluţele lui Moş Crăciun”, organizat de
Primăria sectorului 5 - Bucureşti, 20.12.2005; organizator şi profesor
92 Gheorghe SARĂU
la “Grădiniţa de Vară” desfășurată cu suport financiar al Rromani

Criss în cadrul Școlii nr 136, între 01–28.08.2005; Managementul
relaţiilor interetnice în sistemul educaţional. Strategii de
comunicare în spaţiul şcolar şi extraşcolar din perspectiva
învăţământului pentru rromi, Costineşti, 03-05 iunie 2005; diplomă
pentru participarea la manifestarea “Unitate în diversitate”,
organizată de MEC cu ocazia “Zilei Europei”, 10 mai 2005;
Adeverință de formator național în “rromanipen educațional”, în
urma examenului organizat de MEC, PER și Romani Criss la
Costinești, între 20 – 26 august 2006; Sesiunea de instruire privind
predarea problemei Holocaustului, 10-12 mai 2006; organizator al
Concursului Național de limba rromani, desfăşurat la Bucureşti, 16-
20.04.2006; Cursul de formare profesională în vederea utilizării şi
elaborării materialelor educaţionale pentru AeL, 15-18.03.2006;
Cursul de formare “Şcoala părinţilor”, CCD Bucureşti, 20–
21.02.2006; Cursul de pregătire pentru formarea de coordonatori
locali în cadrul Programului “A doua şansă”, organizat la CCD
Oradea, 06–09.12.2007; Cursul de formare pentru pregătirea de
coordonatori locali în cadrul Programului “A doua şansă”,
organizat la Bihor – Sânmartin, 22-25.11.2007; Cursul de perfecţionare
în domeniul limbii şi metodicii predării limbii rromani, Constanţa,
01-07.08.2007; Cursul de formare destinat metodiştilor pentru şcoalrizarea
rromilor, Constanţa, 04-07.08.2007; Cursul de perfecţionare pentru
metodiştii privind predarea limbii, istoriei şi tradiţiilor rrome,
Constanţa, 07–13.08.2007; organizator şi profesor la “Grădiniţa de
Vară” desfășuratăcu suport financiar al Rromani Criss în cadrul
Școlii nr. 3, Bobeşti - Glina, din judeţul Ilfov, 05 –25.07.2007; participare
la un proiect de cercetare psihologică în vederea etalonării şi validării
unor teste pe populaţia României, CCD Ilfov, 15.06.2007 etc. etc.
Toate acestea au fost posibile grație scurtei mele perioade ca
student la limba rromani în cadrul FLLS, datorită perioadei de
student la Departamentul bucureștean ID CREDIS (2002-2006),
mulțumită îndrumării pimite din partea domnului professor
Gheorghe Sarău atunci, dar și în perioada decembrie 2007 - aprilie
2016, răstimp cât m-am aflat sub directa sa îndrumare, coleg cu
dânsul la Direcția Minorități din Ministerul Educației Naționale”.

Radulian Valeriu, A: limba și literatura spaniolă - B. limba și literatura rromani, 4
ani: în anul univ. în anul univ. 1999/ 2000 (an I); abs. și licență în 2004.
Pelin Beatrice Camelia, A: limba și literatura franceză - B. limba și literatura
rromani, în anul univ. în anul univ. 1999/ 2000 (an I); studii întrerupte în anul III.
Filip Simona Roberta, A: limba și literatura franceză - B. limba și literatura rromani,
în anul univ. 1999/ 2000 (an I); studii întrerupte în anul II; A continuat, în paralel,
facultatea de psihologie, iar după terminare se căsătorește cu un muzician rrom și
pleacă în Germania. Mama ei a fost inspectoare rromă la ISJ Giurgiu, Feraru Ștefana.
Mihai Emanuela, A: limba și literatura germană - B. limba și literatura rromani
(reluarea studiilor începute inițial în an univ. 1998/ 1999); studii întrerupte din nou,
după anul I, nefinalizate.
Vasile Daniela, A: limba și literatura română - B. limba și literatura rromani, în anul
univ. 1999/ 2000 (an I). Studii întrerupte în anul II și reluate în anul univ. 2004/ 2005,
dar tot nefinalizate.
După semestrul I, rezultatele studenților la examenele din prima sesiune la limba

rromani se prezentau ca în tabelul afișat la data de 4 februarie 2000 de către cei doi
profesori examinatori: asist. drd. Delia Grigore și lect. dr. Gheorghe Sarău (v. imagine
42). Totuși, presa a reflectat o atitudine puțin prietenoasă față de studenții rromi de la
specializarea B. limba și literatura rromani, care s-ar fi bazat pe spusele unor “profesori”
ai “Facultății de limbi străine din București”. Iată, de pildă, ce publica “Adevărul” în data
de 22 mai 2000:
“Profesorii Facultății de limbi străine din București cred că

înființarea secțiilor pentru rromi reprezintă interese europene.
Conducerea Facultății de limbi străine și literaturi străine a
Universității București consideră prematură discutarea calității
rezultatelor obținute de cei 7 studenți rromi care învață în cadrul Secției
de limba rromani, înființată anul trecut. Deși unii profesori s-au plâns
de slaba pregătire a studenților, decanul facultății, prof. dr. Sanda
Reinheimer Râpeanu, a precizat, în cadrul conferinței de presă: “Tezele
de la admitere sunt corectate în comun. Noi nu știm pentru ce secție
candidează fiecare, decât în momentul când desigilăm lucrările. Dacă
candidatul a obținut peste media de trecere, nu avem ce să-i reproșăm”.
Totodată, profesorii consideră decizia de înființare a secțiilor de limba
rromani în cadrul universităților drept o orientare după interesele
europene în domeniul politicii educaționale (Raluca Bărbulescu)”.
94 Gheorghe SARĂU
Evenimentele catedrei la vremea respectivă
În ziua de 29 martie 2000, ora 11,00, s-au sărbătorit, în Sala de consiliu a

Facultății de Limbi și Literaturi Străine, 30 de ani de la înfiinţarea secţiei de limbă hindi
în România, în cadrul unei ceremonii prezidate de Ambasadorul Indiei la Bucureşti, scriitorul
Rajiv Dogra, prilej cu care au fost conferite decoraţii şi diplome unor indianişti români:
Sergiu Al. George (premiu post mortem înmânat soţiei), Laurenţiu Theban, George Anca,
Radu Bercea, Mircea Itu, Sabina Popârlan, Delia Grigore, Gheorghe Sarău ş.a.

Bahrim Vasile, A: limba și literatura rusă - B. limba și literatura rromani, 4 ani: admitere
în anul univ. 2000/ 2001 (an I), abs. în 2004, dar nu și-a susținut licența în 2004.
Budică Oana Cristina, A: limba și literatura germană - B. limba și literatura rromani, 4
ani: admitere în anul univ. 2000/ 2001 (an I); abs. și licență în 2004.
Denize Isabela Euzefina, A: limba și literatura spaniolă - B. limba și literatura rromani,
4 ani: admitere în anul univ. 2000/ 2001 (an I); abs. și licență în 2004; Doctorat în
paremiologie rromă la Universitatea din Toulouse. Locuiește în Canada.
Dimiţă Georgeta, A: limba și literatura rusă - B. limba și literatura rromani, 4 ani:
admitere în anul univ. 2000/ 2001 (an I); studii nefinalizate.
Dumitraşcu Georgiana (căs.: Koniaeva), A: limba și literatura rusă - B. limba și
literatura rromani, 4 ani: admitere în anul univ. 2000/ 2001 (an I); abs. și licență în 2004.
Predă în prezent limba rromani la Șc. nr. 14 “M. Kogălniceanu” din Buzău.
Murăriţa (apoi Ignat, apoi Tudorică) Angela, A: limba și literatura rusă - B. limba și
literatura rromani, 4 ani: admitere în anul univ. 2000/ 2001 (an I); abs. fără licență în
2004. Își ia licența în iunie 2007. A predat limba rromani în jud. Brașov, la Zizin –
Tărlungeni, după care a plecat din țară.
Pencea Mihaela Lavinia, A: limba și literatura franceză - B. limba și literatura rromani,
prin admiterea ei în anul univ. 2000/ 2001 (an I). Întrerupe însă studiile după anul I și le
reia imediat, în anul universitar următor (2001-2002), tot în anul I, dar la română-
rromani, pe care le finalizate în 2005, cu licență însă în 2006.
Koniaeva Georgiana
- profesoară de rromani la Școala „Mihail Kogălniceanu” nr.
14 Buzău
Cum a început…?
“Eram copil, când părinții îmi interziceau să mă joc cu o fată

de etnie rromă, care locuia în scara blocului nostru. Mă jucam cu ea
pe ascuns. Nu mi se părea că e un copil rău. Ne înțelegeam foarte
bine. Auzeam la vârsta aceea și bune și rele despre rromi, dar nu
înțelegeam de ce sunt priviți altfel.
În adolescență eram încă atrasă de viața rromilor. Știam
prea puține despre ei, dar iubeam muzica lor, cea a lăutarilor mari,
care fac cinste neamului rrom, și filosofiei lor de viață. Am văzut
filmele lui Emir Kusturica, ca să aflu mai multe despre viața
rromilor din țările vecine. Pe vremea aceea, pasionată fiind de
lectură, și de cunoaștere în general, îmi petreceam foarte mult timp
analizând stilul de viață al oamenilor, comportamentele lor și îmi
plăcea și mă intriga libertatea cu care rromii pe care i-am cunoscut
sau numai i-am zărit de la distanță își trăiau viața.
În lecturile despre India, de care eram, de asemenea, foarte
atrasă, și în filosofia indiană regăsisem asemănări cu stilul lor de
viață. Mai târziu aveam să aflu că sunt și multe asemănări
lingvistice. Am locuit într-o zonă în care trăiau și multe familii de
rromi. Se spune că strada pe care am locuit a fost parte din
mahalaua orașului Râmnicu Sărat, zonă în care a locuit o perioadă
Fărâmiță Lambru. Bărbatul rrom care mi-a povestit cum arăta
cartierul meu cândva, fusese îndrăgostit de fata lui Fărâmiță
Lambru și a vrut s-o ia de nevastă, însă nu a fost acceptat, pentru că
era mai sărac. Când l-am întâlnit, avea cam 70 de ani și încă o
iubea. Era nefericit că nu și-a trăit viața cum a vrut. A fost, cu
siguranță, una dintre cele mai emoționante istorii pe care le-am
auzit cândva.
Toate aceste întâmplări, povestiri, curiozități și ideile proprii
din acea vreme m-au determinat să-mi aleg altă specializare la
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din București, în anul
2000, când am fost admisă, anume Limba Rromani. Știam că pentru
a înțelege foarte bine un popor, trebuie mai întâi să-i cunoști limba,
cultura, originile. Numai cu ajutorul cunoașterii înlăturăm
barierele pe care noi, oamenii, ni le punem în calea unui trai
armonios. Cum se spune și în scrierea ”Shakuntala”, de Kalidasa,
”regretele se nasc din lucruri nelămurite.” Poate nu redau fidel
citatul, dar ideea da, deoarece a fost un reper pentru mine în viață.
La 20 de ani, mă gândeam că viața noastră ar fi cu siguranță mai
96 Gheorghe SARĂU
frumoasă dacă ar exista înțelegere, acceptare și oamenii ar putea

conviețui fără să mai vadă diferențele de etnie, de culoarea pielii. Voi
milita mereu pentru aceste idei.
La secția de limba rromani i-am avut profesori pe d-l
Gheorghe Sarău - pentru cursurile de limba rromani, pe d-na Delia
Grigore - pentru cursurile de cultură, civilizație și folclor rrom, pe
d-l Mircea Itul și pe d-l Laurențiu Theban - pentru cursurile de
civilizație indiană.
Mă consider norocoasă că am avut nu numai dascăli bine
pregătiți, dar și, ceea ce este esențial pentru mine, oameni deosebiți,
preocupați de destinele noastre, de sufletele noastre, de a ne forma
mai întâi ca oameni, apoi ca specialiști. Am apreciat că eram
priviți ca egali și aveam dreptul la opinie, că eram respectați, că
studiam intens, punându-ni-se la dispoziție toate materialele
necesare, că ni se satisfăcea orice curiozitate și eram încurajați să
îndrăznim, să cunoaștem, să evoluăm spre ceea ce vrem să devenim.
Am multe exemple în minte, dar cele mai relevante pe care
le-aș putea enumera aici sunt oportunitatea dată de domnul
profesor Gheorghe Sarău de a reprezenta România la o conferință în
cadrul Festivalului Internațional de Artă Rromă de la Moscova, în
martie 2004. A fost o experiență foarte utilă pentru mine, pentru că
și după terminarea facultății, când am locuit la Moscova, am
colaborat o vreme cu ONG-ul „Phrala”, una dintre organizațiile
pentru rromi din Moscova, împărtășindu-le practicile pozitive
aplicate în învățământul pentru rromi din România, pentru a
putea iniția și derula și ei proiecte asemănătoare, pentru rromii din
Rusia. De asemenea, d-l profesor Mircea Itu m-a sprijinit în decizia
mea de a căpăta o bursă de studii în India, pentru a studia limba
sanscrită, mi-a dat sfaturi foarte utile pentru a mă putea adapta
într-o lume complet diferită de cea europeană și, foarte măgulitor
pentru mine, a avut încredere să publice o parte din lucrarea mea
de diplomă, în volumul ”Filosofia și religiile Indiei”, apărut în anul
2004, la Ed. “Orientul Latin”. Studiul limbii sanscrite în India, la
Facultatea de Arte din Pune, m-a ajutat să-mi consolidez
cunoștințele lingvistice, să disting mai bine asemănările și deosebirile
dintre poporul rrom și poporul indian, să înțeleg mai bine filosofia
de viață a rromilor.
Ce a urmat...
Rezultatul acestor experiențe deosebite, dar și al absolvirii
unei facultăți de profil filologic au însemnat dobândirea
competențelor necesare pentru a mă implica în educația rromilor,
atât în învățământul de stat, lucrând ca profesoară de limba
rromani la Școala Gimnazială ”Mihail Kogălniceanu” din Buzău,
cât și în proiecte derulate de ONG-uri la nivel local sau național,
care au vizat educația în general, promovarea interculturalității,
îmbunătățirea condițiilor sociale ale oamenilor. S-au împlinit 25 de
ani de când ființează secția de limba rromani în cadrul Facultății de
limbi și Literaturi Străine, la Universitatea București. Un sfert de
veac de istorie, din care fac parte și eu, martoră a unei activități
intense cu rezultate foarte bune de-a lungul anilor.
Le mulțumesc, pe această cale, profesorilor mei, pentru
dăruirea cu care-și fac meseria, pentru că, în felul acesta, ei
constituie modele pentru noi și, așa, putem spera că societatea va
deveni mai bună”.
Evenimentele catedrei la vremea respectivă
În decembrie 2000, secția de limba și literatura rromani a transmis conducerii

FLLS, care – la rândul ei a trimis Rectoratului Universității din București hotărârea luată
în ședința de catedră a secției din data de 14 decembrie 2000 în legătură cu transformarea
secției B. Limba și literatura rromani în secție A. Limba și literatura rromani. Nu se
primește un răspuns, fapt care o determină pe asist. drd. Delia Grigore să reia solicitările
către cele două instanțe, prin două faxuri transmise în ziua de 15 iunie 2001 (v. imagine
43). Acestea sunt “întărite” de scrisori identice expediate, în perioada iunie - iulie 2001,
domnului rector, prof. univ. dr. Ioan Mihăilescu, respectiv, decanului FLLS - doamnei
prof. univ. dr. Sanda Râpeanu, de către domnul Gheorghe Ivan, din poziția sa de atunci,
de Subsecretar de Stat al Ministerului Informațiilor Publice, din cadrul Guvernului
României (v. imagine 44). Din păcate, Universitatea din București nu dă curs acestor
solicitări, secția funcționând pe mai departe ca specializare B (până la începutul anului
univ. 2005/2006, când devine primă specializare A).
*
Foarte interesant, cursul facultativ de limba rromani s-a derulat, din 22 octombrie
1992, în continuare, inclusiv în anul universitar 2000/ 2001, după cum se vede din lista
cursanților (v. imagine 45).
98 Gheorghe SARĂU

Anghel Marinela, admisă la secția B. limba și literatura rromani, 2001/ 2002 (an I),
studii nefinalizate.
Chiria Nicoleta, A: limba și literatura română - B. limba și literatura rromani, 4 ani:
admitere în anul univ. 2001/ 2002 (an I); abs. și licență în 2005.
Cojocaru Ioana, admisă la secția B. limba și literatura rromani, în anul univ. 2001/
2002 (an I); studii abandonate în anul III.
Lăcătuș George, A: limba și literatura română - B. limba și literatura rromani, admis în
anul univ. 2001/ 2002 (an I), le abandonează în anul I, apoi le reia la secțiile A.: limba și
literatura română – B. Indianistică (hindi - rromani) - în anul univ. 2003/ 2004 (an I).
Finalizează studiile în 2009, dar fără licență.
Pencea Mihaela Lavinia - admisă inițial în an univ. 2000/ 2001 (an I, la franceză-
rromani), renunță și dă examen de admitere în anul univ. 2001/ 2002 la A: limba și
literatura română - B. limba și literatura rromani (4 ani), absolvind facultatea în 2005,
fără să-și susțină licența, pe care o dă anul următor, în iunie 2006.
Prică Florica, admisă la secția B. limba și literatura rromani, în anul univ. 2001/ 2002
(an I); studii abandonate în anul I.
Stan Sefora, admisă la secția B. limba și literatura rromani, în anul univ. 2001/ 2002
(an I); studii abandonate în anul I.
Vizitiu Crenguţa, admisă la secția B. limba și literatura rromani, în anul univ. 2001/
2002 (an I), studii nefinalizate.
Pencea Mihaela Lavinia

- profesoară de limba rromani la Șc. Gimnazială nr. 1. “Sf.
Voievozi” din București;
- asist. drd. la secția de limba rromani a Facultății de Limbi și
Literaturi Străine
- Amintiri din studenție...
“Primul lucru pe care mi-l amintesc este admiterea din

toamna anului 2000 de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine,
Universitatea București. Facultatea îmi părea uriașă, profesorii
extrem de sobri, iar examenele scrise la franceză și rromani extrem
de grele și de netrecut. Primul an de studenție, 2000-2001, a fost
groaznic pentru mine, totul nou, un București aglomerat și întortocheat,
colegi mulți din toate colțurile țării, cam reci și încrezuți. Franceza
era specializarea A și rromani era specializarea B, pentru care

optasem și luasem admiterea cu o notă neașteptat de mare.
Admitere ca admiterea, dar cursurile, seminariile erau obositoare,
lungi, greu de descifrat. După o zi de cursuri, la franceză, cu
seminariile predate de către preparatorii și asistenții din Franța,
pentru mine toată lumea vorbea în franceză pe stradă, la metrou,
pretutindeni. La rromani aveam trei profesori și timpul părea că
trece lent și plăcut, nu era alert ca la franceză, primeam explicații
pentru orice de la domnul profesor Gheorghe Sarău (structura și
practica limbii), doamna profesoară Delia Grigore (practica limbii,
literatura și cultura rromani) și domnul profesor Mircea Itul
(cultură și civilizație indiană, limba sanscrită).
Domnul profesor Mircea Itul era bun, calm, extrem de
răbdător și îngăduitor. Cursurile erau o poveste fără sfârșit despre
India. În acel an am călătorit prin India prin puterea minții,
dumnealui punându-ne la dispoziție și jurnalul său de călătorie, dar
noi eram fascinați de modul de relatare a evenimentelor; chiar și
sanscrita predată de dumnealui mi s-a părut ușoară. Nu am fost
niciodată în India, dar o știu din povestirile bunului nostru profesor.
Doamna Delia Grigore era cel mai apropiat profesor de
studenții săi, ne sprijinea mereu, se lupta pentru noi, ne sprijinea și
petreceam foarte multe ore cu dumneaei la practica limbii, dar și
la cursurile de literatură. Preda două discipline diferite și o făcea
într-un mod aparte, la practică repetam mereu după dumneaei din
cursul de rromani, insista asupra cuvintelor de fiecare dată, era
extrem de strictă în privința cursului și îl urma pagină cu pagină.
La literatură și cultură rromani făcea o vrajă și micul cabinet de
rromani, sala 31, se transforma într-o pajiște plină de corturi și
oameni liberi, pe care ne-a învățat, treptat, să-i respectăm și să-i
privim prin ochii dumneaei. Primeam zece pe linie la dumneaei.
Acel om va rămâne veșnic în amintirea mea, acel om care te face să
te simți bine cu tine indiferent de etnie, să te accepți așa cum ești,
chiar dacă nu recunoști față în față societății, dar dumneaei este
omul care mi-a insuflat curaj încât m-a făcut să recunosc mai
târziu cine sunt. Și astăzi îmi răsună în minte vorbele dumneaei:
glasul sângelui te-a adus la această secție.
De domnul profesor Gheorghe Sarău ne temeam cel mai mult,
era sobru, exigent, ne cerea enorm și mereu ridica ștacheta mai sus,
100 Gheorghe SARĂU
și mai sus, prea sus. Nu voi uita niciodată modul în care ne-a
învățat foarte multe cuvinte printr-o ingenioasă metodă denumită
cutia cu pantofi și nu era altceva decât denumirea ei, dar plină de
fișe alfabetice kilometrice (o cutie simplă de carton pentru pantofi
“italienești” – zicea dânsul - în care aveam fișe în ordinea alfabetică
și, pe măsură ce învățam cuvinte, le scriam în fișe, astfel ne cream
singuri propriul glosar). În pofida severității, domnul profesor avea
un stil aparte de a te împăca chiar și atunci când te certa foarte
tare și te făcea să plângi imediat (eu am vărsat ceva lacrimi, dar a
meritat!). Intonarea corectă a cuvintelor am învățat-o tot de la
domnul profesor Sarău, repetam până la epuizare și cu voce tare;
noi ne minunam câtă putere avea și parcă nu obosea! Astăzi știu să
pun corect accentul datorită acestei metode, efectiv nu te lăsa până
nu pronunțai corect, chit că ți-l repeta dumnealui de zeci de ori.
Ceea ce m-a determinat să învăț și să iubesc limba rromani a fost
modul ordonat, structurat, clar în care dumnealui ne preda. Volum
mare, ce-i drept, dar structurat, niciodată haotic. La structura
limbii ne chinuia foarte mult, pornea de la un cuvânt și ne umplea
o tablă, nici acum nu înțeleg cum reușește să ne uimească tot timpul
cu ceva nou, tot timpul nu știi tot, mereu mai ai câte ceva de
învățat. Ceea ce ne făcea domnul profesor la structura limbii pe
table întregi nici nu se compară cu renumiții copăcei americănești
de la engleză.
Un lucru opus aparentei severități a dumnealui erau omenia
și generozitatea de care dădea dovadă. Nu își lua niciodată o
ciocolată caldă fără să nu ne ia și nouă, studenții dumnealui, nu
mânca niciodată fără să nu ne ofere și nouă, tot timpul avea în
servieta dumnealui mulți covrigi calzi, pe care îi împărțea cu noi.
Astăzi procedează la fel, dar... acest lucru l-am învățăt să-l fac și eu
cu studenții din anul 2009, cabinetul nostru de rromani devenind o
ceainărie studențească unde toți ne petrecem timpul învățând “cu
drag și spor”. Domnul profesor mă dojenea mereu pentru
pachețelele de ceaiuri, plicurile de cafea instant de prin cabinet,
dar acum pot să-i spun domnului profesor că acest lucru i se
datorează dumnealui, de fapt! Nu voi uita niciodată gustul
ciocolatei calde din studenție... atunci când nu aveam bani și, cu
rușine, dar cu recunoștință, acceptam băutura aburindă.
După acest prim an mi-am pus în pericol bursa de studiu din

pricina francezei, aveam doi de 7 și un 8 pentru care am dat
mărire în vară, dar pentru a scăpa de chinul francezei învățată cu
dicționarul în brațe, la masa mică de la bucătărie, am dat a doua
oară admitere în vara anului 2001, la Facultatea de Litere,
Universitatea București, limba română - specializarea A și limba
rromani - specializarea B. Am ajuns astfel în anul universitar
2001-2002 studentă la două facultăți ale Universității București, fiind
nevoită să renunț la franceză-rromani (deși am fost integralistă și
mi-am păstrat bursa), dar, din motive financiare, nu puteam plăti
una dintre facultăți, așa că … am ales să urmez Litere (intrasem cu
bursă de merit, a treia pe listă).
În satul meu natal, Segarcea-Vale, s-a zvonit că din
premiantă am ajuns repetentă la facultate, nimeni nu a făcut
distincția dintre reluarea primului an, la altă facultate, în cadrul
aceleași Universități, o nouă admitere, altă specializare A. Toate au
trecut, dar am fost nevoită să fac dovada faptului că nu repet anul,
prin foaia matricolă răspândită prin sat, la gurile rele. Nimic nu se
crede dacă nu ai dovadă, dar și când au văzut tot în anul I eram,
deci tot … repetentă. Dacă până atunci mă bucurasem de sprijinul
mamei mele, ea și logodnicul meu nu au fost de acord cu o nouă
admitere. Asta m-a ambiționat și mai mult, am învățat singură,
nopți întregi, fără vacanță și a meritat când m-am văzut clasată a
treia pe facultate dintre atâția candidați, sute de candidați, eram
acolo, printre primii și asta mi-a dat aripile cu care zbor și azi.
Am terminat facultatea în anul 2005 și am lucrat în timpul
facultății (fiind certată foarte rău, și pe bună dreptate, de către
domn’ profesor Sarău), însă, neascultarea sfaturilor de a nu lucra pe
durata studiilor m-a costat enorm, adică ratarea licenței în anul
2005, pe care am picat-o cu succes. După ce am căzut după un cal
frumos am învățat ca un om nebun, fără somn, fără prea multă
mâncare, primul eșec al vieții mele punându-mă la pământ și
determinându-mă să mă angajez ca să pot rămâne în București (am
dat examen pentru profesorii necalificați în septembrie, 2005, la
limba română, și așa am fost angajată de către doamna directoare
Soare, în octombrie 2005 - omul care a crezut în mine atunci când
eram un nimeni, doar un… necalificat). În vara anului 2006, după
102 Gheorghe SARĂU
luni chinuite și zeci de ore petrecute pe băncile bibliotecilor... am

reușit să mă ridic din nou și am luat licența cu 9,25.
În școala generală eram poreclită “Miorița”, pentru că am fost
singura din clasă care învățasem balada cu același nume, iar în
facultate eram poreclită “dicționarul”, pentru că știam cam toate
cuvintele, le învățasem dumnezeiește. În anul 2006, am început să
predau limba rromani la Școala Gimnazială nr. 1 „Sfinții Voievozi”
de lângă Gara de Nord din București, iar colegii îmi spuneau
“Romanița” (azi îmi spun la fel!), pentru că predam și rromani. M-a
durut foarte mult când mi-am auzit noua poreclă de „Romanița” și
am întrebat ironic: Îmi spuneți Romanița de la Romanița X... sau de
romanița lui Eminescu?
Azi mi se spune Românca de către rromi și Romanița de către
români și afirm cu tărie că au dreptate ambele tabere, după tată
sunt o bulgăroaică rromă și după mamă sunt româncă”.
EVENIMENTELE CATEDREI LA VREMEA RESPECTIVĂ
Între 13-15 martie 2002, profesorii secției B. limba și literatura rromani – conf.
dr. Gheorghe Sarău și asist. drd. Delia Grigore – consideră util ca facultățile de drept, de
muzică, teologie, sociologie, jurnalism ș.a. să introducă în oferta lor educațională cursuri
facultative sau opționale de limba rromani, trimițând acestor facultăți scrisori în acest
sens (v. imagine 46). Din păcate, o singură facultate reacționează, cea de Drept, prin
decanul acesteia, prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu, dar răspunsul nr. 215/ 15.03.2002
(v. imagine 47), trimis la Direcția Generală Învățământ Minorități Naționale – Ministerul
Educației și Cercetării (înregistrat sub nr. 27.699/ 19.03.2002) nu concordă cu solicitarea,
arătându-se că eventualii studenți de la drept interesați de un astfel de curs îl pot urma în
cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, ceea ce nu aducea vreo noutate din
perspective extinderii studiului limbii rromani și în cadrul altor facultăți, ai căror viitori
absolvenți, se presupune, prin natura profesiei lor, ar fi avut doar de profitat.

Anghel Aura, A: limba și literatura turcă - B. limba și literatura rromani, 4 ani:
admitere în anul univ. 2002/ 2003 (an I), abs. și licență în 2006.
Brozban Valentin, A: limba și literatura turcă - B. limba și literatura rromani, 4 ani:
admitere în anul univ. 2002/ 2003 (an I), abs. în 2006, dar fără examen de licență.
Chifan Cătălin, admis la secția B. limba și literatura rromani, în anul univ. 2002/
2003 (an I); studii întrerupte în anul III.
Iordache Andrada, admisă la secția B. limba și literatura rromani, în anul univ.
2002/ 2003 (an I); studii întrerupte în anul III.
Lungan Alina, A: limba și literatura turcă - B. limba și literatura rromani, 4 ani:
Muşat Cristina, A: limba și literatura română - B. limba și literatura rromani, admisă
în anul univ. 2002/ 2003 (an I); studii întrerupte în anul IV, reluate în 2014/ 2015,
apoi în 2015-2016. Potențială licență în 2017.
Năstase Daniel, A: limba și literatura turcă - B. limba și literatura rromani, 4 ani: admitere
în anul univ. 2002/ 2003 (an I), studii abandonate în anii următori fără licență.
Putineanu Dorina, admisă la secția A: limba și literatura română - B. limba și literatura
rromani, în anul univ. 2002/ 2003 (an I); studii întrerupte în anul IV, dar sunt reluate în
regim de taxă și se programează pentru licenţă în iun. 2009, însă nu reușeșete să o susțină. În
anul univ. 2015/ 2016 se reînscrie în vederea echivalării examenelor din toți anii și a
susținerii examenului de licență în vara anului 2016, dar, neplătind taxa, a solicitat
reînscrierea, tot la taxă, în anul univ. următor, 2016/ 2017 (an I).
Vladu Valentina, admisă la secția A. limba și literatura turcă - B. limba și literatura
rromani, în anul univ. 2002/ 2003 (an I); în anul II, se căsătorește cu colegul ei,
Năstase Daniel, și își întrerupe studiile.
Cristina Mușat
- profesoară de limba rromani la Brăila
Limba rromani - O lecție pentru o viață
“În vara anului 2002, mă pregăteam pentru examenul de

admitere la facultate. Mă hotărâsem sa accesez locurile distincte
pentru etnia rromă, la Universitatea din București, în cadrul
Facultății de Litere. Așa am aflat că voi avea ca disciplină de
concurs și limba rromani.
Eram convinsă ca până la cei 19 ani ai mei aflasem destul de
multe despre etnia mea, despre neamul din care provin, despre
trecutul rromilor și despre prezentul meu, consideram că nu mai
era ceva care să vină în completarea „științei" mele pe viitor. Doar
faptul că-mi asumam, verbal, apartenența etnică era suficient să-mi
confere statutul de membru al comunității. Totul era foarte clar în
mintea mea.
Limba rromani se vorbea doar de un anumit segment de
populație, iar pentru noi era un subiect tabu în societate, se putea
utiliza doar în anumite situații, precum aceea în care bunicul meu
îi spunea bunicii ceva în limba rromani, dar în mare taină,
deoarece era rușine să audă alții, iar pe noi nu ne-a învățat. Așa mi-
a venit în minte o serie de întrebări și nedumeriri. Atunci mi-am
întrebat mama: “Cu ce mă va ajuta studiul acestei limbi?” Mama
104 Gheorghe SARĂU
mi-a răspuns că a avut o coplilărie plină de restricții, în ceea ce

privește uzul limbii rromani, iar ea ar vrea ca eu să nu dezvolt
același complex. Apoi, la îndrumarea sa, am luat legătura cu
doamna Gina Anton, profesoară de limba rromani, pentru a-mi
oferi informații cu privire la studiul limbii rromani și la
modalitatea în care pot dobândi cunoștințele necesare pentru a
putea participa la examenul de admitere la facultate. Doamna
Anton avea să-mi răspundă la întrebări, sarcina îi revenise
dumneaei. Atunci mi-a explicat faptul că limba rromani se studiază
la nivel academic, în cel mai serios mod, că și dumneaei este
studenta secției de limbă rromani în cadrul Colegiului CREDIS, că
este foarte mulțumită de calitatea actului didactic, de profesori și
de colegi. Mi-a povestit cu atâta entuziasm și am văzut atâta
lumină și pozitivism în ochii săi, încât mi-a stârnit interesul și am
crezut-o. Mi-a dat două cărți, un curs practic de limba rromani și
un dicționar, pe care le-am studiat acasă. Aici am descoperit
noțiuni de gramatică (fonetica, morfologie, sintaxă) bine structurate
care mă făceau sa înțeleg limba și să-mi placă. A fost ca o provocare
pe care am acceptat-o. Apoi, au urmat săptăâani de pregătire
intensă cu doamna Anton pentru examenul de admitere, iar în
toamna anului 2002 eram deja studenta secției de limba rromani.
Aici am avut posibilitatea să-i întâlnesc pe profesorii acestei
secții, pe domnul profesor Gheorghe Sarău și pe doamna profesoară
Delia Grigore, oameni ce lucraseră la acele cărți, oameni care
puseseră bazele limbii și culturii rromani și care erau promotorii
studierii acestei discipline la nivel național. Erau cei care își
dedicaseră o bună parte din viața lor pentru a introduce studiul
limbii rromani în școlile învățământului românesc și, totodată,
pentru a aduce această disciplină în atenția noastră, a rromilor, iar
faptul că aveam posibilitatea de a studia cu aceste personalități mă
onora enorm.
În timpul cursurilor, profesorii acordau o așa mare
importanță explicării și fixării noțiunilor, încât nu doar că îți captau
atenția, dar te obligau, într-un fel, să adopți aceeași atitudine, de
respect și apreciere față de propia limbă. Domnul profesor Sarău ne
explica că este foarte important să privim cu seriozitate studiul
limbii rromani, deoarece prin limbă ne identificăm ca etnie. În
același timp, în cadrul secției s-a creat un cadru familial care te

încuraja să te exprimi și să te dezvolți.
Faptul că am fost studentă a secției de limba rromani mi-a
oferit posibilitatea să dobândesc cunoștințe despre neamul meu, de
istoria limbii și a etniei mele. Așa am aflat că existau multe alte
lucruri care aveau să vină în completarea celor pe care le știam,
mai mult de atât, veneau să demonteze anumite stereotipuri pe
care le vedeam prin ochii altora.
Pe parcursul celor patru ani de studiu, am învățat de la
profesorii mei să gândesc pozitiv, să tolerez, să analizez și să
cântăresc bine lucrurile, să-mi îmbunătățesc abordarea față de cei din
jurul meu și să iau decizii corecte. Așa am simțit cum s-a schimbat
și atitudinea celor cu care eu intram în contact, dar totul se
datora, de fapt, schimbării mele.
Atitudinea nouă și cunoștințele însușite m-au ajutat în
activitatea didactică, ca profesoară de limba rromani, reușind să-i
conving pe părinți și pe elevi de importanța studierii limbii materne
rromani, dar și pe colegii profesori de faptul că elevii rromi sunt
demni de apreciere și respect, că ei pot face lucruri frumoase și de
calitate dacă sunt încurajați și sprijiniți.
Mi-am spus că e rândul meu să fac același lucru pentru elevii
mei, cărora doresc să nu le fiu doar profesor, ci și un model pozitiv
pentru asumarea identității, așa cum au facut-o și profesorii mei cu
mine. Studiul limbii rromani în cadrul Universității din București a
fost șansa mea să devin un om mai bun și pregătit pentru viață!”
Admiși în anul universitar 2003/ 2004, prin reluarea secției B. indianistică (limba și
literatura hindi - limba și literatura rromani), ca a doua specializare și unică serie
cu licență în iunie 2007
Frumoasa și utila experiență de formare avea să fie reluată peste șase ani, în anul
universitar 2003/ 2004, când se organizează o nouă sesiune de pregătire cu durata a patru
ani, ca secţie „B. indianistică” (rromani + hindi), având promoţie de absolvenţi în iunie
2007. Cursurile ce țineau de limbile hindi şi sanscrită, de cultură şi civilizaţie indiană au
fost ținute de prep. drd. Sabina Popîrlan şi de lect. drd. Laurenţiu Theban. Dar, de bună
seamă, au ajutat și ceilalți profesori ai celor două secții, elaborând și un curs universitar
dedicat indianisticii, sub îndrumarea lui Mircea Itul (v. Mircea Itu, Cultură şi civilizaţie
veche indiană. Prefaţă Gheorghe Sarău, Bucureşti, Editura Universităţii Bucureşti, 244 p.,
106 Gheorghe SARĂU
2003), la care au colaborat: Julieta Moleanu, Gheorghe Sarău, Marcel Courthiade, Rajko
Djurić, Sabina Popârlan, Delia Grigore ș.a.
Admiși în anul universitar 2003/ 2004, B. Indianistică (hindi - rromani),

Anghel Nicoleta, A: limba și literatura rusă – B. Indianistică (hindi - rromani), 4 ani:
admitere în anul univ. 2003/ 2004 (an I); abs. și licență în iunie 2007.
Bălan Iuliana, A.: limba și literatura italiană – B. Indianistică (hindi - rromani), în
anul univ. 2003/ 2004 (an I), dar întrerupe studiile în anul II și le reia în an univ. 2005/
2006, la secțiile A. limba şi literatura rromani - B. limba şi literatura hindi, cu licență
în 2008.
Buzdugan Andreea, A: limba și literatura rusă – B. Indianistică (hindi - rromani), 4
ani: admitere în anul univ. 2003/ 2004 (an I); abs. și licență în iunie 2007.
Costache Crinuţa, A: limba și literatura engleză – B. Indianistică (hindi - rromani), 4
ani: admitere în anul univ. 2003/ 2004 (an I), abs. în 2007, dar își ia licența în iunie
2008.
Creţoiu Anamaria, A: limba și literatura bulgară – B. Indianistică (hindi - rromani), 4
Dârmon Andra, A: limba și literatura franceză – B. Indianistică (hindi - rromani), 4
Florea Camelia, A: limba și literatura rusă?– B. Indianistică (hindi - rromani), în anul
univ. 2003/ 2004 (an I); studii nefinalizate, întrerupte după sem. I.
Iacob (Maer) Jenica, admisă la secția B. Indianistică (hindi - rromani), în anul univ.
2003/ 2004 (an I); studii întrerupte în sem. I.
Lăcătuş Georgică, admis inițial la secţiile A. limba şi literatura română - B. limba şi
literatura rromani, în anul univ. 2001/ 2002 (an I); întrerupe studiile în anul I și le reia
în anul univ. 2003/ 2004 (an I), la secțiile A. limba şi literatura română - B.
indianistică (hindi - rromani). Finalizează studiile în 2009, dar fără licență.
Mihalache Andreea Elena, A: limba și literatura rusă – B. Indianistică (hindi -
rromani), 4 ani: admitere în anul univ. 2003/ 2004 (an I); abs. și licență în iunie 2007.
Năstase Ionel, A: limba și literatura cehă - B. Indianistică (hindi - rromani), 4 ani:
admitere în anul univ. 2003/ 2004 (an I). A promovat toți cei patru ani de studiu, în
anul univ. 2011-2012, reluând printr-un “semestru de grație”. Nu și-a susținut licența.
Năstase Marius/ Marian, A: limba și literatura cehă - B. Indianistică (hindi -
rromani), în anul univ. 2003/ 2004 (an I); studii întrerupte în an I, nefinalizate.
Neamţu Larisa Lorelei, A: limba și literatura franceză – B. Indianistică (hindi -
rromani), 4 ani: admitere în anul univ. 2003/ 2004 (an I); abs. și licență în iunie 2007.
Olteanu Daiona, A: limba și literatura engleză (terminase teologie-engleză) - B.
Indianistică (hindi - rromani), în anul univ. 2003/ 2004 (an I); studii întrerupte în anul I.
Rupa George, A: limba și literatura cehă – B. Indianistică (hindi - rromani), 4 ani:
Simion Ştefania, A: limba și literatura polonă – B. Indianistică (hindi - rromani), 4
Ştefan Radu, A: admis la secția B. Indianistică (hindi - rromani), în anul univ. 2003/
2004 (an I); studii nefinalizate.

Tache Lepădat, A: limba și literatura spaniolă – B. Indianistică (hindi - rromani), 4
ani: admitere în anul univ. 2003/ 2004 (an I), abs. în 2007; susţine de câteva ori licenţa
(examenele premergătoare la spaniolă), dar reuşeşte abia la examenul de licență din
februarie 2010. Urmează stagiul de masterat în traducerea textului literar contemporan
(FLLS, Univ. București, 2010-2012), iar din 2013 devine drd. în folclor rrom, la
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine – Universitatea din București, cu îndrumător
prof. univ. dr. Antoaneta Olteanu.
Se observă, examenul de licență din iunie 2007 a fost susținut de absolventele

Anghel Nicoleta, Buzdugan Andreea, Creţoiu Anamaria, Mihalache Andreea Elena,
Neamţu Larisa Lorelei, Simion Ştefania, cărora li se adaugă Ignat Angela (fostă:
Murăriţa, ulterior Tudorică, de la secțiile A: limba și literatura rusă - B. limba și literatura
rromani, cu 4 ani de studiu: în an univ. 2000/ 2001 (an I), abs. fără licență în 2004, dar își
susține și ia licența în iunie 2007).
George Rupa
- operator TV, actor
Limba rromani și limbile indiene în perioada studenției mele
“Studiul limbii rromani a însemnat pentru mine o

reîntoarcere în trecut, pe de o parte, iar pe de altă parte - o descoperire,
și scriu descoperire, deoarece cunoştințele mele în privinţa limbii
erau aleatorii, parţial eronate - din punct de vedere gramatical - și
incomplete, dar recuperate, completate, întrucât, la facultate, am
învăţat şi despre alte dialecte.
Studiul limbii rromani și studierea altor limbi indiene - prin
cursul extraordinar al domnului profesor Laurențiu Theban, al
domnişoarei Sabina Popârlan, despre cultura, limbile hindi, sanscrită,
cu câteva noţiuni de pali ş.a., dar și despre civilizaţia orientală,
indiană - mi-au lărgit orizontul și mi-au deschis apetitul pentru
descoperirea trecutului, pentru evoluţia limbii, parcursul istoric și
contextul cultural.
Din alt punct de vedere, și celelalte discipline au fost, într-
adevăr, uimitor de captivante, precum Teoria limbii, noțiunile
primite despre studiile făcute de către Ferdinand de Saussure, Peter
Austin și Noam Chomsky – care m-au ajutat să înțeleg importanţa
108 Gheorghe SARĂU
limbii în formarea personalităţii, în actele de comunicare, dar și

constatarea nivelului de educaţie a interlocutorului în procesul
comunicării bilaterale.
În ceea ce priveşte studiul limbii rromani, am remarcat
influenţa celorlalte limbi de contact, acolo unde au fost sedentarizate
grupuri de etnici rromi. Astfel, spaţiul balcanic devine un bogat
izvor al evoluţiei limbii, unde regăsim influenţa limbilor slave cu
precădere, a limbilor fino - ugrice, ca maghiara, dar şi influența
limbilor turcă și greacă.
Revenind la limba rromani şi la studiul efectuat sub
coordonarea d-lui profesor Gheorghe Sarău, din orele de curs ale
dumnealui, constatam că limba rromă era o limbă săracă în
neologisme, dar cu adaptări uimitoare, semnificaţia cuvintelor noi
fiind dată de compuneri, sufixări, prefixări, dar și de preluarea
unor cuvinte mai vechi ce se referau la ocupaţia individului.
Din punct de vedere relaţional, am avut - în privința
studiului limbii rrome - relații foarte bune cu colegii și colegele mele
de an și, chiar dacă fiecare dintre noi eram angrenați şi în alte
activităţi care priveau latura existenţial-materială, implicarea în
procesul educativ universitar ne-a impus o bună co-relaţionare, la
ore și la examenele comune, în timpul unor reîntâlniri ulterioare
în spaţii non-formale, din perspectiva socializării, a împărtăşirii de
idei, valori, experienţe, grație interrelaționării cu colegii de la
celelalte grupe, de la cealaltă limbă de studiu”.
În anul universitar 2004/ 2005, Gheorghe Sarău o cooptează, în calitate de

colaborator, la secția de limba și literatura rromani, pe Julieta Moleanu, pentru cursurile
de indianistică, unde mai funcționa și Mircea Itul. De fapt, cum s-a mai aratăt și la
secțiunea privitoare la cursul facultativ, aceasta fusese solicitată încă din anul 2000 să
publice cu Mircea Itul un prim curs universitar de cultură și civilizație veche indiană
pentru uzul studenților rromi de la secția de institutori – limba rromani din cadrul
CREDIS – învățământul deschis la distanță (v. Mircea Itu şi Julieta Moleanu, Cultură şi
civilizaţie indiană", Bucureşti: CREDIS, 2001, 210 p., ed. a III-a în 2005).
Ce spun cadrele didactice cooptate atunci?

Lect. univ. dr. Julieta Moleanu
-cercetător și profesoară de limba sanscrită la secția de limba
și literatura rromani a Facultății de Limbi și Literaturi
Străine
Sanscrita la Universitatea din București (la început de Mileniu)
“Era una dintre acele zile în care destinul umblă pe căile sale
ca să se împlinească. Frecventasem și absolvisem, mai întâi, un curs
anual la Universitatea din Delhi, apoi un masterat de doi ani de
limba și literatura sanscrită, cu specializarea vedică, în sudul
Indiei, la Pune, ca bursier al Indian Council for Cultural Relations,
printr-o schemă de acord bilateral care supraviețuia din anii ‘70 și
pe care dl. Prof. Gheorghe Sarău a instrumentat-o cu succes pentru
crearea de specialiști în acest domeniu de cercetare frământat de
multe decenii în țara noastră, dar încă neplămădit! Tot ca o rămășiță
a stipulărilor contractuale derivate din acest vechi acord bilateral,
mă obligam în scris să revin în țară și să îmi fructific experiența
acumulată la locul de muncă pe care Statul se obliga să mi-l găsească.
Tributar al paradigmei efortului susținut cu orice preț, dar și
al muncii de calitate, dl. Prof. Gheorghe Sarău, poate din
donquihotism, ori poate din necunoașterea și neasumarea autohtonei
forme fără fond, lucra la crearea acestui loc de muncă. Acolo l-am
regăsit în 2000. Era la o școală de vară de limba rromani într-o
stațiune montană, Călimănești. „Ce faci, Julieta, mă pândești? Vino
în ultima zi, la sfârșitul cursurilor, să ne vorbești despre ce ai
învățat în India!” Aveam câteva zile să structurez o prelegere de
cca. două ceasuri în fața unor viitori profesori de limba rromani
din preuniversitar.
Toate lecturile îmi erau încă proaspete în minte: literatura
clasică indiană, prin drama lui Shudraka, „Căruța de lut de jucărie”
pe care o citisem împreună cu marele savant M. G. Dhadphale, care
deținea la acea dată și funcția de Secretar General al Institutului de
Studii Orientale Bhandarkar; dar și prin tratatul de retorică al lui
Vishvanath, Sāhityadarpaṇa din care citisem capitolul al șaselea
dedicat înțelegerii dramei clasice; filozofia indiană prin cele patru
școli de gândire studiate (Carvaka, Jaina, Bauddha și Sāṁkhya) și
lecturarea tratatului lui Mādhavācārya; logica, prin tratatul mai
puțin cunoscut al lui Laugakṣi Bhāskara, „Tratat de logică”
(Arthasaṁgraha), din care a trebuit să memorez aproape trei
sferturi; apoi gramatică, multă gramatică: tradițională, prin
gramatica lui Pāṇini, din care am citit cu Bhaghyalata Pataskar
110 Gheorghe SARĂU
(ulterior devenită director al prestigiosului “Vaidika Samshodana

Mandala” din Pune) primul subcapitol din capitolul I în întregime,
despre meta-regulile sale, „ochii” întregului tratat, dar și
subcapitolul I din cartea a doua, despre cuvintele compuse, subiect
pe care îl discutasem cu dl. Prof. Dan Slușanschi în timpul orelor de
lingvistică indo-europeană; o altă gramatică tradițională, pre-
paniniană, Ṛgvedapratiśākhyā și comentariul lui Uvaṭa, care mă
ajuta să înțeleg fonetismul Ṛgvedei, dar și gramatica Vedică
„modernă” (1854, sic!) a lui A.A. Macdonell, neîntrecută nici în
prezent, după mai bine de două secole de studii vedice; tratatul de
etimologie Nirukta a lui Yaska, ale cărui etimologii „brahmanice”
le destructuralizam împreună cu dascălii mei indieni din
perspectiva indo-europenisticii, revenind așadar la pregătirea mea
inițială, de clasicist format la Universitatea din București, la școala
d-nei profesoare Lucia Wald, pregătire care mi-a fost necesară și în
înțelegerea principiilor lingvisticii indo-ariene studiate la Pune (o
descriere diacronică a limbii sanscrite din Indo-europeană, la
Vedică, Pracrită și dialectele derviate din Apabrhraṁśa); studiasem
și foarte multă literatură ritualistică: de la cele mai vechi
„anecdote” ritualice din Śatapatha Brāhmaṇa din care citisem și
analizasem prin înregistrări pe bandă video din anii 60 Vājapeya,
dar și „Ritualul ungerii regale” etc; ritualul de for public (prin
lecturarea capitolului dedicat „Ritualului Lunii Pline și Lunii Noi”,
din Āpastamba Śrauta Sūtra) și ritualul domestic (prin lecturarea
întregului tratat al lui Āśvalāyana, împreună cu comentariile lui
Devasvāmi și Nārāyaṇa, cu excepția ultimului capitol, dedicat
ritualurilor funerare, care, la cererea colegilor mei de masterat,
indieni, nu a fost citit, fiind considerat de rău augur). Toate aceste
științe auxiliare, vedāṅga, cum sunt ele numite tradițional, erau
structurate în acest program masteral de doi ani și convergeau
către scopul specializării alese, anume limba și literatura Vedică, ale
cărei jaloane finale o reprezentau lecturile din Ṛgveda (cartea a
șaptea, considerată cea mai veche) și Atharvaveda, care avea să
devină domeniul meu de specialitate.
Cu această știință, purtând marca autenticității pe care ți-o
oferă studiul unei culturi chiar în matricea ei, dublată de o
tenacitate aparent haiducească (oltenească, cum îi spune dl. Prof.
Sarău), întâlnirea de două ore cu participanții la școala de vară de
limba rromani, din vara anului 2000, a prins conturul unui curs
universitar bi-semestrial in nuce. Această dimensiune a fost
imediat eficientizată de dl. Sarău printr-un produs tangibil, care și
astăzi servește cursanților de la secția de limba Rromani a
Universității din București, motivându-mă să scot împreună cu
Mircea Itul, un curs valoros, însă perfectibil, în care, în partea
elaborată de mine, am intuit atunci câteva idei despre literatura
vedică, în special despre schema ei, aplicabilă și funcțională în
întreaga literatură religioasă ulterioară, dar, mai ales, am
valorificat o metaforă pusă în circulație de savantul indian R.N.
Dandekar (pe care am avut onoarea să îl întâlnesc aproape zilnic
la Institutul Bhandarkar, unde am și locuit vreme de doi ani) aceea
a „curcubeului” cronologiei literaturii vedice, cu marginile
fuzionând mereu în etapa următoare, metaforă necunoscută în
mediile occidentale, dar și date inedite despre recitările
Atharvavedei Śaunaka în svādhyāya, aflate de la profesorul și
ghidul meu, S.S. Bahulkar.
Ritualul domestic ca paradigmă a societății idealizate a
intelectualității indiene din toate timpurile – și, mai ales, formele
sale posibil recurente în unele practici religioase care însoțesc
ritualurile creștinești și nu numai, ale rromilor din România - a
fost întotdeauna unul dintre subiectele care mi-a servit de punte
către sufletele studenților de la Secția de Rromani și de la ID
CREDIS, pe care informația se întorcea înmiit.
Dincolo de orice anecdotă, predam sanscrita și învățam limba
rromani, într-un cadru oficial creat însă de o inițiativă privată și
oarecum singulară, precum un SMURD (Serviciul Mobil de
Urgențǎ, Reanimare și Descarcerare) ivit din urgența de
salvgardare a studiilor de indianistică, în general, dar mai ales de
sanscrită, din România, adică la secțiile de limba rromani și de
indianistică deschise cu mari greutăți de profesorul Gheorghe Sarău.
Un potențial pentru sanscrită la Universitatea din București
a existat fără încetare din vremea lui B.P. Hașdeu și părea să fi
ajuns la o structură în anii 70, în vremea profesoarei bengaleze
Amita Bhose.
Dar structurile de cercetare și învățământ superior au soarta
lor: mă aflam la Universitatea din Leiden când Institutul Kern
fuziona cu Universitatea, iar dubletele rezultate din unirea fondurilor
112 Gheorghe SARĂU
de carte ale celor două instituții au fost puse deoparte prin grija
profesorul Ian Houben, la rugămintea mea, pentru a fi donate
Universității din București. Am avut atunci concursul d-lui prof.
Sarău și am adus la secția de Rromani și Indianistică această
bibliotecă de sanscrită în 2003, la început de mileniu sub auspiciile
unui nou început, sanscrita ca limbă veche de profil pentru rromani!
La ceas aniversar, le doresc secților de Rromani și
Indianistică o dezvoltare armonioasă, înțelepciune pentru a
funcționa, de ce nu?, împreună!”.
Admiși în anul universitar 2004/ 2005, B. limba și literatura rromani, 4 ani

Anghel Ana Diana, admisă la secția B. limba și literatura rromani, 2004/ 2005 (an I);
studii întrerupte.
Bălan Rebeica, A: limba și literatura arabă – B. limba și literatura rromani, 4 ani:
admitere în anul univ. 2004/ 2005 (an I); abs. și licență în iunie 2008. Traducător
autorizat pentru limbile arabă și rromani. Mediatoare școlară și profesoară de limba
rromani în județul Prahova.
Bucur Mihaela, A: limba și literatura turcă - B. limba și literatura rromani, 4 ani:
Chiriac George Alexandru, A: limba și literatura arabă – B. altă limbă (italiană?,
spaniolă?), admis în anul univ. 2004/ 2005 (an I); în anul univ. 2005-2006 se transferă
în an II la A. limba și literatura rromani – B. limba și literatura arabă, ajunge în anul IV,
dar nu finalizează studiile cu anul respectiv.
Cîrpaci Marian Nuțu, A: limba și literatura română – B. limba și literatura rromani,
admis în an univ. 2004/ 2005 (an I); studii întrerupte în an I.
Dache Cristina Stănica, admisă la secția B. limba și literatura rromani, 4 ani: în anul
univ. 2004/ 2005 (an I); abs. și licență în 2008.
Erghelegiu Ioana, A: limba și literatura engleză – B. limba și literatura rromani,
admisă în anul univ. 2004/ 2005 (an I); studii întrerupte în an I.
Ibran Aisun, A: limba și literatura turcă – B. limba și literatura rromani, 4 ani:
Istrate George, A: limba și literatura turcă – B. limba și literatura rromani, admitere în
an univ. 2004/ 2005 (an I); studii întrerupte în an I.
Mincu Vasilica, A: limba și literatura turcă – B. limba și literatura rromani, 4 ani:
admitere în anul univ. 2004/ 2005 (an I); abs. și susține licența în iunie 2008.
Traducătoare.
Mircea Mirela Florina, admisă la secția B. limba și literatura rromani, în anul univ.
2004/ 2005 (an I); studii întrerupte, după an I.
Șchiopu Geanina Valentina, A: limba și literatura cehă – B. limba și literatura
rromani, 4 ani: admitere în anul univ. 2004/ 2005 (an I); abs. cu licență iunie 2012.
Ursu Alexandra, admisă la secția B. limba și literatura rromani, în anul univ. 2004/
2005 (an I); studii întrerupte în an I.

Vasile Daniela, A.: limba și literatura română – B. limba și literatura rromani. A
beneficiat de reluarea studiilor în anul univ. 2004/ 2005 (începute în an univ. 1999/
2000), dar tot nu le-a finalizat.
Zamfir Ionela Liliana, A: limba și literatura arabă – B. limba și literatura rromani, 4
Rebeica Bălan
- profesoară de limba rromani și mediator școlar în județul
Prahova
Reîntoarcerea la origini
“Provin dintr-o familie de “țigani” nevorbitori, rudari cred,

din partea tatălui și a mamei. După terminarea liceului, mergând
la „Ziua Porților Deschise” din cadrul Universității din București și
văzând că am posibilitatea să studiez limba rromani, am hotărât să-
mi continui studiile pe această direcție. Familia mea a privit cu
mândrie faptul că eu urma să învăț limba rromani, întrucât aveam
prieteni rromi, vorbitori de limbă, iar nouă ne părea rău că nu știm
să vorbim și nu-i înțelegeam. Profesorii mei de la liceu însă nu au
fost de aceeași părere, neînțelegând de ce eu, o elevă atât de bună,
am ales să studiez această limbă. Cred că eram puțin nehotărâtă, însă
mi-aduc aminte că în momentul în care am mers să mă înscriu, am
întâlnit-o pe doamna Delia Grigore, care m-a convins pe deplin, așa
că am intrat la Facultatea de Limbi Străine, la secția Arabă-
Rromani.
Bineînțeles că au urmat veșnicele întrebări, care îmi sunt
adresate încă și azi: "Dar cum, se studiază așa ceva la facultate?”,
„Și limba asta nu are gramatică, nu-i așa?”, „Există alfabet, se scrie
în țigănește?" - urmate de o uimire totală din partea interlocutorului,
când aude răspunsurile mele afirmative, și o satisfacție a mea când
le adresez eu întrebarea: "Ați putea vorbi o limbă fără gramatică?".
Așadar, am studiat limba rromani răstimp de patru ani, din
2004 până în 2008, și - având în vedere combinația mea "ciudată" de
limbi, arabă – specialitatea principală și rromani – secundară, aceasta
114 Gheorghe SARĂU
din urmă mi s-a părut ușoară și mi-am însușit destul de repede

cunoștințele, mulțumită profesorilor mei, Gheorghe Sarău și Delia
Grigore, reușind să obțin note de 10 cam pe la toate examenele.
Acesta a fost pentru mine startul, însă - așa cum ni s-a spus la
facultate - un filolog trebuie să studieze și să învețe o limbă pe tot
parcursul vieții, să se perfecționeze, întrucât tot timpul va avea
ceva de învățat. Pentru mine, ca nevorbitoare, ceea ce am învățat
în timpul facultății a constituit baza, însă pe parcursul anilor ce au
urmat, pot spune că am ajuns să cunosc limba rromani cu adevărat,
cu particularitățile și "finețurile" ei, datorită faptului că - auzind și
vorbind zilnic această limbă - am reușit să mi-o însușesc și să gândesc
în ea. Și asta mulțumită soțului meu, vorbitor nativ, pe care l-am
întâlnit tot la secția de limbă romani (aici trebuie să amintesc rolul
Deliei de "ursitoare", care, după ce ne-a văzut contrazicându-ne, a
spus: "Ăștia doi sigur se iau!"). Acesta este un motiv în plus să fiu
mândră că am ales să-mi redescopăr trecutul, să învăț limba
strămoșilor mei.
Așadar, acum, uitându-mă în spate, la anii care au trecut,
sunt bucuroasă de alegerea făcută, de experiențele trăite, de oamenii
pe care i-am cunoscut, profesori și colegi, sunt mulțumită că am
reușit, cu ajutorul lor, să-mi răspund la unele din întrebările pe care
le aveam, chiar dacă nu la toate, unele mai au de așteptat, și, de
asemenea, sunt mândră că acum și eu, la rândul meu, predau limba
rromani, ajutându-i pe alții să descopere sau să redescopere limba
rromani, o limbă atât de veche și plină de secrete, care așteaptă să
fie descoperite”.
Vizite la catedră ale unor personalităţi din străinătate

În toamna anului 2004, cadrele didactice Julieta Moleanu şi Gheorghe Sarău s-au
ocupat de organizarea vizitei prof. indian Abhijit Ghosh, la Facultatea de Limbi şi
Literaturi Străine şi la Departamentul IDD CREDIS - Universitatea din Bucureşti, acesta
susţinând prelegeri în datele de 5 şi 6 noiembrie 2004.
În afara sa, secţia a mai fost vizitată, între 2004–2010, de specialiști și
personalități, ca, de ex.: Liliana Kovacheva (Ministerul Educaţiei din Bulgaria), Jean
Pierre Liegeois (Univ. Sorbona – Paris), A. Besir (Universitatea din Veliko Tarnavo), Ela
Veress (cercetător - SUA), dr. Rajko Djurić (scriitor rrom, Serbia), dr. Marcel Courthiade
(INALCO Paris), Duško Jovanović (reprezentant guvernamental rrom, Novi Sad) ș.a.
3. Secția A. limba și literatura rromani – 10 serii anuale cu durata de 3 ani

universitari fiecare (cu începere din anul universitar 2005/ 2006 – promoție:
2008 - și terminând cu anul universitar 2016/ 2017 – promoție: 2017)
S-a văzut, cu începere din anul universitar 2004/ 2005, efectivul de cadre
didactice al secției se măreşte, pe lângă conf. dr. Gheorghe Sarău şi lect. dr. Delia
Grigore, fiind cooptată şi drd. Julieta Adina Moleanu (căsătorită pe numele Rotaru),
colaborator care a asigurat cursuri de sanscrită/ civilizaţie şi cultură veche indiană, între
timp devenind doctor în indo-europenistică.
În primăvara anului 2005, înainte de a se configura o secție principală A. limba și
literatura rromani, a existat o a doua (şi ultima) “încercare” a profesorilor de la secţia de
limba şi literatura rromani, respectiv, a şefei Catedrei de limbi orientale (doamna prof. dr.
Florentina Vişan), încât cele două specializări - “hindi” și “rromani” - să coexiste în
continuare într-o firească structură, ca o catedră unică de “indianistică (hindi - rromani)”,
dar cadrele didactice de la limba hindi au refuzat, inexplicabil, oferta (asist. drd. Sabina
Popârlan şi lect. drd. Laurenţiu Theban).
În acest context, cu începere din anul universitar 2005/ 2006 secţia B. Limba și
literatura rromani, la decizia cadrelor didactice ale secției și a conducerii FLLS, se
transformă în secţie principală A. limba rromani - o limbă străină/ maternă/ româna și -
grație legislației “Bologna” – studiile nu se mai desfășoară pe durata a 4 ani, ci în decurs
de 3 ani universitari (6 semestre).
Interesul pentru această nouă secţie a fost într-atât de mare, încât - pentru cele 16
locuri prevăzute pentru anul universitar 2005/ 2006 - s-au prezentat 40 de candidaţi rromi
şi au fost admişi 20. Din anul univ. 2006/ 2007 şi în continuare au fost acordate câte 21
de locuri anual, căci s-au adăugat, în fiecare an, și câte 5 locuri în regim de taxă.
a. Admiși în anul universitar 2005/ 2006, A. limba și literatura rromani, 3

ani (după noul sistem “Bologna”) cu licență planificată pentru 2008
Bădoi Ana-Maria, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, în anul
univ. 2005/ 2006 (an I); studii întrerupte în an I.
Baicu Ionela Deli, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura coreeană, în
anul univ. 2005/ 2006 (an I), abs. în 2008, licență în februarie 2010 (2011?).
Bălan Iuliana, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi. Reluare de
studii în an univ. 2005/ 2006 (în prealabil a urmat doi ani la limba și literatura italiană –
B. Indianistică (hindi - rromani), cu înscriere în anul univ. 2003/ 2004 (an I), dar a
întrerupt); abs. și licență în 2008.
Borcoi Jupter, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, în anul
Bornescu Mariana, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, 3 ani:
în anul univ. 2005/ 2006 (an I); studii întrerupte în anul III, repetă an III, în anul univ.
2008/2009, dar nu finalizează prin examen licență.
Ceamă (Ciocârlan) Corina, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
română, 3 ani: în anul univ. 2005/ 2006 (an I); abs. și licență în 2008.
116 Gheorghe SARĂU
Chiriac George Alexandru, A: limba și literatura arabă – B. limba și literatura rromani,

4 ani: în anul univ. 2004/ 2005 (an I), la A. limba și literatura arabă – B. limba și
literatura spaniolă (sau italiană ?); apoi, din anul II (an univ. 2005/ 2006) se transferă la
A. limba și literatura rromani – B. limba și literatura arabă, ajunge în anul IV, dar nu
finalizează studiile cu anul respectiv.
Cristil - Chircu Daniela Ștefania, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
română, 3 ani: în anul univ. 2005/ 2006 (an I); abs. și licență în 2008.
Dinu Elena, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, în anul univ.
2005/ 2006 (an I); studii întrerupte în an II (anterior a urmat și a absolvit CREDIS, CT,
adm. 2004, abs. 2008).
Dumitru Nicu Adrian, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, 3
ani: în anul univ. 2005/ 2006 (an I); abs. și licență în februarie 2010.
Ginghină Natalia, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura coreeană, în
anul univ. 2005/ 2006 (an I); studii întrerupte (an înghețat în an II).
Huideş Cristina, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, în anul
univ. 2005/ 2006 (an I); studii întrerupte și reluate în 2007-2008 (an I), cu examen de
licenţă în anul 2010 v. an univ. 2007-2008
Ionescu Rucsandra, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, în anul
Iordache (Ion) Daniela, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, 3
ani: în anul univ. 2005/ 2006 (an I); abs. și licență în 2008. Anterior, a urmat și a absolvit
secția de institutori-limba rromani la CREDIS (DB, adm. 2002, abs. 2006
Manda Aniţa, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, 3 ani: în anul
univ. 2005/ 2006 (an I); abs. și licență în 2008.
Moise Violeta, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, în anul
univ. 2005/ 2006 (an I); studii întrerupte în anul II.
Pădure Cristian Tudor, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, 3
ani: în anul univ. 2005/ 2006 (an I); abs. și licență în 2008. Masterat în traducerea
textului literar contemporan (FLLS, Univ. București). Doctorand la INALCO Paris, cu o
temă din domeniul limbii rromani.
Savele Andreea, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura coreeană, în anul
univ. 2005/ 2006 (an I); studii întrerupte după an I.
Scripcariu Petronia, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, în
anul univ. 2005/ 2006 (an I); studii întrerupte în an I.
Staicu Jan, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, în anul univ.
2005/ 2006 (an I); studii întrerupte în an III, reluate în 2008/ 2009, dar nefinalizate.
Stan Petre Laurenţiu, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura persană, în
anul univ. 2005/ 2006 (an I); studii întrerupte în an I.
Stocheci Ana Maria, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, 3
ani: în anul univ. 2005/ 2006 (an I); abs. și licență în 2008.
În afară de cele 21 de locuri ocupate s-au mai înscris încă 15 candidați care au
fost respinși (din lipsă de locuri), dar care merită tot respectul nostru: Anton Gina, Barta
Loredana, Cazacu Mariana, Căldăraru Marius, Chircu Cristil Pantilie, Chirtoc Amalia,
Cordovan Ionel, Durduc Maria, Filip Tatiana, Gugoașe Auraș, Motaș Elena, Preda
Panțiru Mihaela, Stoica Gabriel, Țirigan Daniela, Vintilă Daniela.
Ce spun foștii studenți?
Corina Ceamă
- profesoară de limba rromani
- din 2016, inspectoare pentru incluziune educațională în
Ministerul Educației Naționale
“Trecuseră trei ani de la pierderea cuiva drag, trei ani de

când orice vis frumos mi se năruise, credeam că totul “s-a stins”
odată cu plecarea lui Sus… Însă, în vara anului 2005, o voce „m-a
trezit”: “Nu ați pierdut nimic, veniți la Limbi Străine…” Era vocea
unui bărbat despre care se spunea că “este un om rău, la care nu se
poate ajunge cu ușurință”, vocea cuiva care avea să se dovedească,
în fapt, un om bun.
Așa începe povestea mea, legătura mea cu limba rromani. Mă
pregăteam să devin studentă la Facultatea de Științe Sociale, dar
doream, totodată, să și lucrez, pentru a-mi sprijini mama, rămasă cu
trei fete. Auzisem că e posibil să devii profesor de limbă și literatură
rromani, urmând un curs de vară. Așa că am apelat la o cunoștință,
care era profesoară de limbă rromani pe atunci, să-mi mijlocească
înscrierea la acele cursuri. Deși îmi promisese că se va ocupa,
“desigur” nu s-a întâmplat această „minune” și a trebuit să-l
descopăr singură pe d-l profesor Sarău, care, în momentul în care l-
am contactat pentru a afla data desfășurării cursului, mi-a spus, cu
părere de rău, că nu mă regăsesc în lista dumnealui, printre viitorii
cursanți propuși de la nivel local, însă m-a încurajat, spunându-mi
că nu am pierdut nimic, dimpotrivă, din acel an, avea să ia ființă
secția de limbă și literatură rromani ca specializare principală și că
pot să mă înscriu la facultate. Eram puțin confuză, deoarece nu
știam nimic despre limba rromani; auzisem un singur cuvânt până
atunci: khanći “nimic”.
Totuși - întrucât fusesem indusă în eroare că voi merge la acel
curs de vară și totul se dovedise a fi minciună – m-am ambiționat să
merg la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, renunțând la
Facultatea de Științe Sociale. Astfel, venind la facultate, am ajuns
118 Gheorghe SARĂU
să-l cunosc pe “domnul Sarău acela rău”, care, de fapt, s-a dovedit a
fi, pentru mine, parte a familiei mele, un om care m-a ridicat de
multe ori atunci când “furtunile vieții” erau pe cale să mă doboare.
Așteptam cu nerăbdare cursurile pe care le ținea dumnealui,
întrucât, și dintr-o glumă, aveam ce învăța de la un om cu un real
tact pedagogic, dăruit în ceea ce făcea, experiența dumnealui de
viață transformând-o, cu măiestrie, în „material didactic”; îmi
amintesc, la cursurile noastre, îmi spunea mereu: “Corina, nu mai
fi roaba dicționarului!”.
Odată, la unul din examene, ne-a păcălit pe toți, spunându-ne
să fim atenți doar la foile noastre de examen, întrucât fiecare are
câte un subiect diferit, potrivit potențialului său, așa că toți am
încercat să răspundem exigențelor domnului profesor, să nu-i înșelăm
așteptările. Când, de fapt, ce să vezi?! Cu toții am avut același
subiect! Dânsul se amuza copios în acel moment, iar noi, studenții,
nu înțelegeam ce se întâmplă, deoarece rar îl văzusem să râdă cu o
poftă de copil.
După finalizarea facultății, m-am întors acasă, la Brăila,
unde, ani de-a rândul, am întâlnit enorm de multe “obstacole”,
prejudecăți, în drumul pe care-l aveam de parcurs pentru a duce
mai departe “spiritul Sarău”. Cu toate acestea, de fiecare dată, d-l
profesor Sarău îmi întindea câte o mână, motiv pentru care, în anul
2011, am decis să-i mulțumesc, prin inițierea unicului concurs și azi
de “creație literară rromă”, ce poartă numele poetului „Ștefan Fuli”.
Visul meu s-a concretizat la finalul anului școlar 2011/ 2012, când a
debutat competiția națională la Școala Gimnazială Șuțești, moment
în care și elevii, și ceilalți colegi, dar și părinții elevilor au început să
privească limba rromani ca pe un “obiect normal”. Dorința mea, de
când eu însămi am început studiul acestei limbi, necunoscute mie
până la venirea la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine,
devenise realitate. Astfel, școala în care predam, județul Brăila – de
asemenea - au început să fie cunoscute în țară, dar și peste hotare,
exact datorită rezultatelor excelente obținute de elevii care au
“gustat “ din frumusețile acestei limbi, la început nici de ei cunoscută.
Toate acestea au fost posibile datorită omului care și-a
dedicat viața limbii rromani, profesorului meu de suflet, cum îmi
place să-i spun, d-lui profesor Gheorghe Sarău”.
Cristian Pădure
- drd. INALCO – Sorbone, Paris Cité
- fost profesor titular de limba rromani la Şcoala Generală
Vizureşti, jud. Dâmbovița și fost asistent universitar la
INALCO
Catedra de limba și literatura rromani o secţie de terapie

intensivă pentru limba rromani
„Nu de puţine ori m-am întrebat dacă sunt eu cel care a ales
limba maternă rromani să devină pilon al carierei mele sau limba
rromani este cea care m-a ales pe mine, ca pe unul din promotorii
ei. Născut într-o familie de rromi argintari, vorbitori de rromani,
am perceput limba rromani, până în clasele gimnaziale, ca fiind un
simplu cod secret şi intim, util în comunitate, dar cu care riscai să
te faci de ruşine dacă prietenii gajei aflau că îl ştii.
Începând cu clasa a V-a, când am început să înţeleg cum e cu
gramatica (ştiu, s-a întâmplat cam târziu!), inevitabil am început
să corelez diferitele părţi de vorbire ale limbii române studiate cu
cele din rromani, încercând chiar să ordonez o conjugare după
modelul din română care, bineînteles, nu mi-a ieşit, însă eram foarte
mândru şi entuziasmat să văd, pentru prima dată în viaţă, nişte
cuvinte scrise în rromani, neavând nici cea mai vagă idee că
această limbă se studia deja, după manuale, de aproximativ 10 ani
în cadrul Universităţii Bucureşti sau că trecuseră deja vreo 450 de
ani de la atestarea primelor cuvinte scrise în rromani.
În fine, entuziasmul meu avea să dispară puţin câte puţin, dar
sigur, pe măsură ce aveam să aflu cât de „naşpa” e să fii “ţigan”, şi, în
inerţia mea de a deveni un bun gajeu ca toţi ceilalţi adolescenţi de la
liceu, am pierdut voit carneţelul cu „gramatica rromani”, dar şi
„accentul ţigănesc”, care, până la liceu, mă dădea în vileag că sunt
vorbitor de limbă rromani, de fiecare dată când vorbeam în
română, crezând eu că accentul meu şi limba mea maternă sunt
principalii vinovaţi pentru slaba stimă de sine pe care o aveam.
După terminarea liceului, în vara anului 2005, într-o
duminică s-a produs un “big-bang” în universul pe care îl
120 Gheorghe SARĂU
rezervasem limbii rromani. Limba rromani a mea, fără formă şi

dimensiuni, a ieşit din starea sa de singularitate şi, în urma unei
explozii a reperelor despre limba mea maternă, aceasta a continuat
neîncetat să se extindă în universul amintit. În acea zi, i-am auzit
vorbind pe domnul profesor Gheorghe Sarău si pe doamna profesor
Delia Grigore despre limba rromani şi studierea acesteia la
Universitatea Bucureşti; erau invitaţi în cadrul celebrei emisiuni
Duminica în familie. A fost un şoc să văd la televizor nişte persoane
care vorbeau rromani, iar moderatoarea, teleasta Mihaela
Rădulescu, şi ceilalţi invitaţi vorbeau altfel despre rromi şi nu în
maniera în care presa mă obişnuise. Pe de altă parte, faptul că
„rromani”-ul avea onoarea de a fi studiat la Universitatea din
București avea să îmi bulverseze percepţia privind locul său în
raport cu celalalte limbi (azi aş spune că şi Universitatea din
București ar putea fi onorată că, iată, de 25 de ani, acolo se studiază
această nobilă limbă!).
Oricum, după acea duminică, am ştiut că am un motiv în plus
să iau BAC-ul, se născuse în mine supremul vis de a merge la
facultate, deşi resursele materiale şi “background-ul” educaţional al
familiei mele (ba chiar al întregii comunităţi!) îmi indicau clar cât
de minime erau şansele mele să devin şi să mă menţin student (în
acel moment eram singurul din familia mea extinsă care avea mai
mult de 7 clase...).
Cu un entuziasm excesiv şi cu o voinţă de fier am reuşit să
devin unul dintre cei 26 de studenţi (dacă nu mă înşel) ai catedrei de
rromani din cadrul Universităţii Bucureşti, cu studii între 2005-
2008, promoția 2008, unde aveam să descopăr noi dimensiuni legate
de ceea ce cunoscusem eu până atunci despre rromi şi despre limba
lor. Dimensiuni atât de noi, încât îmi era foarte greu să le accept şi,
ca atare, opuneam rezistenţă în procesul de instruire; eu, ca
vorbitor nativ, nu puteam accepta că „sasto-vesto” însemna
„sănătos-voios”, mă rog, inițial “întreg și liber”, căci pentru mine era
doar „sastevesto”, sănătos, sau că „ pusuki”, şorţul femeii, putea fi
„posotǐ”, buzunarul bărbatului. Deşi justificată această rezistenţă din
primul an de facultate, nu pierd nici o ocazie, când le pot mulţumi
celor doi profesori, Delia Grigore şi Gheorghe Sarău, pentru
răbdarea care au avut-o cu noi.
În 3 ani de licenţă şi 2 de master, petrecuţi în acea sală de curs

mică din capătul holului de la etajul doi al Facultăţii de Limbi şi
Literaturi Străine de pe Pitar Moş, s-a definit un Cristian Pădure
departe de ceea ce se preconiza a fi. Acea micuță sală de curs,
însufleţită de profesori cu inimă mare, a schimbat destine în
cascadă şi a funcţionat ca o secţie de terapie intensivă pentru limba
rromani; şi spun în cascadă, deoarece fiecare dintre noi, absolvenţi
ajunşi profesori, ori cercetători sau militanţi în apărarea limbii, cel
puţin, am influenţat alte fragede destine în acelaşi spirit deprins pe
Pitar Moş, în “Cabinetul de rromani și indianistică”.
Am putea să ne întrebăm ce face din această catedră de
rromani o catedră specială, de ce nu ar fi ca oricare altă catedră de
la oricare altă specializare din oricare altă facultate? Analizând
propriul exemplu, sunt de părere că diferenţa este făcută tocmai de
diferenţa mult prea mare dintre produsul brut (liceanul rrom) şi
produsul final (absolventul) „prelucrat”, “șlefuit” la această catedră!”
*
Daniela Cristil – Chircu

-metodistă pentru limba, istoria și tradițiile rromilor,
învățătoare la Școala nr. 3 Zimnicea, județul Teleorman
Am ajutat și eu cât am putut pregătirea la metodica predării

limbii rromani
“Acum 18 de ani, mai precis în iulie-august 1999, am

participat la prima şcoală de vară de limba rromani, organizată la
Satu Mare, cea mai lungă, dar şi cea mai frumoasă! Trebuie să
mărturisesc că m-am înscris la aceste cursuri prin intermediul unei
colege, care primise materiale informative referitoare la debutul
învăţământului pentru rromi, care atunci începea să se contureze.
Odată ajunsă la destinaţie, am avut deosebita plăcere de a cunoaşte
oameni minunaţi, în primul rând pe profesorii formatori Gheorghe
Sarău, Camelia Stănescu, Salomeea Romanescu, Delia Grigore şi, nu
în ultimul rând, pe Mirena Cionca – „profa” grupei noastre, de la
care am învăţat primele noţiuni de limba rromani - dar şi colegi
122 Gheorghe SARĂU
deosebiţi, cu care am legat prietenii ce se menţin şi în prezent,

precum Mariana Cozma, Loredana Mihaly, Aniţa Constantin.
Fără subiectivism, spun despre această primă şcoală de vară că a
fost cea mai frumoasă, deoarece - spre deosebire de toate celelalte la
care am participat - în ciuda faptului că eram 60 de cursanţi,
formam, totuși, un tot unitar. Eram nedespărţiţi atât la cursuri, cât
şi la distracţii, colaboram, ne ajutam, participam toţi la tot şi la
toate, în frunte cu profesorii care ne dădeau concursul. La Satu
Mare, s-a îmbinat cel mai bine utilul cu plăcutul!
Din toamna anului 1999, m-am implicat în predarea limbii
rromani la şcoala unde funcţionam şi am continuat colaborarea cu
profesorii şi cu colegii, participând la multe acţiuni derulate de
Minister în parteneriat cu diferite O.N.G.-uri (P.E.R., Salvaţi copiii,
Partida Romilor etc.), precum: tabere interculturale şi pentru
rromi, cursuri de formare, olimpiade, concursuri ș.a.
Începând din 2002, la recomandarea şi iniţiativa domnului
profesor Gheorghe Sarău, am predat în cadrul şcolilor de vară
următoare “metodica predării limbii rromani”. În toată această perioadă
am colaborat foarte bine cu toţi colegii formatori şi cu toți cursanţii,
cu mulţi păstrând o strânsă colaborare şi în prezent datorită
implicării în diferite acţiuni ale învăţământului pentru rromi, fie în
calitate de inspectori şcolari, profesori, mediatori şcolari. Împreună
cu Olga Mărcuş, Ionel Cordovan şi Elena Motaş am lucrat la
programele şcolare de limba rromani pentru clasele I-IV, V-VIII,
IX-XII, sub atenta coordonare a profesorului Gheorghe Sarău.
Exista o mobilizare generală pentru promovarea învăţământului
în limba rromani, mobilizare ce pornea de sus în jos (minister -
inspectorate şcolare – şcoli – profesori - elevi), toţi aceşti factori
implicându-se în diferite proiecte şi acţiuni, atât la nivel local,
judeţean şi naţional, ceea ce a condus la o perioadă de înflorire a
învăţământului pentru rromi.
De asemenea, tot la iniţiativa domnului profesor Sarău, a fost
introdusă, în cadrul Universităţii Bucureşti, la Departamentul
CREDIS, specializarea “Institutori - Lb. rromani”, apoi „Institutori
– Învăţământ primar”, având ca direcţie de studii Limba Rromani.
Tot în această perioadă, a fost acreditată şi secţia de Limba rromani
din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii
Bucureşti, a cărei studentă am fost şi eu, în perioada 2005-2008.
Fiind la forma de învăţământ – zi, trebuie să recunosc, toată această

perioadă a studiilor mele a fost extrem de aglomerată, deoarece
trebuia să alerg între serviciu şi cursuri, dar - în aceeaşi măsură – a
fost un crâmpei de viață frumos şi emoţionant. Am retrăit emoţiile
unei şcolăriţe, mai ales în timpul sesiunii, la examenele orale, dar şi
la cursuri şi seminarii, unde trebuia să participăm cu materiale şi să
avem intervenţii pertinente. Deseori am fost invadată de sentimente
ciudate, de jenă, de teamă, ca nu cumva să fiu întrebată ceva şi să nu
dau răspunsul corect, spre deosebire de colegii foarte tineri cărora
nici nu le păsa prea mult dacă vor trece sau nu examenul...
În aceşti trei am avut parte de experienţe şi întâmplări
plăcute, trăite în timpul facultăţii, dar şi mai puţin plăcute, ca
atunci când - la un examen de ILR - profa ne-a picat pe toţi cei de
la secția rromani, numai pentru că a enervat-o o colegă, care,
chipurile, se grăbea... şi a intrat printre primii! La fel, când am
purtat un dialog mai puţin decent cu un profesor pe care noi îl
consideram student, iar la finalul discuţiei... ni s-a adresat,
uitându-se la ceas: „E… am aşteptat destul! Cred că e timpul să
începem cursul!” Apoi, a fost nostim, am râs, când ne-am văzut
repartizate la opţionalul de... “Literatură erotică”, pentru că acolo
mai erau locuri, dar până la urmă a fost super!
Cu încurajarea majorităţii profesorilor, cu ajutorul deosebitelor
mele colege Iulia Borisov de la rusă şi Corina Ceamă de la rromani,
care îmi aduceau cursurile la care nu puteam fi prezentă, în ciuda
rigurozităţii şi durităţii câtorva profesori care se credeau
“Dumnezei”, am absolvit cu examen de licenţă cursurile facultăţii cu
specializarea Limba rromani – Limba română.
Îmi amintesc cu plăcere de criza de timp de care am suferit
cumplit în aceşti trei ani, când mergeam cu colegele să mâncăm
ceva pe apucate, traversam neregulamentar prin faţa Universităţii,
până... am luat şi amendă; călătoream pe scara tramvaiului,
pierdeam ultimul mijloc de transport spre destinaţie şi trebuia să
fac autostopul şi alte întâmplări de care acum mă amuz.
În toată această perioadă, începând cu 1999 până în prezent,
am trăit momente unice alături de profesorii formatori, colegi,
cursanţi şi elevi. Pe parcursul şcolilor de vară, cursurilor de
formare, al olimpiadelor, concursurilor, al întâlnirilor de lucru am
înţeles că sunt anumite trăsături de caracter care trebuie să primeze
124 Gheorghe SARĂU
întotdeauna, pentru a fi o persoană de încredere, pe care ceilalţi se

pot baza: sinceritate, corectitudine, seriozitate, implicare, deschidere,
colaborare, asumarea greşelilor - fără de care munca în echipă nu s-
ar bucura de succes. Individualismul, egoismul, aroganţa, indiferenţa,
scopurile personale s-au dovedit de multe ori ineficiente, ba mai
mult, au condus la dezechilibre şi stări tensionate în rândul celor
implicaţi. Tocmai din aceste motive, fiind martoră la astfel de
situaţii critice uneori, în toate acţiunile şi activităţile la care am participat
am încercat să-mi exploatez trăsăturile caracteriale, încercând să fiu pe
măsura aşteptărilor, să duc la bun sfârşit ceea ce aveam de făcut, în
ciuda faptului că, uneori, poate, i-am incomodat pe unii”.
b. Admiși în anul universitar 2006/ 2007, A. limba și literatura rromani,

3 ani (după noul sistem “Bologna”) cu licență planificată pentru 2009
Baicu Valentin, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura italiană, 3 ani:

în anul univ. 2006/ 2007 (an I); întrerupe studiile în an II.
Bornescu Mariana, inițial, se înscrie la A: limba și literatura rromani – B. limba și
literatura română, 3 ani: în anul univ. 2005/ 2006 (an I), apoi întrerupe studiile în anul
III; reînscrisă în an III, în 2008/2009, dar nu finalizează studiile prin licență.
Cernat Cornel Alexandru, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
hindi, în anul univ. 2006/ 2007 (an I); întrerupe studiile în an III.
Cobzaru Laurențiu David, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
română, 3 ani: în anul univ. 2006/ 2007 (an I), abs. în 2009, iar licența o ia
în februarie 2010.
Cotarcea Cristian Alexandru, înscris la secția A: limba și literatura rromani în anul
univ. 2006/ 2007 (an I), dar întrerupe studiile.
Deladara Cosmin, înscris la secția A: limba și literatura rromani în anul univ. 2006/
2007 (an I); întrerupe studiile în an I.
Dincă Răducanu Anișoara, înscrisă la secția A: limba și literatura rromani, în anul
univ. 2006/ 2007 (an I); întrerupe studiile în anul I.
Domiloiu Ana – Maria Luminița, A: limba și literatura rromani – B. limba și
literatura suedeză, 3 ani: în anul univ. 2006/ 2007 (an I), abs. în 2009, iar licența
în februarie 2011.
Durduc Maria, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, în anul
univ. 2006/ 2007 (an I); întrerupe studiile.
Ene Anișoara, înscrisă la secția A: limba și literatura rromani în anul univ. 2006/
2007 (an I), neîncepere studii (taxă).
Ene Mihaela, înscrisă la secția A: limba și literatura rromani în anul univ. 2006/ 2007
(an I); întrerupe studiile (taxă).
Faur (Pop) Irina, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, 3
ani: în anul univ. 2006/ 2007 (an I); abs. și singura din serie cu licență dată și obținută
în iunie 2009.
Fieraru Doina Georgeta, înscrisă la secția A: limba și literatura rromani, în anul
univ. 2006/ 2007 (an I); întrerupere studii în an I (taxă).
Georgescu Ştefan Gheorghe, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
rusă, în anul univ. 2006/ 2007 (an I); întrerupere studii an II.
Iancu Mioara, înscrisă la secția A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2006/
2007 (an I); întrerupere studii în an I (taxă).
Izgor Ramona, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, 3 ani:
în anul univ. 2006/ 2007 (an I), abs. în 2009, iar licența în februarie 2010.
Mihai Florina Alexandra (Lili), A: limba și literatura rromani – B. limba și
literatura română, 3 ani: în anul univ. 2006/ 2007 (an I), abs. în 2009, iar licența
în febr. 2015.
Mițan Mihai, înscris la secția A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2006/ 2007
(an I); întrerupere studii în an I (taxă).
Miu Geta Marinela, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura engleză, în
anul univ. 2006/ 2007 (an I); întrerupe studiile în an II.
Moncea Ioan Mircea, înscris la secția A: limba și literatura rromani, în anul univ.
2006/ 2007 (an I); întrerupe studiile în an I (taxă).
Petrescu Ancuţa Costina, înscrisă la secția A: limba și literatura rromani, în anul
univ. 2006/ 2007 (an I); întrerupere studii în an I.
Popa Irina Alexandra, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, 3
ani: în anul univ. 2006/ 2007 (an I), abs. în 2009, iar licența în februarie 2010.
Preda Alina Ionela, înscrisă la secția A: limba și literatura rromani, în anul univ.
2006/ 2007 (an I); întrerupere studii în an I.
Rupa Marconi, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, 3 ani:
2006/ 2007 (an I, taxă), abs. în 2009; a încercat să-şi dea licenţa în februarie 2010, dar
nu a luat examenele premergătoare la română; fără licență.
Slăvescu Georgiana Raluca, înscrisă la secția A: limba și literatura rromani, în anul
univ. 2006/ 2007 (an I); întrerupere studii în an I.
Staicu Jan, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, în anul
univ. 2005/ 2006 (an I); studii întrerupte în an III, reluate în 2008/2009, dar
nefinalizate.
Stan Maria, înscrisă la secția A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2006/ 2007
(an I); întrerupere studii în an I (taxă).
Ştefan Jianca, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, în anul
univ. 2006/ 2007 (an I); întrerupe studiile în an II (taxă).
Ţirigan (Roxin) Daniela Viorica, A: limba și literatura rromani – B. limba și
literatura română, 3 ani: în anul univ. 2006/ 2007 (an I); abandonează studiile în anul
I, dar este readmisă din anul universitar 2011/2012 ca Roxin Daniela Viorica. În 2014
termină studiile și-și ia licența.
Vasile Agnita Marilena, înscrisă la secția A: limba și literatura rromani în anul univ.
2006/ 2007 (an I); întrerupere studii (taxă).
Velcu Năzdrăvan, înscris la secția A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2006/
2007 (an I); întrerupere studii în an I (taxă).
126 Gheorghe SARĂU
În toamna anului 2006, are loc la Bucureşti Vizita scriitorului rrom dr. Rajko
Djurić (Serbia, Germania), organizată împreună cu Centrul Național de Cultură a
Rromilor, cu Universitatea din Bucureşti - Departamentul de Învăţământ Deschis la
Distanţă CREDIS şi cu Partida Romilor. Cu acest prilej, se desfășoară o masă rotundă, în
data de sâmbătă 9 decembrie 2006, la Muzeul Literaturii Române, dedicată lucrării
„Dr. Rajko Djurić: I historia e rromane literaturaqi. Istoria literaturii rrome” (publicată
de Universitatea din Bucureşti: CREDIS, 182 p. Traducător: Sorin Georgescu; referent,
redactor, tehnoredactor: Gheorghe Sarău), prelegerea d-lui Dr. Rajko Djurić despre istoria şi
literatura rromilor, susținută în după amiaza aceleiași zile, la Universitatea din Bucureşti.
De remarcat faptul că specializarea Limba și literatura rromani a funcţionat, din 1992
şi până la sfârşitul anului universitar 2006/2007, în cadrul Catedrei de Limbi Orientale.
Merită consemnat efortul lect. dr. Delia Grigore și al studenților din cadrul secției
de limba și literatura rromani de a înființa o trupă de “teatru studențesc rrom”, Delia
Grigore având calitatea de coordonator și scenarist, iar actrița rromă, Vera Lingurar –
rolul de coordonator artistic al spectacolelor. Primul spectacol, “Rromanipen împotriva
rasismului” are loc la Sala «Pod» (Calea Plevnei 61, București) în ziua de luni, 4 iunie
2007, ora 20,00 (v. imaginea 48).
Ce spun cursanții?
Mariana Bornescu
- mediator sanitar rrom
Profesorilor mei: Voncu, Itu și Noveanu
“Voncu, Itu și Noveanu,

Trei profesori, trei maeștri,
Strălucesc la fel ca aștrii,
Dumnezeu a zis că sunt:
“Aura Duhului Sfânt”,
Căci atunci când ei vorbesc
Sufletul ți-l răcoresc,
Doamne, pe tustrei eu-i iubesc!
Au capul prea luminat,
Creierul lor e “minat”
De atâtea informații
Ce se absorb, le dau la alții,
Scriu volume, cărți, de toate,
Oare, sunt îngeri?... Se poate…
Îi iubesc atât de mult!

Nu regret că m-am născut…
Noveanu, Voncu şi Itu
Începutul și sfârșitul!
Cuvintele-s în zadar:
S-au născut… cu mare har,
Duhul Sfânt s-a pogorât,
Dumnezeu bine-a știut
El pe cine înnobilează
Dintre români, din tot neamul:
Pe Voncu, Itu și Noveanu!”
c.Admiși în anul universitar 2007/ 2008, A. limba și literatura rromani, 3 ani (după
noul sistem “Bologna”) cu licență planificată pentru 2010
Începând din anul universitar 2007/ 2008, secția A. limba și literatura rromani avea
să fie integrată Catedrei de Hungarologie, Rromani şi Studii Iudaice.
Dorneanu Ioana Ştefania, A: limba și literatura rromani – B.hindi, 3 ani:

2007/2008 (an I); abs. și licență în iunie 2010.
Drăgulin Florinel Alin, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
spaniolă, în anul univ. 2007/2008 (an I); întrerupere studii după anul I, reia studiile
în anul univ. 2008/ 2009 pentru o vreme, în an II, dar abandonează în final.
Enache Daniela, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura spaniolă,
2007/2008 (an I), nu intră la susţinerea lucrării de licenţă, deşi a terminat anul IV.
Gheorghe Silviu Ionuț, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
persană, 3 ani: 2007/2008 (an I); abs. și licență în iunie 2010.
Huideş Cristina Elena, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi;
relaurea studiilor în an univ. 2007-2008 (an I), începute în 2005/ 2006 (an I); abs. și
licență în iunie 2010.
Matei Marius Silviu, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura persană,
3 ani: 2007/2008 (an I), abs. iunie 2010, dar fără licență.
Olteanu Cătălina, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura spaniolă, 3
ani: 2007/2008 (an I); abs. și licență în iunie 2010. Masterat în traducerea textului
literar contemporan (FLLS, Univ. București).
Petre (Miloș) Ionela, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română,
3 ani: 2007/2008 (an I), abs. iunie 2010, dar fără licență; decedată, în 13 mai 2013.
Răducan (Radu) Elena, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
română, 3 ani: 2007/2008 (an I); abs. și licență în iunie 2010. Masterat în traducerea
textului literar contemporan (FLLS, Univ. București).
Stan Simona, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura spaniolă, 3 ani:
128 Gheorghe SARĂU
2007/2008 (an I); abs. și licență în iunie 2010.

Şchiopu Simona, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura persană,
2007/2008 (an I), în an II întrerupe anul, îl reia în an univ. 2009-2010 ca an II, în
final înregistrează abandon, cu studii nefinalizate.
În februarie 2010, în cadrul sesiunii speciale de licență, se prezintă la examene o

serie de restanțieri din diferite promoţii, anume: Baicu Deli, Cobzaru Laurențiu David
(Marius), Dumitru Nicu, Izgor Ramona, Popa Irina, Rupa Marconi și Tache Lepădatu. În
afară de Rupa Marconi au promovat cu toții.
Examenele de licență și susținerea lucrării de licență sunt promovate, în cadrul
sesiunii ordinare de licență, cea din iunie 2010, de către următorii absolvenți: Dorneanu
Ioana Ştefania, Gheorghe Silviu Ionuț, Huideş Cristina Elena, Olteanu Cătălina,
Răducan (Radu) Elena și Stan Simona. Acestora li se adaugă și trei absolvenți de la
hungarologie, ce au fost îndrumați de lect. dr. Delia Grigore: Vancsa Tiberiu Florian
(maghiară-germană), Cătălina Necureac (maghiară-portugheză), Janina Zepiș (maghiară-
franceză). Luca Cristina avea să-și finalizeze studiile cu licență în februarie 2012, iar
ceilalți nenominalizați mai sus au constituit pierderi în decursul celor 3 ani de studii:
Drăgulin Florinel Alin, Enache Daniela, Matei Marius Silviu, Petre (Miloș) Ionela și
Şchiopu Simona.
Cătălina Olteanu
-Activistă rromă
-Coordonatoare proiecte
“Aici am învățat să îmi cunosc trecutul și prezentul și să lupt

pentru a avea un viitor mai bun/.../”
„Când eram mică visam că voi ajunge mare și că voi face

cunoscută limba rromani prin crearea primului alfabet din lume.
Nu știam că la aceea vreme deja exista limba rromani și putea fi
studiată și la facultate. Timpul a trecut, dar dorința ca limba mea
maternă să devină cunoscută a rămas undeva ascunsă în inima mea.
În anul în care m-am decis să ma înscriu la o facultate, nu
am știut ce să fac și unde să mă duc... auzisem de Facultatea de
Limbi Străine, secția de limba rromani, căutând pe internet, dar nu
eram sigură că asta vreau să urmez.
Din păcate, în perioada liceului nu am avut contact cu
organizațiile rome, iar informația și metodele de comunicare
moderne erau abia la început. Așa că, mi-am pregătit două dosare
pentru admitere: un dosar pentru Facultatea de Administrarea

Afacerilor și al doilea pentru Facultatea de Limbi Străine.
Trebuie să recunosc că imi doream să fiu admisă la prima
facultate, chiar dacă la cea de-a doua am simțit un fior atunci când
Delia Grigore m-a întâmpinat și mi-a spus că speră să mă vadă în
toamnă.
Nu am fost admisă la prima facultate din cauza unei singure
sutimi între mine și o altă candidată. Bani nu aveam să îmi plătesc
taxa, așa că mi-am depus dosarul la Facultatea de Limbi Străine,
rromani-spaniolă, unde fusesem acceptată la buget.
A fost destul de greu la început și asta pentru că dialectul
meu este cel ursăresc, iar la facultate învățam o limbă nouă și
oarecum străină. Uitasem cuvinte și fraze specifice limbii și asta
pentru că în liceu nu am putut vorbi sau folosi limba. De multe ori,
temele le făceam cu bunica prin telefon.
Facultatea (licență și master) pe care am studiat-o mi-a oferit
ocazia să cunosc oameni minunați, prieteni și colegi cu care lucrez
împreună. Tot aici am auzit și învățat pentru prima dată că romii
au fost sclavi și că în perioada celui de-al Doilea Război Mondial au
fost deportați.
Nu cred în destin și asta pentru că sunt de părere că destinul
ți-l alegi singură. Am ales această facultate fără să mă gândesc că
îmi va schimba planurile de viitor, viața și familia mea. Poate că și
facultatea m-a ales pe mine, o copilă romă fără planuri mari și bani
mulți, dar plină de curaj și dornică să schimbe lumea din jurul ei.
Nu am să uit niciodată orele în care Delia ne povestea despre
cine suntem noi ca popor, suferința noastră și cât de important este
să luptăm pentru drepturile noastre. Aici am învățat să îmi cunosc
trecutul și prezentul și să lupt pentru a avea un viitor mai bun eu
și generațiile următoare.
În anul al 3-lea de facultate am aplicat pentru un job la o
fundație pentru romi și asta pentru că îmi doream să văd ce aș
putea face dacă mi se va oferi ocazia. Timpul a trecut și astăzi sunt
în aceeași fundație promovând drepturile noastre ca minoritate.
Dincolo de aria academică, consider că secția de limba
rromani are și un rol simbolic: să sădească în fiecare student/
studentă dorința de a lupta și spera la un viitor mai bun pentru
minoritatea noastră. Cred asta cu tărie”.
130 Gheorghe SARĂU
d. Admiși în anul universitar 2008/ 2009, A. limba și literatura rromani, 3

Bocea Stela Ioana, adimisă la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura

română, în anul univ. 2008/ 2009 (an I), dar abandonează studiile în anul I; le reia
apoi, în anul univ. 2009/2010, tot în an I, dar le abandonează în final.
Căruţă Bianca, admisă la A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2008/ 2009 (an
I); studii neîncepute în anul I, mergând la cealaltă facultate la care fusese admisă.
Cordovan Ionel, admis la A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2008/ 2009 (an
I); studii întrerupte în anul I. A urmat însă, ulterior, masteratul “Traducerea textului
literar rrom” în cadrul secției, pe baza studiilor anterioare “institutor – limba rromani”
(CREDIS, șef prom. 2003) și PIPP (pedagogia învățământului primar și preșcolar,
Univesitatea din Oradea). În prezent, drd. în domeniul limbii rromani.
Drăgulin Florinel Alin, admis inițial la A: limba și literatura rromani – B. limba și
literatura spaniolă, în anul univ. 2007/2008 (an I); întrerupe studiile după anul I, le
reia în anul univ. 2008/ 2009 (an I), iar în anul II le abandonează.
Fekete Gheorghe, admis la A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2008/ 2009
(an I); studii întrerupte în anul I.
Fieraru Doina Georgeta, admisă la A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2008/
2009 (an I); studii întrerupte în anul I.
Filișan Ionuț, admis la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura engleză,
3 ani: în anul univ. 2008/ 2009 (an I); abs. și licență în iunie 2011. Masterat în ştiinţe
politice SNSPA, 2011-2013.
Fleican Florin, admis la A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2008/ 2009 (an
I), dar le întrerupe în anul I. Anterior a fost înscris la A: limba și literatura română - B.
limba și literatura rromani, în an univ. 1998/ 1999 (an I), dar le-a întrerupt tot în anul
I; A urmat apoi CREDIS.
Gogan Alexandra Elena, admisă la A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2008/
2009 (an I), dar nu începe studiile.
Luca Cristina Maria, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura germană,
3 ani: în anul univ. 2008/ 2009 (an I); abs. în 2011, cu licență în febr. 2012.
Lungu Oana, admisă la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura arabă, 3
ani: în anul univ. 2008/ 2009 (an I); abs. și licență în iunie 2011. A urmat apoi dreptul
la Universitatea “D. Cantemir”.
Negoi Elena-Andreea, admisă la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
engleză, 3 ani: în anul univ. 2008/ 2009 (an I). Fără licență.
Palfi - Tamas Noemi, admisă la A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2008/
2009 (an I); studii întrerupte în anul I. A urmat însă PIPP la UNiversitatea din Oradea
și numeroase cursuri de limba rromani, devenind co-autor manual pentru limba
rromani, cl. a VI-a.
Popa Ioana, admisă la A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2008/ 2009 (an I);
studii întrerupte în anul I.
Răducu Radu Răzvan, admis la A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2008/

Sandu Corina, admisă la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
franceză, 3 ani: în anul univ. 2008/ 2009 (an I), susţine câteva examene de licenţă și o
obține în februarie 2013.
Sandu Irina Georgeta, admisă la A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2008/
Tache (Colica) Roxana Nicoleta, admisă la A: limba și literatura rromani, în anul
univ. 2008/ 2009 (an I), dar nu începe studiile.
Tudor Rodica-Elena, admisă la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
engleză, 3 ani: în anul univ. 2008/ 2009 (an I); abs. și licență în iunie 2011. Masterat
în lingvistică la Universitatea din București, Facultatea de Litere, abs. 2013.
Ţurcan Iuliana Ruxandra, admisă la A: limba și literatura rromani, în anul univ.
2008/ 2009 (an I); studii întrerupte în anul I.
Turcuţa (Fleican) Monica, admisă la A: limba și literatura rromani, în anul univ.
2008/ 2009 (an I); studii întrerupte în anul I.A absolvit însă și secția de institutori –
limba rromani, la CREDIS, în iunie 2006.
Vârvara Ana-Maria, admisă la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
română, 3 ani: în anul univ. 2008/ 2009 (an I); abs. și licență în iunie 2011. Masterat
în etnologie şi folclor la Facultatea de Litere – Universitatea din București, 2011-
2013.
Rodica-Elena Tudor
-cu masterat în lingvistică și solistă de muzică ușoară
A fost modul meu de a-mi asuma public apartenența la etnia

rromă, vorbind în limba rromani…
“Vă mulțumesc, domnule profesor, pentru invitația adresată

de a scrie - în câteva rânduri - ce au însemnat pentru mine limba
rromani și experiența mea la secția de limba rromani, care să fie
incluse în volumul dedicat celor 25 de ani de studiu al limbii
rromani în învățământul superior românesc.
Din familia mea, nimeni nu mai vorbește limba rromani.
Știu doar că tatăl meu, Gheorghe Tudor, a fost vorbitor de limba
rromani până la vârsta de 4 ani. Pentru că bunica nu a avut o
situație financiară care să-i permită să îl crească singură, având în
vedere că tatăl biologic nu l-a recunoscut, și pentru că era foarte
tânără, dar și foarte săracă, a trebuit să îl dea spre adopție unei
132 Gheorghe SARĂU
familii de rromi din sat, cu condiții de trai mai bune. Din păcate,
această familie de rromi care l-a adoptat nu era vorbitoare de
limba rromani. Singura amintire din prima zi petrecută de tatăl
meu la noua sa familie este cea în care plângea, uitându-se fix la
un cuțit pus la podina casei de paiantă în care urma să crească și
striga: ”De manөe i ćhuri!”. Îngrijorați că nu se mai oprește din
plâns și că nu înțelegeau de ce plânge, părinții săi adoptivi și bunicii
mei, au chemat un vecin, mare geambaș, pe nume Costel Diliman,
care înțelegea și vorbea limba rromani, să le spună ce vroia tata.
”Măi, proștilor, vrea cuțitul de la podină!”, le-a zis acesta. Cum i-au
dat cuțitul, a și tăcut. Această amintire nu l-a părăsit niciodată, ca și
regretul că și-a pierdut limba maternă. Așa că mi-am propus să învăț
limba rromani și să-i fac o bucurie. După absolvirea liceului, în anul
2008, am mers împreună cu părinții și m-am înscris la Facultatea de
Limbi și Literaturi Străine, specializările Rromani-Engleză, din cadrul
Universității din București. Astfel, trei ani de zile am învățat limba
rromani de la domnul profesor Gheorghe Sarău și de la colaboratorii săi
de la catedra de Hungarologie, Rromani și Studii Iudaice.
Primele ore de curs din viața mea de studentă au fost cele
ținute de domnul profesor. Le-am așteptat cu nerăbdare, curioasă să
aud cum sună alfabetul rrom și cum se scrie în limba rromani. Spre
surprinderea mea, tot ce auzeam de la domnul profesor suna foarte
bine și se lipea de mine, așa că la fiecare curs veneam cu drag, îmi
plăcea să mă implic, să fiu activă, iar domnul profesor mă susținea și
mă încuraja de fiecare dată, spunând că, într-o zi, îi pot fi asistentă.
Cu un an înainte de a merge la facultate, la îndemnul tatălui
meu, mi-am testat aptitudinile vocale la Școala Populară de Arte
din Ploiești și așa am aflat că am aptitudini pentru a cânta muzică
ușoară. Primul premiu important a venit în 2010, după absolvirea
anului II de studii superioare, specializarea Rromani-Engleză. Am
obținut în acel an Premiul II la Festivalul Național de Muzică
Ușoară ”Mamaia”, cel mai important festival din România, iar în
Gala Laureaților am încheiat, spunând Te aven baxtale!, în
traducere “Să fiți fericiți!”. A fost modul meu de a-mi asuma public
apartenența la etnia rromă, vorbind în limba rromani, fiind -
totodată - o premieră de asumare a identității rrome, procedând așa.
Îmi amintesc, cu drag, că după acest eveniment, ori de câte ori a
avut ocazia, domnul profesor Gheorghe Sarău a punctat că am
obținut Premiul 2 la Festivalul Mamaia și că sunt studenta domniei

sale. Este unul din motivele pentru care am devenit și mai
ambițioasă, iar în 2012 am câștigat la același festival Marele Premiu.
La lucrarea de licență intitulată Contribuția lui Mihail
Kogălniceanu la evoluția limbii rromani, sub coordonarea domnului
profesor Gheorghe Sarău, am normalizat cuvintele din vocabularul
francez-rrom-român, care se regăseşte în lucrarea „Esquisse sur l’histoire,
les moeurs et la langue des cigains”, și am clarificat sensul cuvintelor care
au înţeles diferit în această lucrare şi în traducerea în limba română
(intitulată „Schiţă despre Ţigani”, traducerea contribuției lui Kogălniceanu
realizată de profesorul Gheorghe Ghibănescu). Normalizarea cuvintelor
din vocabularul lucrării lui Mihail Kogălniceanu, cât şi comparaţia cu
vocabularul prezentat în traducerea profesorului Gheorghe Ghibănescu
nu au mai fost abordate până la mine în nicio lucrare.
Colaborarea foarte bună pe care am avut-o cu domnul profesor
Gheorghe Sarău și încrederea pe care mi-a insuflat-o în propriile-mi forțe
în timpul celor trei ani de studii m-au determinat să mă înscriu imediat
la studiile de masterat, la specializarea “Studii avansate în lingvistică”,
din cadrul Facultății de Litere - Universitatea din București, pe care le-
am absolvit în 2013, iar, în paralel, am urmat și “dreptul” la Facultatea
de Științe Juridice și Administrative, din Universitatea Creștină
”Dimitrie Cantemir” București, specializare absolvită în anul 2015.
În 2011, împreună cu alți patru prieteni de etnie rromă,
absolvenți de studii superioare pe locurile speciale pentru rromi,
am înființat asociația “Centrul de Resurse pentru Incluziune Socială
CRIS” (www.asociatiacris.ro, https://www.facebook.com/Centrul-
de-Resurse-pentru-Incluziune-Sociala-CRIS). Din luna octombrie
2015, în cadrul campaniei ”Împreună schimbăm destine!”, desfășurăm
activități extracurriculare cu elevii din clasa I, toți de etnie rromă,
acum fiind în clasa a II-a, la Școala Generală nr. 19 Ploiești (Mimiu).
Am ales această școală, nu întâmplător, ci pentru că în ultimii
ani numărul absolvenților de clasa a VIII-a este din ce în ce mai
mic, iar un alt motiv este că aproape toți copiii de acolo vorbesc în
familie limba rromani. Ne-am propus să îi ajutăm să își termine la
timp cele opt clase și să se înscrie cât mai mulți la liceu și, de ce nu,
la facultate, poate chiar la secția de limba rromani, la București.
Printre activitățile desfășurate sâmbăta cu micuții noștri prieteni se
134 Gheorghe SARĂU
regăsesc și cele dedicate limbii rromani, utilizând manualele scrise

de domnul profesor Gheorghe Sarău.
Datorită cunoașterii limbii rromani, am avut prilejul să
particip, în octombrie 2014, la Paris, timp de o săptămână, la
“Music4Rom master class” despre muzica rromă, alături de alți
muzicieni rromi din Spania, Italia, Franța, Serbia, unde am avut
un schimb fructuos de experiență în ceea ce privește muzica
lăutărească veche și clasică rromă.
În decembrie 2015, la propunerea Centrului Național de
Cultură a Romilor Romano Kher, am înregistrat primul CD cu zece
colinde în limba rromani, Rromane Kreciuneske gilia, dintre care
două colinde sunt pe versuri din folclorul rrom și unul pe versurile
scrise de doamna Delia Grigore, lector la Facultatea de Limbi și
Literaturi Străine, parte a echipei domnului profesor la catedra de
Hungarologie, Rromani și Studii Iudaice, iar liniile melodice ale
cântecelor reprezintă creația mea. De asemenea, în 2016, în cadrul
“Săptămânii Rome”, la invitația ERGO Network cu sediul în Bruxelles,
am avut onoarea să cânt Imnul Internațional al Rromilor, ”Gelem,
Gelem”, la Parlamentul European. În anii ce urmează, intenționez
să mă înscriu la studiile doctorale, cu o temă foarte frumoasă legată
de limba rromani și, de ce nu?, să devin și eu parte a echipei de la
secția de limba rromani a Facultății de Limbi și Literaturi Străine,
din cadrul Universității din București. But berśa angle!”.
La finele anului universitar 2008/ 2009, profesorii Gheorghe Sarău şi Delia

Grigore, procedează la întocmirea dosarului de acreditare a secției A. Limba și literatura
rromani, pe care îl susțin - cf. înștiințării ARACIS nr. 6906/ 15. 07. 2009 (v. Imaginea
49), în zilele de 20-21 iulie 2009 - în fața specialiștilor ARACIS (dl. prof. Alexandru
Ruja – de la Universitatea din Reșița, d-na prof. Mihaela Gheorghe – de la Universitatea
“Transilvania” din Brașov și d-na prof. Mariana Neagu de la Universitatea “Dunărea de
Jos” din Galați), care au întocmit Fișa vizitei în vederea acreditării (v. Imaginea 50).
Din anul univ. 2009/ 2010, colectivul de cadre didactice ale secției de limba și
literatura rromani se mărește cu un nou membru, asist. Lavinia Pencea, pentru cursurile
practice de limba rromani de la anii I şi II și pentru practica pedagogică, conform
propunerii de încadrare lansată, la 30 septembrie 2009, de Gheorghe Sarău și de Delia
Grigore, conducerii FLLS și a Universității din București (înregistrată cu nr. 16.460/ 30.
09.2009), v. Imaginea 51.
e.Admiși în anul universitar 2009/ 2010, A. limba și literatura rromani, 3 ani

(după noul sistem “Bologna”) cu licență planificată pentru 2012
Alexandra Mihaela, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura germană, 3
ani: 2009/ 2010 (an I), întrerupere studii în anul III (2011/ 2012).
Bobocică Roxana Sînziana, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
engleză, 3 ani: 2009/ 2010 (an I), licență în iunie 2014.
Bocea Stela Ioana, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română,
reluarea studiilor începute în anul univ. 2008/ 2009 (an I), tot în anul I (2009/ 2010), cu
abandonare studii în anul II.
Cherata Lucian, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, 3 ani:
2009/ 2010 (an I); abandonează studiile în anul I.
Costache Alexandra, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura franceză, 3
ani: 2009/ 2010 (an I), fără licență.
Drăgan Daniel, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, 3 ani: 2009/
2010 (an I); nu a absolvit toate examenle la limba B, neintrând, astfel, în licență.
Ferari Vasile, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, 3 ani: 2009/
2010 (an I); nu a absolvit toate examenle la limba B, neintrând, astfel, în licență.
Ilie Marilena Adelina, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura engleză, 3
ani: 2009/ 2010 (an I); fără licență.
Ionescu Constantin Alin Petru, admis la A: limba și literatura rromani, 3 ani: 2009/
2010 (an I); abandon în anul I.
Mărgean Adriana Elena, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura engleză,
3 ani: 2009/ 2010 (an I).
Mirea Cosmin Alexandru, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
neerlandeză, 3 ani: 2009/ 2010 (an I). Fără licență.
Mitican Alexandru Cristian, admis la A: limba și literatura rromani, 3 ani: 2009/ 2010
(an I); abandon în anul I.
Moise Suzana Corina, admisă la A: limba și literatura rromani, 3 ani: 2009/ 2010 (an I), în an
II repetă cu seria următoare (v. admiși în 2010-2011), studii incomplete și abandonate.
Moisescu Sorin Cristian, admis la A: limba și literatura rromani, 3 ani: 2009/ 2010 (an
I), abandon în an I. A absolvit însă CREDIS (CL, adm. 2002, abs. 2006).
Moldovan (Moisescu) Adela, admisă la A: limba și literatura rromani, 3 ani: 2009/ 2010
(an I), abandon în an I. A absolvit însă CREDIS (CL, adm. 2002, abs. 2006).
Mosgoreanu Liviu Valentin, reluare studii de la secția A. limba și literatura turcă, în an
univ. 2009/ 2010 (an I), la A. limba și literatura rromani - limba și literatura rusă; studii
nefinalizate.
Niculae Florentina, admisă la A: limba și literatura rromani, 3 ani: 2009/ 2010 (an I);
studii nefinalizate.
Popescu Ioana Raluca, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura suedeză, 3
ani: 2009/ 2010 (an I).
Petre Valentin Mihai, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura portugheză,
3 ani: 2009/ 2010 (an I). Studii abandonate în anul III.
Preda (Păduraru) Mirela Gabriela Corina, A: limba și literatura rromani – B. limba și
literatura română, 3 ani: 2009/ 2010 (an I).
136 Gheorghe SARĂU
Roxin Daniela Viorica, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura portugheză,

3 ani: în anul univ. 2006/ 2007 (an I). Înscrisă iniţial ca Ţirigan Daniela Viorica,
abandonează studiile, se reînscrie în 2009-2010 şi abandonează din nou, apoi este
readmisă, din an universitar 2011/2012, ca Roxin Daniela Viorica; abs. și cu licență în
iunie 2014.
Tănasie (Ferari) Janeta Daniela, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
română, 3 ani: 2009/ 2010 (an I); nu a absolvit toate examenle la limba B, neintrând,
astfel, în licență.
Tudorache Andrei David, admis la A: limba și literatura rromani rromani, 3 ani: 2009/ 2010
(an I), dar abandonează studiile în sem. I al anului III (an univ. 2011-2012).
Turcuţa Alexandru, admis la A: limba și literatura rromani, 3 ani: 2009/ 2010 (an I),
abandon în anul I.
Zaman (Manolache) Roxana Florentina, A: limba și literatura rromani – B. limba și
literatura engleză, 3 ani: 2009/ 2010 (an I), abandon în an I.
Iata ce scrie nou cooptata asist. drd. Lavinia Mihaela Pencea la secția de limba și
literatura rromani despre noul său statut profesional:
Ce spun profesorii nou cooptați?
Lavinia Mihaela Pencea
“În anul 2009, am fost solicitată de către secția de limba rromani
(de către domnul profesor Gheorghe Sarău și de către doamna profesoară
Delia Grigore) să predau practica limbii rromani și, astfel, am devenit
colaborator extern. În anul 2010, m-am înscris la Masteratul de
Traducerea Textului Literar Contemporan din cadrul Facultății de
Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, prima serie și unica
până în prezent pentru limba rromani. După 10 ani, mă aflam din nou
studenta domnilor profesori și i-am găsit schimbați. Pe doamna
profesoară Delia nu am reușit să o conving să-mi dea zece pe parcursul
celor doi ani, chiar dacă am tradus tot romanul “Groapa “ de Eugen
Barbu. În al doilea an, am trecut la buget și am reușit să-mi iau bursa de
merit (aceasta a atenuat investiția mamei, pentru că din banii de bursă
am plătit ultimele rate la bancă). Acest masterat m-a învățat multe: să
ajut, să iert, să fiu altfel, dar m-a costat o prietenie. Am pierdut unul
dintre cei mai dragi colegi, din pricina faptului că am trecut la buget și
am redevenit bursieră, dar și a lipsei de comunicare...
În anul 2012, am terminat masteratul și am luat admiterea la
Școala Doctorală de la Facultatea de Litere - Universitatea București,
având marea onoare și șansă de a o avea drept coordonator pe doamna
profesoară Rodica Zafiu, un lingvist de excepție și un mare om. Am
urmat cei trei ani de doctorat pe loc menținut la buget și cu bursă, în
prezent aflându-mă cu statut de doctorand “în perioada de grație”, o mică

amânare deci până la susținerea tezei, al cărei titlu ar fi Impactul limbii
rromani asupra argoului românesc contemporan. Cu voia lui Dumnezeu,
voi reuși să termin teza și poate voi fi titulară, pe termen nedeterminat,
pe un post, oricare, în sistemul preuniversitar sau universitar. Le
mulțumesc pe această cale tuturor profesorilor mei care au contribuit la
formarea mea: doamnei învățătoare Păun Zina, mămăița mea dragă, care
mi-a îndrumat primii pași, doamnei Ionica Cojocaru, profesoara mea de
limbă română din generală, cea care a pus prima cărămidă, domnului
profesor Gheorghe Sarău care m-a șlefuit de-a lungul anilor și doamnei
profesoare Rodica Zafiu care a crezut în mine. Și Deliei, dar pe care o
aștept să redevină ca la început...
În vara anului trecut, 2016, am devenit titulara
Universității București pe termen determinat, după șapte ani de
colaborare. Cam târziu, aș zice, mi s-a recunoscut atașamentul față
de acestă secție... Dar vom învinge împreună!”.
Evenimentele Catedrei la vremea respectivă
La sfârșitul anului universitar 2009/ 2010, prof. dr. Gheorghe Sarău organizează
primirea - în Sala de Consiliu a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universității din
Bucureşti - în data de vineri, 30 aprilie 2010, ora 13,00, a delegaţiei de la secţia de limba
rromani din cadrul INALCO Paris, condusă de prof. dr. Marcel Courthiade, prilej cu
care se desfășoară discuţii cu studenţii de la secția similară şi cu publicul prezent. La
puțin timp după aceasta, secția bucureșteană de limba rromani se bucură de vizita
delegației din Novi Sad, condusă de reprezentantul guvernamental Duško Jovanović,
studenţii rromi din Serbia şi cei din România purtând discuţii de specialitate în aceeași
Sală de Consiliu în ziua de miercuri, 12 mai 2010, ora 11,00.
*
În sediul Facultății de Limbi şi Literaturi Străine (str. Pitar Moş nr. 7-13), aveau
să fie marcaţi 40 de ani de existenţă a secţiei de limbă hindi, luni, 17 mai 2010, la
ceremonie participând reprezentanţii Ambasadei Indiei la Bucureşti, profesorii Laurenţiu
Theban, Sabina Popârlan, Florentina Vişan, George Grigore, Gheorghe Sarău, Lavinia
Pencea, indianistul George Anca - director al Bibliotecii Naționale Pedagogice, dar şi
studenţii şi foştii studenţi ai secţiilor de limbă hindi şi limba rromani.
*
O reușită deosebită a constituit-o acreditarea specializării Limba şi literatura
rromani - Limba şi literatura română/ O limbă şi literatură modernă (cf. adresei
ARACIS nr. 7320/ 08.07.2010, înregistrată la Universitatea din Bucureşti cu nr. 12 851/
138 Gheorghe SARĂU
13.07.2010), în urma deciziilor luate de comisia ARACIS cu prilejul vizitei sale din 20-
21 iulie 2009 (v. Imaginea 52).
*
În iunie 2010, se desfășoară, la Bucureşti, în urma demersurilor întreprinse de
Gheorghe Sarău, Mihaela Zătreanu şi Delia Grigore, primul examen de traducători în/ din
limba rromani, în cadrul Centrului de Perfecţionare în Cultură de pe lângă Ministerul
Culturii [membrii cooptaţi în echipa de corectori ai CPC: Delia Grigore şi Gheorghe
Sarău]. Sunt, astfel, certificaţi mai mulţi traducători, ca: Ionuţ Filişan, Sorin Cristian
Moisescu, Aurel Sandu (Sorin, actorul), Norica Costache, Cincă Gheorghe, Tache
Lepădatu, Monica Fleican, Elena Motaş ş.a.
Se desfășoară la Sala Palatului din Bucureşti, în zilele de 16-17 decembrie 2010,

conferinţa națională „Limba rromani - între fundamentele naţiunii rrome”, organizată de
Centrul Naţional de Cultură a Rromilor – „Romano Kher” din cadrul Ministerului
Culturii şi Patrimoniului Naţional, Centrul Cultural „Amare Rromentza”, Institutul Media
pentru Diversitate, Asociaţia Culturală „Ghi Romano”. Aceasta a fost prima conferință
din România dedicată analizării modului de implementare a limbii rromani, la care au
participat cadrele didactice ale secției de limba rromani, absolvenții secției, dar și cei care
au absolvit limba rromani în cadrul CREDIS – Universitatea din București. Între
participanți: Mihai Moldovanu (Școala nr. 12 Măguri – Lugoj, jud. Timiș, Gheorghe
Cinca – Tg. Mureș, Tache Lepădat – Lic. Viilor – București, Vasile Ionescu ș.a.).
f. Admiși în anul universitar 2010/ 2011, A. limba și literatura rromani, 3

Barac Luigi Florin, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura catalană, 3

ani: 2010/ 2011 (an I), studii incomplete.
Bazavan Gheorghe, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română,
2010/ 2011 (an I); studii întrerupte în anul II.
Bădilă Oana Carolina, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura engleză,
3 ani: 2010/ 2011 (an I), studii abandonate în an II, sem. II.
Brici Carmen, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura engleză, 3 ani:
2010/ 2011 (an I), studii incomplete. A înghețat an univ. 2012/ 2013.
Bujor Maria, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, 3 ani:
2010/ 2011 (an I), studii abandonate în an II.
Dinu Marius Ion, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura catalană, 3
ani: 2010/ 2011 (an I), studii incomplete.
Drăgan Mihaela, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura spaniolă, 3 ani:
2010/ 2011 (an I). A absolvit facultatea, dar nu și-a susținut examenul de licență.
Actriță rromă.
Dumitrache Cătălina Georgiana, A: limba și literatura rromani – B. limba și
literatura engleză, 3 ani: 2010/ 2011 (an I), întrerupere studii în an II.
Eparu Cristian, admis la secția A: limba și literatura rromani, în an univ. 2010/ 2011
(an I); studii abandonate în an I, sem. I.
Feraru Adriana, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura franceză, în an
univ. 2010/ 2011 (an I); studii abandonate în an III, sem. I.
Gheorghe (Năstase) Gabriela Gherghina, admisă la A: limba și literatura rromani -
B. limba și literatura română, an I (2010/ 2011); a înghețat anul în anul univ. 2012/
2013, din cauza incapacității de a plăti taxa de studii, apoi reia studiile în an univ.
2015/ 2016, în anul II, la taxă. În anul univ. 2016/2017 este studentă în anul III.
Ghiță Crina Geanina, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura engleză,
în an univ. 2010/ 2011 (an I), studii abandonate în an III, sem. I.
Ilie Virginia Adriana, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura engleză, 3
ani: 2010/ 2011 (an I). A urmat un semestru de grație în an univ. 2013-2014.
Leanca Elena Daniela, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
portugheză, 3 ani: 2010/ 2011 (an I), studii abandonate în an II.
Madar Georgiana, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura catalană, 3
ani: 2010/ 2011 (an I); din an II - an înghețat, studii incomplete.
Moise Suzana Dorina, admisă la A: limba și literatura rromani, în an I (an univ.
2010/ 2011); în anul II, repetă cu seria următoare (v. admiși în 2010/ 2011); în final,
studii abandonate, în anul II.
Mosgoreanu Liviu Valentin, reluare studii de la A. limba și literatura turcă, în an
univ. 2009/ 2010 (an I); studii incomplete în cele din urmă.
Năstase (Gheorghe) Gabriela Gherghina v. Gheorghe (Năstase) Gabriela Gherghina
Paulică Valentina Georgiana, admisă la A: limba și literatura rromani, - B. limba și
literatura engleză, an I (în an univ. 2010/ 2011); studii abandonate în an II.
Stan Larisa Florentina, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
catalană, 3 ani: an univ. 2010/ 2011 (an I), studii abandonate în an II.
Stan Mihaela, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura engleză, 3 ani: în
an univ. 2010/ 2011 (an I), licență în iunie 2013. Masterat în lingvistica engleză
(2013-2014).
Șchiopu Geanina Valentina, reînmatriculare.
Activități derulate cu participarea secției de limba și

literatura rromani și a absolvenților de la rromani
În 8 decembrie 2011, Gheorghe Sarău și mai multe cadre didactice de limba

rromani din țară iau parte la conferinţa „Utilizarea limbii rromani în diverse domenii de
activitate”, organizată, la Cluj Napoca, de către INSPMN [= Institutul pentru Studierea
Problermelor Minorităţilor Naţionale], cu concursul cadrelor didactice ale secţiei de limba
rromani – FLLS – Universitatea din Bucureşti (Gheorghe Sarău şi Delia Grigore).
La această conferință au fost prezentate lucrările menționate mai jos:
I. Politică lingvistică
Marcel Courthiade (Paris), Gheorghe Sarău (Bucureşti) Limba rromani standard: să
înţelegem noţiunile înainte de a le folosi...Text prezentat şi comentat la Conferiţă de
140 Gheorghe SARĂU
Gheorghe Sarău
Gheorghe Sarău, Planificarea lingvistică pentru limba rromani între anii 1990-2011,
în România
Delia Grigore, Fundamente ale culturii rromilor reflectate în limba rromani şi
Ghidul practic de aplicare a predării în limba rromani, cu metode de lucru bilingve
şi cu introducerea elementelor de cultură rromani în curriculum-ul pentru educaţia
timpurie
Ion Sandu, Repere istorice privind poporul rrom
II. Pedagogie, instituţii
Marcel Courthiade (Paris), Educaţia timpurie a copiilor rromi şi limba rromani
(traducerea din limba engleză de Daniela Căpăstraru)
Ciocârlan Corina, Cultivarea limbii rromani prin concursuri de creaţie literară în
limba rromani
Ionel şi Noemi Cordovan, Cadru instituțional de studiere a limbii rromani în sistemul
educaţional românesc
Gina Anton, Predarea integrală în limba rromani la clasa de elevi proveniţi din
medii culturale şi lingvistice diferite
Jimba Margareta, Sar vakiaras ande rromani chib ke xurdelin? Cum comunicăm în
limba rromani la grădiniţă?
Moldovanu Mihai-Claudiu, Învăţământul monolingv în cadrul Şcolii cu cls. I-VIII nr.
12 Lugoj, Măguri
III. Analiză lingvistică
Váradi Izabella, Interferențe culturale și lexicale rromani-maghiare
Zamfir Alexandru-Mihai, Interinfluenţe lingvistico-culturale româno-rromani
Băţălan Costică-Ionel, Limba rromani de acasă, de pe stradă şi din folclorul în
circulaţie. Oralitatea limbii de zi cu zi
IV. Contexte sociale de utilizare a limbii
Hârţescu Marieta, Utilizarea limbii rromani la nivelul: Judecătoriei, Poliţiei
Municipale şi Poliţiei Comunitare Bacău
Dima Elein-Dorel-Gheorghe, Comunitatea penticostală de rromi căldărari din
Ormeniş-Braşov. Despre convertire. Opinii, mărturii, limba rromani și gesturi frățești
Lakatos Marius Iancu, Folosirea limbii rromani în administraţia publică din Judeţul
Cluj
Moca Rudi, Limba rromani în artă şi cultură
Mihaela Stan
-consultant lingvistic
Cred cu tărie că nu puteam alege o facultate și o specializare mai

potrivite pentru mine
“Am terminat Facultatea de Limbi și Literaturi Străine -

Universitatea din București, în cadrul secției de limba rromani,
având limba engleză ca specializare secundară. Am urmat apoi
cursuri post-universitare în cadrul programului de masterat
„Lingvistica limbii engleze. Metode și aplicații”, în urma căruia am
obținut titlul de lingvist. Am lucrat ca traducător, atât pentru
limbile rromani-română și viceversa, cât și pentru combinația de
limbi engleză-română, dar și în calitate de consultant lingvistic
pentru limba rromani, cu diferite ocazii. În prezent, dețin poziția
de lingvist în cadrul unei companii private.
Am ales să studiez limba și literatura rromani în urma unei
discuții cu d-na. prof. Delia Grigore, în ziua admiterii în cadrul
Facultății de Limbi și Literaturi Străine, și descrierea făcută acestei
secții - probabil unică în lume la acel timp – cât și pasiunea cu care
era prezentată de către doamna profesoară m-au convins să aleg
această specializare.
Ca în cazul oricărei limbi străine învățată de la zero, studiul
limbii rromani a presupus zeci de ore de repetiții, conversații și ...
dedicație. La fiecare curs de “practica” sau de „structura” limbii
rromani, domnul profesor Gheorghe Sarău ne încuraja să repetăm
structurile gramaticale și să deschidem dicționarele de limba
rromani. Obișnuiam să repetăm diferite sintagme și expresii prin
holurile facultății în timpul pauzelor. Atât d-l prof. Sarău, cât și d-
na asistent universitar Lavinia Pencea ne-au împărtășit cu
generozitate cunoștințele dumnealor în ceea ce privește limba
rromani și structura acesteia, dar și în ceea ce privește diferitele
dialecte ale limbii. Cu ajutorul cursurilor dumnealor am obținut o
imagine clară și completă a dialectelor din România, dar și despre
unele dialecte de peste hotare, precum dialectul vorbit de către
rromii din ex-Iugoslavia sau de către les gens de voyage (rromii
nomazi din Franța, numiți, de asemenea, rromi manuś). Este
incredibil câte dialecte diferite ale limbii pot fi înțelese, apelând la
limba rromani comună, înveșmântată în haina grafiei oficiale rrome.
Pe lângă lecțiile de fonetică, gramatică și lexic, ne-au fost
oferite și lecții de istoria, literatura și cultura rromani. D-na prof.
Delia Grigore ne purta prin lumea culturii tradiționale la fiecare
curs ținut de dumneaei, explicându-ne sensul din spatele fiecărei
tradiții rrome, iar noi o urmăream fascinați. Poveștile și basmele
142 Gheorghe SARĂU
rrome ne captivau și ne transportau în lumi în care farmecele și

magia sunt reale. Totodată, istoria rromilor din România ne-a
întristat, dar am prins un gram de înțelepciune, sperând că aceia
care învață din istorie nu o vor repeta.
Un alt curs fascinant a fost cel de civilizație indiană – d-na
prof. Julieta Rotaru ne-a ținut cursul în primul an de facultate,
povestindu-ne despre civilizația vedică indiană: am fost captivați de
Rig Veda și Mahabharata, dar și de istoria impresionantă a poporului
indian. Am fost norocoși să învățăm frânturi de limba sanscrită,
precum și scriptul devanagari (scriptul folosit pentru unele limbi
indiene, cum ar fi hindi, dar și unul dintre scripturile utilizate
pentru limba sanscrită), pe care nu l-am uitat nici până acum.
Cursurile de limba și literatura rromani au fost completate
de cursurile de limba engleză, precum și cele de literatura britanică,
iar apoi, americană. Deși nu la fel de captivante precum cursurile
de limba rromani – sau, mai bine zis, ieșite din comun prin unicitatea
secției de rromani în lume -, civilizația și literatura britanică/
americană sunt la fel de impresionante. Am crescut cu operele lui
Shakespeare, cu romanele surorilor Brontë și ale lui Hemingway,
chiar și cu poemele autorilor Egdar Allan Poe și Allen Gingsberg.
Pe lângă cursurile din cadrul facultății, am participat și la
școli de vară ținute pentru perfecționarea limbii rromani, unde am
cunoscut numeroși profesori și traineri de limba rromani, din țară,
dar și de peste hotare. Cele trei săptămâni de exersare a limbii la
școala de vară de la Costinești au fost extrem de utile,
impulsionându-mă să încep să susțin conversații în limba rromani
(familia mea rromă nefiind vorbitoare a acestei limbi, din păcate) .
Cei trei ani de facultate au fost încununați de lucrarea de
diplomă, ce a avut ca temă diferențele dintre limba rromani
normată și dialectul căldărăresc din opera autoarei Luminița Cioabă
„O Ćem o Xasardo [Țara Pierdută]”. Lucrarea, coordonată de către
domnul prof. Gheorghe Sarău, a evidențiat particularitățile fonetice,
gramaticale și semantice ale dialectului căldărăresc, arătând relația
dintre dialect și limba standard. Scriind această lucrare, am
realizat că iubesc lingvistica și, încurajată de domnul profesor, am
ales să urmez masteratul de “Lingvistica limbii engleze” din cadrul
aceleiași facultăți.
Studierea limbii și literaturii rromani m-a ajutat să cunosc și

să înțeleg culturile tradiționale, ermetice, în special cultura
rromani, iar istoria acesteia m-a învățat să iau în considerare mai
multe aspecte înainte să judec un om sau o cultură. De cealaltă
parte, limbile străine au fost întotdeauna fascinante pentru mine.
Fiecare semn nou, fiecare cuvânt, fiecare conversație purtată într-o
altă limbă mi-au adus un sentiment de împlinire. Cred cu tărie că nu
puteam alege o facultate și o specializare mai potrivite pentru mine”.
Pe durata a doi ani universitari (2011/ 2012, 2012/ 2013), secţia A. Limba şi
literatura rromani a ţinut de Departamentul de Filologie Clasică şi Neogreacă,
Hungarologie, Studii Iudaice şi Rromani.
g. Admiși în anul universitar 2011/ 2012, A. limba și literatura rromani, 3

Badea (Drăgan) Adriana Mariana, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura

română, 3 ani: în an univ. 2011/ 2012 (an I); abs. și cu licență luată iunie 2014.
Baicu (Roman) Claudia, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română,
3 ani: în an univ. 2011/ 2012 (an I), abs. fără licență.
Baltariu (Nica) Adriana, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
franceză, 3 ani: în an univ. 2011/ 2012 (an I), abs. fără licență.
Barbu Florentina, admisă la A: limba și literatura rromani, în an univ. 2011/ 2012 (an
I), abandonat din anul II, sem. I.
Buştean Anişoara, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, 3 ani:
în an univ. 2011/ 2012 (an I), studii nefinalizate și reluate, în regim de taxă, în an univ.
2016/ 2017, dar – neplătind taxa – avea să fie exmatriculată în octombrie 2016.
Cocoloș Laurențiu, admis la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
română, în an univ. 2011/ 2012 (an I), abandon din anul II, după sem. I.
Covaciu Adrian, admis la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
română, 3 ani: în an univ. 2011/ 2012 (an I), abandonat din anul II, după sem. II.
Danilov Diana, admisă la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
engleză, 3 ani: în an univ. 2011/ 2012 (an I); a înghețat studiile (fiind la două facultăți),
din anul II, după sem. I.
Domiloiu Marian, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura suedeză, 3 ani:
în an univ. 2011/ 2012 (an I); abs. și cu licență luată în iunie 2014.
Fieraru Gheorghe, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, 3 ani:
în an univ. 2011/ 2012 (an I); abs. și cu licență luată iunie 2014.
Gangă Daniel Constantin, admis la A: limba și literatura rromani – B. limba și
literatura hindi, 3 ani: în an univ. 2011/ 2012 (an I); a abandonat din anul II, sem. II.
Guleamă Alina Maria, admisă la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
hindi, 3 ani: în an univ. 2011/ 2012 (an I); abs. și cu licență luată iunie 2014.
Iancev Ana Maria, admisă la A: limba și literatura rromani, 3 ani: în an univ. 2011/
2012 (an I), abandonat din anul II, sem. I.
Lăcătuș Crăciun Ioan, admis la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
144 Gheorghe SARĂU
română, 3 ani: în an univ. 2011/ 2012 (an I), abandonat din anul II, după sem. I.
Lică Adina Maria, admis la A: limba și literatura rromani, 3 ani: în an univ. 2011/
2012 (an I), abandonat din anul II, sem. I.
Roxin Daniela Viorica, admisă la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
română, 3 ani: în anul univ. 2006/ 2007 (an I). Înscrisă inițial ca Ţirigan Daniela
Viorica, abandonaează studiile, apoi se înscrie în an univ. 2009- 2010, abandonează din
nou, apoi este readmisă, din an universitar 2011/2012, ca Roxin Daniela Viorica; abs.
și cu licență în iunie 2014.
Slate Steluţa, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, 3 ani: în an
univ. 2011/ 2012 (an I); abs. și cu licență luată iunie 2014.
Stoicescu (Bulata) Claudia, admisă la A: limba și literatura rromani – B. limba și
literatura română, în anul univ. 2011/ 2012 (an I); abandonează în sem. II, anul II, din
cauza problemelor grave de sănătate. În prezent, lucrează ca mediator școlar la Școala
Gimnazială "Sf. Nicolae" din orașul Mizil, județul Prahova.
Ţirigan Daniela Viorica v. Roxin Daniela Viorica
Vlad Daniel, admis la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, în
anul univ. 2011/ 2012 (an I); abandonează în sem. I, anul II.
Zaharia Viorel, admis la A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2011/2012 (an I);
abandonează în anul II, sem. I.
În februarie 2012, s-au înscris la examenul de licență Negoi Elena Andreea,

Sandu Corina, Petre Ionela și Luca Cristina, dar a intrat în susținerea lucrării doar Luca
Cristina, celelalte candidate netrecând de examenele scrise. Sandu Corina reușește să-și ia
licența în februarie 2013.
De asemenea, la examenul de licență din sesiunea iunie 2014, pe lângă Badea
(Drăgan) Adriana Mariana, Domiloiu Marian, Fieraru Gheorghe, Guleamă Alina Maria,
Roxin Daniela, Slate Steluța - care au susținut licența și au obținut-o – a fost declarată
admisă și Bobocică Roxana Sînziana, care urmase facultatea în perioada 2009-2012.
Activități derulate cu participarea secției de limba și literatura

rromani și a absolvenților de la rromani
Șeful secției de limba și literatura rromani a Facultății de Limbi și Literaturi

Străine din cadrul Universității din București - dl. prof. univ. dr. Gheorghe Sarău - și
absolventa secției rromani - engleză, doamna Mihaela Zătreanu – directoarea Centrului
Național de Cultură a Rromilor “Rromano Kher” - au organizat la Hotel IBIS din
București Seminarul național - Limba rromani, încotro?, în data de 29 noiembrie 2012,
între orele 9,00-18,30, cu participarea a 22 de susținători de prelegeri din întreaga țară.
Seminarul a fost considerat ca ediția a III-a a conferințelor naționale dedicate limbii
rromani (v. ed. I – București, 16-17 decembrie 2010, conferinţa națională „Limba rromani
- între fundamentele naţiunii rrome”, organizată de CNCR; ed. a II-a fiind considerată
conferința „Utilizarea limbii rromani în diverse domenii de activitate”, organizată de
ISPMN la sediul său din Cluj Napoca, în 8 decembrie 2011).
Prin urmare, la Seminarului național “Limba rromani, încotro?” (ed. a III-a),

moderat de Gheorghe Sarău și de Mihaela Zătreanu, au susținut comunicări participanții
de mai jos:
Prezentări
Secțiunea 1. Limba, baza unei culturi minoritare
- prof. Elena Motaș și insp. Viorel Motaș, Limba - temelia unei culturi minoritare
- prof. Costică Bățălan, Teme, motive și simboluri în folclorul rromilor de expresie rromani
- prof. Jupiter Borcoi, Spre un patrimoniu comun al poveștilor, povestirilor și basmelor rrome.
Cu o exemplificare ocazionată de culegerea ,,Paramića thaj phenimata le rromenqe – Povești
și povestiri rrome”
- prof. master Cristian Pădure, În căutarea fondului principal lexical al limbii rromani la nivel
de folclor
- prof. Gheorghe Manda, Limba rromani – liantul identitar rrom
Secțiunea 2. Utilizarea limbii rromani în instituții publice
- prof. dir. insp. Mihai Moldovanu, Păunița Stănescu și Mihaela Mocanu, Studiu integral în
limba rromani la clasele I – a VIII-a. Primul experiment inedit de la Măguri, jud. Timiș
- prof. master Ionel Cordovan, Preliminarii la o aritmetică în limba rromani și Studierea limbii
rromani în sistemul educațional românesc
- prof. master Daniela Chircu Cristil, Importanța programelor școlare și a manualelor pentru
studiul limbii rromani
- prof. master Corina Ceamă, Compunerea în limba rromani
Secțiunea 3. Limba rromani ca mijloc de exprimare artistică, religioasă, intracomunitară
- inst. Ildiko Roșca, Cu privire la textele muzicale rrome ale lui Ruzsa Iosif
- prof. insp. Anghel Năstase, Texte rrome ale lăutarilor ursari
- inst. Gheorghe Cinca, Ungaria și militarii rromi vorbitori de rromani și „Roata sorții”.
Aspecte privind traducerea în rromani.
- prof. master Elena Radu, Lexic rrom ursăresc mai puțin cunoscut
Secțiunea 4. Opinii, studii și estimări lingvistice despre limba rromani
- Prof. Corina Hristu, Cât de aproape și cât de departe sunt limbile surori rromani și hindi?
- drd. Alexandru Zamfir, Alterări ale limbii rromani la nivel de comunitate
- drd. Lavinia Pencea, Asupra argoului de origine rromă
- prof. Elena Nuică, Limba rromani ieri, azi, mâine
- insp. Florin Fleican, Locul limbii rromani în curriculum-ul european de limba rromani
- stud. an III, Mihaela Stan, Capcanele dialectelor rrome în traduceri ce necesită respectarea
rigorilor limbii rromani comune
- lect. dr. Julieta Rotaru, Locul limbii rromani în contextul limbilor indiene
- prof. univ. dr. Gheorghe Sarău, Udați mai mult la rădăcina limbii rromani! Unde nu facem
nimic ori îndeajuns pentru prezervarea și cultivarea limbii rromani în România?
Discuții finale
146 Gheorghe SARĂU
Daniela Roxin (Țirigan)

-Profesoară de limba rromani la Școala Tămașda, jud. Bihor
“Continuaţi să ne fiţi faruri, iar noi promitem că vom aprinde

mereu lumina!”
„Am acceptat cu bucurie invitaţia domnului profesor Sarău de a

scrie câteva gânduri pentru volumul de celebrare a 25 de ani de
învăţământ în limba rromani la Universitatea Bucureşti, Facultatea de
limbi şi literaturi străine. Pentru mine, întâlnirea cu limba rromani a fost
destinică, deşi, aparent, ar putea părea întâmplătoare. Nu ştim niciodată
pe unde ne poartă valurile vieţii şi de ce. Tot aceste valuri m-au adus şi pe
mine în 2005 la Şcoala de vară de limba rromani din Costineşti, trimisă
fiind acolo de doamna inspector pentru minorităţi - pe atunci - Pasztor
Gabriella. Mărturisesc aici, în premieră, că doamna inspector a insistat cu
un an înainte să fac asta şi am refuzat în ultimul moment.
Am acceptat anul următor, mai mult de jenă decât din
convingere, şi, astfel, am ajuns la final de iulie în Costineşti. Acolo l-
am întâlnit pentru prima dată pe domnul profesor Sarău şi am
înţeles imediat că nu e de glumit. Dânsul, un perfecţionist, cerea şi
oferea punctualitate, seriozitate, verticalitate, sigur toate acestea
sunt calităţi la un om dar, la mare... în concediu, suna aşa, straniu,
a militărie. În plus, eu nici nu ştiam exact pentru ce sunt acolo,
doamna Pasztor având grijă să nu dea prea multe detalii de teamă
să nu renunţ. Curând aveam să aflu!
Am fost repartizată la grupa de începători, grupă la care am
avut profesor pe Camelia Stănescu, un om special pentru mine si un
foarte bun pedagog, cu extrem de multă răbdare. După primele ore
de curs, când am înţeles despre ce este vorba, am vrut să plec. Nu
înţelegeam nimic şi mă cuprinsese disperarea. I-am spus asta
doamnei Stănescu şi dânsa m-a încurajat să rămân. După 3
săptămâni am absolvit cursurile cu notă maximă, învăţarea limbii
rromani fiind una dintre cele mai mari provocări pentru mine.
După ce am revenit acasă, am fost contactată de doamna
inspector Pasztor să înfiinţăm catedra de rromani în satul unde eu
locuiesc, Ciumeghiu, o comună din judeţul Bihor. Am început
demersurile, dar la sfârşit de săptămână un prieten m-a rugat să-l

duc cu maşina la bunica lui din comunitatea Tămaşda. Am
acceptat şi am ajuns în Tămaşda într-o minunată seara de vară. A
fost dragoste la prima vedere, iar luni am sunat-o pe doamna
Pasztor şi i-am zis: vreau catedră de rromani la Tămaşda! Dânsa a
fost foarte şocată, a încercat să mă convingă să renunţ, dar nu a fost
chip! Unul dintre argumente era că este o şcoală foarte prost cotată,
cu foarte puţini titulari, cu peste 90 la sută copii de etnie rromă, cu
o infrastructură deficitară. Evident că nu mi-am schimbat decizia şi
cu mare greutate am demarat activitatea mea de profesor de
limba rromani, numirea fiind făcută cu data de 11 octombrie 2005.
Nu am fost primită cu bucurie în acel colectiv, cum, de altfel,
sunt sigură că nicunul din colegii mei din ţară nu a fost primit.
Dimpotrivă, directorul de pe acea vreme, doamna Pop Graţiela, a
făcut memoriu la ISJ Bihor în după-amiaza aceleiaşi zile, memoriu
în care a scris vrute si nevrute, toate cu scopul de a mă elimina din
colectiv. Motivul? Liniştea lor! Ei bine, n-am renunţat, dimpotrivă!
Eu sunt tot acolo, doamna Pop nu mai este în Tămaşda din 2008.
Copiii au fost şi sunt motivaţia mea, când văd bucuria din ochii
lor şi implicarea lor. Apoi au venit şi rezultatele. Încă din primul an la
catedră am obţinut două premii la Olimpiada naţională de limba
rromani, un premiu I al Lidiei Petrilă – nimeni alta decât sora mai
mare a lui Daniel Petrilă - si un premiu III obţinut de Aurelia Andraşi,
elevă tare dragă mie, silitoare şi extrem de serioasă, care până va
termina liceul se va regăsi pe lista premianţilor în fiecare an. Ele două
au fost deschizătoare de drumuri, după ele o serie întreagă de copii
continuând să le calce pe urme şi i-aş aminti aici pe: Negrescu Petruţa,
Negrescu Lavinia, Petrilă Abel, Torok Ionela, Solomon Mădălina,
Ludwig Florin - toţi aceştia laureaţi la nivel naţional - cât și pe alţi elevi
premiaţi la nivel judeţean, ca: Lăcătuş Samuel, Horvath Tudor, Iancu
Cristian, Zsigmond Anca, Buzaş Mădălina, Guti Cornelia, Zsigmond
Emilia, Negrescu Otilia, Lakatos Olivia, Lakatos Cosmin, Berki
Emanuela, Lăcătuş Adriana, Guti Anamaria, Andraşi Mădălina,
Ladani Alexandra, Hendre Adrian etc.
Intenţionat l-am lăsat la urmă pecopilul meu de suflet, Petrilă
Daniel, care - de departe - este cel mai bun produs al şcolii noastre
şi îndrăznesc să afirm, al generaţiei lui. Am avut şansa să-i fiu
148 Gheorghe SARĂU
mentor şi sunt foarte fericită că, într-un moment al vieţii lui,

a luat decizia să-mi calce pe urme. Asta a însemnat mult pentru
mine. A fost elevul pe care orice profesor şi l-ar fi dorit. În fiecare
an în care a participat la olimpiade şi concursuri a luat tot ce se
putea lua, un copil muncitor, dedicat, ambiţios şi deosebit de
talentat. Daniel a devenit în 2012 studentul domnului profesor
Sarău la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine Bucureşti, secţia
rromani-română, iar azi este masterand al Facultăţii de Litere
Bucureşti, specializarea Studii literare. Este autor de proză scurtă,
poezie, articole. Sunt deosebit de mândră de el, de evoluţia sa pe
plan profesional şi personal.
Pentru a mă desăvârşi profesional, mi-am dat seama că
trebuie neapărat să mă calific pe drumul nou ales şi acest lucru nu
era unul simplu. Secţie de limba rromani exista doar la București,
departe, mult prea departe pentru posibilităţile mele şi pentru
pretenţiile profesorilor, având în vedere că forma de învăţământ era
cu frecvenţă întreagă. După câteva tentative eşuate, lucru care
reiese şi din dicționarul domnului profesor din lucrarea de față, în
2011 reuşesc să mă înscriu la specializarea rromani-română şi să o şi
termin în 2014. A fost una dintre cele mai frumoase şi mai dificile
experienţe din viaţa mea. A urmat o navetă Oradea - Bucureşti
absolut dificilă atât financiar, dar - mai ales - fizic. Nu e simplu să
faci faţă şi la serviciu şi la facultate, însă am avut norocul să am
colegi minunaţi. Împreună am reuşit să răzbim, ajutându-ne şi
sprijinindu-ne reciproc ori de câte ori a fost nevoie. Ţin neapărat să-
i amintesc aici pe Steluţa Slate - motorul, omul cu soluţiile, cea care
ne-a găzduit în casa ei de la Giurgiu şi ne gătea o ciorbă minunată -
pe Anişoara Buştean - care se trezea cu noaptea-n cap să mă aştepte
în Gara de Nord să nu fiu singură şi cu care beam cafea pe
tomberonul chioşcului de peste drum de facultate, în Quinet - pe
Georgică Fieraru de la Olt, băiatul plin de suflet care şi-ar fi dat şi
haina de pe el pentru noi, omul care fugea în pauze să ne cumpere
ceva de mâncare, pe Claudia Roman, de la Dâmboviţa, pe Claudia
Stoicescu de la Mizil, pe Marian Domiloiu din Bucureşti, pe
Adriana Drăgan din Dâmboviţa şi, nu în ultimul rând, inimoasa
noastră colegă de la neogreacă, pe Rodica Petre, fata care ne-a
sprijinit pe toţi cei de la rromani cu sfaturi, cursuri şi tot ce am avut
nevoie, arătându-şi disponibilitatea oricând. Mulţumiri de asemenea
şi Ginei Scarpete, precum şi şefei de grupă de la română, Alexandra

Burduşel, pentru promptitudinea cu care ne-a livrat informaţiile.
Aduc mulţumiri pe această cale domnului profesor Sarău
Gheorghe pentru profesionalismul şi sfaturile domniei sale, pentru
încurajările permanente, pentru disponibilitatea pe care ne-o arăta
mereu. Inevitabil, destinele noastre au fost profund marcate şi
influenţate de dânsul. Admiram cum ştia să preţuiască fiecare
secundă, să nu cumva să fie risipită fără rost! Un lingvist redutabil şi
un perfecţionist, ne-a transmis si nouă ştiinţa limbii rromani într-un
mod în care puţini ar fi putut să o facă. Am avut şansa să-i fiu
studentă şi îl asigur pe această cale de toată preţuirea mea.
Ca profesor de limba rromani am primit dovada
recunoaşterii meritelor mele cu mai multe prilejuri. Astfel, domnul
profesor Sarău, fiind într-o vizită de lucru în şcoala unde eu predau,
Şc. Gimn. nr. 2 Tămaşda, a scris pentru prima dată în limba
rromani într-un registru şcolar de inspecţii! Întrebat de ce, a
răspuns că aşa a simţit, fiind plăcut surprins de starea de
normalitate pe care a găsit-o în şcoala mea. Sunt foarte mândră de
acest lucru, deoarece ştiu sigur că am avut o contribuţie importantă
la realizarea acestei atmosfere bune. Profit de acest moment să
răspund acelora care se întreabă – încă - ce sens are să se studieze
limba rromani? Profesorul de limba rromani într-o şcoală nu e un
simplu profesor, el e garantul normalităţii într-o şcoală; la el vin cu
încredere părinţii, iar pentru elevii săi este ca un părinte. El este şi
mentor, şi profesor, şi părinte, şi psiholog, şi pedagog! El este omul
bun la toate şi se lasă folosit pentru că aşa e bine pentru toată
lumea. La scară mare, la fel este şi domnul profesor Sarău pentru
noi şi noi suntem datori să facem la fel pentru copiii noştri.
Aduc de asemenea mulţumiri celorlalţi profesori de la secţia
de limba rromani a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine: lector
Delia Grigore, omul care ne-a arătat frumuseţea literaturii, culturii
şi tradiţiilor rrome, lectorului Julieta Rotaru care ne-a iniţiat în
tainele sanscritei precum şi în cele ale indianisticii.
La ceas aniversar felicit întreg colectivul secţiei de limba
rromani şi le transmit întreaga mea recunoştinţă pentru tot ceea ce
au sădit în noi şi pentru contribuţia însemnată pe care au avut-o
fiecare în desăvârşirea noastră profesională.
150 Gheorghe SARĂU
Vreau să închei aceste rânduri-gânduri cu un citat din

ilustrul diplomat şi om de cultură român, Nicolae Titulescu: „Şi
chiar de nu voi fi un far, ci o candelă, ajunge. Şi chiar de nu voi fi
nici candelă, tot ajunge, fiindcă m-am străduit să aprind lumina”.
Continuaţi să ne fiţi faruri, iar noi promitem că vom aprinde
mereu lumina! Confesiune scrisă la Ciumeghiu, la 15 ianuarie 2017”.
h. Admiși în anul universitar 2012/ 2013, A. limba și literatura rromani, 3

Ailincăi Petrică, admis la A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2012/ 2013 (an
I); abandonează studiile din sem. I.
Anghel Ionuț, admis la A: limba și literatura rromani– B. limba și literatura română, în
anul univ. 2012/ 2013 (an I); abandonează studiile din sem. I.
Bechi Niculina Ancuţa, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura latină, 3
ani: în anul univ. 2012/ 2013 (an I), abs. fără licență.
Bucur (Rivas) Laura Gabriela, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
neogreacă, 3 ani: în anul univ. 2012/ 2013 (an I), fără licență.
Căldăraru Florian, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura spaniolă, în
anul univ. 2012/ 2013 (an I); întrerupe studiile în an II.
Candoi-Savu Robert Adrian, admis la A: limba și literatura rromani , în anul univ.
2012/ 2013 (an I); abandonează studiile din sem. I.
Ciolan Emilia Nicoleta, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
neogreacă, 3 ani: în anul univ. 2012/ 2013 (an I), studii incomplete.
Ciurea Nicoleta Giorgiana, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
neogreacă, 3 ani: în anul univ. 2012/ 2013 (an I), abs. 2015, cu licență în febr. 2016.
Costache Ciprian, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura spaniolă, în
anul univ. 2012/ 2013 (an I); abandonează studiile din sem. I., dar le reia în anii univ.
2014/ 2015 şi, din nou, din 2016/ 2017.
Gabor Susana, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura spaniolă, 3 ani: în
anul univ. 2012/ 2013 (an I), abs. în 2015, studii incomplete.
Grigore Mihaela, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura neogreacă, 3
ani: în anul univ. 2012/ 2013 (an I), abs. cu licență în 2015. Masterat.
Lăcătuş (Arsene) Maria, admisă la A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2012/
2013 (an I). Abandonare studii din sem. I., reluate în an univ. 2016/ 2017 (an I), la A.:
limba și literatura rromani – B. limba și literatura persană.
Marcu Loredana Geanina, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
neogreacă, în anul univ. 2012/ 2013 (an I), întrerupere de studii după anul I.
Mateescu Raluca, admisă la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
engleză, în anul univ. 2012/ 2013 (an I); abandonează studiile din sem. I.
Maxim Steluţa Cosmina, admisă la A: limba și literatura rromani – B. limba și
literatura spaniolă, în anul univ. 2012/ 2013 (an I), reînscriere în 2013-2014,
abandonare studii în an I.
Moldoveanu Lidia, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura suedeză, 3

ani: în anul univ. 2012/ 2013 (an I), abs. în 2015, fără licență.
Petrilă Daniel Samuel, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, 3
ani: în anul univ. 2012/ 2013 (an I), abs. cu licență în 2015.
Sandu Eva Maria, admisă la A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
neogreacă, în anul univ. 2012/ 2013 (an I), întrerupere de studii, după an I.
Schieber Mădălina Elena, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
spaniolă, 3 ani: în anul univ. 2012/ 2013 (an I); studii întrerupte, reluate în an univ.
2015/ 2016 (an completare) ; fără licență, posibil, în 2017.
Ursuleasa Mihaela, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura spaniolă, în
anul univ. 2012/ 2013 (an I), întrerupere de studii, an II.
Velicu Alin Robert, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura spaniolă, în
anul univ. 2012/ 2013 (an I); abandonează studiile, sem. II, an I, plecat în stăinătate.
Petrilă Samuel Daniel

- absolvent al unui masterat în literatură cu o temă în
domeniul rrom, în septembrie 2017
Experiența mea din facultate și utilizarea acesteia în viitoarea

mea carieră de professor
“Sunt vorbitor nativ de limbă rromani. Mama și bunicii m-au

învățat să vorbesc limba rromani încă din copilărie. În comunitatea
de rromi din Tămașda, o comunitate din județul Bihor, aproape toți
membrii rromi cunosc și vorbesc limba rromani. Dar și o parte din
românii sau maghiarii de acolo și-au însușit cuvinte și expresii
rrome. Eu m-am atașat cu adevărat de această limbă abia prin clasa
a VI-a, când am cunoscut-o pe doamna profesoară Daniela Roxin,
atunci când s-a introdus studiul limbii materne rromani în școala
noastră. Am avut ocazia să cunosc și alte laturi ale limbii cunoscute
la momentul respectiv. Așa s-a născut setea mea de a descoperi
lucruri pe care nu le știam sau înțelegeam despre limba mea maternă.
Nu după mulți ani, în clasa a IX-a mai exact, am fost
încurajat și îndrumat de profesoara mea să particip la olimpiadele
de limbă rromani organizate de Ministerul Educației Naționale
(prin domnul prof. univ. dr. Gheorghe Sarău, desigur). Am obținut
rezultate foarte bune, astfel că m-am calificat la etapele naționale,
unde am obținut rezultate deosebite. De asemenea, în același timp,
152 Gheorghe SARĂU
am participat și la concursul de istoria rromilor și, în 2012, la

prima ediție a Concursui Național de Creație Literară „Ștefan Fuli”
(la secțiunile Proză și Poezie am obținut locurile I).
O provocare reală a fost, după absolvirea liceului, alegerea
facultății în care urma să studiez. Singura facultate care răspundea
dorințelor mele de studiu a fost Facultatea de Limbi și Literaturi
Străine din București. Am aflat, de pe la olimpiade, că acolo predă
domnul profesor Gheorghe Sarău, pe care l-am cunoscut la
olimpiadele și concursurile pe care le-a organizat, neobosit, an de
an. M-am înscris la această facultate pentru că doream să învăț mai
multe despre limba mea și să mă perfecționez în vederea unei
cariere de profesor. Astfel, l-am reîntâlnit, la facultate, pe domnul
profesor Gheorghe Sarău, am cunoscut-o și pe doamna profesoară
Delia Grigore, persoane care au contribuit la formarea mea. Mi-au
oferit aproximativ orice înseamnă cultura, limba, istoria etniei
mele. M-au învățat lucruri foarte importante, pe care le aplic
mereu în viață (chiar și acum) și care mi-au fost utile de câte ori am
avut nevoie de ele. Am studiat, așadar, la secțiile de limba și
literatura rromani – limba și literatura română, am cunoscut
personalități rrome bucureștene și am ajuns să mă dezvolt destul de
mult în cei 3 ani de licență, deoarece cu ajutorul profesorilor mei
am putut să pun în practică ceea ce acumulasem până la momentul
respectiv: am fost recomandat să realizez traduceri în/ din limba
rromani, am participat la diverse evenimente organizate de
Centrul Național de Cultură a Romilor, de Ministerul Educației
Naționale, de Asociația „Partida Romilor Pro-Europa”, Centrul
Rromilor „Amare Rromentza” ș.a. De pildă, alături de domnul
profesor Gheorghe Sarău, am participat la cursurile școlii de vară
de limbă rromani (cursurile de limba și metodica predării limbii
rromani, cursurile pentru pregătirea mediatorilor școlari rromi), în
anii 2013 și 2014 fiind ales să fac parte din echipa de profesori care
au susținut cursurile respective. Am fost, așadar, formator
național, fiindu-mi încredintațe o parte din cursurile de limbă
rromani de la modulul pentru începători.
În vara anului 2015, am absolvit Facultatea de Limbi și
Literaturi Străine, mi-am susținut lucrarea de licență cu o temă
privind dialectul carpatic, Dialectul rromilor carpatici consemnat
de Alexandru Ruja în comuna Dumbrăveni, județul Sibiu,

coordonată de prof. Gheorghe Sarău.
În prezent, urmez cursurile de masterat ale Facultății de
Litere – Universitatea din București, Studii Literare. După
terminarea masterului, intenționez să mă înscriu la un program de
doctorat în domeniul lingvisticii rrome, iar după finalizarea
studiilor vreau să lucrez în învățământ ca profesor de limba
rromani (și, probabil, limba română), să realizez mai departe
traduceri, să scriu și să public studii și cercetări din domeniul limbii
rromani, dar și creații literare în limba rromani și română.
Consider că experiența pe care am acumulat-o în timpul
studiilor mele la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine m-a
ajutat foarte mult până în prezent. Sunt sigur, de asemenea, că mă
va ajuta și pe viitor în cariera mea de profesor și de scriitor”.
*
Gabriela Laura Rivas

- Organizația „Romtext” – Olanda
“Secția de rromani” sau ce am învățat la vremea tinereții...
„Trăiește ca și cum ai muri mâine! Învață ca și cum ai trăi

veșnic!” - a spus Mahatma Gandhi. Viaţa… acel “accident” minunat
prin care ne-am nǎscut, o şansă la un milion, de a simţi soarele, de a
ne bucura, de a plânge, de a ȋnvăţa. Şi sunt atâtea lucruri de
învăţat! Acum, la patruzeci de ani ai mei, terminând o a... treia
facultate şi uitându-mǎ ȋnapoi cu plăcere la cei 3 ani petrecuţi la
secţia de limba şi literatura rromani din cadrul Universitǎţii din
Bucureşti, pot să spun că nu regret nici măcar un minut din cele
petrecute alǎturi de profesorii şi de colegii noştri minunaţi, care m-
au ajutat să ȋnţeleg mai multe despre cultura şi limba rromani.
Mulţumesc domnului profesor Sarău pentru această şansă unicǎ și
minunatǎ, cât şi tuturor profesorilor mei de la rromani şi
neogreacă! Iar colegii, dragii de ei, mulţi ştiu, eu şi soţul meu, Dănuţ
Dumitru Lăutaru, i-am avut aproape şi, atât cât ne-a dat
Dumnezeu, i-am ajutat şi înţeles şi noi cum s-a putut, fără să ne
154 Gheorghe SARĂU
facem din aceasta vreo obligaţie ori vreo mândrie. Ne plac făpturile
în dificultate, fie că sunt oameni ori drăguţii prieteni şi drăguţele
prietene ale omului, câinii, pisicile! Pentru noi toţi colegii sunt
valoroşi şi pe toţi i-am îndrăgit la modul real.
Clipele petrecute, de asemenea, cu tinerii şi tinerele rrome în
cadrul şcolilor de vară de limba rromani, cunoştinţele nou
acumulate ori decantate miraculos prin efortul profesorilor noştri
ne leagă tot mai mult de experienţa trăită la secţia de rromani, cu
toţi cei cu care am interacţionat. Am căutat mult timp o posibilitate
să studiez limba rromani și am fost invitată, prin noroc (Mâna
divină, oricum!), de către domnul profesor Gheorghe Sarău, la
cursurile de limba rromani de la Școala Costinesti, împreună cu
soțul meu. Am folosit acest timp ca o vacanță de studiu, dar și ca
timp liber pentru familie. Am găsit la mare și două... pisicuțe, care
au devenit ulterior parte din familia noastră. După două săptămâni
de studiu la cursul de vară din 2013, am decis împreună cu soțul
meu ca să mergem și să studiem mai departe la Universitatea din
București, la secția principală de limba și literatura rromani,
alegând ca specializare B. limba și literatura neogreacă.
În anul I, am făcut cunoștință cu colegii și cu profesorii mei. Am
fost în grupă 13 studenți și, deși locuiam departe, am încercat tot
timpul să vin la cursurile de la universitate, mai ales, că alesesem și
o a doua limbă. În anul I, am pus bazele limbii, am învățat
gramatica de bază, am comunicat în limba rromani și am încercat
să țin pasul cu limba B, lucru care nu a fost întotdeauna ușor
pentru că, învățând două limbi noi în același timp, era mai dificil. În
sala de clasă, am avut și colegi vorbitori nativi; poate pentru ei a
fost mai ușor. În anul II, am reluat și aprofundat cunoștinețele din
anul I, am făcut practica profesională și am făcut cunoștință cu
organizațiile activiste rrome, am învățat multe lucruri despre
indianistică, am aprofundat exprimarea în limba rromani și ne-am
distrat cu colegii, iar în anul III s-a vorbit mai mult în rromani și
am beneficiat de multe cărți interesante indicate în bibliografie, pe
care le-am citit și discutat. Așa am învățat despre mișcarea rromă
din țări ca fosta Iugoslavie, Elveția, Germania, Rusia și așa mai
departe, despre scriitori și poeți rromi, despre viziunea lor de viață
și despre modul cotidian de viață a rromilor, dar și despre istoria
tragică a rromilor ș.a.m.d. Pe parcursul celor trei ani la facultate,
am văzut zeci de oameni ambițioși, unii care au reușit cu brio, alții

care au eșuat. Mulți nu au putut să țină pasul cu două limbi noi, alții
s-au consumat datorită faptului că aveau restanțe și nu au mai
venit la facultate, din păcate. Unii nu au înțeles că dintr-o nereușită
poți să faci o lecție și nu au mers mai departe, s-au descurajat și au
abandonat lupta. Au existat și alți colegi, care, nefiind chiar
printre primii din an, totuși – prin perseverență și studiu - au reușit
să termine facultatea, tocmai pentru că au crezut în acestă forță a
perseverenței.
Am legat, așa cum era normal, prietenii cu colegele de facultate.
Am fost bună prietenă cu Adriana și Alina, care erau într-un an
mai mare ca mine. Ne-am cunoscut la cursul de vară de rromani în
Costinești și ne mai vedeam în pauze, la facultate. Adriana, din
păcate, nu a terminat studiile din motive personale. Noi însă am
încercat să o convingem, dar, din cauza stresului familial, a
renunțat. Alina, în schimb, a terminat studiile și anul viitor își va
da licența. Dar cea mai apropiată colegă a fost Nicoleta Ciurea, cu
care am rămas și prietene. Ea era o fată foarte deșteaptă, muncise
mult și avea, la neogreacă, numai 10 pe linie… Eu nu am putut să
am această performanță, deși am avut note destul de bune. Ieșeam
deseori în oraș împreună, la cofetăria grecească de la “Unirii”, căci
studiam… neogreaca, nu?
Dintre profesori, cu doamna Lavinia Pencea am fost foarte
apropiată, fiind o amică foarte bună (prea bună!), care ne ajuta
mereu, chiar și în timpul ei liber. De asemenea, la cursul de vară și
la facultate am cunoscut o persoană minunată în persoana domului
profesor Sarău. El a încercat mereu cu vorba bună să ne modeleze…
și când voiam și când nu mai voiam să ne învețe de bine. Să ne
învețe să fim credincioși, să mulțumim pentru tot ce avem în viața
noastră, chiar dacă avem mult sau puțin și, dacă nu putem să facem
un bine, măcar să nu facem rău celorlalți cu care interacționăm. Este
singura persoană în istorie pe care am văzut-o alergând la propriu
după femei rrome care vindeau semințe pe la Costinești sau umblau
cu papagalul care trăgea bilete de noroc, ca să le spună, ce credeți?,
ca să vină și ele la cursuri la Costinești sau, de ce nu, dacă tot au
bacalaureatul, la facultatea de limbi străine… la rromani. Acolo, la
Costinești, am mers de multe ori cu colegii la Terasa “10 steaguri”,
156 Gheorghe SARĂU
seara, ca să ascultăm cum cântă Rela și Andreiță Miron muzică

lăutărească și să ne destindem după multe ore de curs.
La facultate, am reușit să ne relaționăm pe un network, creat
de dl. profesor Sarău, prin care să ne întrajutorăm reciproc, cu
colegii de ani și chiar și cu colegii din alți ani. Am cunoscut oameni
interesanți, buni, dornici de autodepășire, persoane cu adevărat
inteligente. Acum, când s-a terminat facultatea, am rămas cu amintiri
plăcute din zilele de facultate și cu mai mulți prieteni, atât de la
cursurile de vară de rromani, dar și de la facultate, ca foști colegi.
Sper ca, la nivel profesional, să ne putem ajuta reciproc,
pentru că, se știe, cu cât cunoști mai mulți oameni capabili și
competenți în viață, cu atât este și îți este mai bine! Foarte mulți
lideri și autori în domeniul dezvoltării personale sunt de părere că,
dacă vrei succes în viață, trebuie să îi ajuti pe ceilalți din jurul tău să
aibă ei... succes în viață! Cunoștințele solide și relațiile profesionale pe
care le țeși azi vor fi, cu siguranță, mâine cheia succesului tău!”.
Cu începere din anul universitar 2013/ 2014, secţia A. Limba şi literatura rromani
revine în Departamentul de Hungarologie, Studii Iudaice şi Rromani, iar coordonatorul
secție fiind în continuare prof. dr. Gheorghe Sarău.
i.Admiși în anul universitar 2013/ 2014, A. limba și literatura rromani, 3

Badea Diana Andreea, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
germană, 3 ani: 2013/ 2014 (an I), abs. cu licență în 2016. Cursantă la Masterat în
cadrul Universității din București la Strategii Comunicaționale și Interculturale -
Literare și Ligvistice, modulul germanistică, având lucrare de admitere Analiză
comparativă între sașii și rromii din România.
Barbu Oana Maria, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, în
anul univ. 2013/ 2014 (an I); abandonează studiile în an I.
Bucheanu Andreea Monica, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
română, 3 ani: 2013/ 2014 (an I), abs. cu licență în 2016.
Dumitru G. Giuliano, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura catalană,
în anul univ. 2013/ 2014 (an I); abandonează studiile.
Farkaş S. Ştefan, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura română, în
Ganim Myriam, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura italiană, în
anul univ. 2013/ 2014 (an I); abandonează studiile, an I, sem. I.
Ioan A. Petrişor, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, în anul
univ. 2013/ 2014 (an I); abandonează studiile, în an I.
Lăutaru Dănuț Dumitru, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
catalană, 3 ani: 2013/ 2014 (an I), abs.fără licență.
Marțafoi Bogdan Ionuţ, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura

catalană, în anul univ. 2013/ 2014 (an I); abandonează studiile.
Maxim Steluţa Cosmina, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
spaniolă, în anul univ. 2012/ 2013 (an I), reînscriere în 2013-2014, abandonare studii
în an I.
Nae Cristina, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura catalană, 3 ani:
2013/ 2014 (an I); urmează să susțină examene restanțe la catalană în iunie 2016.
Nica Gh. Maricica, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, în
Niculae Cristina Maria Raluca, A: limba și literatura rromani – B. limba și
literatura franceză, în anul univ. 2013/ 2014 (an I); abandonează studiile.
Niţu I. Ana, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura catalană, în anul
univ. 2013/ 2014 (an I); abandonează studiile.
Pelivan Viorel Constantin, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
hindi, în anul univ. 2013/ 2014 (an I); abandonează studiile în an I.
Petre Liviu Constantin, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
engleză, în anul univ. 2013/ 2014 (an I); abandonează studiile în an I.
Roman Loredana-Nicoleta, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
portugheză, 3 ani: 2013/ 2014 (an I).
Rugină Ana Maria, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, 3
ani: 2013/ 2014 (an I).
Stângaciu Carmen, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura catalană, în
Șutac Claudia, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura catalană, 3 ani:
2013/ 2014 (an I), cu examene nepromovate pe care le susține în iunie 2017.
Zamfir Alexandru, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, 3
ani: 2013/ 2014 (an I), abs. în iunie 2016, cu licență în septembrie 2016; drd. în
filologie rromani, la Universitatea “Ovidius” din Constanța, îndrumător: prof.
Domniţa Tomescu.
Zgripcea (Idu) Carmen Luciana, A: limba și literatura rromani – B. limba și
literatura română, 3 ani: 2013/ 2014 (an I), abs., fără licență.
Ce spun absolvenții...deveniți cadre didactice la secție?
Alexandru Zamfir
-asist. drd. cooptat la secția de limba și literatură rromani a
Facultății de Limbi și Literaturi Străine
Calea refăcută…
“În copilărie, limba rromani a fost pentru mine un obiect al

curiozității și al admirației. Aparținând unei familii în care nu s-a
vorbit limba rromani, am crescut într-o comunitate cu populaţie
158 Gheorghe SARĂU
mixtă, rromi şi români, cu două neamuri predominante de rromi:

moraci şi pletoşi şi cu câteva familii de ursari, plus noi, vătrașii,
nevorbitorii sau lăieșii cum ne numeau ceilalți. Auzeam, totuși,
limba rromani aproape în fiecare zi, pe stradă, aşa ca pe un cântec
care se tot repetă şi din care ajungi să prinzi frânturi pe care să le
fredonezi şi tu, uneori involuntar şi alteori voit, atunci când îmi
propuneam să înţeleg mai mult, să reţin şi să intru şi eu în acest cor,
alături de care să cânt măcat părţi din refren.
Primul cuvânt care îmi apare în minte, atunci când mă
gândesc la acest „refren” din copilărie, cred că este mangro (pâine).
Acesta cred că este cel mai pregnant cuvânt, care s-a infiltrat cu
atâta promptitudine și naturalețe, încât am acum impresia că îl
știu dintotdeauna. Nu-mi dau seama cum și de ce. Să fi fost poate
sonoritatea lui, sau ce transmite el ca sens, ca semantică, sau poate
a fost doar un context aparte în care l-am auzit, sau poate a fost
chiar primul cuvânt pe care l-am auzit și pe care l-am înțeles în
limba rromani. Așa cum spun unii mamă pentru prima dată, eu am
spus, în limba rromani, mangro...
Alte cuvinte pe care le știam erau: khär (casă), dad (tată), dej
(mamă), phral (frate), phen (soră), paj (apă), phabaj (măr), jukel
(câine), baro (mare), Naś! (Fugi!), Dikh! (Uite!), xal (a mânca) și,
poate, alte câteva cuvinte care nu îmi vin acum în minte, dar și
expresiile: So keres? (Ce faci?), (Maj) beśaw.) [(Mai) stau.], Kaj źas?
(Unde mergi? / Unde te duci?), Źa khere! (Du-te acasă), Beś tele!
(Stai jos!), Av arde! (Vino încoace!) etc. Toate acestea erau cuvinte
și expresii „la modă”, cu alte cuvinte era cool / mișto să știi limba
rromani, cel puțin la mine pe stradă. Și am încercat să țin și eu
pasul cu această modă, atât cât am putut, azi cu o pereche de
pantofi, mâine cu o cămașă, la zile de sărbătoare cu câte o pălărie,
fără să ajung însă atunci să port întreg costumul...
Alte ocazii în care puteam auzi limba rromani erau acelea în
care la noi acasă veneau prieteni de-ai tatălui meu, care, recunoscând
dorința și plăcerea lui de a vorbi în limba rromani, chiar nevorbitor
fiind, mai presărau în discuțiile lor câte un cuvânt sau o expresie în
rromani. Tata n-a ajuns însă să vorbească în întregime în rromani, dar
intuiesc că i-au adus o satisfacție aparte acele ocazii în care reușea să
intre, chiar și fragmentar, în intimitatea acestei limbi.
Anii au trecut și, la fel, și moda, iar limba rromani n-a mai
fost atât de populară la mine pe stradă, și nici la mine în gând. Căci,
ajuns la liceu, am pierdut total contactul cu limba rromani. Pe
stradă ieșeam tot mai puțin, iar la școală nu vorbea nimeni în sau
despre acestă limbă. Îmi amintesc că în școala generală, măcar în
pauză și tot mai răsuna o frântură de cuvânt sau o expresie în
rromani, fie din gura unui vorbitor nativ sau spusă de cineva, în
glumă poate, așa, doar ca să fie la modă.
La facultate, cea de la Ploiești, acolo unde am optat pentru
Limba și literatura română și Limba și literatura engleză, îmi vine în
minte un singur exemplu în care s-a pomenit despre limba rromani.
Atunci când mi s-au activat toate cunoștințele din copilărie, din
refrenul de altă dată. A fost un seminar de stilistică în care am vorbit
despre argou, între exemplele date spre analiză fiind o serie de
termeni proveniți din limba rromani, cum ar fi barosan, bengos, a
candi, lovele, diliu, pilit etc. Acest seminar a trezit în mine dorul
cântecului pe care nu-l mai auzisem demult, peste care se așternuse
tăcerea, sau gălăgiile altor limbi.
Așa că mi-am scuturat pantofii de praf, mi-am pus cămașa pe
mine și pălăria pe cap și am pornit la drum, la studiile de masterat,
acolo unde mi-am ales ca lucrare de disertație un studiu de caz
privind interferențele lingvistice și culturale dintre limba rromani
și română, respectiv cultura rromă și cea românească. Astfel am
reușit să mă întorc pe stradă și la refrenul din copilărie, pe care
acum îl supuneam analizei lingvistice cu instrumente recomandate
de cercetarea științifică.
Cred însă că am pus mai mult suflet decât cercetare științifică în
acele demersuri de început ale mele. Și asta avea să mi-o spună, subtil,
tot cu suflet, domnul profesor Gheorghe Sarău, la o conferință de la Cluj,
la ISPMN - unde am prezentat pentru prima dată un articol pe tema
limbii rromani - dar abia la plecare, seara, la o pizzerie din zona Gării
Cluj Napoca, lângă un vin fiert băut împreună, alături fiindu-ne și
Lăcătuș Crăciun, dl. profesor Sarău spunându-mi că e timpul să trec și să
învăț limba rromani “pe Pitar Moș”, dacă vreau să mă dedic studiilor
lingvistice rrome... Am realizat atunci că limba rromani e mai mult
decât un refren șuierat de cineva pe stradă și că limba rromani e o
întreagă melodie. Și încă una veche, ancorată în limbi cu mare reputație
în lingvistica și cultura universală. Că e o limbă cu o structură
160 Gheorghe SARĂU
gramaticală bine definită și cu un lexic care se poate lua la întrecere cu

orice altă limbă.
Cu aceste convingeri lămurite aveam să mă înscriu la doctorat, cu o
altă temă care vizează rromii și limba rromani, cea a sistemului
antroponimic al rromilor din România, și, totodată, la cursurile de limba
rromani de la Universitatea din București, pentru ca cercetările mele
despre limba rromani să prindă conturul dat de argumentarea științifică.
Înainte de începerea cursurilor la universitate, am poposit în
vară la cursurile Școlii de vară, organizate de Ministerul Educației și
susținute în principal de domnul profesor Gh. Sarău. A fost o experiență
aparte din perspectiva învățării, cursurile fiind denumite cursuri
intensive de limba rromani, iar pentru mine au fost cât se poate de
intensive. Încă din prima zi în care am ajuns am avut un curs
introductiv, dar de a doua zi „am intrat în pâine”. Programul zilnic
arăta cam așa: după micul dejun începeam să rezolv tema primită cu o
seară înainte, mergeam la masa de prânz cu gândul la problemele
ridicate de exercițiile parcurse, la masă discutam cu colegii despre
posibilele interpretări. Apoi, urmau cursurile, toată după-amiaza - până
seara. La cină, cu energia rămasă, dezbăteam anumite aspecte
prezentate la curs. Ba, după un anumit timp, ajunsesem să îmi ocup
timpul cu limba rromani până și în somn, visând declinări, conjugări și
mijloace de îmbogățire a vocabularului. Însă cât de bine mi-a prins
acest program intensiv s-a văzut apoi, căci bazele limbii rromani pe
care aveam s-o studiez mai departe, și pe care încă o cercetez, mi s-au
pus în acele săptămâni de sfârșit de august 2013, la Costinești.
Tot ca preambul al cursurilor de la universitate, fusesem, la
sfatul domnului profesor Sarău, la un curs de Practica limbii, al
doamnei Lavinia Pencea. Era aproape de vacanța de iarnă. A fost
prima dată când am intrat în cabinetul de rromani. Pe masă, printre
cărți și caiete, erau dulciuri, bomboane de ciocolată și ceai cald, iar
toate acestea împreună mi-au lăsat impresia atmosferei de intimitate,
pe care o păstrez până și astăzi. În cabinetul de limba rromani, dincolo
de ușa capitonată cu căptușeală textilă, era ca într-o famile.
De la cursul de Structura limbii al domnului profesor Sarău îmi
rămân în amintire delicioasele tortograme, cu mult râvnita lor cremă
de deasupra, sesiunile de traducere și interpretariat ad-hoc, de cele mai
multe ori pe teme de actualitate, care ne dădeau de gândit și dincolo de
aspectele lingvistice, și, alteori, teme din trecut care să ne mai
descrețească frunțile, cum ar fi cele din seria lui Mr. Pelo, deasupra
tuturor acestor mostre de vorbire autentică în rromani plutind, de
fiecare dată, pilda utilizării cuvintelor din limbă, redată cel mai bine
prin emblematica construcție O sacos si and-o fundos la curteaco. Nu
voi uita nici fișele de lucru cu traduceri, în special pe cele cu traduceri
din rromani în română, unde ne-am luptat cu batalioanele foneticii, cu
trupele călări ale morfologiei și cele de artilerie ale lexicului, precum și
cu temerarele trupe de infanterie ale semnelor grafice, instanțele de
conducere ale acestor armate fiind accidentele fonetice, care, în ciuda
vitejiei lor, uneori, și-o mai luau și ele în freză.. mă rog... afereză!
De la cursurile de cultură, ale doamnei Delia Grigore, mi-a
rămas în special în minte un seminar în care dezbăteam concepte din
sfera culturii, ajungând să dicutăm cu aprindere mai ales în jurul
conceptului de civilizație. Am simțit atunci la mine, dar și la colegi, că
ne raportam la acea discuție mai mult ca la un curs obișnuit, și asta
pentru că problematica dezbătută viza aspecte care ne includeau pe noi
înșine, pe fiecare în parte, aspecte care descriau trăirea noastră ca
rromi, în famile și în societate.
În acest spirit am parcurs acele cursuri, care, dincolo de noțiunile
teoretice, m-au „învățat” cât de important este să ne preocupe
problematica rromilor, mai întâi din perspectivă proprie, personală, și
apoi îndreptată către ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
Limba rromani nu e doar un refren, ci e o întregă melodie, din
care mai am încă multe de învățat, note de atins, arii de exersat și
instrumente de acordat pentru ca totul să sune în armonia și
spiritul limbii rromani, armonie și spirit care se cuvin unei limbi la
care au trudit compozitori vreme de veacuri, au învățat-o așa cum
au auzit-o, după ureche, și au transmis-o mai departe vreme de
generații, pentru ca ea să răsune până astăzi, când a fost pusă pe
partitură pentru ca o lume întreagă să îi descopere noblețea. Și
această înnobilare a limbii se datorează mai ales secției de Limba
rromani de la Universitatea din București și a profesorilor din
întreaga țară mereu sprijiniți și îndrumați de domnul profesor Gh.
Sarău, prin atenția, pasiunea și grija pe care i le-a purtat și
continuă să i le poarte acestei limbi. Astfel, în fața domniei sale și a
tuturor celorlalți îmi plec pălăria zilelor de sărbătoare, cu gândul la
pantofii, cămășile și pălăriile care așteaptă să fie purtate, pentru că
limba rromani nu e doar un costum, e o întregă garderobă”.
162 Gheorghe SARĂU
Ce spun studenții?
Dănuţ Dumitru Lăutaru

- Firma de traduceri „Romtext” Olanda
- absolvent al secțiilor rromani – catalană
Ce ȋnseamnǎ Universitatea din București, secţia de Limba

Rromani pentru mine?
„Pentru mine, “Universitatea” este un loc unde pot sǎ cresc, să

mă dezvolt ca persoanǎ, sǎ ȋnţeleg lucrurile în ansamblul lor, sǎ
analizez comportamentul celor din jurul meu şi sǎ adun cât mai
multe experienţe de viaţă, pe care le voi aplica mai târziu în viaţa
de zi cu zi. Nu mă refer la cǎrţi, pentru cǎ ele contează probabil 20 %
din ceea ceea ce ȋnseamnă “Universitatea” pentru mine.
Când mǎ uit ȋnapoi, mǎ gândesc la Univeristatea din București,
la secţia Rromani, ca la o salǎ de sport, ȋn care m-am antrenat
pentru viaţa cotidiană. Aici am ȋntâlnit oameni din diferite culturi,
cu diferite comportamente, diverse opinii şi moduri de viaţǎ,
totodată, am ȋntâlnit colegi și profesori de la care am învăţat multe.
Ţin să îi mulţumesc, ȋn special, domnului profesor Gheorghe Sarău,
pentru răbdarea şi dedicaţia cu care ne-a predat, ne-a înţeles şi ne-a
încurajat, la fel şi celorlalţi domni şi doamne profesoare de la
ambele secţii, de la limbile studiate aici, rromani şi catalană!
Dar acest contact direct cu spaţiul universitar ne-a fost
“completat” şi cu alte structuri de formare, luând, astfel, parte, la
mai multe cursuri de vară, unde am avut prilejul de a ne
aprofunda cunoştineţele de limbă rromani, tehnica traducerii în /
din această limbă, dar şi mai multe alte lucruri, cunoscând noi şi
noi colegi, toţi animaţi de dorinţa de a ne cunoaşte şi descifra mai
bine limba maternă, de a ne înarma cu tehnici de promovare şi de
cultivare a ei în viaţă. Prieteniile legate la astfel de cursuri de vară
- de două ori la Costineşti, o dată la Oradea – ne-au făcut să ne
apropiem şi mai mult de colegii şi de fraţii noştri rromi, animaţi de
aceleași idealuri.
Dintre colegele mele, cel mai bine m-am înțeles cu Cristina,
care era cu mine în grupa de limba B., catalană. Ne ajutam
reciproc cu informatii despre examene, am râs la ore, am și învățat.

La școala de vară am cunoscut-o pe Alina Guleamă, cu care
împărțeam aceeași dragoste pentru pisici. De la mare, oamenii își
iau suveniruri.... o scoică, o vedere, o pereche pe papuci. Noi ne-am
luat pisici.... două de fiecare, de culoare gri, de la o mâță care
născuse la magazinul de suveniruri din piață. Așa ne-am înrudit.
Când o sun, o întreb ce mai face ea, familia și ce fac... mâțele. Așa,
în timp, avem motiv să ne vizităm, ca să ne vizităm și „mâțele”... și să
mai discutăm despre specializările noastre din facultate. Ăsta da
motiv de... grătare și de veselie! Mâțele sunt încă toate bine și le mai
avem după scurgerea a cinci ani, iar noi am rămas prieteni...
Doamna profesoară Lavinia Pencea mi-a fost, evident, în
afară de domnul profesor Sarău, cea mai apropiată dintre toți
profesorii. Ea m-a ajutat de fiecare dată când am avut nelămuriri,
chiar și după programul oficial de la universitate. Ea era cea mai
tânără dintre profesoare și cea mai aproape de „copii”. De la
doamna Delia Grigore am învățat că activismul rrom este viabil și
este foarte puternic. Ea a inspirat mulți oameni să-și facă propriile
organizații rrome. Pentru ea, nu contează circumstanțele, luptă
mereu împotriva rasismului și pentru cauza rromă. În ceea ce mă
privește, crescând într-un sat predominant de rromi, nu am avut
foarte multe experiențe rasiste în viața mea. Noi eram „noi” și “ei”
erau...”ei” (ne-rromii). Nu prea ne loveam unii de alții... Bunicul
meu a fost lăutar și singurele tangențe cu lumea din afară erau
nunțile, la care câstiga bine. Însă la facultate, am întâlnit oameni
care au fost foarte marcați de astfel de experiențe în viața lor. Am
învățat să fiu și eu mai tolerant și să accept că sunt mai multe feluri
de viață și feluri de gândire în lume. Că nici unul nu este în definitiv
„rău” sau „bun”, depinde cum îl privești.
Mai apoi, m-am împrietenit cu Daniel Petrilă, care a fost și
la cursurile de vară și la facultate cu mine. De multe ori am ieșit
împreună să mâncăm sau să bem un suc la tavernele din „Centrul
vechi”, schimbând idei și discutând despre viață, despre treburile
noastre studențești, despre examene și despre neamul nostru rrom.
Frumoasă experiență bucureșteană în formarea mea profesională!”.
Între mai 2013 – iunie 2014, pe durata concediului de maternitate al Julietei

Rotaru, orele de limba sanskrită, de cultură și civilizație veche indiană în cadrul secției de
164 Gheorghe SARĂU
limba și literatura rromani sunt ținute de Ina Dobre – Brat, care se specializase, la rândul
său, în domeniul indianisticii în India, prima bursă primind-o și grație ajutorului dat de
Gheorghe Sarău, care – în perioada 1995-1998 – gestiona în cadrul Ministerului Învățământului,
relațiile educaționale bilatare româno-indiene, facilitându-le mai multor tineri, în perioada
respectivă, să obțină burse de specializare și de cercetare în India.
Ce spun cadrele didactice nou cooptate?
Florina Dobre Brat

-profesoară de limbă, cultură și civilizație indiană
„/.../ o școală românească de indianistică nu se poate susține fără

tineri specialiști /.../
“Maeștrii indieni spun că învățarea nu este deplină până nu

reușești să o transmiți la rândul tău. Acum douăzeci și aproape doi
ani, a fost rânduit ca la cursurile facultative de sanskrită și de
hindi organizate de profesorul Laurențiu Theban la Universitatea
din București să-l cunosc pe profesorul Gheorghe Sarău, alături de
noi cursant „de bună voie”, doctorand atunci și responsabil în
Ministerul Educației, între altele, și de relația pe învățământ cu India.
Profesorul Sarău a înțeles ca nimeni altul la vremea aceea că
o școală românească de indianistică nu se poate susține fără tineri
specialiști și, fără nici o ezitare, a dat deoparte cu grijă și cu vorbă
caldă, sfătoasă, vălul ce ascundea ușa de unde se deschideau drumuri
ce nu știam cât de departe ne vor duce, decât dacă porneam pe ele,
arătând că existau burse în acord bilateral între statul român și cel
indian pentru care puteam candida cu multă încredere. Căci pe
lângă știință, profesorul Sarău mai inspira ceva fundamental:
încredere. Cadrul instituțional exista, dar odată completate
formularele preliminare începea marea odisee pe care nici o clipă
nu am încetat să o numesc inițiatică, căci a fost nevoie să trecem –
toate cele cinci bursiere - prin furcile caudine ridicate de un sistem
birocratic și administrativ greoi, sincopat, atât de o parte, cât și de
alta. La capătul a aproape nouă luni (pe deplin inițiatică încercare!)
de certificate și de acte obținute cu greu unele, altele mai lesne,
traduse, multiplicate, fotocopiate, interviuri, emoții, pașapoarte și
câte altele, sosea – cel puțin pentru mine tot în stil românesc (un
mesaj pe un petic de hârtie în ușa demisolului din strada Dianei
unde îmi găsisem, ca studentă, o cămăruță cu o fereastră minusculă,
dar mereu deschisă spre o lume mare, luminoasă, mesaj care m-a
așteptat răbdător un sfârșit lung de săptămână clandestin, marcat de
curajul de a spune „nu” deciziilor altora pentru mine) – așadar sosea
acceptul Universității din Delhi pentru studiul limbii sanskrite!
La capătul a patru ani de studii în India, finalizate cu un
Master în limba Sanskrită și cu o documentare amplă asupra
subiectului tezei de doctorat, la puțin timp după ce am revenit în
țară, profesorul George Anca mi-a oferit posibilitatea de a preda
limba, cultură și civilizație veche indiană în cadrul programelor de
predare organizate de Asociația Culturală Româno-Indiană (RICA).
Colaborarea mea cu secția de limba rromani s-a produs prin
intermediul Julietei Rotaru, colegă de studii în primul an în India,
care, la data când am început eu activitatea la secție (din mai 2013 și
până în iunie 2014), ea deja înzestrase secția cu o frumoasă bibliotecă
pentru studii indiene, grație unor donații, inițiase câteva serii bune de
studenți la secția de rromani în străvechea cultură indiană și se
afirmase ca reputat specialist în studii vedice. Am fost acceptată cu
drag de domnii profesori ai secției, d-na lect. dr. Delia Grigore și dl.
prof. dr. Gheorghe Sarău, după care am fost solicitată să revin la secție în
calitate de colaborator în anii univ. 2015/ 2016 și 2016/ 2017.
Experiența la catedră este unică. Implică o mare
responsabilitate și întâlnești adesea rezistențe de tot soiul, mai cu
seamă când este vorba de un curs opțional tratat aprioric sub
eticheta „mai puțin important”. Însă atunci când ajungi să răzbați la
mintea și inima studentului, efortul de a te face înțeles și cel de a
transmite acele cunoștințe care să rămână nu doar ca pure achiziții
intelectuale, ci să se transforme în cărămizi care să formeze nu doar
paradigmatic înțelegerea, ci chiar Înțelegerea în profunzimea sa,
efortul nu doar că îți este răsplătit, dar sentimentul de împlinire
care decurge de aici este capabil să genereze bucuria actului de a
reveni și de a transmite oră de oră, cu toată priceperea, ceea ce știi.
Activitatea cu studenții înscriși la specializarea rromani, cei
mai mulți de etnie rromă, este una bogată, dat fiind faptul că, din
punctul meu de vedere, aduce o completare perspectivei mele de
lingvistică comparată asupra marii familii a limbilor indo-
europene. La nivelul lexicului, constat similitudini sau forme
lexicale sanskrite corupte sau prakrite în limba rromani, ceea ce
reprezintă, de ambele părți, atât profesor, cât și student, un câștig
166 Gheorghe SARĂU
în aprofundarea cunoașterii pe de o parte a limbii vechi, pe de alta

a formelor dialectale ale limbii rromani.
Dincolo de aceste aspecte ce țin de predare și învățare,
contactul cu acești studenți mi-a înlesnit accesul spre zone social-
culturale pe care le cunoaștem teoretic, dar practic, sporadic și
trunchiat, în funcție de diverse împrejurări. Studenții de la secția de
rromani, ca de altfel și ceilalți studenți, de la alte secții, vin din
medii sociale diferite. Comunitatea de rromi a stat însă
întotdeauna sub semnul extremelor – situație tipică și Indiei
contemporane de altfel – fie cel al unei precarități dusă uneori la
limita de jos - fie cel al unei bunăstări lustruite și inadevcate
oarecum la canoanele unei societăți ce se dorește a fi europeană.
Pătura de mijloc a „reușit” prin absorbția și integrarea în sistemul
comunității majoritare, dar a conservat, cultural, rădăcinile
istorico-culturale care își găsesc acum inspirate și benefice forme și
expresii cum este, iată, secția de rromani de la Facultatea de Limbi
și Literaturi Străine a Universității din București.
Din această perspectivă, experiența mea la această această
secție îmi reconfirmă importanța și rolul comunicării și necesitatea
dialogului între generații, între profesori, între studenți. Maieutica
socratică ar trebui să fie și să rămână jalon orientantiv al efortului
nostru pedagogic. Nu desfășurarea mândră, suficientă și egotică și a
unor cunoștințe înalt academice, verbalizate într-un registru
prețios și pedant (acesta poate avea farmecul său atunci când nu
este neapărat unica marcă stilistică a profesorului) poate folosi cu
adevărat studentului, ci comunicarea cunoștințelor într-o manieră
cu adevărat pedagogică, cu grijă și considerație pentru cel din fața
ta.
În cei doi ani și jumătate petrecuți în cadrul acestei secții am
avut ocazia să lucrez cu trei serii de studenți. Cu unii mai mult, în
cadrul a două cursuri, când studiul limbii sanskrite făcea obiectul
unui curs independent, cu alții mai puțin, atunci când noțiunile de
limbă au fost aduse și introduse alături de cele de cultură și
literatură veche indiană. În acest răstimp, am avut șansa să
întâlnesc studenți foarte buni, care au arătat mult interes pentru
cursul de literatură, limbă și cultură veche indiană, fapt care m-a
bucurat foarte mult. Îi voi menționa aici pe Mihaela Grigore,
Daniel Petrilă, Adriana Nica, Steluța Slate, Adriana Badea,
Andreea Badea, Alexandru Zamfir, Raluca Chiriac, fără a epuiza

lista. Alți studenți buni am avut ocazia să-i cunosc în cadrul
cursurilor intensive de codicologie și metrică sanskrită organizate
grație Julietei Rotaru la CEAS, găzduite de Biblioteca
Metropolitană. Interes sau curiozitate există măcar iscată de
considerente de genul „Cine este și ce vrea și această profesoară de
la noi? Avem servicii, avem licență, nu ne mai trebuie încă un
opțional pe cap!” sau „De ce oare acest opțional?” Dar chiar și aceste
întrebări sunt, cu siguranță, pozitive. Spun și repet studenților mei:
Dacă la capătul unui an de studii, studenții știu bine ce loc și rol are
sanskrita între limbile indiene și cele IE, dacă o coardă a sufletului
lor tânăr a vibrat când l-am citit pe Kalidasa, Kabir sau pe
Bhartrhari, sau dacă au înțeles de ce picturile mogule sunt atât de
reprezentative în contextul promovării turistice a Indiei, că Yoga e
mai mult decât o practică denaturat și simplist înțeleasă – pentru a
da doar câteva exemple – , atunci, fără doar și poate, scopul acestui
curs a fost atins!
Le doresc profesorilor secției și celor care susțin această secție,
studenților și secției ani mulți, bogați, rodnici și plini de frumoase
realizări!”.
j. Admiși în anul universitar 2014/ 2015, A. limba și literatura

rromani, 3 ani (după noul sistem “Bologna”) cu licență planificată
pentru 2017
Bujor Ionela, admisă la A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2014/ 2015
(an I); întrerupere de studii.
Chiriac C. Maria Andreea, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
hindi, 3 ani: 2014/ 2015 (an I).
Costache V. Anda, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, 3
ani: 2014/ 2015 (an I); întrerupere de studii.
Costache Ciprian, A fost admis, inițial, la secţiile A. limba şi literatura rromani -
B. limba și literatura spaniolă, în anul univ. 2012/ 2013 (an I), însă a întrerupt
studiile din sem. I. A reluat în anul univ. 2014/ 2015 studiile, dar le-a întrerupt din
nou. Avea să se reînscrie în anul univ. 2016/ 2017 la secțiile A. limba şi literatura
rromani - B. limba și literatura hindi.
Crețu G. Raluca, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, 3
ani: 2014/ 2015 (an I).
Gheorghe (Năstase) Gabriela Gherghina, admisă la A: limba și literatura
rromani - B. limba și literatura română, an I (2010/ 2011); a înghețat anul în anul
univ. 2012/ 2013, din cauza incapacității de a plăti taxa de studii, apoi reia studiile
în an univ. 2015/ 2016, în anul II, la taxă. În anul univ. 2016/2017 este studentă în
168 Gheorghe SARĂU
anul III.
Ghimbiș Marius Bogdan, admis la A: limba și literatura rromani, în anul univ.
2014/ 2015 (an I); întrerupere de studii); întrerupere de studii.
Manolache Claudia Valentina, admisă la A: limba și literatura rromani, în anul
univ. 2014/ 2015 (an I); întrerupere de studii.
Mihai Bianca Maria, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
engleză, în anul univ. 2014/ 2015 (an I); întrerupere de studii.
Mihai R. Elvis Florinel, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
hindi, 3 ani: 2014/ 2015 (an I).
Moldovan Andreea, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura latină, 3
ani: 2014/ 2015 (an I); întrerupere de studii.
Mușat E. Cristina-Mariana, reînmatriculare în an univ. 2014/ 2015, continuă şi
în an univ. 2016/ 2017.
Năstase Silviu, admis la A: limba și literatura rromani – B. Limba și literatura
română, în anul univ. 2014/ 2015 (an I); întrerupere de studii.
Neagu Robert Ionuț, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura rusă, în
anul univ. 2014/ 2015 (an I); întrerupere de studii.
Nica Elena Victorița, admisă la A: limba și literatura rromani, în anul univ. 2014/
2015 (an I); întrerupere de studii.
Oprea N. Gheorghe - Florin, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
hindi, 3 ani: 2014/ 2015 (an I).
Pescaru Alexandra, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura engleză,
în anul univ. 2014/ 2015 (an I); întrerupere de studii.
Pișta Gh. Crina, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura latină, 3 ani:
2014/ 2015 (an I).
Tănase Eduard Cristian, admis la A: limba și literatura rromani, în anul univ.
2014/ 2015 (an I); întrerupere de studii.
Țepeligă Ionuț - Georgel, admis la A: limba și literatura rromani - B. limba și
literatura hindi, 3 ani: 2014/ 2015 (an I).
Urdă Samuel, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura spaniolă, 3 ani:
2014/ 2015 (an I); întrerupere de studii.
Studenților ajunși în anul III (2016/ 2017, li se alătură - prin reluare de studii – și
studenta Gheorghe (Năstase) Gabriela Gherghina (admisă inițial la A: limba și literatura
rromani - B. limba și literatura română, an I (2010/ 2011), cu “an înghețat” în anul
universitar 2012/ 2013).
*
În urma vizitei evaluatorilor ARACIS, din perioada 26-28.02.2015, întreprinsă la
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, este evaluat și programul “O limbă și literatură
modernă (A) – O limbă și literatură modernă (B) – Limba rromani/ Limba și literatura
română” (expert program: prof. univ. dr. Mircea Diaconu, de la Universitatea “Ștefan cel
Mare” din Suceava), care, împreună cu celelalte 20 de programe evaluate (așadar, în total,
21 de programe de studii universitare de licență acreditate ale Universității din București),
se bucură de calificativul general “grad de încredere ridicat”, acordat de Consiliul

ARACIS în ședința sa din 29.04.2015 (v. imaginea 53, cu documentul ARACIS nr. 3045/
30.04.2015, Raportul Departamentului de evaluare a calității al ARACIS privind
evaluarea externă a calității academic din instituția de învățământ acreditată –
Universitatea din București).
Ce spun absolvenții anului III (an univ. 2016/ 2017)?
CrețuRaluca
- studentă în anul III (în anul univ. 2016/ 2017), la rromani – hindi
“…fiecare merită o șansă la ceva mai bun!”
“Sunt Crețu Raluca, studentă în anul III la secțiile rromani –

hindi din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, unde am
venit ca urmare a faptului că, în urmă cu aproape doi ani și
jumătate, o foarte bună prietenă, fiind deja studentă aici, m-a
îndemnat și pe mine să fac același lucru, adică, să studiez limba mea
maternă rromani. Dar, vreau să vă spun că, înscriindu-mă la
facultate, părinții mei nu au știut acest lucru, deci nu am avut
susținerea lor, căci considerau ei că nu este important să urmez o
facultate. Am dus cu ei o luptă grea de convingere, dar, pe parcurs,
după ce le-am arătat cât de importantă este limba rromani și faptul
de a urma această secție, și-au dat și ei seama cu adevărat că am
făcut cel mai bun lucru din viața mea, fiind, în prezent, foarte
mândri de ceea ce am reușit să fac până acum și, din fericire,
conștientizând toate acestea, am acum toată susținerea lor.
În acest fel, aveam să-l cunosc pe bunul nostru profesor,
Gheorghe Sarău, mai întâi la cursurile de vară de limba rromani de
la Costinești, din anul 2014, iar din toamna aceluiași an și la secția
de rromani. Pe parcursul cursurilor, mi-am dat seama cu adevărat
de valoarea acestei limbi și cât de importantă este pentru noi,
vorbitorii nativi, să o studiem la nivel superior. Odată cu
acumularea cunoștințelor în ceea ce privește limba mea maternă,
am realizat că aceasta este o limbă veche, vorbită destul de mult și
cu mândrie de noi, rromii.
Ca studentă, aveam să cunosc foarte mulți oameni cu suflet
mare, care au avut dorința de a ne ajuta și de a ne transmite tot
ceea ce ei știu. De la ei am realizat, în tot acest răstimp, cât de
170 Gheorghe SARĂU
important este să-ți cunoști rădăcinile. Am conștientizat cât de mult

îți poate schimba viața o persoană, câte posibilități există pentu toți,
iar eu sunt un exemplu viu în acest sens, deoarece am avut
posibilitatea să mă dezvolt profesional, să particip la diferite
proiecte, unde am învățat foarte multe lucruri, între altele, că
fiecare merită o șansă la ceva mai bun!
Permiteți-mi să împărtășesc cu voi încrederea pe care o am în
ceea ce privește această secție și convingerea că este una din cele
mai bune alegeri, dacă îți dorești să ai un viitor strălucit. Părerea
mea este că există profesori minunați, care fac tot posibilul să te
realizezi pe plan profesional, inclusiv după ce ai finalizat cursurile,
insufându-ți încredere în tine și în potențialul tău. Mă consider un
om norocos, deoarece am urmat această specializare, și de aceea le
recomând tuturor, cu toată încrederea, să-mi urmeze exemplul”.
*
Andreea Maria Chiriac
- studentă în anul III (în anul univ. 2016/ 2017), la rromani – hindi
“Este frumos și uman să primești, dar și să dai înapoi înzecit celor

care așteaptă de la tine!”
“Numele meu este Andreea Chiriac și sunt studentă în anul

III la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul
Universității din Bucuresti, la secțiile rromani – hindi. Provin
dintr-o comunitate de rromi ursari din localitatea buzoiană Calvini
și sunt vorbitoare nativă de limba rromani. Am studiat însă această
limbă și la școală, lucru care m-a ajutat enorm la olimpiadele și
concursurile de creație literară în limba rromani la care am
participat.
Pe domnul Profesor Gheorghe Sarău l-am cunoscut în anul
2007, an în care am participat la prima mea olimpiadă de limba
rromani; după aceasta am luat parte la olimpiadă în fiecare an,
până în clasa a XII-a, inclusiv la Concursul de creație literară în
limba rromani “Ștefan Fuli”. În ultimul an de participare (2014),
am reușit să obțin locul I la Olimpiada internațională de limba
rromani, lucru ce mi-a adus beneficii atât financiare, cât și
educaționale, morale chiar.
În același an, m-am înscris la facultate, la secțiile rromani-

hindi, iar câștigarea olimpiadei internaționale m-a ajutat să intru
pe locurile rezervate olimpicilor, ceea ce mi-a facilitat procesul de
admitere. Pe domnul Profesor Sarău pot să-l numesc părinte
spiritual, fiindcă m-a ajutat și m-a ghidat educațional și profesional
pe tot acest parcurs. Însă călătoria mea nu a luat sfârșit. Încă de la
începutul facultății am fost voluntară la diferite organizații ce
activează în sfera drepturilor omului și ale minorității rrome și
doresc să rămân în continuare o persoană ce oferă ajutor celor din
etnia mea. Consider că este frumos și uman să primești, dar și să dai
înapoi înzecit celor care așteaptă de la tine!”.
Mihai Elvis Florinel
-student în anul anul III (în anul univ. 2016/ 2017), la

rromani-hindi
“Prin exemplul meu personal, doresc să-i conving pe tinerii

rromi că trebuie să fie mândri de ceea ce sunt…”
“Sunt Mihai Elvis Florinel, student, în vârstă de 28 de ani, în

anul III, la specializările rromani – hindi, în cadrul Facultății de
Limbi și Literaturi Străine - Universitatea din București. Sunt de
etnie rromă – fiind mândru de acest lucru - și am dorit să studiez
limba rromani, ca să pot cunoaște cutumele, tradițiile și obiceiurile
neamului meu. Anterior, am participat la niște cursuri de limba
rromani desfășurate la Școala militară “Nicolae Golescu” din
Municipiul Slatina, susținute de dl. prof. Cherata Lucian în
perioada 2015-2016.
De asemenea, m-am implicat în programul de alfabetizare și
de recuperare școlară în cadrul Asociației “Matias” din localitățile
Sintești și Jilava, dar și în cadrul Asociației Siloam, cu sediul în
sectorul 3 din Bucuresti, unde am desfășurat activități de tabără cu
copiii rromi, de supraveghere și de însoțire, ajutând și la
organizarea de întreceri sportive și de programe educaționale, tot
în anii 2015-2016. Acestea m-au ajutat în sporirea motivării mele
172 Gheorghe SARĂU
pentru aprofundarea studiului elementelor fundamentale ale etniei

rrome (limba, folclorul, cutumele, istoria tragică a rromilor ș.a.).
Prin exemplul meu personal, doresc să-i conving pe tinerii
rromi că trebuie să fie mândri de ceea ce sunt, că trebuie să-și asume
identitatea, să nu se rușineze că sunt rromi, ci - din contră - să fie
motivați să-și continue studiile, deoarece numai în acest fel putem
schimba percepția greșită și stereotipurile negative ale societății în
privința persoanelor din neamul nostru.
Pentru mine, oportunitatea de a învăța limba rromani în
cadrul facultății la un nivel superior a reprezentat și o nouă
percepție asupra limbii, orientarea mea către o nouă perspectivă
profesională, grație domnului profesor Gheorghe Sarău și celorlalte
cadre didactice”.
k. Admiși în anul universitar 2015/ 2016, A. limba și literatura rromani, 3

Anghel G. Lavinia Valentina - admisă la secțiile A. limba şi literatura rromani -

B. limba şi literatura rusă, cu durata de 3 ani, în an univ. 2015/ 2016 (an I);
întrerupere de studii.
Bujor (Dincă) Gherghina v. Dincă (Bujor) Gherghina
Căldăraru Marius2 – admis la secțiile A. limba şi literatura rromani - B. limba
şi literatura latină, cu durata de 3 ani, în anul univ. 2015/ 2016 (an I). Anterior, a
absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă și s-a înscris, în paralel, la masterat în
domeniul teologic. În anul II (2016/ 2017) a înghețat anul la secția de rromani,
urmând să reia studiile în an univ. 2017-2018.
Călin M. Ligia – admisă la secțiile A. limba şi literatura rromani - B. limba şi
literatura română, cu durata de 3 ani, în an univ. 2015/ 2016 (an I).
Dincă (Bujor) Gherghina – admisă la secțiile A. limba și literature rromani- B.
limba și literatura română, cu durata de 3 ani, în anul univ, 2015-2016 (an I);
întrerupere de studii.
Dobre (Nae) M. Ileana Nicoleta - admisă la secţiile A. limba şi literatura
rromani - B. limba şi literatura română, cu durata de 3 ani, în an univ. 2015/ 2016
(an I), dar este exmatriculată pentru că nu a reconfirmat în timpul oficial
înscrierea. Revine la secțiile A. limba şi literatura rromani - B. limba şi literatura
hindi, cu durata de 3 ani, în an univ. 2016/ 2017 (an I).
Feraru P. Fanta – admisă la secțiile A. limba şi literatura rromani - B. limba şi
literatura persană, cu durata de 3 ani, în an univ. 2015/ 2016 (an I). Pleacă în
Anglia la sfârșitul sem. I, an I.
Gheorghe R. Ruxandra Maria – admisă la secția A. limba şi literatura rromani,

cu durata de 3 ani, în an univ. 2015/ 2016 (an I), dar renunță, după admitere, în
favoarea facultății de drept.
Lăcătuș Danusia Mădălina- admisă la secțiile A. limba şi literatura rromani -
B. limba şi literatura română, cu durata de 3 ani, în an univ. 2015/ 2016 (an I).
Nae (Dobre) M. Ileana Nicoleta v. Dobre (Nae) M. Ileana Nicoleta
Nae P. Tudor - admis la secţiile A. limba şi literatura rromani - B. limba şi
literatura română, cu durata de 3 ani, în an univ. 2015/ 2016 (an I), dar este
exmatriculat pentru că nu a reconfirmat în timpul oficial înscrierea. Revine la
secțiile A. limba şi literatura rromani - B. limba şi literatura hindi, cu durata de 3
ani, în an univ. 2016/ 2017 (an I).
Păun L. Beatrice - admisă la secțiile A. limba şi literatura rromani - B. limba şi
literatura persană, cu durata de 3 ani, în an univ. 2015/ 2016 (an I); întrerupere de
studii. Pîrvu I. Ion Alexandru – admis la secțiile A. limba şi literatura rromani -
B. limba şi literatura franceză, cu durata de 3 ani, în an univ. 2015/ 2016 (an I);
reia studiile la rromani, în anul I (2016/2017).
Putineanu Dorina – reînscrisă în anul univ. 2015/ 2016 (an I), în regim de taxă,
în vederea echivalării examenelor din toți anii și pentru susținerea examenului de
licență în vara anului 2016. Nu a plătit taxa, astfel încât a solicitat reînscrierea,
tot la taxă, în anul univ. următor, 2016-2017.
Soare (Turcu) Daniela v. Turcu (Soare) Daniela
Tudoran (Vasile) I. Alexandra-Alina v. Vasile (Tudoran) I. Alexandra-Alina
Turcu (Soare) Daniela - admisă la secțiile A. limba şi literatura rromani - B.
limba şi literatura catalană, cu durata de 3 ani, în an univ. 2015/ 2016 (an
I). Studii întrerupte.
Vasile (Tudoran) I. Alexandra-Alina - admisă la secțiile A. limba şi literatura
rromani - B. limba şi literatura română cu durata de 3 ani, în an univ. 2015/ 2016
(an I).
Vidrașcu I. Elena Alexandra - admisă la secțiile A. limba şi literatura rromani -
B. limba şi literatura engleză, cu durata de 3 ani, în an univ. 2015/ 2016 (an I).
Voicu Sorin Petre Mircea – admis la secțiile A. limba şi literatura rromani - B.
limba şi literatura persană, cu durata de 3 ani, în an univ. 2015/ 2016 (an I).
Ce spun studenții?
Vidrașcu Elena-Alexandra
-studentă la secțiile rromani - engleză
Calea mea spre succes
“Când mă întreabă cineva ce înseamnă educația pentru mine,

mă gândesc la părinții mei, deoarece doar cu sprijinul și sub
174 Gheorghe SARĂU
îndrumarea lor am putut să merg pe calea educației, am ales să visez,

să sper și să lupt pentru îndeplinirea dorințelor și aspirațiilor mele.
Dar dacă mă întreabă cineva ce înseamnă limba rromani
pentru mine, mă voi gândi atunci la domnul Profesor Gheorghe
Sarău, deoarece tot ceea ce înseamnă limba rromani are legătură
directă cu dumnealui.
Cu toții știm că limbile străine sunt foarte importante pentru
orice persoană, din acest motiv limbile străine studiindu-se încă din
grădiniță, deoarece deprinderea acestora dezvoltă atât mintea, cât
și aptitudinile, modelează inteligența și, nu în ultim rând, ele “spun”
ceva și despre fiecare dintre noi. Mai cu seamă, trebuie să ne
gândim la studiul limbilor materne, care - din punctul meu de
vedere, studiate în grădinițe, școli, licee - contribuie la o
îmbunătățire a situației școlare a elevilor, la rafinarea rezultatelor
din sistemul educațional și, nu numai atât, “înfloresc”
personalitatea elevului, a cetățeanului de mâine.
Pentru a trece la ceea ce vreau cu adevărat să spun, și
anume, să vorbesc despre importanța limbii rromani în viața mea și
despre contribuția domnului Profesor Gheorghe Sarău la modelarea
mea ca elev olimpic național și internațional la limba rromani, în
prezent - ca studentă la rromani - voi încerca să fac o scurtă
descriere despre mine sau cel puțin despre ceea ce cred eu că sunt.
Numele meu este Vidrașcu Elena-Alexandra, am 21 de ani și,
în prezent, sunt studentă în anul II la Facultatea de Limbi și
Literaturi Străine, specializarea rromani - engleză, în cadrul
Am ales să merg mai departe cu studiul limbii rromani,
început încă din clasa a IV-a, deoarece doresc să cunosc și să învăț
tot ce este de știut și de însușit despre limba și cultura rromani, pe
care le studiez sub îndrumarea domnului Profesor Gheorghe Sarău,
a doamnei profesoare Pencea Lavinia și a doamnei profesoare
Delia Grigore.
Pentru mine, limba rromani reprezintă spațiul conștiinței
mele etnice, stima de sine, dezvoltarea mea ca individ într-o
societate multi-, dar și interculturală. Pe lângă efortul și munca
depusă de mine de a învăța, a citi și a descoperi în fiecare zi lucruri
noi despre limba rromani și cultura rromă, o foarte mare
contribuție au avut-o profesorii mei de rromani din școala generală
(domnul prof. Ionel Cișman) și din liceu (doamna prof. Marieta

Hârțescu), dar, mai ales, domnul Profesor Gheorghe Sarău, care m-a
îndrumat și m-a sfătuit încă de la primele întâlniri în cadrul
olimpiadelor de limba rromani, când eram încă în școala generală,
iar mai apoi, la liceu.
Până să câștig marele premiu la prima olimpiadă
internațională de limbă și creație literară în limba rromani, care a
avut loc la Oradea, în anul 2013, limba rromani nu reprezenta
pentru mine cea mai mare prioritate, chiar dacă era foarte
importantă, dar, mai târziu, când am descoperit că există și o secție
de limbă rromani la facultate, mi s-a părut foarte frumos, însă nu
eram prea hotărâtă ce vreau cu adevărat să studiez mai departe la
facultate.
La sfârșitul clasei a XII-a, am participat la a doua ediție a
Olimpiadei Internaționale de limba și creația literară în limba
rromani, care a avut loc la Brașov, în anul 2014, și unde am luat
încă o dată premiul cel mare.
Mă hotărâsem, mai mult ca oricând, să fiu cea mai bună
studentă de la rromani și să fiu, astfel, un exemplu bun pentru frații
mei mai mici, pentru colegii mei, pentru comunitatea băcăuană,
Corbeasca, din care provin, pentru toți oamenii care mă cunosc.
Cred că aceasta a fost cea mai bună decizie pe care puteam să
o iau, în ceea ce privește viitorul meu. Acum pot să spun că știu ce
vreau să fac în viitor cu limba rromani. Voi fi profesoară de limba
rromani, dar și de limba engleză - a doua limbă pe care o studiez la
facultate, dar, în același timp, îmi doresc să fiu traducător de limba
rromani, astfel voi putea să îi reprezint pe rromi și mă voi putea
remarca prin munca mea.
Cursurile cu profesorii din cadrul secției de rromani m-au
ajutat foarte mult pentru a învăța mai multe despre limba
rromani, despre cutumele, cultura și istoria rromilor și consider că
sunt norocoasă că mă aflu aici, că sunt studenta domnului Profesor
Gheorghe Sarău – de la care am învățat foarte multe și sunt mândră
de aceasta -, că am cunoscut foarte mulți oameni, foarte mulți
studenți de la alte secții. Dacă ar fi să vorbesc doar despre domnul
Profesor, despre cum m-a ajutat pe mine, dar și pe foarte mulți
oameni și, chiar și limba rromani, în general, aș avea nevoie de
mult mai multe pagini pe care să le scriu, căci, pentru mine a fost și
176 Gheorghe SARĂU
este un exemplu, un model, un tată spiritual, și, cred, și pentru

colegii mei de la rromani”.
*
Sorin Voicu
-student la secțiile rromani – persană
“Odată cu intrarea mea la facultate, au apărut și primele

roade ale muncii mele…”
„Chitila, de unde sunt eu, Sorin Voicu, este un orășel aflat

chiar la marginea Bucureștiului. Aici, în această așezare, viețuiește
- alături de populația majoritară românească - o numeroasă
comunitate de rromi. Sunt atât rromi vorbitori de limbă rromani,
majoritatea ursari, cât și rromi nevorbitori. În anul 1988, am
terminat zece clase la școala Generală Chitila nr. 185, după cum se
chema pe atunci, căci acum a devenit „Școala Generală nr. 1 “Ion
Vișoiu””, după numele fostului director al acesteia.
Revoluția din 1989 m-a prins la Școala Profesională
“Autobuzul” din București, unde mă pregăteam pentru meseria de
sudor. Nu am profesat niciodată această meserie, m-am dus și am
făcut o altă școală, anume, cea de mecanic auto, aceasta fiind meseria
pe care eu mi-am dorit-o de fapt și pe care am practicat-o cu multă
plăcere. Între timp, m-am căsătorit, și - cum era și firesc - au venit
pe lume și copiii, Alexandru și Adela, pe care-i iubesc enorm.
Din dorința de a-mi cunoaște originile strămoșești, eu, la
rându-mi, fiind rrom nevorbitor de limbă rromani, am căutat să
învăț rromani de la prietenii mei rromi ursari. Dintr-o întâmplare
fericită, am găsit pe internet un vocabular rrom-român. Nici nu vă
închipuiți cât de emoționat am fost la întâlnirea mea cu limba
rromani scrisă! Practic, am devorat acel mic dicționar. Asta a fost,
totodată, prima mea întâlnire cu domnul profesor Gheorghe Sarău,
pentru că vocabularul postat în format pdf era parte dintr-un
manualul de-al său pentru clasele primare. De-acum, descoperind
limba rromani scrisă, am continuat să caut mai multe date despre
domnul profesor Gheorghe Sarău și despre lucrările Domniei Sale.
De aici, nu a mai fost decât un pas spre a-mi stârni pasiunea
pentru învățătură, pentru cunoaștere și pentru perfecționarea limbii
rromani! Nici nu am mai stat pe gânduri și am mers la librăria

Sigma, de unde am cumpărat tot ceea ce se găsea la momentul
respectiv în librărie și purta semnătura domnului profesor
Gheorghe Sarău. Am început să învăț limba rromani singur, acasă.
Cum am spus mai sus, am doi copii și o soție minunată, pe
care-i iubesc foarte mult. Dar, copiii crescând, m-am gândit că eu
ar trebui să le fiu un exemplu pozitiv. Datoria noastră de părinți
este să-i îndrumăm în viață, să le arătăm calea cea dreaptă pentru a
fi elemente bune în societate. Oare, cum aș fi putut face acest lucru
dacă nu prin puterea exemplului? Am început prin a renunța la cel
mai urât viciu al meu: fumatul. Cum puteam să-i țin departe de
această problemă, dacă eu eram cu țigara în mână? Tot timpul, am
încercat să le arăt și să le dezvolt niște valori după care ei să se
ghideze în viață, atitudini pozitive.
Însă... următorul pas al meu a fost a le arăta că se poate face
școala și mai spre patruzeci de ani! Așa că am început liceul la fără
frecvență, apoi m-am pregătit temeinic pentru bacalaureat și am
luat examenul din prima încercare. Acest lucru a constituit
motivarea supremă pentru cei doi copii ai mei, în sensul de a se
apleca mai mult asupra studiului.
Odată cu absolvirea bacalaureatului, mi-am zis „Hai că se
poate!’’ și am mers mai departe. M-am înscris la Facultatea de
Limbi și Literaturi Străine din București, la secția rromani -
persană. Am vrut să le arăt copiilor mei, și nu numai lor, ci tuturor
celor care vor să studieze, tineri, mai puțin tineri, rromi, români…
că toți cei care vor să realizeze ceva în viață nu au altceva de făcut
decît să se apuce de treabă! Eu mereu le-am explicat celor doi copii
ai mei că, fără carte, fără studii, în viață răzbești foarte greu. Iar noi,
mai cu seamă, pentru că purtăm și stigmatul de a fi rromi, trebuie
să depășim această barieră, să nu ne plafonăm la un anumit nivel.
Odată cu intrarea mea la facultate, au apărut și primele
roade ale muncii mele, deoarece Adela, fiica mea cea mică, a luat
în următorul an bursă de merit dobândită în cadrul Liceului
“Traian” din București unde este elevă. Deci, se poate!
Limba rromani întâlnită la facultate este o limbă total
diferită de cea vorbită pe stradă, căci este o limbă melodică,
armonioasă, frumoasă din toate punctele de vedere. Dacă, la
început, fiica mea nu era hotărîtă ce va face după terminarea
178 Gheorghe SARĂU
liceului, iată că, dintr-o dată, pentru ea limbile străine au devenit

prioritare. Pasiunea mea pentru limbi străine i-am transmis-o și ei.
Nu e vorba de mândrie, dar trebuie să spun cu mâna pe
inimă că am fost și sunt un exemplu pentru copiii mei, pentru
familia mea, pentru comunitate. Cei mai mulți au rămas uimiți de
faptul că eu, la vârsta de patruzeci de ani, mi-am mai regăsit forța
interioară de a mă apleca asupra studiului. Niciodată nu este prea
târziu de a învăța. Trebuie să vrei, iar asta pleacă din interiorul
fiecărui individ. Sper din tot sufletul ca, scriind aceste rânduri,
îndemnul meu să ajungă la inima cititorului și să se-ntâmple acel
“ceva” tainic în interiorul lui, încât să-i trezesc pasiunea pentru
învățătură, pasiunea pentru cunoaștere. Un om bine informat este
un om foarte puternic! Iar noi, rromii, avem nevoie de învățătură,
de informare, de cât mai multă cunoaștere! “.
l. Admiși în anul universitar 2016/ 2017, A. limba și literatura rromani, 3

Ariciu T. Bogdan Valentin, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi,
3 ani: 2016/ 2017 (an I), dar – neplătind taxa – a fost exmatriculat în octombrie 2016.
Bogdan M. Mihai, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura franceză, 3 ani:
2016/ 2017 (an I).
Buştean G. Anişoara - admisă inițial la secţiile A. limba şi literatura rromani - B. limba
şi literatura română, cu durata de 3 ani, în anul univ. 2011/ 2012 (an I); studii reluate în
an univ. 2016/ 2017, dar – neplătind taxa – a fost exmatriculată în octombrie 2016.
Căldăraru V. Marius1, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, 3
ani: 2016/ 2017 (an I).
Constantin R. Robert, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, 2016/
2017 (an I).
Costache E. Ciprian, A: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, 2016/
2017 (an I), prin reluarea studiilor întrerupte anterior (fusese admis la secţiile A. limba şi
literatura rromani - B. limba și literatura spaniolă - anul I, în anul univ. 2012/ 2013) -,
însă a abandonat studiile din sem. I, pe care avea să le reia în anul univ. 2014/ 2015 și să
le întrerupă din nou).
Dobre (Nae) M. Ileana Nicoleta, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
hindi, 3 ani: 2016/ 2017 (an I).
Dumitru F. Anamaria – Narcisa, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
română, 3 ani: 2016/ 2017 (an I).
Dumitru V. C. Sorinel, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, 3
ani: 2016/ 2017 (an I).
Ferar (Bulilete) V. Cristina, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
română, 3 ani: 2016/ 2017 (an I), dar – neplătind taxa – a fost exmatriculată în octombrie
2016.
Firescu (Diot) P. Aurelia, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
franceză, 3 ani: 2016/ 2017 (an I).
Kiabakht Șirin-Bella, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura persană, 3
ani: 2016/ 2017 (an I).
Lăcătuş F. (Arsene) Maria, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
persană, 3 ani: 2016/ 2017 (an I).
Marin S. Mirel Manuel, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, 3
ani: 2016/ 2017 (an I).
Medeleanu O. Maria-Luiza, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
franceză, 3 ani: 2016/ 2017 (an I).
Nae P. Tudor, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, 3 ani: 2016/
2017 (an I).
Pîrvu I. Ion Alexandru – admis inițial la secțiile A. limba şi literatura rromani - B.
limba şi literatura franceză, cu durata de 3 ani, în an univ. 2015/ 2016 (an I); reia studiile
la rromani, în anul I (2016/2017).
Poțo M. Gioni, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, 3 ani: 2016/
2017 (an I), dar – neplătind taxa – a fost exmatriculat în octombrie 2016.
Putineanu M. Dorina Georgeta, reînmatriculată la A.: limba și literatura rromani – B.
limba și literatura română, 3 ani: 2016/ 2017 (an I). Anterior, a fost admisă la secţiile A.
limba şi literatura română - B. limba şi literatura rromani, în anul univ. 2002/ 2003 (an I)
și a întrerupt studiile în anul IV. Reia studiile în regim de taxă și se programează pentru
licenţă în iun. 2009, însă nu reușeșete să susțină toate examenele. În anul univ. 2015/
2016 se reînscrie în vederea echivalării examenelor din toți anii și a susținerii
examenului de licență în vara anului 2016, dar, neplătind taxa, a solicitat reînscrierea, tot
la taxă, în anul univ. următor, 2016/ 2017 (an I).
Radu Gh. Nicușor, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura persană, 3 ani:
2016/ 2017 (an I).
Țarida P. Alice – Mihaela, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura
engleză, 3 ani: 2016/ 2017 (an I).
Vidrașcu Alexandru, A.: limba și literatura rromani – B. limba și literatura hindi, 3 ani:
2016/ 2017 (an I).
Ce spun studenții?
Dumitru Narcisa,
- Studentă în anul I (în anul universitar 2016/ 2017), la
rromani - română
“Sunt Dumitru Narcisa, studentă în anul I la secția de limba

și literatura rromani, unde am venit deoarece am dorit să învăț
ceva nou. Dar, după primele luni, am realizat că îmi doresc să fac
mult mai mult decât mi-am propus la început, văzând că sunt
180 Gheorghe SARĂU
animată de dorința de cunoaștere și de înțelegere a unei limbi până

nu de mult doar vorbită și a unor obiceiuri care fac parte din
cultura populară a rromilor.
Cu câțiva ani în urmă, am realizat că îmi place foarte mult să
predau și mi-am dorit să am ocazia să transmit și eu altora
cunoștințele mele. Acum îmi dau seama că am găsit în această limbă
oportunitatea potrivită. Consider că este foarte important ca o
limbă ca aceasta, care până acum trei decenii nu avea încă o scriere
oficială, să fie transmisă corect, așa cum am aici ocazia să o învăț de
la profesorii mei și cum, de fapt, mi-aș dori să o transmit mai
departe. Până în momentul de față, am observat că învăț limba
rromani foarte repede și o înțeleg fără prea mari dificultăți, iar orele
sunt foarte plăcute, informațiile mereu puse la punct, ceea ce mă
face să cred că, în scurtă vreme, o voi vorbi fără dificultăți”.
m. Admiși în anul universitar 2017/ 2018, A. limba și literatura rromani, 3

Și în acest an universitar au fost admiși alți 21 de studenți, care, probabil, vor fi

cei care vor scrie mai departe Istoricul studierii limbii rromani în învățământul universitar
din România (din 2018 și ... până cât va îngădui Dumnezeu).
III. APROFUNDAREA STUDIULUI LIMBII RROMANI PRIN CURSURI

DE MASTERAT LA FACULTATEA DE LIMBI ȘI LITERATURI
STRĂINE (2010-2012)
Secția de limba și literatura rromani se racordează, în intrevalul anilor universitari

2010/ 2011 și 2011/ 2012, la un program de masterat, intitulat “Traducerea textului literar
contemporan”, inițiat la nivelul Facultății de Limbi și Literaturi Străine - Universitatea
din Bucureşti de doamna profesoară Lidia Vianu, cu o subcomponentă pentru limba
rromani (disertaţie în iunie 2012).
De bună seamă că la un astfel de program de pregătire superioară nu puteau veni
decât foști absolvenți ai diferitelor noastre structuri anterioare de pregătire în profilul
limbii rromani, care, totodată, s-au detașat în activitatea lor profesională și de promovare
a limbii rromani prin traduceri, prin predarea limbii la diferite nivele ș.a.
Cele “șapte perle” de la acea dată, care au făcut pasul spre acest program,
depășind efortul, oboseala, dificultățile, sacrificiile pe care le presupuneau deplasările lor
la București, sunt trecute în căsuța de mai jos. A fost un unic experiment, pe care l-am
suspendat în idea de a ne structura un masterat propriu de lingvistica rromani sau un
masterat la nivel departamental (Catedra HIR = Hungarologie, Studii Iudaice și Rromani).
Bătrâna Rodica – învățătoare la clasă cu predarea în limba rromani, la Gura Roșia,

jud. Alba; absolventă CREDIS promoția 2003, cu licență PIPP.
Cordovan Ionel - învățător la clasă cu predarea în limba rromani, la Școala “Puiu
Sever”, loc. Ineu, jud. Bihor; absolvent CREDIS promoția 2003, cu licență PIPP.
Olteanu Cătălina – absolventă a secțiilor limba și literatura rromani – limba și
literatura spaniolă, FLLS, promoție și licență iunie 2010; activistă.
Pădure Cristian Tudor - absolvent al secțiilor limba și literatura rromani – limba și
literatura română, FLLS, promoție și licență iunie 2008; doctorand apoi la Paris la
limba rromani.
Pencea Lavinia – absolventă a secțiilor limba și literatura română – limba și
literatura rromani, FLLS, promoția 2005, licență în iunie 2006; doctorandă apoi la
limba rromani la UNIBUC.
Răducan (Radu) Elena - absolventă a secțiilor limba și literatura rromani – limba și
literatura română, FLLS, promoția și licență în iunie 2010; doctor al SNSPA în
științe politice.
Tache Lepădat - absolvent al secțiilor Indianistică (hindi - rromani) - limba și
literatura spaniolă, în iunie 2007, cu licență în februarie 2010; doctorand al
UNIBUC.
De remarcat este și faptul că acești absolvenți (cu două excepții) și-au continuat
pregătirea la doctorat, după cum urmează: Elena Radu devine doctor al SNSPA București
în anul 2014 în științe politice, cu o temă privind medierea școlară, Ionel Cordovan este
doctorand al Universității “Ovidius” din Constanța cu o temă despre dialectul rromilor
carpatici, Cristian Tudor Pădure – doctorand al INALCO Paris cu un subiect în domeniul
limbii rromani, Lavinia Pencea – doctorandă în cadrul Facultății de Litere – Universitatea
din București în argoul românesc de sorginte rromă, Tache Lepădat – doctorand în
folclorul rrom în cadrul FLLS – Universitatea din București).
Se cuvine făcută precizarea că absolvenții secției de limbă și literatură rromani,
după încheierea celor trei ani de studiu în ciclul de licență, au avut și au și alte posibilități
de pregătire la masterat, căci – tot timpul – cei interesați de continuarea studiilor în profil
filologic, în sânul facultății ori în cadrul altor instituții de învățământ superior, au fost
direcționați și ajutați să urmeze stagii la masterat (câteva exemple: literatură – Daniel
Samuel Petrilă, Grigore Mihaela, Daniela Roxin, Ceamă Corina, folclor – Dana
Dudescu, Vârvara Ana-Maria, lingvistică – Rodica Tudor, Mihaela Stan, pedagogie –
Daniela Cristil Chircu, Cristian Pădure, Feraru Gheorghe, comunicare – Stocheci
Anamaria, Bălan Iuliana, teologie – Marius Căldăraru, politologie – Ionuț Filișan etc.).
IV. STUDIUL LIMBII RROMANI LA FACULTATEA DE LIMBI ȘI

LITERATURI STRĂINE GRAȚIE PROGRAMULUI EUROPEAN
“ERASMUS” DE SCHIMBURI DE STUDENȚI
Tot timpul, secţia bucureşteană de Limba şi literatura rromani a fost cunoscută şi

respectată pe plan internaţional, de pildă, în anii universitari 2007/ 2008, 2008/ 2009 şi
182 Gheorghe SARĂU
2009/ 2010, aceasta a şcolarizat, anual, pe durata semestrului I, câte 5 studenţi rromi din
Bulgaria (de la secţia similară a Universităţii din Veliko Tărnovo), în cadrul Programului
“Erasmus”.
Din păcate, cadrele didactice ale secţiei noastre nu au exploatat posibilitatea unor
mobilităţi în alte țări, dar au primit, de-a lungul vremii, din străinătate, studenți, specialişti,
profesori etc. la orele de limba rromani, care veneau în contextul unor astfel de programe
europene de schimburi. Câțiva dintre aceștia sunt inserați în secțiunea de mai jos:
Dobruská Petra (stud., Cehia) – cu bursă de studiu în cadrul programelor europene/

Erasmus (2004-2006).
Hesse Lydia (stud., Germania) – cu bursă de studiu în cadrul programelor europene/
Erasmus (2002).
Marschnig Melania (stud., Austria) – cu bursă de studiu în cadrul programelor
europene/ Erasmus (2002).
Ülker Aişe (stud. lb. indiene, Berlin - Germania) - cu bursă de studiu în cadrul
programelor europene/ Erasmus (2005/2006).
Stefanova Kalinka - bursieră la secţia de limba rromani în programul european
“Erasmus” (de la Universitatea din Veliko Tărnovo – Bulgaria, în an universitar 2007-
2008)
Sotirov Gheorghi - bursier la secţia de limba rromani în programul european
2008)
Draganov Panayot - bursier la secţia de limba rromani în programul european
2008)
Krivonozova Katerina - bursieră la secţia de limba rromani în programul european
2008)
Danailov Stefan - bursier la secţia de limba rromani în programul european “Erasmus”
(de la Universitatea din Veliko Tărnovo – Bulgaria, în an universitar 2007-2008)
Krumov Aleks - bursier la secţia de limba rromani în programul european “Erasmus”
(de la Universitatea din Veliko Tărnovo – Bulgaria, în an universitar 2008-2009).
Todorov Vladimir - bursier la secţia de limba rromani în programul european
2010.
Gheorghiev Vratoslav- bursier la secţia de limba rromani în programul european
2010.
Taşkov Jivko - bursier la secţia de limba rromani în programul european “Erasmus” (de
la Universitatea din Veliko Tărnovo – Bulgaria, în an universitar 2009-2010.
Mikhaylova Marina - bursieră la secţia de limba rromani în program european.
V. CURSURI DE LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI LA FORMA DE

ÎNVĂȚĂMÂNT ID (“ÎNVĂȚĂMÂNT DESCHIS LA DISTANȚĂ”) ÎN
CADRUL DEPARTAMENTULUI CREDIS – UNIVERSITATEA DIN
BUCUREȘTI
La Departamentului CREDIS – Universitatea din București, la secțiile:
1. institutori - limba şi literatura rromani (seriile: 2000-2003, 2001-2005);

2. institutori - direcția de studii limba rromani (seriile: 2002-2006, 2003-2007 și
2004-2008);
3. PIPP (pedagogia învățământului primar și preșcolar) – modul de discipline
facultative și opționale rrome – în cadrul Programului PIR (seria: 2005-2008;
facultative și opționale rrome – în cadrul anilor de completare (seriile: 2009-2010 și
2010-2011).
Studiul limbii rromani ca disciplină B. la secțiile “institutori-limba şi

literatura rromani”, “institutori - direcția de studii limba rromani”, “PIPP – modul
de discipline facultative și opționale rrome” sau altfel zis:
De la “Cursurile de vară de limba rromani” la…”Învățământul deschis la

distanță” în cadrul CREDIS – Universitatea din București”
Și ce frumoasă, benefică și ingenioasă formulă de pregătire rapidă, eficientă și
consistentă a putut fi formarea unor generații de institutori, de educatori și de învățători,
de profesori pentru ciclul primar care să predea în/ sau ore de limbă maternă rromani, dar
și la nivel gimnazial! A fost, de fapt, tot o iniţiativă a conf. dr. Gheorghe Sarău, luată în
anul 2000, ca urmare a necesității de a se forma cadre didactice pentru comunitățile de
rromi, venite exact din sânul acestora.
Astfel, dacă „şcoala de vară de limba rromani” a reprezentat prima fază de
pregătire a viitoarelor cadre didactice de limba rromani, formarea prin cursuri
universitare la distanţă a constiuit a doua treaptă în calificarea acestora. Prin urmare,
așa cum se vede și din titlu, absolvenții cursurilor de vară de limba rromani au fost
motivați și capacitați să urmeze secția ID profilată în domeniul limbii rromani. De ce și
cum anume?
Să arătăm, mai întâi, faptul că, Gheorghe Sarău înființase deja, în anul 1999, o
nouă structură națională de învățare - “cursurile intensive de vară de limba și metodica
predării limbii rromani” – care, în toamna anului 2000, acestea reuniseră deja 107
absolvenți rromi (62 la ediția I din 1999 - la Satu Mare, alți 45 la ediția a II-a, desfășurată
la Călimănești, în vara anului 2000).
Iniţierea unui astfel de program de pregătire, la nivel universitar, era necesară, în
viziunea lui Gheorghe Sarău, pentru un grup-ţintă de potențiali profesori rromi
necalificaţi (fără studii universitare, dar având liceul cu diplomă de bacalaureat), în
scopul obţinerii de către aceştia a cunoștințelor necesare și a unei diplome universitare cu
dublă specializare “institutor-profesor de limba rromani“, care să le confere, astfel,
184 Gheorghe SARĂU
stabilitate în şcolile din comunităţile de rromi, unde ei funcţionau, în paralel, ca profesori

de limba, literatura şi istoria rromilor ori ca învăţători şi educatori. Pe de altă parte,
programul lua în calcul și realitatea că nu trebuia neglijată o coordonată afectivă a
rromilor, anume, aceea că mulţi rromi doresc ca profesorii copiilor lor să fie de etnie
rromă, crescând astfel şi motivaţia fecventării şcolii de către copiii acestora. În acest fel,
absolvenţii „pre-formaţi” în şcolile de vară de limba rromani urmau a fi direcţionaţi, în
fiecare toamnă, spre această formă de învăţământ.
Pentru acreditarea secţiei, Gheorghe Sarău a elaborat prima Programă de limba
rromani destinată acestei secţii (10 p., v. www.edu.ro), iar planul de învățământ a fost
întocmit de acesta împreună cu doamna conf. dr. Michaela Logofătu, director CREDIS, a
domnului conf. dr. Bogdan Logofătu, coordonator CREDIS, și cu doamna Beatrice
Almășan – coordonatoarea programului de pregătire pentru rromi... în a doua zi de Paște a
anului 2000. A urmat apoi procesul de acreditare a specializării, existând deja un model
pentru limbile franceză și engleză, iar “giranții” profesionali erau cele două facultăți din
cadrul Universității din Bucureşti, anume, Facultatea de Psihologie, Pedagogie şi
Sociologie – pentru componenta primei specializări, “institutori” – respectiv, Facultatea
de Limbi şi Literaturi Străine – pentru planul de învățământ și curricula specifice limbilor
cu statut de limbă străină B. a doua specializare.
Astfel, studenţii aveau de urmat două specializări, prima - cea de “institutor”, iar cea
de-a doua specialitate, B. limba și literatura rromani, aceasta din urmă fiind, din punctul de
vedere al conţinutului, identică cu cea de la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine.
Dar mai rămânea o chestiune de rezolvat până la începerea anului universitar
2000/ 2001, anume, cum se putea identifica o susținere financiară și materială a
potențialilor cursanți, știindu-se faptul că era de așteptat, prin adresabilitate, ca aceștia să
provină din familii de rromi sărace și, în situația în care aceștia predau deja ca necalificați
în școli, era de observat că întreaga remunerare a acestora în decursul celor nouă luni ale
anului școlar nu ar fi putut acoperi taxa de școlarizare anuală, deși - la vremea aceea – se
ridica la 300 de dolari pe an.
Pentru soluționarea acestei chestiuni, prof. Gheorghe Sarău (care reprezenta,
oarecum, și Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Direcţia de Învăţământ în Limbile
Minorităţilor în care lucra pentru școlarizarea rromilor), împreună cu dl. Bogdan Logofătu
- șeful Departamentului de Învăţământ Deschis la Distanţă CREDIS – au cooptat ca
partener, pentru doi ani de zile, Centrul “Educaţia 2000+”, coordonat de dl. Alexandru
Crişan și au stabilit termenii colaborării. Astfel, Centrul “Educaţia 2000+” a asigurat,
timp de doi ani universitari, pentru un număr de 30 de cursanţi rromi, burse de studiu (din
care studenţii îşi acopereau taxele de şcolarizare şi transportul la cele opt - zece întâlniri
anuale de tutoriat) şi, de asemenea, onorariile pentru autorii cursurilor universitare din
componenta rromă, publicate de CREDIS între anii 2000-2002 (Cursul audio de limba
rromani, Cursul de antropologie şi folclor rrom, Cursul de cultură şi civilizaţie indiană,
Cursul de istoria literaturii rrome, Cursul practic de “Stilistica limbii rromani în
texte”(traduceri şi retroversiuni), Cursul de limba rromani (Morfologie şi Sintaxă) ş.a.).
Din octombrie 2000, s-a reușit iniţierea primului program de pregătire, la
distanță, la nivel universitar, pentru secția ”institutor – limba romani”, studenţii urmând,
așadar, două specializări, iar specialitatea B. limba rromani fiind, din punctul de vedere al
conţinutului, identică cu cea de la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine.
Este de consemnat faptul că după expirarea perioadei de doi ani, cât CEDU 2000
+ a acordat cele 30 de burse, Reprezentanţa UNICEF în România a fost instituția
interguvernamentală care, în perioada 2002-2005, a oferit sprijin financiar pentru
achitarea taxelor de şcolarizare anuale ale tuturor studenților din cei patru ani de studiu, a
cheltuielilor de cazare (10 nopţi, anual, în cadrul celor două sesiuni semestriale de
examene) şi a celor prilejuite de transportul cursanţilor la întâlnirile lunare de orientare
profesională şi metodologică.
De bună seamă, și alte entități au venit alături și au sprijinit acest program, cu
bruse, ca, de ex., fundaţia baptistă “Providenţa”din Bucureşti, care a acordat, anual, două
burse, Organizaţia americană “Noroc” din Tulcea – cu câte o bursă, anual, Fundaţiile din
grupul SON - CRCR Cluj Napoca şi OSI Budapesta - au acordat, la rândul lor, 9,
respectiv 11 burse în anii universitari 2002/ 2003, 2003/ 2004, iar în cadrul Programului
educaţional PHARE pentru rromi s-au acordat alte 55 de burse similare.
Impactul în rândul rromilor pentru acest gen de formare a fost extraordinar (în
vara anului 2003, când, deja, o primă promoţie de 43 de absolvenţi şi-a încheiat studiile la
CREDIS, ca “institutori - profesori de limba rromani», apoi alţi 64 terminând în
promoţiile 2005 şi 2006. În anul universitar 2006/ 2007, exista un număr de 118 studenţi
rromi în anii II, III şi IV de studiu.
După decizia de la Bologna, în învăţământul românesc nu se mai pregăteau
“institutori”, ci “profesori” pentru învăţământul primar şi preşcolar, în cadrul unor secţii
la zi sau la IDD, denumite “pedagogia învăţământului primar şi preşcolar”.
Noile structuri de formare, cu începere din anul universitar 2005/ 2006, s-au
concentrat asupra acestei posibilităţi de formare (v. Programele Ministerului PIR şi
PHARE). De pildă, PIR (Programul pentru Învăţământul Rural) a admis, în anul 2005, la
CREDIS - Universitatea din Bucureşti şi la alte instituţii de învăţământ la distanţă,
personal didactic necalificat din mediul rural, pentru a-şi finaliza studiile universitare la
ID în scopul de a profesa în mediul rural. Printre candidaţi s-au aflat şi cca 40 de cursanţi
(anul I, în anul universitar 2005/2006), care au beneficiat de formarea la distanţă în
Programul PIR, fără plata taxelor de studii, la secţia “pedagogia învăţământului primar şi
preşcolar”.
În cadrul megaprogramului educaţional PHARE pentru categorii dezavantajate,
pe lângă finanţarea studiilor pentru 55 de studenţi rromi din anul IV (2006/ 2007), de la
secţia “institutori - direcţia de studii limba rromani”, la CREDIS - Universitatea din
Bucureşti, se finanţează, din acel an universitar, o nouă grupă de 38 de cursanţi rromi la
UBB Cluj Napoca, la secţia IDD “pedagogia învăţământului primar şi preşcolar”. Aceşti
studenţi lucrau, în paralel, în şcolile din Programul PHARE, ca mediatori şcolari,
educatori, învăţători ori profesori, îndeosebi de limba şi istoria rromilor. Din anul
universitar următor (2007/2008), este admisă o nouă grupă de 18 cursanţi, în cadrul
aceluiaşi program desfăşurat, de asemenea, la UBB Cluj Napoca. Aşadar, au fost
pregătiţi, la distanţă, de către Departamentul ID CREDIS al Universităţii din Bucureşti:
120 de institutori în perioada 2000-2005 (90% rromi), alţi 160 au absolvit, între 2006 -
2008, ca institutori - profesori de limba rromani (80% fiind rromi), iar între 2008 - 2010
alţi 210 absolvenţi (60% rromi) au realizat astfel de studii - dintre care 49 la Facultatea de
Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul UBB Cluj Napoca ca nouă specializare PIPP
(cu un curriculum nuanţat rrom, conferit de câteva discipline opţionale).
186 Gheorghe SARĂU
Ce spun profesorii de la CREDIS?
Beatrice ALMĂȘAN
-Lector dr. Universitatea din București, FPSE, Departamentul
ID-IFR CREDIS
Despre pasiunea de a construi aripi
“Universitatea din București, prin istoria sa de peste 150 de

ani, se remarcă în spațiul educațional românesc și prin aceea că a
fost prima universitate ce a contribuit la crearea, dezvoltatea și
identitatea unei comunități rrome educate. Astfel, în cadrul
Universității din București „cu începere din anul universitar 1992/
1993 - la iniţiativa Catedrei de asistenţă socială a Universităţii
Bucureşti, a doamnei prof. univ. dr. Elena Zamfir, a lect. univ. dr.
Vasile Burtea, de etnie rromă, a profesorului de la UBB Cluj
Napoca, dl. Ion Aluaş, cu sprijinul ministrului din acea vreme,
domnul Mihai Golu” au fost acordate “10 locuri distincte pentru
candidaţii rromi la secţia de asistenţă socială a Universității
Bucureşti, programul fiind preluat, din anul universitar 1993/
1994, şi de alte catedre de profil ale Universităților din Cluj, Iaşi,
Timişoara)”(v.http://www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Istoricul_i
nvatamantului_pentru_romi.pdf, autor: Gheorghe Sarău; sit accesat
la data de 17.02.2017).
După câțiva ani, prin ordinul ministrului OMEN
3289/19.02.1998, la Universitatea din București, s-a înființat Centrul
de studii IDD-CSIDD, cu începere din anul 1998, iar
Departamentul de Învățământ la distanță (ID) s-a dezvoltat din
Centrul de studii IDD-CSIDD, fiind înființat în cadrul Proiectului
PHARE Multi – Country Programme for Distance Education și
afiliat la European Training Foundation, ca membru al rețelei de
centre regionale PHARE pentru ID din țările centrale și est
europene. În contiuare, din anul 1999, a fost constituit Colegiul de
Institutori, în cadrul Departamentului cu forma de învățământ la
distanță, care, din anul 2000, a oferit posibilitatea și unor candidați
rromi, viitori studenți, să-și poată construi o profesie și apoi o
carieră în domeniul învățământului.
Îmbinarea unor momente importante în viața instituțională a

Universității, a Ministerului Educației, a altor organizații a permis
realizarea unor istorii demne de întemeiere a unui domeniu, a unei
viziuni, a unei comunități academice și a unei rețele de profesioniști rromi.
Tot din sursa citată citată mai sus aflăm că “Acordarea de
către Minister a unor locuri distincte de la bugetul de stat tinerilor
rromi absolvenţi de liceu pentru admiterea lor în diferite facultăţi şi
colegii universitare” era un program care a “…demarat timid în
anul univ. 1992/ 1993” și a fost apoi “extins din anul univ. 1998/
1999 la o cotă de 149 de locuri în nouă universităţi” și care “avea să
fie dezvoltat anual (pentru anul universitar 2002/ 2003 s-au
acordat 393 locuri distincte, în anul 2003/ 2004 - 422 locuri
repartizate unui număr de 39 de universităţi, iar pentru anii
universitari 2004/ 2005 şi 2005/ 2006 - câte 398 locuri anual)”. Se
mai spune, totodată, că: “La acestea se adaugă alte 450 de locuri, cu
taxă, alocate, în perioada 2000-2004, pentru pregătirea
institutorilor rromi - profesori de limba rromani, de către
Universitatea din Bucureşti (Departamentul de învăţământ deschis
la distanţă CREDIS) în cadrul programului iniţiat de M.Ed.C., în
anul 2000, în parteneriat cu Universitatea Bucureşti şi CEDU
2000+, cu sprijinul financiar ulterior şi al altor parteneri
(preponderent - Reprezentanţa UNICEF în România, Programul
PHARE al M.Ed.C., OSI Budapesta, CRCR Cluj Napoca, Funda ţiile
Providenţa şi Noroc). Din anul universitar 2005/ 2006, 50 de
studenți au beneficiat de formare în cadrul Programului pentru
Învăţământul Rural (PIR)”.
În acest context, la contribuția adusă formării de cadre
didactice rrome de către Departamentul ID CREDIS, trebuie să
menționăm munca depusă de profesorii conf. univ dr. Michaela
Logofătu, prof. univ. dr. Gheorghe Sarău, prof. univ. dr. Bogdan
Logofătu, lect. univ. dr. Delia Grigore și lector univ dr. Beatrice
Almășan, care au fost sprijiniți de conducerea Universițătii din
București prin rectorul de atunci, prof. univ. dr. Ioan Mihăilescu,
astfel echipa reușind să susțină și să contribuie la medierea și la
clădirea fundamentelor unui învățământ de acest tip, care să fie
accesibil și unor astfel de grupuri dezavantajate.
Această echipă, pe parcursul aniilor 2000-2011, a organizat și
a monitorizat, a consiliat și îndrumat peste 700 de studenți rromi și,
188 Gheorghe SARĂU
în general, peste 7000 de absolvenți, echipa de implementare fiind tot

timpul sprijinită de o altă echipă tehnică de execuție, foarte bine
pregătită profesional și cu o mare deschidere spre sprijinirea studenților
(secretar șef de Departament Alina Brănescu și echipa sa).
Momentul prezent, al omagierii, m-a făcut să rememorez o
serie de activițăți și de evenimente la care am fost parte activă și
persoană-resursă pentru studenții rromi, căci managementul
activității derulate a presupus împletirea de experiențe diverse, iar
apoi asimiliarea de cunoștințe în mod optim, atât pentru devenirea
profesională, cât și asupra înțelegerii atribuțiilor postului de
institutor/ învățător/ educator.
Creativitatea și diversitatea istoriilor personale și ale
neamului (v. http://salvaticopiii.ro/upload/Istoriesitraditiiome.pdf,
autori: Gheorghe Sarău și Delia Grigore, sit accesat la 20 ianuarie
2017), incompatibilitățile și regimurile speciale în care s-au
manifestat ne-au determinat să ținem cont de toate aceste istorii ce
au fost reflectate într-o curricula individualizată. Aceasta pentru
că specificul învățământului la distanță - prin activitățile de tutorat,
învățare autodirijată și consilierea pentru învațare - a dezvoltat
grupului - țintă o paletă întreagă de câștiguri: capacități de a
rezolva problemele, de a depăși obstacolele; metode proprii de
învățare, organizarea eficientă a propriei activități; capacitatea de
a comunica în mod clar, coerent în forma scrisă și orală în limba
maternă și în limba română; identificarea deficiențelor și adoptarea
măsurilor necesare pentru corectarea acestora; capacitatea de
încadrare a sarcinilor și a lucrărilor în termenele impuse;
atitudinea pozitivă față de ideile noi; inventivitate în găsirea unor
căi de optimizare a activității desfășurate; abilități în utilizarea
calculatoarelor și a altor echipamente, capacitatea de
autoperfecționare; capacitatea de a promova un comportament
bazat pe respect reciproc; motivare și dezvoltare profesională,
responsabilitate și disciplină în muncă; identificare de soluții
adecvate rolului profesional asumat etc. etc.
Reflectarea acestor bune practice și activități au fost
diseminate prin participări la conferințe naționale și internaționale,
prin mese rotunde și discuții cu activiști rromi, atât din țara
noastră cât și din spațiul european, cum a fost, de pildă, reuniunea
de la Viena din anul 2006 (v. Michaela Logofătu, Gheorghe Sarău,
Cristina Nedelcu, Beatrice Almășan, Teachers for rroma pupils

through distance learning, International Conference European
Distance and E-Learning Network, EDEN, „E-competences for life,
employment and innovation”, Viena, Austria, 14-18 iunie 2006,
pg.672 – 675). Dar, acestor activități li se adaugă, de bună seamă, și
altele care au privit realizarea de materiale pentru suportul
didactic al viitorilor profesori (v. Maria Koreck, Gina Anton,
Roberta Szabó Kővári, Beatrice Almășan, Ghid de educație civică.
Material didactic auxiliar pentru clasele cu elevi rromi, III-IV,
2004, Editura AMM, Cluj Napoca).
Experiențele de învățare realizate de fiecare cursant rrom au
fost în multe momente și un dar emoțional al grupului rrom pentru
colegii lor români. În ceea ce mă privește, de pildă, având
continuitatea și perspectiva acestor activități, prin activitatea
desfașurață de-a lungul celor 17 ani în cadrul Departamentului ID
CREDIS, pot afirma că nu puține au fost momentele când
absolvenții ambelor grupuri își amintesc cu drag de multe momente
și experiențe de învățare petrecute împreună în cadrul activițățiilor
tutorial, față în față.
Urmărirea traseului profesional al acestor absolvenți ai Colegiului
de “Institutori – limba rromani/ direcția de studii limba rromani” și,
mai apoi, ai specializarii de licență, “Pedagogia Învățământului Primar și
Preșcolar – PIPP” ne dovedește că oportunitatea înființării acestor
direcții de studii, apoi a sprijinirii acestor studenți prin burse a fost
realistă, oportună, cu impact social imediat și cu rezultate măsurabile,
atât cantitativ, dar mai ales calitativ.
Într-o încheiere optimistă, bazată pe respect pentru muncă,
mi-aș permite să fac un apel la o nouă conlucrare dintre factorii
decizionali - atât de la nivelul conducerii Universității din
București, cât și din cadrul Ministerului de resort – și organizațiile
neguvernamentele, guvernamentale, interguvernamentale cu
preocupări și responsabilități în direcția dezvoltării educaționale și
profesionale a rromilor – încât să se poată forma noi și noi cadre
didactice rrome pentru o societate deschisă, atât din perspectivă
interculturală, dar și din cea a apărării specificității sale entice, rrome.
Doresc să adresez multumiri speciale profesorului Gheorghe
Sărău pentru devotamentul, implicarea și dăruirea cu care a
190 Gheorghe SARĂU
mobilizat rețelele de profesioniști și comunitatea academică pentru

această “Pasiune de a construi aripi””.
1. Institutori - limba şi literatura rromani (seriile: 2000-2003 și 2001-2005): 43

(2003), 15 (2005), 37 (2006), 61 (2007), 29 (2008) = 185 absolvenți (CREDIS
București) + 7 PIR (PIPP - 2008) = 192 absolvenți (fără PIPP – studii de completare și
fără PIPP cu modul rrom din perioada 2009-2010 – 2011)
Lista cu absolvenţii Departamentului ID CREDIS - Universitatea Bucureşti, la

specializarea “institutori – limba şi literatura rromani”, promoţia iunie 2003 (studii
ID cu durata de 3 ani, realizate între anii 2000-2003), 43 absolvenți + 4 abandon în
anul terminal, III
Andronache D. Florin - CREDIS, DJ, adm. 2000, abs. 2003

Balica T. Isabela - CREDIS, BC, adm. 2000, abs. 2003
Bătrâna A. Rodica - CREDIS, AB, adm. 2000, abs. 2003
Bódi Á. Adél Judit - CREDIS, CV, adm. 2000, abs. 2003
Bondrea G. Rozalia Florica - CREDIS, SM, adm. 2000, abs. 2003
Călin (Mihai) V. Elena v. Mihai (Călin) V. Elena
Chiriac C. Constantin Tiberiu - CREDIS, BC, adm. 2000, abs. 2003
Cinca Gh. Gheorghe - CREDIS, MȘ, adm. 2000, abs. 2003
Cireş M. Ramona - CREDIS, TM, adm. 2000, abs. 2003
Cordovan A. Ionel - CREDIS, BH, adm. 2000, abs. 2003, șef promoție
Cozma Gh. Mariana - CREDIS, SJ, adm. 2000, abs. 2003
Dodoşiu L. Samuilă - CREDIS, MȘ, adm. 2000, abs. 2003
Drăgălan (Nasture) I. Andrei - CREDIS, IL, adm. 2000, abs. 2003
Gabor E. Cosmina Maria - CREDIS, MȘ, adm. 2000, abs. 2003
Gazsi I. Mihaela Nadia - CREDIS, MȘ, adm. 2000, abs. 2003
Gheorghe N. Nicoleta - CREDIS, IL, adm. 2000, abs. 2003
Grancea N. Niculina - CREDIS, IȘ, adm. 2000, abs. 2003
Gruia V. Gabriela - CREDIS, BC, adm. 2000, abs. 2003
Horvath I. Ivan - CREDIS, MM, adm. 2000, abs. 2003
Horvath I. Magdalena - CREDIS, MM, adm. 2000, abs. 2003
Ion (Poşircă) Gh. Elena v. Poşircă (Ion) Gh. Elena
Ionescu F. Angela - CREDIS, DJ, adm. 2000, abs. 2003
Kari F. Attila - CREDIS, HR, adm. 2000, abs. 2003
Kernaszt Ş. Huba Attila - CREDIS, CV, adm. 2000, abs. 2003
Kővari Gh. Roberta - CREDIS, MȘ, adm. 2000, abs. 2003
Kozak A. Daniela - CREDIS, MȘ, adm. 2000. Exmatriculată în anul III
Lingurar I. Maria - CREDIS, MȘ, adm. 2000, abs. 2003
Lucan C. Florin - CREDIS, DJ, adm. 2000. Exmatriculat în anul III
Marchidan N. Petru - CREDIS, IȘ, adm. 2000, abs. 2003
Mărcuş B. Irina Leila - CREDIS, MȘ/ SB, adm. 2000, abs. 2003
Markus G. Olga - CREDIS, MȘ, adm. 2000, abs. 2003
Mielu Gh. Lenuţa - CREDIS, TR, adm. 2000, abs. 2003
Mielu M. Margareta - CREDIS, TR, adm. 2000, abs. 2003
Mihai (Călin) V. Elena - CREDIS, IȘ, adm. 2000, abs. 2003

Mihaly A. Loredana Rozalia - CREDIS, MM, adm. 2000, abs. 2003
Miloș (Petre) Ş. Ionela v. Petre (Miloș) Ş. Ionela
Nasture (Drăgălan) I. Andrei v. Drăgălan (Nasture) I. Andrei
Odă Miloş I. Mihaela - CREDIS, TM, adm. 2000, abs. 2003
Pandelică C. Nicolae - CREDIS, DJ, adm. 2000, abs. 2003
Petre (Miloș) Ş. Ionela - CREDIS, BUC, adm. 2000, abs. 2003
Poşircă (Ion) Gh. Elena - CREDIS, IL, adm. 2000, abs. 2003
Rădulescu I. Mariti Aurica - CREDIS, HD, adm. 2000, abs. 2003
Rădulescu T. Laura Jeni - CREDIS, HD, adm. 2000, abs. 2003
Stănescu D. Dorin – Peti - CREDIS, TM, adm. 2000, abs. 2003
Stănescu F. Mugurel - CREDIS, TM, adm. 2000, abs. 2003
Ştiube I. Mariana - CREDIS, BH, adm. 2000, abs. 2003
Tirala P. Paula Adina - CREDIS, BH, adm. 2000, abs. 2003
Tîrşu V. Marinică - CREDIS, IȘ, adm. 2000. Exmatriculat în an III
Trifu M. Silvia - CREDIS, DJ, adm. 2000. Exmatriculată în an III
Viziru C.I. Camelia - CREDIS, VS, adm. 2000, abs. 2003
Voicu M. Nicoale - CREDIS, VS, adm. 2000, abs. 2003
Ionel Cordovan
- șef promoție
- profesor de limba rromani la Școala Gimnazială „Puiu
Sever” Ineu - județul Bihor și
-titularul cursului facultativ de limba rromani în cadrul
UBB Cluj Napoca
Cui datorez eu dezvoltarea mea profesională?
“Am avut șansa să mă nasc într-o familie de rromi vorbitori

ai graiului carpatic, iar limba rromani a fost și încă mai este prima
limbă vorbită în comunitatea rromilor ineuani din județul Bihor.
După absolvirea liceului, în septembrie 1999, mi-am început
activitatea didactică la școala din Ineu ca profesor de religie și de
limba română, an în care la cârma școlii ineuane se afla profesorul
Liviu Gurău.
La începutul celui de-al doilea semestru al anului școlar 1999-
2000, la inițiativa inspectorului pentru rromi, Gabriella Pásztor, la
Școala din Ineu se introduce studiul limbii materne rromani. Cu
sprijinul său se formează grupele de studiu în care erau înscriși 161
192 Gheorghe SARĂU
de elevi, care studiau din Manualul de comunicare în limba

rromani (EDP, București, 1999) și din Culegerea de texte în limba
țigănească, Clasele a II-a - a IV-a / Tekstonqo lil p-i rromani ćhib
(vaś-e II to - IV to klàse) (EDP, București, 1995), ambele manuale
fiind redactate de Gheorghe Sarău.
Când am început să predau limba rromani, eram foarte
emoționat, deoarece nu știam cum voi preda; nu aveam experiență
didactică, nu știam să scriu în limba rromani. Citeam intuitiv. Mă
sfătuiam cu doamna inspectoare Gabriella Pásztor despre modul în
care aș putea să le predau elevilor rromi propria limbă maternă.
Toți elevii erau în anul I de studiu, în care accentual era pus pe
comunicarea orală. Doamna inspectoare mă sfătuia să valorific
toate detaliile din suporturile vizuale, să încurajez elevii să
comunice în limba maternă. În acest sens, rememorez cu plăcere
indicațiile doamnei inspectoare Pásztor: „Ce se află aici în imagine?
Unde se află pasărea? Cum arată pasărea? Ce face pasărea? La ce se
gândește pasărea?”.
După un semestru de predat limba rromani, doamna
inspectoare Gabriella Pásztor avea să mă trimită, alături de alți doi
profesori din județ (Mariana Știube și Paula Tirala), la cursurile
celei de-a doua ediții a Cursurilor de vară de limba rromani,
desfășurate în luna august a anului 2000, la Călimănești, în județul
Vâlcea. Aici aveam să-l cunosc pe cel care urma să-mi devină
mentor, pe profesorul Gheorghe Sarău. Mi-aduc aminte cu plăcere
de prima discuție cu dumnealui, în limba rromani, în fața Liceului
Economic din Călimănești. Eu vorbeam în dialect, iar dumnealui în
limba comună. Eram foarte bucuros să aud cum vorbesc limba
rromani alți rromi din țară. Aveam o dorință enormă de a învăța să
scriu și să citesc în limba rromani comună. Am avut șansa să fiu
repartizat în grupa domnului profesor Gheorghe Sarău. Astfel,
beneficiind de cel mai bun profesor de limba rromani și având
cunoștințe foarte bune de limbă română, mi-a fost ușor să învăț limba
rromani comună. A fost o experiență unică care reprezenta etapa
inițială în formarea mea ca profesor.
La cursurile acestea, am aflat de la profesorul Gheorghe
Sarău despre o inițiativă de formare a profesorilor de limba
rromani din toată țara, în cadrul Universității din București, la
Colegiul Universitar de Institutori CREDIS, formă de învățământ ce
oferea dublă calificare: institutor și profesor de limba rromani.

După finalizarea cursurilor de vară de limba rromani, având o
dorință imensă de a învăța mai mult de la mentorul meu, am hotărât
să mă înscriu la examenul de admitere la noua secție de limba
rromani. Am fost declarat admis, alături de alți aproximativ 60 de
profesori rromi din întreaga țara, beneficiind, la demersurile
profesorului Gheorghe Sarău, de bursă de studiu oferită de către
Fundația Centrul Educația 2000+ în primii doi ani de studiu, iar în
anul III - de către Organizația Unicef România.
Perioada studenției, 2000-2003, avea să fie cea mai
importantă etapă în dezvoltarea mea profesională. Pe băncile
Universității din București, sub îndrumarea profesorului Gheorghe
Sarău și a altor doi profesori (Delia Grigore și Mircea Itu) aveam să
descopăr scheletul gramatical al limbii comune rromani, studiind
fonetica, lexicologia, morfologia și sintaxa limbii rromani, dar și
elemente de cultură și civilizație rromă și indiană. De asemenea, am
reușit să descopăr varietatea limbii rromani, având colegii care
vorbeau alte două dialecte: căldărăresc și ursăresc.
După absolvire, în anul 2003, profesorul Sarău ne insufla
mereu nevoia de formare continuă. În anul absolvirii, m-am înscris
imediat la concursul național de titularizare, devenind titular la
Școala din Ineu. De-acum, aveam ocazia să aplic ceea ce am învățat
de la profesorul meu de suflet. Aveam elevii capabili de
performanțe pe care i-am pregătit pentru olimpiada județeană de
limba rromani. Începând cu anul 2002, am participat la cea de-a
doua ediție a olimpiadei naționale de limba rromani de la Drobeta
Turnu Severin, iar cu începere din anul 2005, profesorul meu avea
să mă includă în echipa de profesori - formatori la Școala de vară de
limba rromani, organizată în acel an la Costinești. Era o
recunoaștere a evoluției mele profesionale, dar și o ocazie de a
deprinde eu însumi celelalte dialecte, învățându-i, la rândul meu,
limba rromani comună. Prin calitatea prestației mele, am fost
cooptat anual în echipa de formatori, lucrând atât cu începători,
cât și cu medii și avansați.
După absolvirea CREDIS-ului, în perioada 2008-2009, mi-am
continuat studiile la Facultatea de Științe Socio-Umane, din cadrul
Universității din Oradea, obținând și recunoașterea modulelor de
limba rromani.
194 Gheorghe SARĂU
Contactul meu cu secția de limba rromani din cadrul

Universității din București avea să continue în perioada 2010-2012,
când m-am încris la masteratul de limba rromani organizat la
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, program intitulat
„Traducerea textului literar contemporan”. La doi ani de la
absolvirea masteratului, în anul 2014, la îndrumarea profesorului
Gheorghe Sarău, am făcut pasul spre Școala Doctorală de la
Universitatea din Constanța, cu o tema dedicată propriului dialect,
cel carpatic, avându-l ca îndrumător pe domnul prof. univ. dr.
Petre Gheorghe Bârlea, un produs al “Școlii Doctorale Lucia Wald”,
structură doctorală ad-hoc, de prestigiu, existentă înainte de
actualele școli doctorale, ce fusese urmată și de mentorul meu,
Gheorghe Sarău, de al cărui sprijin beneficiez și acum, la doctorat,
dumnealui fiind cooptat de domnul profesor Bârlea ca membru în
comisia de îndrumare din cadrul Școlii Doctorale.
Mă pot considera un (rr)om împlinit profesional, pe care
Dumnezeu l-a binecuvântat, oferindu-i modele și sprijin în toate
etapele formării profesionale: învățătorii Filip Lucreția și Martin
Maria; profesorul Puiu Sever în învățământul gimnazial și liceal;
profesorul Gheorghe Sarău - cu cea mai semnificativă contribuție, în
perioada colegiului, licenței, masteratului și doctoratului;
profesorul Gheorghe Petre Bârlea, acum în perioada doctoratului.
Secția de limba rromani din cadrul Universității din
București a devenit un brand internațional, care a dovedit
viabilitate, a schimbat viața a sute de cadre didactice, care, l-a
rândul lor, au ajutat, anual, peste 25.000 – 30.000 de elevi rromi să
cunoască dulceața limbii materne îngrijite, limba rromani comună,
literară. Evident, acest model trebuie susținut și multiplicat și în
alte centre universitare ale țării. Toată cinstea și lăuda trebuie
aduse domnului profesor Gheorghe Sarău, cât și celor care au
contribuit la existența acestei importante structuri universitare de
învățământ”.
*
Olga Markus (Olga Chiș)
- absolventă a secției „institutori – limba rromani”, promoția
2003, Departamentul ID CREDIS – Universitatea din
București;
- lect. dr. la Facultatea de Psihologie și Științele Educației la
UBB Cluj Napoca
Experiența mea la CREDIS
„Limba rromani poate fi percepută ca o modalitate firească

de comunicare, sau ca o modalitate de relaționare pentru cei care
respectă tradițiile și valorile comunitare, dar și un mijloc de a
înțelege ceea ce spun cei cu care lucrezi. Totul a început odată cu
debutul profesiei de cadru didactic. Fiind învățătoare într-o școală
cu un număr semnificativ de copii de etnie rromă, începând din
anul 1995, am fost preocupată să valorizez ceea ce învățasem la
Liceul Pedagogic, adică să predau cât pot de bine. Dezamăgirea
datorată lipsei de experiență s-a evidențiat după primele ore de
predare în condiții atipice, altele decât cele întâlnite la practica
pedagogică, unde efortul era altul, acela de proiectare riguroasă a
conținuturilor și de transmitere a acestora. Clasa la care predam
presupunea un efort de adaptare la noile condiții, iar respectarea
particularităților psihopedagogice, psihosociale s-a dovedit a fi una
din provocările marcante ale traseului profesional. Partea reflexivă
mă determina să mă interoghez în legătură cu demersul didactic
adoptat, să mă chestionez cu privire la ce nu fac bine, unde greșesc.
Surpriza plăcută a venit de la cei pe care îi învățam, copiii, ei mi-au
arătat ce nu fac bine: eu nu înțelegeam deplin ce vorbesc ei, iar ei
nu înțelegeau informațiile pe care le transmiteam eu. Am început să
îi observ atât în clasă, cât și în pauze și am constatat plăcerea și
ușurința cu care ei comunicau, transmiteau și obțineau prin
argumentare facilă ce își doreau, doar în limba maternă. Da, a fost
o revelație, acei copii nu aveau o problemă de învățare, eu aveam
una de înțelegere, de comunicare, de relaționare cu ei. Chiar dacă
parțial eram familiarizată cu limba rromani - căci în anul 1991 am
fost participantă la cursurile de vară de limba rromani în Finlanda
– exista, totuși, o barieră, una dificil de depășit fără ajutor. Am
început să învăț cuvinte și mă făceam înțeleasă, i-am încurajat să
formeze propoziții în limba rromani, urmând să traducem textele,
și reușita a fost asigurată de transferul de cunoștințe de la copii la
cadru didactic și invers. Prin activitatea de predare m-am implicat
în identificarea de strategii didactice specifice activităților
196 Gheorghe SARĂU
didactice cu copiii rromi, metode alternative incorporate într-un

CD cu activități interactive, dar și un Abecedar rrom, realizat
împreună cu două colege, bucurându-ne de sprijinul permanent al
specialistului în materie de limbă rromani, care, de altfel, nu este
rrom - prof. Gheorghe Sarău, produse curriculare realizate cu
finanțare de la CRCR Cluj. De asemenea, m-am bucurat de sprijinul
cadrelor didactice pricepute și de reușita elevilor care au avut
parte de experiențe de învățare pozitive transferabile.
În vara anului 2000, am participat în calitate de formator
pe partea de metodica predării limbii rromani la cursurile anuale
de formare a cadrelor didactice rrome și nerrome care lucrează cu
copii rromi. Una din colegele care a predat limba rromani nu a
putut ține cursurile, iar domnul profesor mi-a zis că o voi suplini,
ținând orele de la grupa de începători. Vă pot spune atât: emoții! A
fost însă un bun prilej de a aprofunda limba și de a pune în practică
o metodă de predare adaptată, ceea ce s-a dovedit a fi o provocare.
Am parcurs materialul de transmis, m-am asigurat că voi organiza
conținuturile riguros și s-a dovedit a fi o activitate intensă, care a
constituit un real sprijin în comunicarea experiențelor de învățare.
Colegele de cameră au fost un mentor meritoriu, cu pricepere au
știut să mă sprijine și să mă încurajeze, dar ce m-a implicat cu
adevărat a fost creditul primit de la domnul profesor!
Nu aveam cum să intuiesc că această responsabilizare va fi
una din oportunitățile profesionale accesate. La început de an școlar
am fost informați că se vor organiza cursuri la secția nou înființată,
specializarea Institutori - Limba rromani, la Universitatea din
București, grație efortului depus de domnul prof. Sarău. Pregătirea
pentru examenul de admitere a fost un alt prilej de studiu intens,
de data aceasta a durat o lună de zile și a fost unul din eforturile
marcante, dar meritorii; am învățat limba rromani, puteam scrie și
învățam să comunic, în special cu colegii. Am descoperit cu mintea
de om matur că elementele de gramatică în limba rromani erau
atât de bine structurate, era matematică vorbită, logică, cu povești
haioase, dar cu mult tâlc, cu trimiteri spre lumea reală. A fost o
revelație. A fost una din experiențele de învățare eficientă, chiar
dacă eram studentă la altă facultate de stat.
Mobilizarea cadrelor didactice a fost o provocare, dar am
reușit să influențez accesarea de noi șanse de profesionalizare
pentru 11 cadre didactice din județul Mureș, cărora le-am plătit, cu

împrumut, taxa de înscriere. Bursa de studiu acordată cursanților –
prin străduința domnului profesor Sarău, care a găsit finanțatori
plini de omenie (CEDU 2000+, UNICEF etc.) - a fost un real sprijin
în finalizarea studiilor. Bursa primită presupunea, așadar,
implicarea nemărginită a celui care ne-a sprijinit să devenim
persoane de calitate, fiindu-ne un exemplu neobosit în profesie și în
relaționarea cu decidenții vremii.
Cursurile de la facultate au venit cu valori multiple
adăugate, am trecut gradual la niveluri superioare de traduceri
laborioase, la elaborare de manuale, programe școlare, participări
la cursuri anuale de formare a cadrelor didactice, familiarizare cu
istoria și tradițiile rromilor, pe lângă disciplinele cuprinse în oferta
curriculară a specializării Institutor.
Dezbaterile academice, prestanța cadrelor didactice,
seriozitatea profesională a d-lui prof. Sarău Gheorghe în special au
fost în permanență un imbold spre depășirea limitelor de natură
profesională, spre reușita performanțelor în materie de educație.
Datorită acestui domn profesor, am descoperit ușurința cu care
unele bariere pot fi îndepărtate, fără a depunde eforturi care
depășesc posibilitățile personale, doar prin perseverență și prin
credința în reușită. A crezut în noi și am devenit persoane care lasă
amprente profesionale pozitive asupra celor cu care lucrăm. Este
suficient să fim atenți la cei din jurul nostru și să admitem că
învățarea reprezintă o nesecată resursă de înțelepciune, iar mentorii
noștri vor fi prezențe permanente ale reușitelor.
Am continuat activitatea de profesionalizare prin urmarea
a unei noi specializări, respectiv “Pedagogie” la UBB Cluj, am
finalizat un doctorat, punând în valoare contribuțiile personale la
formarea cadrelor didactice care lucrează cu copii din grupuri
defavorizate, am inițiat proiecte în care mi-am propus să cercetez
prin studiu longitudinal dinamica mecanismelor psihologice
implicate în dezvoltarea alfabetizării la copiii de etnie rromă și să
identifice măsuri educative eficiente pentru îmbunătățirea
abilităților de alfabetizare a acestora. Amprenta asupra formării
este una vizibilă. Rigoarea, calitatea, respectul de care ne-am
bucurat pe parcursul anilor de facultate sunt elemente care ne
însoțesc în viața profesională, iar prin natura activităților
198 Gheorghe SARĂU
întreprinse am urmărit evidențierea competențelor formate și

implicarea în programe cu finalitate educațională, în toate zonele
școlarizării.
Cu recunoaștință și apreciere pentru profesionalismul cu care
ne-a obișnuit Profesorul, dar mai cu seamă Omul, Gheorghe Sarău!”
*
Rodica Bătrîna
- învățătoare cu predare integrală în rromani, la Școala Gura
Roșia, jud. Alba;
- absolventă a secției institutori – limba rromani (prom. 2003
CREDIS) și a masteratului de traduceri literare în/ din limba
rromani (prom. 2012, FLLS) ambele la Universitatea din
București
Însemnătatea limbii rromani și experiența mea la secțiile de

limba rromani
“Mă bucură faptul că sunt o persoană, alături de multe alte

sute de persoane, care a avut a doua șansă de realizare profesională
prin limba maternă rromani. Provin dintr-o familie de rromi
fierari vorbitori de limba rromani din comuna Roșia Montană, jud.
Alba. Comunitatea de rromi ai comunei numără peste 800 de
persoane reunite în aproximtiv 100 de familii, împărțite după
numele de familie și neam în ”Familia Petăceștilor” și ”Familia
Panțireștilor”. Părinții mei au dat naștere la 8 copii, cea de-a cincea
dintre ei fiind eu.
Cu toții am trecut pragul școlii, reușind să frecventăm
cursurile școlare, în timp ce alți copii, din alte familii, abandonau
școala după 2-3 clase primare. Îmi amintesc și acum cu drag cum
tatăl meu, de multe ori, după ce venea acasă de la muncă, seara, își
făcea timp și ne aduna pe lîngă el și ne punea ”să-i arătăm” ce-am
făcut noi la școală și încerca să ne arate ”așa trebuie să faci”, în
timp ce mama se înghesuia pe lîngă noi și își căuta loc să ne
pregătească îmbrăcămintea pentru a doua zi. Câteodată, în timpul
gimnaziului, seara, în locul tătălui meu, care ne ajuta să ne facem
lecțiile, eram eu cea care mă sileam de astă dată s-o învăț pe mama
să-și scrie numele, mama nefrecventând școala, nevoită fiind să-și

crească frații. Încă de pe atunci, tata vedea în mine o dăscăliță sau o
asistentă medicală.
După terminarea gimnaziului, am încercat să intru la un
liceu pedagogic. La liceu, în momentul când întocmeam actele
pentru înscriere, rețin că o doamnă profesoară mi-a reproșat,
spunându-mi că ”trebuia să-mi zici din timp că trebuie să lucrezi
suplimentar!”. După această încercare nereușită, am continuat
școala, frecventând cursurile unui liceu industrial de prelucrare a
lemnului, în urma absolvirii încadrându-mă într-o fabrică de
mobilă, unde am lucrat 20 de ani.
După acești 20 de ani, într-o zi de vară, spre sfârșitul anului
școlar, am fost contactată de către reprezentanții ISJ Alba, la
solicitarea cadrelor didactice din școală, să accept postul de
învățător pentru elevii rromi declarați repetenți 2-3 ani consecutiv
și care erau în pragul abandonului școlar, repetenție motivată de
cadrele didactice din școală de slaba comunicare dintre ei și elevi,
ca urmare a bagajului lingvistic precar, cu care acești elevi veneau
din comunitate, fiind vorbitori de limbă maternă rromani. La acea
dată, eram singura din comunitate care eram absolventă de liceu
cu diplomă de bacalaureat, fapt constatat de solicitanți după ce au
căutat în comunitate o astfel de persoană. Am acceptat acest post,
împlinind astfel visul meu și al tatălui meu.
Din vara anului 1999, am început pregătirea mea
profesională în domeniul învățământului. Primul curs la care am
participat a fost ”Curs de inițiere/ perfecționare a cadrelor
didactice rrome și nerrome (calificate și necalificate) în domeniul
limbii rromani (126 ore) și modulul de metode interactive pentru
predarea / învățarea limbilor (36 ore)”, desfășurat la Satu Mare, în
perioada 19 iulie - 9 august 1999, la inițiativa domnului profesor
universitar Gheorghe Sarău, inițiatorul și susținătorul
învățământului destinat rromilor. Am urmat și alte cursuri de
formare la care participam cu bucurie, știind că fiecare curs este
un pas înainte în formarea mea profesională și în urma
frecventării acestora voi fi mai bine pregătită, mai eficientă în
activitatea mea didactică.
Cu muncă și sacrificiu, am parcurs toate etapele calificării în
domeniul învățământului, obținând licența în științele educației și
200 Gheorghe SARĂU
toate gradele didactice în învățământ. În toată existența mea am

căutat să fiu un bun exemplu de conduită pentru semenii mei,
demonstrându-le că se poate trăi prin muncă cinstită, corect și cu
demnitate. Consider că într-o oarecare măsură am contribuit la
schimbarea unor mentalități vechi, atât în concepția semenilor mei,
cât și în concepția populației majoritare, în ceea ce privește
educația copiilor rromi și necesitatea frecventării cursurilor școlare
pentru pregătirea lor profesională în scopul dobândirii statutului
de cetățean demn în societatea românească. Astfel, se face că acum
comunitatea de rromi căreia îi aparțin etalează un număr mare de
absolvenți de liceu și facultăți, beneficiari ai sprijinului acordat
prin alocarea celor două locuri distincte pentru elevii rromi la
înscrierea lor în liceu și facultate sau grație unor burse de studiu
primite. De asemenea, elevii rromi și-au asumat dezinvolt
identitatea rromă, solicitând studiul integral în limba maternă
rromani ori studiind orele de limbă maternă rromani standardizată,
comună, în școală și obținând rezultate bune în competițiile școlare
organizate - la olimpiadele și la concursurile școlare de la nivel
județean și național – contribuindu-se prin aceasta la creșterea
prestigiului comunității, a unității de învățământ și, nu în ultim
rând, a județului.
Sunt pe deplin conștientă de faptul că fără șansa de a mă
califica în domeniul învățământului, acordată prin studiu la secția
de limba rromani CREDIS, nu aș fi putut să contribui la
școlarizarea rromilor, la eliminarea abandonului școlar și bunăstarea
comunității din care provin și a societății căreia îi aparțin. Cursul
superior de masterat, dedicat traducerii textului literar
contemporan rrom, urmat între 2010-2012 la Facultatea de Limbi și
literaturi Străine, a completat și rafinat pregătirea mea în
domeniul limbii rromani.
La toate aceste realizări și-a adus contribuția domnul
profesor Gheorghe Sarău, din partea căruia am avut tot sprijinul și
îndrumarea necesară, pentru a putea să trec peste obstacolele voit
montate de către unii răufăcători (care, din păcate, nu au fost
puțini!), provenite din rândul unor semeni rromi sau chiar din
sistemul de învățământ, dumnealui intervenind și, ulterior, fiind –
la rândul său - afectat de alți administratori discreționari pentru
intervenția sa întru respectarea legii și amendării purtărilor ce se
vor “omenești” și nu sunt mereu umane în învățământ. Mii de

mulțumiri, recunoștință și considerație și pe această cale domnului
Profesor”.
*
Mariana Cozma
- profesoară de limba rromani la Școala nr. 2 Cheud, jud. Sălaj
-absolventă a secției institutori – limba rromani la CREDIS –
Universitatea din București
Limba rromani – “o nouă șansă la o viață normală”
“Cei care vor citi, vor considera că titlul este puțin forțat.
Dar, pentru a vă lămuri, vă invit să citiți următoarele rânduri.
În perioada 1995-1999, predam la Școala cu Clasele I-IV Cheud
nr. 2, eram o suplinitoare necalificată, dar norocul meu a fost că în
școala respectivă învățau numai elevi rromi și aveam doi colegi
rromi, învățători cu calificare obținută la Târgu Mureș, “liceul
pedagogic” “păzit și de ochiul metodic” al domnului profesor
Gheorghe Sarău. Am auzit multe povești despre domnul profesor și
limba dumnealui. Așa vorbeau cei doi colegi despre experiența lor
din liceul de învățători. Unul dintre colegi a plecat în armată și a
sosit pe numele lui la școală un plic de la Ministerul Educației, de la
dl. prof. Gheorghe Sarău, în care era o invitație la cursuri intensive
de limba rromani. Cum colegul meu m-a rugat să trec eu în
formulare toate datele lui, am căutat o mașină de scris și mi-am
dactilografiat și eu formularele respective, nu numai pe ale lui.
Atenție mare: încă din 1998 domnul profesor folosea formulare
tipizate! Am aplicat și eu împreună cu Sandu Zoicaș, colegul meu,
am fost acceptată și în vară anului 1999 am plecat la primul curs de
vară pentru studiul limbii rromani, ce se ținea la Tabăra “Ștrand”
din Satu Mare.
Pregătirea pentru cursul de limba rromani a fost un
dezastru. Ca să fie tare bine, așa cum vrem noi ardelenii, am
profitat de fratele meu, care este vorbitor de limba rromani. Cu
număratul a fost bine, ne-am descurcat minunat, dar când am
ajuns la diferite sintagme: “om bun”, “floare roșie” sau “carne
grasă”, atunci nu ne-am înțeles deloc. Eu nu înțelegeam de ce “loli
202 Gheorghe SARĂU
luludi” că eu am spus floare roșie nu roșie floare! Am trecut la

conjugarea verbelor... vai, vai ce chin! Am lăsat totul baltă și am
trecut la pregătiri serioase pentru prima mea ieșire din infern. Da,
în acea perioadă îmi înmormântasem amândoi părinții și tocmai ce
divorțasem. Am rămas cu o fetiță de șase anișori, fără loc de muncă și
fără ajutor. În acea perioadă era foarte greu să intri în învățământ și
nu exista nici ajutorul social.
Am ajuns în Satu Mare, regim de armată, multă seriozitate,
nimeni cunoscut și... au apărut regretele, dar cum am semnat că voi
fi prezentă, serioasă și neînsoțită de nimeni nu am avut decât să mă
conformez. Am fost selectați în funcție de nivelul cunoștințelor
noastre despre limba rromani, în avansați, medii și începători. Eu
cu o trupă frumoasă am trecut în grupa de începători, cu o doamnă
formator de treabă, doamna profesoară Mirena Cionca, pentru
orele de limba rromani, iar pentru metodică am avut-o ca
profesoară pe doamna Elena Eigel. Norocul a fost din nou de partea
mea și mi-a scos în cale numai oameni buni: familia Chircu,
Tudorița Ghiță, Tavi Cașcaval, Loredana Mihaly (pe atunci,
domnișoara Barta) și mătușa Magda de la Șomcuta Mare. Am
început foarte serios, chiar intensiv, doar că gândul meu era la
fetița mea care a rămas singură în Cheud, la vreo cincizeci de
kilometri de Satu Mare. Prietenii mei, colegele de cameră și
doamnele profesor au hotărât că pot să o aduc pe fată la Satu Mare;
a fost un cadou pentru ziua mea de naștere. Abia atunci a început
adevărata muncă, îmi era rușine de domnul profesor Gheorghe
Sarău, fiindcă eu semnasem o hârtie că nu vom duce pe nimeni cu
noi. Din poveștile celor doi colegi ai mei (Sandu Zoicaș și Minel
Rezmiveș) îi făcusem domnului profesor un portret de sfânt în
costum de firmă. Eu eram cu trezirea dimineața și nu acceptam ca
prietenii mei să întârzie, cu toate că ialomițeanca rromiță Tudorița,
căreia i-am scos noi repede numele de “Doamna Doctor”, se
îndrăgostise tare de expresia, “mintenaș”, imediat, așa că într-o
dimineață, după ce mi-am trezit prietenii, m-am îndreptat spre
cantină în fuga mare să apuc să fumez o țigară. Surpriză! Cantina
închisă și la ușă aștepta un bărbat, atât de simplu “după vorbă, după
port”; nu bănuiam eu că este chiar domnul profesor. Am conversat
liber (zic eu), dar dumnealui mă trăgea de limbă, până a venit
Sandu Zoicaș și a dat mâna și a pronunțat cuvintele magice. Când
am auzit că vorbisem cu domnul profesor m-am făcut varză. Toată

lumea se distra seara, la terase, la un mic, la o bere, eu stăteam în
cameră și îmi făceam temele, învățam și muream de rușine că mi-am
permis să vorbesc liber cu domnul profesor. Noroc cu ziua mea de
naștere că mi-a spus dumnealui, “La mulți ani”, că – altfel - nu aș fi
putut scoate o vorbă. Munca mea și bunătatea domnului profesor
mi-au adus o tabără la Năvodari cu douăzeci de elevi imediat după
cursurile de vară. Când am ajuns la Cheud și le-am spus părinților
despre tabără au înlemnit. Cum să meargă copiii noștri la mare,
când ei nu au urcat în tren niciodată?
Cu peripeții, am mers și la mare, în trei ani chiar, apoi a
venit oferta Clujului de a organiza cursuri de calificare la
Universitatea Babeș-Bolyai, însă au fost mai multe solicitări pentru
limba maghiară și noi am rămas pe dinafară până în anul 2000,
când, tot domnul profesor Sarău, ne-a strigat la București la
Universitate pentru a ne înscrie la Colegiul universitar. Am aflat
ce înseamnă CREDIS. Când am semnat primul contract de
finanțare și am văzut 1000 $ am crezut că mor, vai de mine, cineva
îmi plătește mie școala! Era vorba de CEDU 2000+, apoi, după nici
doi ani, domnul profesor a găsit alți oameni de inimă, pe cei de la
UNICEF, care ne-au “preluat” financiar. Domnul profesor Sarău,
domnul Eugen Crai și draga de doamnă Dana Petcovici au avut
grija de noi și din perspectivă financiară.
A fost ceva de vis, drumuri cu trenul Jibou – București 530
km, referate, cursuri de cumpărat, prezență obligatorie, școală de
școală cu profesori de profesori. Domnul profesor Matei Cerchez ne-
a spus la primul curs de limba română că dumnealui și-a dat
doctoratul cu Al. Graur, care știți ce vă spun, anume că trebuie să vă
veți pregăti serios! Nota 6 la această materie era de vis! Domnii
profesori Vasile Molan și Mihail Roșu erau autorii de pe manualele
cu care lucram eu la clasă. O plăcere la cursurile domnului profesor
Stanciu sau ale domnului profesor Iucu. Nu o să pot uita de domnul
profesor Manolescu cu “Teoria Curriculumului”, căci tocmai cu noi
a început reforma. Nici domnul profesor Mircea Itul nu va fi uitat,
precum nici doamna profesoară Tinca Crețu. Sprijinul, ajutorul și
scăparea noastră au fost… domnișoara Beatrice Almășan. Nu cei
din urmă profesori de neuitat, au fost doamna profesoară Delia
Grigore și domnul profesor Gheorghe Sarău. Cu domnul profesor a
204 Gheorghe SARĂU
fost ceva de familie, eram amărâți majoritatea dintre noi, nu

aveam bani de mâncare, bani de făcut referate, că… na, trebuia să
le redactăm la calculator și nici măcar nu știam ce înseamnă
“WORD”, da de unde să avem calculator? Ce credeți? Cine ne dădea
bani? Suntem mulți cei care am fost ajutați de domnul profesor, era
ca un făcător de minuni, știam că toate problemele le poate rezolva,
era bunătatea întruchipată, până la cursurile de limba rromani.
Atunci totul se transforma. Ce credeți că a ghicit domnul profesor?
Păi, ne-a făcut un curs de limba rromani într-un manual, galben,
scris de la două capete. Pe o copertă era scris în limba rromani, iar
până la jumătatea manualului era totul în limba rromani, pe
cealaltă copertă era scris în limba română și până la jumătatea
manualului traducerea în limba română a textelor scrise în
rromani în cealaltă jumătate, doar că erau puse cu capul în jos, mă
rog, “cu fundu-n sus”. Am întors acel manual de l-am zăpăcit, până
la urmă… cu rupere de inimă… l-am despărțit în două, că amețeam la
un curs cu domnul profesor, când ne punea să ne autoverificăm “pe
cheie”. Nu-mi amintesc să ne fi grăbit vreodată să plecăm de lângă
domnul profesor, nu îmi amintesc să fi fugit de la cursurile
dumnealui. Îmi amintesc cu plăcere de cursurile practice, când
trebuia să traducem texte la prima vedere. A fost greu pentru că
unele cuvinte nici nu existau în limba rromani. De exemplu,
“pescar”, vorbitorii nativi spuneau o “pescaro”.
“-Pandeloiu, du-te mai departe cu textul, ce este un pescar, ce
face el, ocupația lui de bază?
-Prinde pește, domn' profesor!
-Deci? Este prinzător de pește, nu!? Păi cum zici, mă, asta în
rromani, nativule? ”.
Parcă îl văd pe colegul Nicolae Pandelică cât a fost el de
fericit că a descoperit sintagma “e maćhenqo astarno”!
Cu câtă trudă am ajuns la final, în 2003, când am obținut o
diplomă de absolvire a Colegiului Universitar CREDIS - București,
cu dublă specializare institutor-limba rromani... Am crezut că s-a
terminat totul și gata! Da de unde!? Pe unii ne-a făcut domnul
profesor metodiști pentru limba rromani ai ISJ-urilor, pe alții
inspectori pentru rromi, deci am început să ne preumblăm pe la
cursurile de formare, ba la Cluj, ba la Oradea, ba la Satu Mare,
Sinaia, Botoșani, București, Poiana Bradului, Costinești, Eforie,
Baia Mare… Am devenit formator național și am fost cooptată de

către domnul profesor ca formatoare, aproape în fiecare an CCD
Sălaj mă cheamă ca formator.
Au început concursurile școlare unde am participat cu elevi sau
am făcut parte din comisia națională. Toate acestea m-au afectat pe
mine în mod direct, dar șansa pentru o viață mai bună o au elevii mei
care au fost în tabere, au primit mâncare la școală, vin cu microbuzul
la școală, au terminat opt clase și acum sunt la liceu, câțiva au
terminat o facultate. La fel pot spune că o șansă la o viață mai bună o au
și elevii ai căror profesori i-am avut formabili și care s-au învinovățit de
unele măsuri luate în trecut, dar dumnealor nu au știut că... (este de
bine când o mămică îți zice “mâncați-aș..., făi, doamnă…”).
Și să nu uit de cei care chiar au avut o a doua șansă, tot cu
ajutorul limbii rromani. Am organizat în diferite proiecte cursuri
“A Doua Șansă“ la nivel primar și la secundar inferior. Ar fi multe
de spus despre studiul limbii rromani și despre formarea noastră,
miraculoasă, divină, mai ales acum că avem foarte mulți oameni
plecați în UE și au ocazia să vadă că limba rromani este o limbă
vorbită în toate țările lumii”.
Lista cu absolvenţii Departamentului ID CREDIS - Universitatea din Bucureşti, la

specializarea “institutori – limba şi literatura rromani”, promoţia iunie 2005 (studii
ID cu durata de 4 ani, realizate între 2001-2005), 15 absolvenți
206 Gheorghe SARĂU
Anton (Sava) Gina v. Sava (Anton) Gina

Barta (Kalo) Livia Loredana v. Kalo (Barta) Livia Loredana
Bălăuz Liliana - CREDIS, BR, adm. 2001, abs. 2005
Cantea Ioan - CREDIS, MȘ, adm. 2001, abs. 2005
Căldăraru Marius - CREDIS, OT, adm. 2001, abs. 2005
Cîmpeanu Marcel - CREDIS, DJ, adm. 2001, abs. 2005
Duroi Ionica - CREDIS, MH, adm. 2001, abs. 2005
Gongea (Teodorescu) Ofelia Alina v. Teodorescu (Gongea) Ofelia Alina
Kalo (Barta) Livia Loredana - CREDIS, BN, adm. 2001, abs. 2005
Luncaşu (Moisă) Daniela v. Moisă (Luncaşu) Daniela
Matei Constantin - CREDIS, MH, adm. 2001, abs. 2005
Mărgean Sorin - CREDIS, IȘ, adm. 2001, abs. 2005
Moisă (Luncaşu) Daniela - CREDIS, BC, adm. 2001, abs. 2005
Rupa Marconi - CREDIS, BUC, adm. 2001, abs. 2005
Sava (Anton) Gina - CREDIS, BR, adm. 2001, abs. 2005
Stoica Gabriel - CREDIS, TL, adm. 2001, abs. 2005
Şein Rita Sorina - CREDIS, TM, adm. 2001, abs. 2005
Ştefan (Vodă) Livia - CREDIS, TM, adm. 2001, abs. 2005
Teodorescu (Gongea) Ofelia Alina - CREDIS, OT, adm. 2001, abs. 2005
Vodă (Ştefan) Livia v. Ştefan (Vodă) Livia
Căldăraru Marius
-Institutor, profesor de limba rromani
-Inspector pentru rromi la ISJ Olt
Anul 2000, an de cotitură în viața mea
„Era la începutul verii anului 2000, la sfârșitul clasei a XII-a,

și ne pregăteam pentru examenul de bacalaureat. Majoritatea
discuțiilor din clasă aveau drept subiect facultatea, cine merge,
unde merge, cine cu cine merge? Nu participam la acele discuții
din doua motive: jucam fotbal, voiam să fac carieră în acest
domeniu, iar al doilea motiv era că situația materială nu-mi
permitea nici măcar să pot visa la facultate, căci părinții mei erau
oameni de serviciu la o unitate școlară din localite, cu elevi
majoritari rromi, în plus mama era foarte bolnavă atunci. Am
promovat examenul de bacalaureat, iar cei mai mulți dintre colegi
se bucurau că vor merge la facultate. Pe mine nu m-a mișcat foarte
tare acest lucru, deși aveam o medie destul de mare, eu mă
gândeam cum să-mi găsesc un loc de muncă, deoarece situația
financiară a familiei, cum spuneam, nu era destul de bună. Am
avut ghinion însă, căci, accidentându-mă destul de grav la piciorul

stîng, la un meci de fotbal, nu am mai putut continua nici cu
fotbalul.
Într-o seară de iulie, i-am auzit pe părinții mei cum discutau
despre faptul că o colegă de-a lor, femeie de serviciu, urmează să se
pensioneze, prin urmare se va elibera un post de om de serviciu la
Școala numărul 6, exact acolo unde lucrau părinții mei. Tot atunci
am aflat ca existau deja câteva persoane care doreau să fie
angajate pe acel post. A doua zi, m-am dus la școală (era școala
unde eu absolvisem opt clase) și am vrut să depun o cerere pentru a
mă angaja pe acel post de om de serviciu. Dar am fost refuzat de
doamna directoare adjunctă, Geta Dinu, ”Dumnezeu s-o ierte!”,
deoarece, zicea dumneai, este păcat să lucrez ca om de serviciu, la
cât am învățat de bine și că, dacă tot vreau să lucrez, există un post
de învățător pentru elevii rromi, însă va trebui să dau examen de
suplinire. După zece minute, doamna Geta Dinu mi-a înmânat două
cărți pentru ca să învăț din ele. Prin urmare, am promovat
examenul de suplinire, iar din toamna anului mi-am făcut debutul
în învățamânt ca învățător suplinitor la o clasă de elevi rromi. Îmi
era destul de greu, eram un copil care trebuia să îi învețe pe alți
copii mai mici. După amiaza îmi pregăteam temele, iar a doua zi
mă duceam și predam, iar când tatăl mai găsea de lucru în pus,
mergeam cu el la spart de lemne sau la curățat sobe și coșuri.
Citeam tot ce avea legătură cu profesia de învățător, de la
”Îndrumător pentru folosirea Abecedarului” pănă la ”Psihologia
Copilului”.
În vara anului 2001, am fost convocat în localitatea
botoșăneană Agafton, la un curs de formare a cadrelor didactice
rrome care lucrează cu copiii rromi, având ca formator pe d-ra
Ligia Sarivan, la cursul ”Itemi de evaluare”. Pentru activitatea
desfășurată la curs am fost remarcat de o familie de învățători din
Zimnicea, din județul Teleorman, anume, de familia Chircu, care –
la un moment dat - m-a prezentat acolo domnului profesor
Gheorghe Sarău. Domnul profesor m-a întrebat dacă vreau să mă
înscriu din toamnă la Colegiul CREDIS București, specializarea
institutor-limba rromani. Am răspuns că nu am cunoștințe de limba
rromani, iar situația financiară a familiei nu îmi permite să urmez
cursurile unei facultăți. Am avut promisiunea dumnealui că dacă
208 Gheorghe SARĂU
vin și mă înscriu prima bursă pe care dânsul o va obține pentru

secția aceea va fi a mea.
În toamna anului 2001 eram student, primul din familia
mea, și simțeam o mândrie interioară pe care nu o pot descrie în
cuvinte, dar aveam și teama de a nu dezamăgi persoanele care au
avut încredere în mine; nu știam dacă o să fiu capabil să duc la bun
sfârșit acest nou început. Eram pe cale să îmi fac un vis nou, nu
sperasem la el, poate că nici nu mi-l doream, dar îmi plăcea, voiam
să mi-l asum și încă nu puteam. Lucram ca învățător, iar o dată pe
lună, la sfârșit de saptămână, mergeam la București la cursuri. Era
destul de dificil, căci veneam dintr-un oraș mic, orecum hilar,
Caracal, în care fiecare se cunoștea cu fiecare, direct într-un oraș -
metropolă, în București, în care nu-l cunoșteam decât pe un prieten
din copilărie, la care apelam de fiecare dată când trebuia să ajung
undeva și la care am și stat în prima sesiune de examene. Pentru a
nu deranja familia prietenului, indiferent dacă aveam sau nu
examen, plecam dimineața la opt și reveneam seara în jurul
aceleiași ore. Mă deplasam pe jos, deoarece nu îmi ajungeau banii
pentru mijloacele de transport în comun, iar de mâncat, mâncam o
pungă de prăjiturele dimineața și una seara, atât îmi permiteam.
Din semestrul al doilea, datorită domnului profesor Gheorghe
Sarău, am primit bursă, nu doar eu, ci toți colegii. Ni se plăteau
taxele de studii, se deconta transportul, iar în sesiune se asigurau
cazarea și banii de diurnă. Am absolvit în anul 2005 și abia atunci
am putut să-mi asum visul cel nou, care devenise realitate. Nu
știam câtă bucurie poți să aduci unor copii, cum poți deveni modelul
lor, cât poți să schimbi viața, cum poți modela caractere.
Dacă mă întreba cineva în anul 2000 cine sunt - nu știam să
răspund sau îi răspundeam cu numele meu; eram fiul cel mai mare
al unei familii de rromi, care mă visam fotbalist, care voia să
lucreze ca om de serviciu, pentru a-și ajuta familia. Acum știu cine
sunt! Sunt o persoană de etnie rromă, care, prin educție, și-a
schimbat condiția socială, o persoană care a reușit prin muncă, dar
care a beneficiat de încredere și de ajutor. De 11 ani, de la vârsta de
24 de ani, sunt inspector pentru școlarizarea rromilor la
Inspectoratul Școlar Județean Olt.
Mulțumesc lui Dumnezeu, mulțumesc familiei mele,
mulțumesc domnului - omului profesor Gheorghe Sarău, muțumesc
familiei Chircu, mulțumesc spiritului doamnei Geta Dinu,

mulțumesc profesorilor, dar și prietenilor și cunoștințelor mele care,
fiecare în felul lor, m-au ajutat!”
*
Gina Anton
- Școla Gimnazială “Anton Pann” Brăila şi inspector școlar
pentru minorități I.S.J. Brăila
- absolventă a secției institutori – limba rromani CREDIS,
Universitatea din București, prom. 2005
Limba rromani m-a făcut “OM MARE”
“Ce a însemnat pentru mine limba rromani? O şansă enormă

dată de oameni trimişi de Dumnezeu să mă identifice pentru a-mi
schimba destinul: prof. univ. dr. Gheorghe Sarău - iniţiatorul limbii
rromani în România, Maria Ştefan – inspector şcolar pentru
minorităţi atunci la ISJ Brăila, Florentina Sevastian - învăţătoare,
Tincuţa Burlacu - directoare, Maria Marin – profesor, consilier
educativ. Nu există zi de la Dumnezeu în care să nu mă întreb “Ce
aş fi fost dacă nu exista oportunitatea de a putea preda limba
rromani?”. Probabil că aş fi fost ca oricare altă femeie rromă, care
se mulţumeşte de soarta pe care o are, o mamă care-şi îngrijeşte
copiii, o soţie care-şi aşteaptă şoţul de la muncă pentru a-i pune masa
şi a-i face tot menajul sau poate că aş fi fost ceea ce eram înainte,
croitoreasă!
Limba rromani mi-a schimbat cursul vieţii! Nu de mult s-au
împlinit 16 ani de când sunt profesoară de limba rromani,
şaisprezece ani în care n-am încetat o clipă să promovez şi să menţin
studiul acestei limbi. Şi nu numai în şcoala în care mi-am început
activitatea, ci şi în alte unităţi de învăţământ din Municipiul şi din
judeţul Brăila, sprijinind înfiinţarea posturilor de rromani. Destinul
mi s-a schimbat din ziua în care fiul meu, pe atunci elev în clasa a
III-a, în timp ce-l ajutam la teme, mi-a spus că doamna învăţătoare a
întrebat în clasă, ,Care dintre mămici are 12 clase cu diplomă de
bacalaureat şi cunoaşte limba rromani?”. Se întâmpla la începutul
lunii octombrie 2000. La începutul anului şcolar mă rugase să vin la
şcoală să completez o cerere prin care solicitam studierea limbii
210 Gheorghe SARĂU
rromani. Nu ştiam nimic altceva decât că, în curând, în acea şcoală

se va preda limba rromani.
Timpul trecuse şi, cum numărul de cereri îndeplinea condiţiile
de înfiinţare a unei catedre de limba rromani, toate demersurile
către I.S.J. Brăila erau finalizate, aprobarea exista, numai că nu
găseau o persoană care să întrunească condițiile de ocupare a
postului. Aşa că personalul didactic a recurs la informarea
comunităţii prin intermediul elevilor.
16 octombrie 2000, a fost prima zi în care mi-am început
activitatea ca profesoară de limba rromani. A fost norocul meu dat
de la Dumnezeu! Pentru șansa pe care am primt-o, am promis
atunci că mă voi dedica întru totul etniei căreia îi aparțin, oricât de
greu mi-ar fi. Încă din primul an de activitate, mi-am dat seama că,
a fi profesor de limba rromani nu înseamnă doar să transmiți
elevilor informaţii cu privire la limba şi cultura noastră, ci să te
implici și în viaţa lor și a familiilor lor. Din acel moment, am
început să gândesc activități care să contribuie la creșterea stimei de
sine a copiilor noștri, la schimbarea mentalității părinților vis-a-vis
de educație și la schimbarea mentalității majoritarilor în raport cu
minoritatea rromă. O luptă aprigă cu un întreg sistem de
mentalități!
Trebuia să fiu un exemplu pentru copiii rromi, pentru
comunitatea mea, motiv pentru care, în anul 2001, m-am înscris la
Colegiul de Institutori CREDIS din cadrul Universității București.
A fost cea mai frumoasă perioadă din activitatea mea! Patru ani în
care m-am specializat, am performat, reuşind să ajung la acelaşi
nivel cu toate cadrele didactice din şcoala mea. Colegiul CREDIS a
fost pentru mine scânteia care a declanșat setea de cunoaștere, de
progres, de aspirație. Îmi amintesc şi-acum cât de timid am început
acest Colegiul, cât de greu mi-a fost să înţeleg o sumedenie de
termeni de specialitate din Psihologie, din Pedagogie şi din alte
discipline, dar cu perseverență am început să înţeleg încet, încet,
toate lucrurile. Dovadă stă foia matricolă care arată: Anul I: 7, 69,
Anul II: 8, 37, Anul III: 9, 11; Anul IV: 9,80.
Cea mai mare bucurie era atunci când aveam ore de limba
rromani. Eram sigură pe mine! Învățasem limba în familia soțului,
dar n-o vorbisem niciodată până să ajung la catedră. Înțelegeam
perfect ce se vorbea în casă, dar, fiind nevorbitoare de limba
rromani, am evitat întotdeauna să vorbesc de teamă să nu greșesc

vreun cuvânt. Aici învățam să vorbim literar, limba rromani
comună, suna atât de frumos față de ceea ce auzeam acasă.
Descoperisem atâtea lucruri interesante! Pledam pentru această
limbă cu atâta entuziasm încât i-am făcut pe toți din familie, cât și
pe elevii vorbitori de diferite dialecte să accepte limba literară.
Nu mi-a fost uşor să urmez acest Colegiu. Probabil că nu l-aş fi
urmat, dacă nu aş fi avut sprijin din partea unui domn binevoitor,
domnul senator Viorel Balcan, care a crezut în potențialul meu și
mi-a oferit o bursă pentru plata studiilor din anul I și a domnului
profesor Gh. Sarău, care ne-a asigurat plata studiilor pe următorii
trei ani prin bursele oferite de UNICEF. Nu pot uita cum eram
oblăduți prin grija domnului profesor Sarău și a domnișoarei Bety
Almășan, cărora le mulțumesc în numele tuturor colegilor. Colegiul
CREDIS mi-a deschis apetitul pentru perfecționare mea continuă,
mi-a dat curajul să continui alte forme de învățământ: Facultatea
de Psihologie și Științele Educației – Pedagogia Învățământului
Primar și Preșcolar și un master.
Am avut o şansă pe care am fructificat-o, am valorificat-o
prin activitățile dedicate generației pe care am creat-o, generație cu
care ne mândrim, tineri care-și asumă identitatea și care contribuie
la construirea societății. Așa cum am menționat la începutul acestei
confesiuni, limba rromani m-a făcut “mare”! Dacă până în anul
2000 eram o femeie rromă simplă, mamă și soție, astăzi se poate
adăuga la aceste calități: profesor/ învățător, inspector școlar,
reprezentant al comunității de rromi din județul Brăila, fost
consilier județean, model de reușită pentru toate femeile și fetele
rrome! Mulțumesc, limba rromani!”.
*
Gabi Stoica
- inspector pentru școlarizarea rromilor la iSJ Tulcea;
- profesor de limba și istoria rromilor
CREDIS – o poartă deschisă spre un nou început
„Dragă cititorule, sunt Gabriel Stoica, rrom, născut în

localitatea Măcin din județul Tulcea, în 1975, într-o familie cu opt
copii, eu fiind singurul copil dat să fiu crescut la orfelinat. Viața
212 Gheorghe SARĂU
mea a fost ca a multora dintre noi, cu suișuri și coborâșuri, însă, în

permanență, am simțit prezența divină asupra mea.
De mic copil, visam să fiu ”tovarășa învățătoare”, cu toate că
învățătoarea mea nu a fost cel mai bun model, pentru că ne lovea cu
clopoțelul de fontă în cap. Cu capetele sparte și pline de sânge ne
spunea: ”lasî, că n-ai niși pe dracu, îți treșe repede, marș la baie!”...
A trecut, dar amintirile rămân.
În orfelinat era jocul meu preferat să adun colegii, jucându-
mă de-a școala, fără să îmi dau seama că eu eram mereu ”la catedră”,
”tovarășa învățătoare”.
Peste ani, în anii adolescenței, o asociație din America
desfășura activități nonformale cu copiii din orașul Tulcea, unde eu
am fost cooptat să fac parte din echipa de coordonare. Eram atât
de mândru că cineva avea atâta încredere în mine, încât nu
doream să greșesc față de coordonatori. Rolul meu era să desfășor
jocuri tematice cu copiii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani, să
învățăm împreună citate biblice. Aveam sarcina ca eu să fac un fel
de studiu biblic pe înțelesul copiilor, să dau note, să realizez
evaluarea finală și să coordonez jocurile de echipe. Mă simțeam
important pentru aceste activități. Stima mea de sine crescuse
foarte mult. Din copilul introvertit, devenisem un om sociabil,
comunicativ, plin de viață. Mai tărziu, devenisem învățător de școală
duminicală la Biserica Baptistă din Tulcea.
Mult mai târziu mi-am dat seama că toate aceste activități
mi-au dat posibilitatea să îmi descopăr ”Darul Divin: Talentul”.
În anul 1994, am terminat școala si atunci a trebuit să
părăsesc sistemul de protecție a copiilor. Nu am știut încotro s-o
apuc. În vara acelui an, am lucrat ca voluntar la o tabără de copii
în Delta Dunării. După puțin timp, am fost angajat ca manipulant
la depozitul de manuale școlare al Inspectoratului Școlar Tulcea.
Am început studiile liceale la seral, iar în 1999 am absolvit liceul.
După ce am făcut și stagiul militar, în anul 2000, am fost din nou
angajat la Inspectoratul Școlar. De aici s-a schimbat totul. În anul
2001, o doamnă inspectoare (nu știam cine, dar era o blondă) m-a
întrebat dacă vreau să fac facultate. Mi-a prezentat avantajele pe
care le voi avea în urma abolvirii facultății, spunându-mi că voi fi
profesor de limba rromani. Atunci mi-am dat seama că nimic nu
este la voia întâmplării și că ”Darul Divin” trebuie pus în valoare.
În septembrie 2002, am juns la CREDIS, cu puținele

informații pe care le aveam de la doamna inspector pentru rromi,
prof. Pandrea Alina. Când am ajuns, eram atât de uimit de colegul
Pandelică Nicolae din Dolj, care vorbea elevat și în sinea mea îmi
spuneam: ”Uite, domn’le, că există și țigani deștepți!”. După acest
episod, vine și Camelia Stănescu în sala de examen, spunându-ne că
nu ne lasă să copiem, că ne dă afară din sală etc... Atunci eu m-am
speriat de examen și am vrut să plec spre Tulcea, pentru că știam
clar că nu cunosc limba rromani și nu are rost să stau...
Deodată, aud numele meu.... Era domnul profesor Sarău.
Dânsul m-a văzut puțin speriat, m-a întrebat dacă sunt din Tulcea
și dacă știu limba rromani. Mi-a dat să realizez un eseu despre
importanța educației și motivația mea pentru a fi student la
CREDIS. Am răsuflat ușor... că nu mi-a dat traducerea unor texte
cum văzusem la alți colegi.
Din octombrie 2002, am pășit în noul an universitar. Am
intrat în facultate plin de speranțe, de vise și entuziasm. Și toți anii
ăștia am continuat să fiu așa... să pierd nopțile, gândindu-mă că
“Dacă nu acum, atunci când?”, să mă consum pentru fiecare vorbă
spusă sau pentru fiecare lucru ce părea să strice planurile mele
mărețe, să cunosc oameni și locuri, să învăț lucruri noi, să mă adaptez
la oameni și la situații neașteptate. Și am făcut toate astea fără să
simt nevoia unor momente de respiro, le-am făcut, încercând să
profit de fiecare minut ce trecea, pe toate la timpul lor, chiar dacă
uneori alergam în urma timpului, rugându-l să mai zăbovească un
pic, pentru a mă lăsa să mă bucur de toate. De multe ori, le-am făcut
fără a sta prea mult pe gânduri, încercând să profit de fiecare
ocazie care se ivea, ocazie care nu întârzia să apară niciodată. Însă,
în ciuda tuturor încercărilor mele, timpul a trecut mult prea
repede. Privind acum la cel care pășea atunci încrezător în
Facultate și cel care iese acum cu un trecut bogat în amintiri, imi
dau seama că totul s-a terminat mult prea repede și că aș fi avut
nevoie de măcar 5 ani pentru a mă putea bucura pe deplin de viața
de student.
Nu pot spune că îmi amintesc foarte multe din anul întâi...
dar știu că mi-a plăcut foarte mult modul de abordare al
profesorilor. Cursurile erau interactive. Dispăruseră acei profesori
de liceu sau școală generală, puși undeva acolo sus pe un soclu,
214 Gheorghe SARĂU
intangibili, cu care interacțiunea era dificilă. Am învățat o nouă

lecție: profesorii ne sunt prieteni. Mereu mi-am zis că, chiar dacă
poate nu voi ajunge niciodată să profesez în domeniu, nu regret
nimic. Nu regret orașul ăsta minunat, nu regret facultatea, nu
regret proiectele, nopțile târzii, cheltuielile (bine, astea poate că și
datorită finanțărilor găsite de domnul profesor, vezi UNICEF,
Salvați Copiii, Fundația Noroc etc.). Deși nu mi-am propus să vin la
facultate ca să mă reinventez, constat că s-a întâmplat acest lucru.
M-am schimbat destul de mult. Din punct de vedere personal, am
învățat să socializez, să mă descurc singur, să îmi administrez singur
resursele. Profesional, am acumulat multe cunoștințe.
Toate experiențele prin care am trecut m-au ajutat să
DEVIN, să mă formez și să mă îndrept spre omul matur, să iau viața
în piept în adevăratul sens al cuvântului”.
2. institutori - direcția de studii limba rromani (seriile: 2002-2006, 2003-2007

și 2004-2008)

specializarea “ institutori – direcția de studii limba şi literatura rromani”, promoţia
iunie 2006, studii cu durata de 4 ani, realizate între 2002-2006, 37 absolvenți
Andronache (Dolofan) Şt. Victoria v. Dolofan (Andronache) Şt. Victoria

Bajno (Gavrilă) Şt. Nicoleta v. Gavrilă (Bajno) Şt. Nicoleta
Bălan I. Ionela Genoveva - CREDIS, BT, adm. 2002, abs. 2006
Bălăuz (Popescu) Gh. Vasilica - CREDIS, BR, adm. 2002, abs. 2006
Borcoi C. Petru Jupter - CREDIS, BT, adm. 2002, abs. 2006
Bozu C. Claudia - CREDIS, BT, adm. 2002, abs. 2006
Călin (Timofticiuc) M. Gela - CREDIS, VS, adm. 2002, abs. 2006
Chircu – Cristil A. Pantilie v. Chircu A. Pantilie (Chircu – Cristil)
Chircu (Chircu – Cristil) A. Pantilie - CREDIS, TR, adm. 2002, abs. 2006
Cîmpean (Czinkuş) Ana - CREDIS, MȘ, adm. 2002, abs. 2006
Ciuche (Ignea) S. Mihaela Alina v. Ignea (Ciuche) S. Mihaela Alina
Codreanu D. Lucica - CREDIS, MH, adm. 2002. Exmatriculată în anul II
Constantin I. Aniţa Manuela – CREDIS, OT, adm. 2002; reînscrisă, prom. 2008;
an de completare 2009-2010.
Czinkuş (Cîmpean) Ana v. Cîmpean (Czinkuş) Ana
Dolofan (Andronache) Şt. Victoria - CREDIS, DJ, adm. 2002, abs. 2006
Fleican Al. Florin - CREDIS, BUC, adm. 2002, abs. 2006
Gavrilă (Bajno) Şt. Nicoleta - CREDIS, BR, adm. 2002, abs. 2006
Gheorghe Al. Ramona - CREDIS, PH, adm. 2002, abs. 2006
Grigore (Muti) I. Giani v. Muti (Grigore) I. Giani
Grossu (Scripcariu) T. Petronia v. Scripcariu (Grossu) T. Petronia

Hâncu Gh. Claudiu Costel - CREDIS, IȘ, adm. 2002, abs. 2006
Huidan Gh. Mişu - CREDIS, BR, adm. 2002, abs. 2006
Iacob I. Cristina - CREDIS, BV, adm. 2002, abs. 2006
Iacob (Popa) I. Florentina v. Popa (Iacob) I. Florentina
Ignea (Ciuche) S. Mihaela Alina - CREDIS, BR, adm. 2002, abs. 2006
Ion (Iordache) P. Daniela v. Iordache (Ion) P. Daniela
Iordache (Ion) P. Daniela - CREDIS, DB, adm. 2002, abs. 2006
Lăcătuş F. Florin Felix - CREDIS, MȘ, adm. 2002. Exmatriculat în anul II
Marin (Nasture) I. Florica v. Nasture (Marin) I. Florica
Moisescu P. Sorin Cristian - CREDIS, CL, adm. 2002, abs. 2006
Moldovan Şt. Adela - CREDIS, MȘ, adm. 2002, abs. 2006
Muti (Grigore) I. Giani - CREDIS, CL, adm. 2002. Exmatriculat în anul II
Nae V. Ionela Mihaela - CREDIS, TR, adm. 2002, abs. 2006
Naiculescu P. Ionel - CREDIS, DJ, adm. 2002, abs. 2006
Nănău (Văcărelu) V. Simona - CREDIS, PH, adm. 2002, abs. 2006
Nasture (Marin) I. Florica - CREDIS, IL, adm. 2002, abs. 2006
Neagoe C. Francisca Diana v. Vorodi (Neagoe) C. Francisca Diana
Oiţă I. Gheorghe - CREDIS, DJ, adm. 2002, abs. 2006
Oprişan (Prică) Tr. Vasilica v. Prică (Oprişan) Tr. Vasilica
Oprişan N. Vanina Esmeralda - CREDIS, PH, adm. 2002. Studii întrerupte
Paimschi Gh. Gabriela - CREDIS, TL, adm. 2002, abs. 2006. Decedată
Popa (Iacob) I. Florentina – CREDIS, MH, adm. 2002. Exmatriculată în anul II
Popescu (Bălăuz) Gh. Vasilica v. Bălăuz (Popescu) Gh. Vasilica
Prică (Oprişan) Tr. Vasilica - CREDIS, PH, adm. 2002, abs. 2006
Prică Tr. Elena - CREDIS, PH, adm. 2002, abs. 2006
Puiber Al. Dorin - CREDIS, MȘ, adm. 2002, abs. 2006
Scripcariu (Grossu) T. Petronia - CREDIS, BT, adm. 2002, abs. 2006
Stancu (Stancu) I Nicoleta - CREDIS, CL, adm. 2002, abs. 2006
Tache Gr. Lepădatu - CREDIS, IF, adm. 2002, abs. 2006
Timofticiuc (Călin) M. Gela v. Călin (Timofticiuc) M. Gela
Toma D. Marin - CREDIS, CL, adm. 2002, abs. 2006, Decedat
Turcuţa Al. Monica Magdalena - CREDIS, MȘ, adm. 2002, abs. 2006
Văcărelu (Nănău) V. Simona v. Nănău (Văcărelu) V. Simona
Vasile Gh. Daniel - CREDIS, PH, adm. 2002, abs. 2006
Vlad I. Carmen Laura - CREDIS, BR, adm. 2002, abs. 2006
Vlad I. Nicoleta - CREDIS, BR, adm. 2002, abs. 2006
Vorodi (Neagoe) C. Francisca Diana - CREDIS, CV, adm. 2002, abs. 2006
Scripcariu Petronia
-inspectoare penru școlarizarea rromilor la ISJ Botoșani;
profesoară de limba și istoria rromilor
216 Gheorghe SARĂU
Ce înseamnă pentru mine limba rromani?!
Motto:
„Mama mea - Dumnezeu să o odihnească în pace! - avea o
vorbă: „Pe țigan îl scoți din țigănie, dar țigănia din țigan niciodată!’’
Aș putea răspunde foarte simplu, folosind cuvinte mărețe,

precum, “viața mea”,,mama mea”, „legea după care mă ghidez în
viață”, însă nu este așa. Pe toate acestea le pot lega și pronunța într-
un singur cuvânt, DESTIN. Un destin pe care l-am descoperit,
participând la a VII-a ediție a cursurilor de vară de limba rromani,
desfășurate la Brăila – Lacul Sărat, în 2002, apoi ca studentă la
Universitatea din București, la Colegiul de institutori CREDIS -
direcția de studii limba rromani, din același an.
Nu m-am gândit până atunci la importanța studierii limbii
rromani, sau ce înseamnă limba rromani. Tot ce știam despre limba
mea maternă (apropo… sunt de etnie rromă și fac parte dintr-o
familie modestă de lăutari tradiționali, iar limba rromani am asimilat-
o odată cu laptele mamei!) erau stereotipiile și vorbele disprețuitore
atribuite rromilor de către majoritari. Îmi aduc aminte că, în clasa
a V-a, cea mai frumoasă și “fițoasă” fată din clasă și-a sărbătorit ziua
de naștere, invitându-i pe toți colegii... mai puțin pe mine. Doream
și eu să merg, însă răspunsul a fost cât se poate de urât “…noi nu
invităm șatra, mo!”. Deh... copii, cuvinte infantile, răutăcioase.
Și iată că, după participarea la acele minunate cursuri, m-am
înscris imediat la Colegiul Național de Institutori – CREDIS din
București. Adevărul e că pentru mine a fost cea mai faină
experiență din viață. Am întâlnit colegi, cu care și azi construim
lucruri minunate pentru copii, dar și profesori, pe care îi consider
mentori, colegi deosebiți cu care ne împărtășeam experiențe
profesionale, familiale ori pe cele din comunitățile noastre de rromi.
Aici s-au legat cele mai frumoase și durabile prietenii.
Chiar dacă, până atunci - din punct de vedere financiar - nu
îmi lipsea nimic, nu eram fericită, împlinită, simţeam un gol imens
în suflet. Un gol care trebuia umplut cu ceva benefic societății în
care trăiesc, ceva cu care puteam dărâma prejudecățile
majoritarilor. După prima zi de cursuri, în octombrie 2002, am
realizat cât de mult îmi va plăcea să lucrez cu copiii, mai ales că am

avut şi un feedback foarte bun din partea mentorului Gh. Sarău.
Am decis să aflu cine sunt cu adevărat. De atunci, educația
reprezintă o prioritate pentru mine, limba rromani este singurul
mod în care mă pot exprima natural, atât verbal cât și în scris. Ori
de câte ori pașii mei rătăcesc prin lume, întotdeauna tresar la auzul
unor cuvinte în limba mea maternă.
Dascăl, învățător în limba rromani! Până să fiu ceea ce sunt
acum mi se părea ceva hilar, iar discuțiile în dialecte, aproape de
neînțeles. Pe măsură ce avansam însă în studiul limbii materne,
înțelegem mult mai mult. Toate acestea s-au întâmplat doar acolo,
la CREDIS, cum ne place nouă învățătorilor rromi formați să spunem.
Consider că studiul limbii materne, al istoriei neamului din
care faci parte și dragostea față de legile rromanipen-ului te fac să
fii un om sănătos.
Studentă fiind, am beneficiat de plata taxei de școlarizare și
de o parte din cheltuielile de transport din partea Fundației
UNICEF România, ceea cea, zic eu, a fost un lucru bun pentu mine,
deoarece le puteam “închide gura” alor mei, pe considerentul că
beneficiez de bursă, nu arunc banii în vânt, iar pentru unii colegi
cu dăruire și dorință de a lucra cu elevii rromi, însă cu situație
materială precară, acei bani au fost o mană cerească.
Pe lângă cursuri de limba rromani, de istorie și tradiții
rrome, de literatura rromani, la CREDIS am învățat și metodica
predării, psihologie, matematică, filozofie, muzică ș.a., iar toate
acestea mi-au lărgit orizontul cunoașterii și, mai târziu, după
finalizarea cursurilor universitare, m-au ajutat să mă titularizez și
să-mi susțin examenele pentru gradele didactice.
Astăzi, profesor fiind, pot să înțeleg prin prisma propriei
experiențe de viață, cât de important este omul care te învață ceva
și, mai ales, cât de important este modul în care încearcă să facă
acest lucru. Mă simt un profesor împlinit, dar nu unul deosebit. Am
reușit multe, dar nimic extraordinar.
Cineva spunea, undeva, un mare adevăr: „Meseria de dascăl
este o mare și frumoasă profesiune, care nu seamănă cu nici o altă
meserie, care nu se părăsește seara odată cu hainele de lucru. O
meserie aspră și plăcută, umilă și mândră, exigentă și liberă, o
meserie în care mediocritatea nu este permisă, unde pregătirea
218 Gheorghe SARĂU
excepțională este abia satisfăcătoare, o meserie care epuizează și

înviorează, care te dispersează și exaltă, o meserie în care a ști nu
înseamnă nimic fără emoție, în care dragostea e sterilă fără forța
spirituală, o meserie când apăsătore, când implacabilă, ingrată și
plină de farmec”. Destinul îți oferă șansa pe care nu trebuie să o
ratezi, iar eu am profitat de destin”.
*
Ion Daniela
-profesoară de limba și istoria rromilor la Gura Ocniței,
jud. Dâmbovița
“…am hotărât să rămân și… așa a început cariera mea în

învățământ”.
“Părinții mei, bunicii și neamurile mele vorbeau limba

rromani, chiar dacă noi stăteam între români. Ne povesteau despre
întâmplările lor din trecut, ce tradiții aveau, cum trebuiau să se
poarte și să îi respecte pe cei mai în vârstă. Eram mândră că sunt
rromă. Îmi plăcea foarte mult limba noastră și, curioasă fiind, mă
gândeam cum se conjugă verbul “geal”, în drumul meu spre școală,
acesta era un lucru foarte interesant pentru mine la vârsta aceea.
În 1981, am terminat clasa a XII-a, deci aveam doar
bacalaureatul. După 20 de ani, aveam 39 de ani, eram căsătorită și
aveam o fetiță, pe Bianca, în cl. a III-a. M-am înscris în anul 2001 la
cursurile de vară de limba și literatura rromani, care s-au
desfășurat la Călimănești. Când am primit lista cu participanții, am
rămas foarte uimită și dezamăgită, pentru că erau mulți studenți, iar
eu avem doar… 12 clase. În prima zi s-au format grupele. Eu am
fost selectată în grupa de avansați la domul prof. Gheorghe Sarău.
Când am primit cursul de limba rromani și ne întreba domnul
profesor cum se spune la obiectele care erau în carte, eram foarte
bucuroasă și mândră că știam. Toate bune și frumoase, până am
văzut că nu este de glumă, că trebuia să stau atâtea ore în bancă și că
trebuie să ies la tablă! Chiar dacă știam, îmi rezolvam exercițiile în
caiet, când ieșeam la tablă nu mai știam nimic… de emoții. Eram
hotărâtă ca a doua zi să dau telefon acasă și să le spun că mă întorc
acasă, cu toate că trebuia să plătesc cursurile, nu mă mai interesa
nimic. Dimineața am fost la cursuri, ne-am făcut orele, iar spre
sfârșit a început să cânte domnul profesor Sarău un cântec “Pilem,

pilem”. În acel moment, am rămas blocată, când am auzit cât de
frumos cânta! Nu vă pot descrie în cuvinte ceea ce am simțit eu
atunci, dar m-am eliberat de toată starea negativă pe care o
aveam, iar acest lucru a fost decisiv, deoarece am hotărât să rămân
și… așa a început cariera mea în învățământ.
Am terminat aceste cursuri și am predat la școala din satul
meu, Gura Ocniței. Începutul a fost unul dificil, dar, împreună cu
domnul insp. Iorga, ne-am organizat și am reușit să ne croim un
rost. Sunt mândră de faptul că am fost prima profesoară de limba
rromani din județul Dambovița. Timp de un an de zile, prin
olimpiade, cursuri și foarte mult efort, eu și elevii mei am
descoperit - din ce în ce mai mult - secretele limbii rromani. Îmi
doream foarte mult să fac o facultate, de aceea, în anul 2002, m-am
înscris la CREDIS București. Primul an a fost mai dificil, până m-
am acomodat cu sistemul universitar, dar am avut alături o
persoană foarte bună, domnișoara asist. univ. Beatrice Almășan,
care ne ușura munca, fiind responsabila secției noastre.
Domnul prof. Gheorghe Sarău, pentru mine a fost ca un
părinte, deoarece - zi și noapte - muncea să ne găsească sponsori
pentru a ne plăti taxa universitară, transportul și cazarea, când
aveam examene. La orele dânsului, spun drept, eram atât de
emoționată, încât tremuram când îmi venea rândul să răspund, nu
de frică, ci de rușine, pentru că eu, rromă fiind, nu îmi cunoșteam
limba maternă la fel de bine ca dânsul.
În viață, la început, totul este greu, dar, încet - încet, treci
peste toate și totul devine normal. În al doilea an de facultate a fost
mult mai bine. În ultimul an, m-am înscris la a doua facultate - la
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din
București. A fost foarte greu pentru că aveam licență la CREDIS și
examene la a doua facultate. La Facultatea de Limbi și Literaturi
Străine a fost mult mai greu. Nu mai era nimeni să ne îndrume ca
la CREDIS, eram ca într-o groapă de unde trebuia să ne chinuim să
ieșim. Profesorii aveau pretenții mult mai mari de la noi, trebuia să
fim demni de acea facultate și să dăm dovadă că și noi, rromii,
putem studia acolo. Și aici, de asemenea, am avut parte de
întâmplări neplăcute, dar tot datorită domnului profesor Gheorghe
Sarău am mers mai departe, pentru că nu voiam să îl dezamăgesc.
220 Gheorghe SARĂU
Cu bune și rele, am reușit să termin ambele facultăți, iar la

final am fost foarte mândră pentru reușitele mele și cred că am fost
un exemplu pentru colegii mei mult mai tineri decât mine,
deoarece - având familie, serviciu, o vârstă nu tocmai potrivită
pentru studii, am reușit să termin două facultăți la București.
În decursul acestor ani, am avut experiențe plăcute și mai
puțin plăcute, dar am reușit să trec peste toate și am mers înainte,
câștigând respectul tuturor persoanelor pe care le-am întâlnit în
acest sistem. Limba rromani este o limbă foarte frumoasă, care se
lasă încă a fi descoperită și care mereu ne arată că mai avem multe
de învățat. Suntem norocoși pentru că l-am avut pe domnul profesor
care ne-a deschis noi orizonturi și care ne-a ajutat să ne
redescoperim limba maternă și tradițiile care, în multe părți au
pierit odată cu strămoșii noștri. De asemenea, limba rromani ne
oferă avantajul de a putea comunica și cu alți rromi din străinătate,
lucru care mi s-a întâmplat în Grecia, unde am întâlnit niște rromi
cu care am putut vorbi în rromani fără probleme, recurgând la
limba rromani comună “a domnului profesor Sarău”. Mi-aș dori
mult ca toți să facem ceva, încât tineretul rrom din ziua de azi să își
învețe limba maternă, istoria și tradițiile rromilor, pentru că sunt
foarte frumoase și nu trebuie pierdute!”.

specializarea “institutori – direcția de studii limba şi literatura rromani”, promoţia
iunie 2007, studii cu durata de 4 ani, realizate între 2003-2007: 58 absolvenți
Alecu (Niţă) P. Florica v. Niţă (Alecu) P. Florica

Apostu C. Constantin – CREDIS, BUC, adm. 2003. Exmatriculat în anul I
Aron V. Virginica - CREDIS, CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Arsene C. Nicolae Constantin - CREDIS CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Badea Gh. Georgeta - CREDIS - CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Barbu (Duţă) C. Olimpia v. Duţă (Barbu) C. Olimpia
Barna (Lengyel) Liana Daniela v. Lengyel (Barna) Liana Daniela
Bogdan Gh. Eusebiu – CREDIS, HD, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Boldor I. Maria – Daniela – CREDIS, MM, adm. 2003. Exmatriculată în anul I
Bonghene C. Nicoleta Gina – CREDIS, BUC, Phare, adm. 2003. Exmatriculată în anul
IV
Brăileanu M. George – Lucian – CREDIS, OT, adm. 2003, Exmatriculat în anul II
Bucuroiu C. Ilona Maria – CREDIS, DB, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Căldăraru Dobrin – CREDIS, TR, adm. 2003. Exmatriculat în anul IV
Călin Gh. Răzvan Ionuţ – CREDIS, BZ, Phare, adm. 2003, abs. 2007; an de
completare 2009-2010.
Caliu C. Petruţa – CREDIS, DJ, adm. 2003, abandon timpuriu
Caliu C. Petruţa – CREDIS, DJ, adm. 2003, abandon timpuriu - Exmatriculată în anul I
Candoi T. Marin – Robert – CREDIS, CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Ceafăr Anastasiu Ionuț – CREDIS, OT, adm. 2003. Exmatriculat în anul I
Chiriac C. Emilia – CREDIS, BC, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Chirtoc V. Amalia – Daniela – CREDIS, VN, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Ciolan O. Petre – CREDIS, GR, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Ciudilă F. Violeta – CREDIS, DB, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Ciuraru M. Loredana – CREDIS, HD/ CS, Exmatriculată în anul IV
Coloji Gligor Vasile – CREDIS, CJ, adm. 2003. Exmatriculat în anul I
Constantin (Ganea) V. Jenica – CREDIS, IL abs. 2007
Constantin Neculai – CREDIS, SV, adm. 2003, abs. 2007
Covaci (Jimba) N. Margareta – CREDIS, CJ, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Dobrin Gh. Mariana – CREDIS, DB, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Dondoş (Rimac) L. Simona Marieta – CREDIS, HD, Phare, adm. 2003, abs. 2007, dar
cu cu examen de absolvire promovat în iunie 2008
Doroţ M. Sorin – CREDIS, AR, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Drăgan M. Daniel – CREDIS, DB, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Drăghici V. Aurelia – CREDIS, TR, adm. 2003, abs 2007
Drăghici V. Liliana – CREDIS, TR, adm. 2003. Exmatriculată în anul I
Dumbrăveanu N. Joiţel Daniel – CREDIS, MH, adm. 2003. Exmatriculat în anul IV.
Duminică (Florea) Gh. Jana Ilinca v. Florea (Duminică) Gh. Jana Ilinca
Dumitriu V. Gina Georgeta – CREDIS, GL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Duţă (Barbu) C. Olimpia – CREDIS, BZ, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Edu Şt. Nina – CREDIS, BUC, adm. 2003. Exmatriculată în anul II
Enache M. Ioana – CREDIS, CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Ene (Tănasi) Gh. Anica – CREDIS, CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Enea (Raea) I. Elena – CREDIS, BV, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Florea (Duminică) Gh. Jana Ilinca – CREDIS, GL, Phare, adm. 2003, abs. 2007; abs.
an compl. PIPP în an univ. 2009-2010.
Forgacs I. Rita – CREDIS, MS, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Ganea F. Daniel – CREDIS, IL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Gaspar Marius Lucian – CREDIS, CJ, adm. 2003, abandon timpuriu, sem. I
Gheorghe C. Victor – CREDIS, DB, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Gheorghe V. Irina Adriana – CREDIS, CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Gyulai I. Rodica – CREDIS, MȘ, adm. 2003, abs. 2007
Iacob (Maier) P. Jenica Mariana – CREDIS, CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Ibiş (Purdea) C. Violeta – CREDIS, CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Imbre V. Ghiţă – CREDIS, HD. Exmatriculat în anul IV
Ioanovici A. Ioan – CREDIS, AR, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Ioja I. Silvia – Elena – CREDIS, HD. Exmatriculată în anul IV
Ion (Şerban) Şt. Cristina – CREDIS, CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Iordache C. Florian – CREDIS, CL, adm. 2003. Exmatriculat în anul II
222 Gheorghe SARĂU
Iordache C. Violeta – Corina – CREDIS, CL, adm. 2003. Exmatriculată în anul III
Iordache Darius Doru – CREDIS, DJ, adm. 2003. Întrerupere de studii în anul IV.
Jimba (Covaci) N. Margareta v. Covaci (Jimba) N. Margareta
Lengyel (Barna) Liana Daniela – CREDIS, MȘ, adm. 2003, abs. 2007
Luncan Iosif Bebe – CREDIS, MH, adm. 2003. Exmatriculat în anul I
Maier (Iacob) P. Jenica Mariana v. Iacob (Maier) P. Jenica Mariana
Mămară (Popescu) I. Mariţa – CREDIS, HD, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Manolache C. Cătălin – CREDIS, GR, Phare, adm. 2003, abs. 2007; abs. an compl.
PIPP în an univ. 2009-2010.
Marcu N. Mihaela – CREDIS, CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Marin (Vasile) N. Elena Lăcrămioara v. Vasile (Marin) N. Elena Lăcrămioara
Marinache A. Andreea Alina – CREDIS, BUC, adm. 2003. Exmatriculată în anul I
Mihai I. Cornelia Mădălina – CREDIS, CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Moisă I. Vasile – CREDIS, GR, adm. 2003. Exmatriculat în anul I
Moisă Şt. Rodica – CREDIS, BC, adm. 2003, abandon timpuriu. Exmatriculată în anul I
Moise S. Ramona – CREDIS, GL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Moraru V. Nicoleta – CREDIS, TR, adm. 2003. Exmatriculată în anul I
Murgoci V. Isabela – CREDIS, BR, adm. 2003. Exmatriculată în anul I
Mustafa Gh. Lenuţa – CREDIS, BUC, adm. 2003. Exmatriculată în anul I
Nache Gh. Mădălina – CREDIS, CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Neagu V. Alexandra – CREDIS, CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Niţă (Alecu) P. Florica – CREDIS, IL, adm. 2003, abs. 2007, cu PIPP: licență 2009.
Niţu T. Emilian – Ion – CREDIS, OT, adm. 2003. Exmatriculat în anul I
Olmazu P. Angelica – CREDIS, CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Oprişan Vanina Esmeralda – CREDIS, PH, adm. 2003. Întrerupere de studii în anul III
(2005 – 2006)
Paraleu Şt. Daniela – CREDIS, BR, adm. 2003, abs. 2007
Pătru (Petcuţ) D. Raluca v. Petcuţ (Pătru) D. Raluca
Petcuţ (Pătru) D. Raluca – CREDIS, DJ, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Petrovici M. Verginica – Adelina – CREDIS, DJ, adm. 2003 Exmatriculată în anul I
Popescu (Mămară) I. Mariţa v. Mămară (Popescu) I. Mariţa
Potcovaru L. Eugenia Ştefania – CREDIS, DJ, adm. 2003. Exmatriculată în anul II
Purdea (Ibiş) C. Violeta v. Ibiş (Purdea) C. Violeta
Radu I. Mihai – CREDIS, DJ, adm. 2003, abs. 2007
Răducanu I. Ana – CREDIS, BZ, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Raea (Enea) I. Elena v. Enea (Raea) I. Elena
Rimac (Dondoş) L. Simona Marieta v. Dondoş (Rimac) L. Simona Marieta
Şandor A. Gheza Rafael – CREDIS, HD, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Sava Doru – CREDIS, BZ, adm. 2003. Exmatriculat în anul IV
Şerban (Ion) Şt. Cristina v. Ion (Şerban) Şt. Cristina
Stan A. Elena – CREDIS CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Stana C. Marius – CREDIS, DB, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Stoean G. Maria – CREDIS, BR, adm. 2003. Exmatriculată în anul IV,
Stoica M. Larisa Marieta – CREDIS, BZ, adm. 2003. Exmatriculată în anul I
Stoica Mantu – CREDIS, MH, adm. 2003. Exmatriculat în anul IV

Tabac G. Antonel – CREDIS, GL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Tănasi (Ene) Gh. Anica v. Ene (Tănasi) Gh. Anica
Tiţa N. Elena – Doina – CREDIS, HD, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Toader N. Mariana – CREDIS, DB, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Trufia D. Dumitru – CREDIS, VS, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Varga C. Ianoş – CREDIS, SJ, Phare, adm. 2003, abs. 2007, dar fără examen de
absolvire; a fost absent în sesiunea iunie 2007
Vasile (Marin) N. Elena Lăcrămioara – CREDIS, BZ, Phare, adm. 2003, abs. 2007; an
de completare 2009-2010.
Vasile Ion – CREDIS, OT, adm. 2003, reînscriere (în anul univ. 2007/ 2008 ajunsese în
an IV)
Velisaru Fl. Aurel – CREDIS, CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007
Voiculescu M. Felicia – Lenuţa – CREDIS, BUC, adm. 2003. Exmatriculată în anul I
Forgacs Rita
-profesoară de limba rromani la Școala Generală Sânpaul,
județul Mureș
“Am fost și suntem în continuare povestea frumoasă care arată că

poți să-ți depășești condiția socială”.
“A fost o șansă nouă pentru mine, altfel aș fi rămas o

întreținută a statului (dependent de ajutorul social). Veneam din
Capitală, unde fusesem ospătar, în mediu universitar, iar aici, la
Mureș, ar fi trebuit să lucrez într-o “bombă” cu toți bețivii. Dacă
fiecare avem o șansă în viață, această a fost șansa vieții mele. Viața
mi s-a schimbat la 180 grade. Dacă e să descriu perioada de formare
când eram la CREDIS, trebuie să spun că a fost un episod minunat
din viața mea, deși călătoream 400 de km, cu oameni și pentru
oameni minunați. În special Dumneavoastră, domnule profesor
Sarău, care ne tratați egal... adică, ca pe niște oameni normali.
Pe lângă echipa găsită la CREDIS, soarta a făcut, cel puțin
pentru grupa mea care a început în anul universitar 2003-2004, să
particip la școala de vară care s-a ținut în stațiunea Felix, unde am
avut contact pentru prima dată cu limba rromani, unde s-au
închegat niște relații de “phralipen'' (“frăție”), care durează și acum
peste mai mult de 13 ani! Încet, dar sigur, pășeam într-o lume
necunoscută de mine și de colegii mei. Toți veneam din meserii
diferite, din comunități diferite, eram vorbitori de diferite dialecte
224 Gheorghe SARĂU
și, în final, pe lângă tradițiile și cutumele rrome, mai erau

influențele zonei din care veneam. Eu, personal, reprezentam zona
carpatică, unde există multe influențe “maghiare'', alți colegi erau
“ursari” - care veneau din zona Moldovei, spoitori – din zona de
sud cu influențe balcanice (bulgărești, turcești). Domnul profesor
Sarău, prin limba comună predată, ne-a făcut ca să îndrăgim această
meserie nobilă... cea de învățător și de profesor de limba rromani. A
fost greu, dar și plăcut. Sunt atâtea amintiri frumoase... deși atunci
era greu în sesiune! Îmi aduc aminte cu plăcere de acei ani! Dacă s-
ar repeta aceea etapă, repet, aș dori să o încerc din nou!
Ca drept dovadă ca am avut de luptat este și faptul că mulți
directori au fost reticenți față de noi și de limba rromani. Ni se
spunea că dacă nu ai terminat un liceu pedagogic nu ai ce căuta în
învățământ! Nu a fost așa, căci noi suntem dovada vie că nu ai
nevoie numai de “liceu pedagogic" ca să fii un bun pedagog. Se
poate și altfel. Ca mărturii stau, în primul rând, faptele: an de an
venim cu copiii la olimpiadele naționale și internaționale ...atât la
limba rromani, cât și la istoria și tradițiile rromilor. Participările
ce țin de perfecționarea continuă sunt și ele grăitoare, ne-am dat
gradele – DEF-ul, gr. II, gr I, iar cei mai ambițioși și... doctoratul!
Dar toate astea sub îndrumarea d-lui profesor Sarău. A fost mult, a
fost puțin – lumea va judeca.
După ce am intrat în sistem, acesta a devenit parte din noi.
Cum se știe, salariul nu nu a fost și nu este unul foarte mare, iar
mulți directori nu prea sunt... îndrăgostiți de rromi, dar, cu toate
acestea, noi am rămas în sistemul educațional. Cei care nu au
rezistat au fost “cooptați" în alte meserii. Dar marea majoritate a
rămas la clasă, pentru că pentru asta ne-am pregătit și pentru că
este nevoie de noi în școli! De noi, de profesorii de rromani, este
nevoie de mai multe ori decât de ceilalți profesori, căci suntem
profesori de sprijin pentru celelalte cadre didactice, jucăm rolul de
mediatori între școală și comunitate, suntem asistenți medicali ori
mediatori sanitari între copii și medicul de familie, atunci când
copiii vin la școală cu diverse probleme. Suntem modelul de urmat
în viață și modelul care arată că se poate, dacă vrei, dacă ai ambiție
și sprijin, în final.
Am fost și suntem în continuare povestea frumoasă care
arată că poți să-ți depășești condiția socială. Ca drept exemplu, din
prima mea generație de elevi am acum două colege de școală... una

este profesoară de matematică, cealaltă - învățătoare. Și exemplele
vor fi din ce în ce mai multe. An de an, am copii care intră la
liceele cele mai bune din județ. Adevărat, nu foarte mulți, dar unul,
doi, trei... în fiecare an. Ceilalți, care nu merg mai departe, sunt
dintre cei care se confruntă cu dificultățile materiale, care nu le-au
permis să termine școala, căci trebuie să muncească ca să-și ajute
familia. Dar cei ambițioși răzbesc și ei în final.
Am multe amintiri plăcute legate de perioada “studenției”,
cum ar fi călătoria pe tren “cu nașul'', covrigul și paharul de iaurt –
cum ne învăța domnul profesor Sarău – ca să nu fim leșinați de
foame, faptul că ne strângem “în bisericuțe” și fiecare scotea din
buzunar cât avea... unii mai mult, alții mai puțin, și mergeam la
piață și cumpăram mâncare ca să mâncăm cu toții. Seara, mai stam
la povești în jurul unei pungi de semințe, ne povesteam
neajunsurile, necazurile, apoi ne ajutam reciproc... la teme,
învățam împreună, pentru că, a doua zi, aveam examen, să zicem, la
“mate".
Domnul profesor Sarău ne crease un e-grup pe yahoo... unde
schimbam între noi idei, informații, pentru referate etc. și toate
cele de care aveam nevoie. A fost frumos, interesant și întreg acest
experiment, care a schimbat vieți, inclusiv pe a mea. Iarăși,
MULȚUMESC domnului profesor Sarău pentru inițiativă, CREDIS-
ului că a îmbrățișat idea sa – prin profesorii Logofătu și domnișoara
Betty, în special – domnului Eugen Crai și doamnei Dana Petcovici
de la UNICEF etc.
Astăzi, noi suntem “creația pământeană Sarău”. Exact așa
cum un sculptor își modelează lucrarea...așa ne-a modelat și ne
modelează în continuare dânsul. Am simțit și simțim mereu că este
singurul care ne veghează. Ne-ați dat cuțitul și pâinea în mână, ca
să nu depindem de stat, cum spuneam, așa cum, din păcate, depinde
majoritatea rromilor. Vă mulțumesc în numele colegilor care am
rămas în sistem! Vă doresc putere de muncă, lumină și liniște în
suflet!
Există însă și o întrebare, nespusă și… nepusă. Mi-e frică de
răspuns. “Ce va fi cu noi după ce va ieși domnul Sarău din sistem?”
Cu riscul de a mă plictisi inclusiv pe mine, vă spun: “Mi-aș dori, și
cred că nu sunt singura, să reluăm o pregătire așa cum a fost cea pe
226 Gheorghe SARĂU
care o numim “experiența unică de la CREDIS” “.

*
Călin Răzvan
- profesor de limba rromani la Școala Calvini – jud. Buzău
“Sunt profesor, dar nu mi-am lăsat nici meseria de ceaunar…”
„Sunt un tânăr rrom născut la Urziceni, în 16.10.1983, într-o

familie de rromi ursari, care practică meseria de ceaunari,
crescând alături de două surori, cu respect și educație în spiritul
frăției. Părinții mei, foarte recunoscuți în comunitate, m-au
încurajat și susținut pentru a învăța, reușind să mă înscriu, în 1998,
la liceu, la Grupul Școlar Industrial C.F. Buzău. În contextul în care
tatăl meu a decedat în anul 2000, mi-a fost foarte greu să fiu
întreținut doar de mama, dar - cu toate acestea - am reușit să
termin liceul, în 2002.
După liceu, am stat un an acasă și, în vara anului 2003, am
fost selectat să urmez Colegiul de Învățământ Deschis la Distanță
CREDIS – Universitatea din București, grație faptului că județul
Buzău era unul dintre județele care fuseseră cooptate în programul
PHARE al Ministerului Educației, ceea ce presupunea că
cheltuielile legate de plata taxei anuale de studii, cele ocazionate de
transport, cazare și diurna – atunci când ne deplasam la întâlnirile
tutoriale – erau acoperite în cadrul proiectului PHARE. Am avut,
așadar, marea șansă de a urma în cadrul Colegiului CREDIS secția
de “Institutori - direcția de studii limba rromani”. Era un lucru nou
pentru mine, căci - deși eram de etnie rromă – nu știam că există un
alfabet oficial, internațional, și că se preda limba rromani în unele
școli. Cursurile de limba rromani de la CREDIS erau foarte
atractive, domnul profesor Sarău folosea metode noi de predare,
care antrenau pe toată lumea. Mie îmi era mai ușor, deoarece eram
vorbitor nativ de limba rromani și cu ambiție am reușit să învăț și
gramatica acestei limbi.
În afară de Colegiul CREDIS, m-a ajutat foarte mult în
activitatea didactică frecventarea primului curs intensiv de vară
de limba și metodica predării limbii rromani din vara anului 2007
de la Poiana Pinului, Buzău. Cursurile de vară au fost inițiate de
domnul profesor dr. Gheorghe Sarău, pentru ca noi să ne

perfecționăm cunoștințele în domeniul acestei limbi. Prin urmare,
perioada anilor 2003-2007 am dedicat-o studierii acestei limbi, dar
și predării ei, căci, între timp, din februarie 2005, am fost angajat
cu jumătate de normă să țin ore de rromani la Școala Gimnazială
Calvini, reușind ca din anul școlar următor să mi se întregească
norma la ciclul primar.
Cei doi ani cât am lucrat ca profesor necalificat m-au ajutat
foarte mult și, încetul cu încetul, am căpătat respectul colegilor de
la școală, fiind cooptat în multe acțiuni ce vizau etnia rromilor. Dar nu
m-am oprit aici, căci din anul universitar 2010-2011 am redevenit
student, în sensul că am urmat anul de completare PIPP (pedagogia
învățământului primar și preșcolar), cu modul de limba rromani.
Odată cu trecerea timpului, au început să apară și în cadrul
școlii noastre rezultate bune ale elevilor la olimpiadele națională și
internațională de limba rromani, la Concursul National Școlar de
Istoria Rromilor și la cel de creație literară în limba rromani,
“Ștefan Fuli” (Ex.: Șolcă Ana-Alice, Crețu Denisa, Prundea Ionela-
Valentina, Constantinescu Ana, Chiriac Andreea, Drezaliu Alex-
Constantin), iar primul pas important pentru a rămâne profesor de
limba rromani a fost când, în anul 2011, am obținut gradul didactic
definitiv în învățământ.
An de an, tot mai mulți elevi s-au înscris la cursurile de
limba rromani, ajungându-se la două norme. Elevii rromi au
început să conștientizeze importanța limbii materne rromani, astfel
încât foștii elevi formați de mine au ajuns la liceu și chiar mai departe,
la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, exact la... secția de limba și
literatura rromani (ex.: studenta Chiriac Maria Andreea).
Revenind la formări, participarea mea, în luna iunie 2015, la
cursurile de perfecționare în limba și metodica predării limbii
rromani de la Costinești – avându-l ca formator pe domnul profesor
dr. Gheorghe Sarău - a fost extrem de folositoare, căci s-a pus accent
pe învățare – predare – autoevaluare, pe proiecte de lecție, pe
simularea și rezolvarea de subiecte pentru examene, în felul acesta
izbutind să mă pregătesc foarte bine și să obțin gradul didactic II,
dar și o notă mare la examenul de titularizare, în anul următor,
2016, în învățământul primar - limba rromani maternă în baza art.
253. Aceste bune rezultate au făcut posibilă solicitarea mea în
228 Gheorghe SARĂU
comisii de evaluare la competițiile naționale de limba rromani și de

istoria și tradițiile rromilor.
Dar un dascăl de țară trebuie să fie atent și la nevoile
comunității, de aceea am fondat, în anul 2009, un ONG, denumit
“Agenția de Dezvoltare Comunitară Buzău”, al cărei președinte este
fosta noastră colegă de facultate de la secția de limba rromani, Ana
Răducanu. Împreună, am ajutat - printr-un proiect finanțat în
cadrul SEE-Fonduri Norvegiene - 40 de elevi din ciclul primar să
beneficieze de o masă caldă și de remediere școlară, timp de nouă luni.
Activitatea mea a fost mereu apreciată în unitatea mea de
învățământ, deținând mai multe atribuții, ca, de pildă: secretarul
Consiliului de Administrație; președinte al Comitetului de părinți pe
școală; membru în comisia CEAC; președintele Comisiei pentru
prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție în mediul
școlar și pentru promovarea interculturalității; membru în Comisia
ROFUIP; responsabil al Comisiei de achiziții pe școală ș.a. Toate
aceste lucruri se datorează și domnului profesor dr. Gheorghe Sarău,
care mi-a deschis calea spre un viitor mai bun. Mulțumesc!”
*
Gyulai Rodica
-profesoară de/ în limba rromani la Tg. Mureș
Însemnătatea limbii rromani pentru mine?
“O întrebare importantă, dar ca să poți fi mândru de tine

însuți, trebuie să știi cine ești, ca să știi cine ești trebuie să-ți asumi
identitatea etnică, iar ca să-ți asumi identitatea trebuie să-ți cunoști
limba maternă, cultura și valorile etniei, deci, aș putea spune că
limba rromani a însemnat pentru mine cel mai important element
al culturii mele, mi-a oferit șansa și motivația de a-mi creea acea
rampă de lansare pentru ceea ce profesez și voi profesa și în viitor.
Studierea limbii rromani a fost pentru mine o oportunitate de a mă
integra în învățământul românesc ca viitor cadru didactic rrom. Se
știe, în sistemul educațional din România învață azi peste 200.000
de elevi rromi, dintre care peste 30.000 studiază și câte 4 ore
săptămânale de limba rromani ori chiar învață integral în această
limbă. Iată, deci, de ce era nevoie de cadre didactice rrome care să
studieze limba rromani, astfel încât aceștia să poată transmite

viitoarelor generații de elevi, liceeni, studenți rromi importanța
limbii materne rromani și a învățăturii despre rromi.
Dialectele limbii rromani se prezintă cât de cât diferențiate
unele de altele, dar – cu toate acestea - înțelegerea reciprocă este, totuși,
mereu posibilă între vorbitorii feluritelor dialecte (ursăresc,
căldărăresc, carpatin, spoitoresc), grație limbii rromani comune,
îngrijite.
Limba vorbită a împrumutat cuvinte din limbile dominante
în regiunile respective, iar eu am fost mereu uimită, pe de o parte,
de varietatea lingvistică a limbii rromani, care mă însoțește
permanent, o am în cap, chiar dacă scriu uneori în limba română,
dar – pe de altă parte – de unitatea limbii rromani, care este dată
de limba rromani comună.
Prin oportunitățile studierii limbii rromani, am ajuns să
cunosc și să înțeleg gramatica limbii române mai bine, să utilizez
teoriile și metodele de bază în domeniul educației, să-mi dezvolt atât
abilitățile practice, cât și pe cele de comunicare, să-mi autoevaluez
nevoia de continuare a formării mele profesionale, prin
valorificarea oportunităților de identificare și asimilare de noi
cunoștințe în domeniul limbii rromani.
Pregătirea profesională reprezintă un important indicator al
evaluării cadrului didactic și, pot spune, în toți acești ani, în care
limba rromani a avut un rol important în direcția formării și
perfecționării noastre, am avut prilejul să cunosc oameni deosebiți,
experimentați, care au reușit, într-un timp așa de scurt, să formeze
sute de cadre didactice rrome, care astăzi sunt oameni respectați în
comunitățile lor, care dețin funcții importante în instituții publice.
Și toate acestea doar datorită unui om care a regândit bazele
învățământului rrom - prof. dr. pentru limba și literatura rromani,
dl. profesor Gheorghe Sarău, pe care l-am întâlnit și în postura de
consilier pentru limba rromani în Direcția Generală de Învățământ
în Limbile Minorităților, profesor de limba rromani la secția IDD
pedagogia învățământului primar și preșcolar de la Departamentul
Credis – Universitatea București, dar și la UBB Cluj-Napoca etc etc.
Se știe, dl. profesor Sarău a făcut ca, între octombrie 2000 - iulie
2008, să ființeze secția institutori – limba rromani, cu sprijinul
MEN, CREDIS și CEDU2000+.
230 Gheorghe SARĂU
Legat de experiența mea la secția de limba rromani Credis,

din perioada 2003-2007, aș putea spune că mă bucur pentru că am
putut să fac parte din grupul de studenți rromi din acea perioadă.
Auzisem multe lucruri frumoase despre domnul profesor Sarău și
eram curioasă, dar - sinceră să fiu - îmi era și frică, pentru că nu voi
face față, de aceea am hotărât să mă pregătesc în permanență. Vă
închipuiți, eu, Rodica Gyulai, rromă nevorbitoare nativă de limba
rromani, va trebui să ajung în fața domnului profesor și să vorbesc
în limba rromani! M-am pus “cu burta pe carte” și am parcurs
serios toate manualele de limba rromani apărute în vremea aceea.
Bineînțeles că predam în vremea respectivă la o școala din zona
Reghinului, ca suplinitoare, iar - zi de zi - împreună cu elevii mei
am învățat fiecare lecție din manual, cuvintele noi din vocabular,
gramatica și, uite așa, am ajuns în luna februarie 2001, când
trebuia să ne pregătim pentru olimpiada județeană și pentru
olimpiada națională. Am fost foarte bucuroasă, căci doi elevi ai mei,
care reprezentau județul Mures, au ieșit premianți și… de aici a
pornit totul. Am prins curaj și m-am hotărât să urmez cursurile de
limba rromani din cadrul Departamentului Credis București.
Îmi amintesc cu drag de cursurile domnului profesor Sarău,
care întotdeauna ne învăța cum să predăm, cum să ne facem plăcuți
la catedră și în cancelarie, în școală, în comunitate, cum să ne
apărăm drepturile noastre ca dascăli; ne mai și critica acolo unde
greșeam, dar “critica era constructivă“. Participam, de asemenea,
la cursuri de vară, unde ne întâlneam cu toți studenții din țară; s-au
legat prietenii, ne-am ajutat reciproc, ne-am respectat și, pot spune,
am devenit o familie.
Nimeni nu credea la vremea aceea că noi, studenții de atunci,
vom fi modele pentru generații viitoare, dar iată că învățământul
rrom s-a dezvoltat, s-au înființat școli cu predare în limba rromani,
s-a introdus limba rromani în licee și facultăți, există o bogată ofertă
de manuale școlare și de materiale auxiliare în limba rromani, an
de an se organizează cursuri de limba rromani pentru cadrele
didactice și pentru mediatorii școlari, profesorii și elevii rromi
participă la competițiile naționale și internaționale de limba
rromani, la cele de istoria și tradițiile rromilor, există cadre
didactice rrome titulare cu grade didactice în învățământ foarte
bine pregătite, care constituie exemple de bune practici pentru
comunitățile de unde provin. Iată, așadar, că munca domnului

profesor și a celorlalți care au visat alături de dânsul a dat
rezultate!
Pentru mine, mândria de a fi rromă se identifică, în
principal, cu câteva repere și valori. Reperele sunt: limba rromani,
cultura rromă, iar ca valori: încrederea în familie, încrederea în
solidaritate umană, în capacitatea de a ne implica în proiecte care
să-i aducă pe cetățenii rromi împreună și, în fine, o încredere
moderată în viitorul acestei etnii”.
Lista cu absolvenţii Departamentului ID CREDIS - Universitatea Bucureşti, la

specializarea “ institutori – direcția de studii limba şi literatura rromani”, promoţia
iunie 2008, studii cu durata de 4 ani realizate între 2004-2008: 26 absolvenți
Alexandru (Arsene) Mirela - CREDIS, CL, adm. 2004, abs. 2008

Apostu (Simion) Andreea - CREDIS, BC, adm. 2004. Exmatriculată în anul IV
Arsene (Alexandru) Mirela v. Alexandru (Arsene) Mirela
Baicu (Roman) Claudia - CREDIS, DB, adm. 2004, abs. 2008; abs. an compl. PIPP în
an univ. 2009-2010.
Barabaș (Moca) Maria Magdalena v. Moca (Barabaș) Maria Magdalena
Cercel Daniel – CREDIS, VS, adm. 2004, abs. 2008
Cobzaru Laurențiu David - CREDIS, BUC, adm. 2004. Exmatriculat în anul IV
Constantin Anița - CREDIS, OT, adm. 2004, abs. 2008; an de completare PIPP: 2009-
2010.
Dinu Elena - CREDIS, CT, adm. 2004, abs. 2008
Dragomir Nicolae - CREDIS, DB, adm. 2004, abs. 2008
Feraru (Luca) Luminița v. Luca (Feraru) Luminița
Filip (Gugoașe) Tatiana – CREDIS, BZ/ VN, adm. 2004, abs. 2008
Ganea Ionuț Costel - CREDIS, BR, adm. 2004, abs. 2008
Gugoașe (Filip) Tatiana v. Filip (Gugoașe) Tatiana
Gugoaşe Paul Auraş – CREDIS, VN/ BZ, adm. 2004, abs. 2008
Hohoi Elena Loredana - CREDIS, BC, adm. 2004, abs. 2008
Lambru Marius - CREDIS, BR, adm. 2004, abs. 2008
Luca (Feraru) Luminița - CREDIS, GJ, adm. 2004, abs. 2008
Macu Gîndac - CREDIS, BR, adm. 2004, abs. 2008
Manda Gheorghe - CREDIS, CS, adm. 2004, abs. 2008
Mezei Anca - CREDIS, BV, adm. 2004, abs. 2008
Mițan Mihai - CREDIS, BC, adm. 2004, abs. 2008
Moca (Barabaș) Maria Magdalena - CREDIS, MȘ, adm. 2004, abs. 2008
Năstasie Anda Marina - CREDIS, TM, adm. 2004. Exmatriculată în anul IV
Opriș Laurențiu Costin - CREDIS, HD, adm. 2004, abs. 2008
Pădurean Tiberiu - CREDIS, AB, adm. 2004, abs. 2008
Pârâia (Răscărache) Elena Amalia - CREDIS, BR, adm. 2004, abs. 2008
232 Gheorghe SARĂU
Pruteanu Diana Vasilica - CREDIS, BV, adm. 2004, abs. 2008

Radu (Răducan) Elena v. Răducan (Radu) Elena
Radu Nicuşor - CREDIS, OT, adm. 2004. Exmatriculat în anul IV
Răducan (Radu) Elena - CREDIS, BUC, adm. 2004, abs. 2008
Răducan Emanuel - CREDIS, VN/ IF, adm. 2004, abs. 2008
Răscărache (Pârâia) Elena Amalia v. Pârâia (Răscărache) Elena Amalia
Roman (Baicu) Claudia v. Baicu (Roman) Claudia
Simion (Apostu) Andreea v. Apostu (Simion) Andreea
Stan Maria - CREDIS, BR, adm. 2004, abs. 2008
Stoican Lucica - CREDIS, BR, adm. 2004, abs. 2008
Tache Ion - CREDIS, GR, adm. 2004, abs. 2008
Tecaru Luiza - CREDIS, GL, adm. 2004, abandonat, în an IV
Vasile Ion - CREDIS, OT, adm. 2004. Exmatriculat în anul IV
Manda Gheorghe
-inspector pentru școlarizarea rromilor la ISJ Caraș Severin
- profesor de limba și istoria rromilor
Remember
“Seară liniștită de primăvară, tulburată întrucâtva doar de

emoțiile inerente ale atmosferei de concurs, căci era perioada de
desfășurare a Olimpiadei naționale de limba și literatura rromani,
organizarea și desfășurarea ediției acesteia (5-8 aprilie 2015, în
Stațiunea Băile Herculane) revenind județului Caraș-Severin. La
recepția hotelului “Afrodita”, unde am fost cazați, eram adunați
laolaltă câțiva dintre profesorii implicați în desfășurarea acestei
ediții, alături de noi fiind, ca de fiecare dată, și domnul profesor
doctor Gheorghe Sarău. La un moment dat, pentru că acolo eram
mai mulți absolvenți ai CREDIS-ului, domnul profesor a lansat o
întrebare care ne-a pus în încurcătură, datorită faptului că nu era
simplu să răspunzi la ea: ”Ce a însemnat pentru voi perioada cât ați
studiat la CREDIS limba rromani”. Să dai un răspuns la această
întrebare nu e deloc simplu, fiindcă acest departament de
învățământ deschis la distanță al Universității București a însemnat
atât de mult pentru fiecare din noi! Indiscutabil și, în mod
indubitabil, perioada în care am studiat limba rromani la
Universitatea București – respectiv la CREDIS - o socotesc ca fiind
una formidabil de provocatoare din mai multe puncte de vedere.
Acum, după ce au trecut destui ani de atunci, pot spune,

gândind retrospectiv, că în acea perioadă, în ființa mea s-a produs o
adevărată revelație. M-am redescoperit pe mine însumi. Dacă până
atunci mi-era cumplit de greu să răspund la întrebarea cu nuanță
existențială ”Cine ești, Manda?”, în acea perioadă, așa cum am spus
mai sus, mi-era cumva mai ușor și mai la îndemână să dau un
răspuns la această întrebare. Perioada aceasta a fost pentru mine
ca o lumină strălucitoare, ivită instantaneu pe cărarea vieții mele, o
lumină care m-a ajutat să parcurg un drum, nu de puține ori
anevoios, dar, în același timp, tare frumos. Perioada CREDIS a
însemnat o răsturnare a ”tablei mele interne de valori”, tablă care
până atunci avea alte ierarhizări. N-am ezitat vreodată să
mărturisesc tuturor celor care doreau să audă că această perioadă a
însemnat și o foarte mare provocare pentru mine, atât din punct
de vedere intelectual, cât și etno-cultural, social și chiar… financiar.
În această perioadă, Bunul Dumnezeu mi i-a scos în drum pe
toți oamenii aceia minunați care s-au străduit să ne ajute în
”achiziționarea” unor cunoștințe ce până atunci mie, personal, mi se
păreau extraordinare, iar mai târziu, când a sosit vremea
”praxis”-ului, am constatat cât de mult a contat efortul acestor
oameni. Se cuvine să enumăr câțiva din ei, cerând iertare celor care
mi-au scăpat: lector univ. dr. Beatrice Hellen Almășan, prof. univ.
dr. Romiță Iucu, prof. univ. dr. Ecaterina Vrășmaș, prof. dr. Mircea
Itul, prof. univ. dr. Marin Manolescu.
Am lăsat la urmă nominalizarea domnului profesor doctor
Gheorghe Sarău, dar acest lucru neînsemnând deloc, dar absolut
deloc faptul că domnia sa ar fi mai puțin important ca și cei
enumerați puțin mai înainte. Despre dumnealui se cuvine să
vorbesc separat, domnia sa merită un capitol distinct în viața mea,
pentru că o mare parte din ceea ce sunt se datorează acestui om
minunat, acestui pionier al muncii cu și pentru etnia rromă.
Eu sunt de formațiune ”dascăl”, așa îmi place să mă consider și
din punct de vedere caligrafic, căci eu pot ortografia grozav de
frumos și litera ”O” și litera ”M”, dar alăturându-le nu poți să nu
constați că nu sunt altceva decât niște litere goale, niște semne
ortografice – e drept, frumoase, dar atât și nimic mai mult. Încă nu
ai ”OM”-ul, încă ești departe de esența însemnătății acestui cuvânt. E
din ce în ce mai greu să găsești OMUL, acesta a devenit azi ”RARA
234 Gheorghe SARĂU
AVIS”, dar domnul profesor doctor Gheorghe Sarău a dovedit fără

putință de tăgadă că merită apelativul de OM. Mă plec în fața
domniei voastre, dragă domnule profesor, vă îmbrățișez cu drag și
proclam sus și tare faptul că indiferent de circumstanțe,
dumneavoastră veți rămâne mereu un punct de reper în viața mea.
Uneori ați fost nu doar pentru mine, ci și pentru toți ceilalți ca un
tată, ca un frate, dojana dumneavoastră era marcată de duhul
blândeții, iar mie, personal, mi-era teamă să nu cumva să gafez și
acest lucru să vă pricinuiască durere. Știați să folosiți latura
emoțională a personalității fiecărui student al dumneavoastră și
astfel ajungeați la rezultatul scontat. Mulțumesc lui Dumnezeu că
în 2005 v-a scos în calea mea și consider că acest fapt nu e unul
întâmplător, cum nimic nu e întâmplător în viață, dragă domnule
profesor! Cred că așa era planul lui Dumnezeu, cred că în planul
acesta dumneavoastră mai contați încă și veți conta și de acum
încolo, într-un fel sau altul, nu mă îndoiesc de acest lucru. Ați făcut
parte și mai faceți încă din ecuația vieții multora dintre noi.
Dumnezeu să vă țină sănătos, atât din punct de vedere fizic, cât și
spiritual, fie ca prin voia Sa, dumneavoastră să mai puteți lucra pe
”tarlaua” aceasta parcă prea înțelenită a etniei rrome. Fiți binecuvântat
de Mărețul Dumnezeu care v-a hărăzit meritul de a fi deschizător de
drumuri pentru mulți oameni! Cu dragoste și aleasă prețuire!”.
*
Szász Diana (Pruteanu Diana)
-absolventă a Universității din București, institutori –
învățământ primar, direcția de studii limba rromani
- inspectoare pentru școlarizare rromi la ISJ Brașov
- doctorand în științe socio-educaționale
“Eu sunt respectul mamei mele față de Educație”.
“Am avut norocul să am o mamă responsabilă, pentru care

şcoala a contat foarte mult, eu provenind dintr-o familie mixtă, cu
o mamă rromă și cu un tată român. Copilăria mi-am petrecut-o
alături de cei doi părinți, în Comuna Tărlungeni, județul Brașov,
până în anul 1994, când, la vârsta de 9 ani, eu și sora mea mai
mare am rămas fără tată, care, din cauza unei boli cardiace, a
decedat. Indiferent de greutățile pe care le-am avut, de
responsabilitatea pe care mama mea și-a asumat-o în momentul în
care a decis să ne crească singură, pe mine și pe sora mea, şcoala a
fost întotdeauna o prioritate pentru mine şi familia mea.
Acum, la 32 de ani, consider că educația mi-a deschis ochii să
pot vedea oportunitățile care mi s-au ivit pe parcursul vieții și tot
datorită educației am reușit să mă dezvolt, atât personal, cât şi
profesional, într-un mod frumos, armonios. Ca majoritatea copiilor
rromi, nici eu nu am avut vise mărețe, însă, prin educație, am
învățat că pot visa și că-mi pot atinge visele, indiferent de cât sunt
ele de ambiţioase.
Îmi amintesc perfect momentul alegerii facultății; încă din
liceu, activam în comunitățile de rromi, astfel că drumul meu se
îndrepta, oarecum, spre acest făgaș. Contactul cu oamenii,
comunitățile, copiii etc. m-au determinat să-mi analizez foarte bine
inclinațiile, abilitățile și toate elementele care mă definesc, astfel
încât alegerea facultății și a domeniului în care voi lucra să mă
reprezinte în totalitate.
Cum am ajuns să urmez studiile la Departamentul CREDIS
din cadrul Universității din București? Am aflat despre
posibilitatea de a studia limba și literatura rromani și
oportunitatea de a deveni învățătoare, participând la Cursurile de
vară, organizate de domnul prof. dr. Gheorghe Sarău – consilier
pentru limba rromani în cadrul Ministerul Educației Naționale - la
Navodari, în anul 2004. Uau! Îmi părea un lucru extraordinar,
pentru ceea ce căutam eu să mă definească, să mă reprezinte și, în
egală măsură, să-mi faciliteze acea dorință de a-mi ajuta semenii.
De ce am ales Universitatea din București, domeniul
pedagogie, direcția de studii limba rromani? Pentru că îmi oferea
oportunitatea de a fi lângă și pentru copiii pe care i-am descoperit
încă din anii de liceu, mă ajuta să ajung la cei care pot schimba
ceva în rândul rromilor, la cei pentru care educația de calitate
realizată timpuriu, cu dăruire, ajută tinerele generații să progreseze
și, astfel, vedeam eu că m-ar ajuta să clădesc ceva în jurul meu,
încât să avem în jurul nostru o lume mai bună!
Înainte de admiterea la facultate, știam de la profesori și de la
generațiile mai mari de studenți, că programul de studiu al limbii și
236 Gheorghe SARĂU
literaturii rromani, existent în cadrul Departamentului CREDIS,

îți oferă numeroase oportunități de dezvoltare personală și
profesională, dar cel mai important aspect, după absolvire, visul
urma să devină realitate, anume, să-mi găsesc locul într-o școală,
alături de copii și, în egală măsură, să-mi pot ajuta mama, familia, să
devin un membru activ și responsabil al familiei.
Îmi făceam griji legate de cum mă voi prezenta la cursuri,
cum mă voi deplasa cu trenul, cum voi asigura legătura între satul
meu și gara CFR Brașov (mai ales pe timpul iernii), cum să mă
îmbrac, de câți bani voi avea nevoie la București; oare cum se vor
uita colegii la mine, la fata din “provincie”. Însă toate aceste griji,
gânduri îmi creau și o stare de euforie, de adrenalină, fără de care
sigur nu mă descurcam, iar decizia luată nu mai era atât de
hotărâtă. Acum zâmbesc, când mă gândesc și scriu despre perioada
respectivă, acum când este o certitudine pentru mine faptul că a fi
“de la țară“ sau de etnie rromă nu constituie, neapărat, o barieră, ci
poate constitui un real avantaj.
Pe parcursul facultății, cu multă implicare, perseverență și
eforturi, atât din partea mea, cât și din partea profesorilor. Aici îl
amintesc pe domnul profesor dr. Gheorghe Sarău, care s-a
preocupat nu doar de identificarea unor finanțatori, care să ne
asigure bursele de studiu necesare, dar care a contribuit inclusiv la
acomodarea noastră într-un oraș străin și, cel mai important, cu
tact pedagogic ne-au ajutat, pas cu pas, să descoperim tainele
acestei frumoase meserii, cea de Dascăl.
Atâta timp cât intri la oră și copiii zâmbesc, când te văd,
atâta timp cât simți bucuria copiilor, când ești în mijlocul lor,
atâta timp cât te surprinde liniștea din clasa și atentia elevilor,
atâta timp cât aștepți cu nerăbdare dimineața să-ți revezi copiii,
consider că merită să devii și să fii Dascăl.
În iunie 2008, am absolvit Facultatea de Psihologie și Științele
Educației, CREDIS, mi-am susținut lucrarea cu tema "Mari scriitori
rromi și capodoperele lor: Rajko Djurić, Mateo Maximoff și
Luminița Mihai Cioabă", lucrare coordonată de prof. dr. Gheorghe
Sarău. După absolvirea facultății, am ales mereu să mă implic în
proiecte și activități cât mai diferite, dar care toate aveau un
același numitor comun: comunitățile de rromi și rromii, cu
precădere copiii. Am căutat să fiu voluntară în cât mai multe
activități, proiecte, mijloace prin care aveam să-mi ating visul,

acela de a-mi ajuta semenii. Încet, încet, lucrurile bune au început
să vină; acum, după 9 ani de la absolvire, îmi dau seama cât de
multe am învățat în cadrul facultății, câte oportunități mi s-au ivit,
de câte informații am beneficiat și, mai ales, câte legături și relații
am legat, într-un cuvânt, elemente esențiale și determinante pentru
ceea ce am devenit astăzi.
Din august 2010, sunt inspector școlar pentru rromi în
cadrul Inspectoratului Școlar Județean Brașov, lucrez în domeniul
pentru care m-am pregătit și pe care îl iubesc. În prezent, sunt
doctorandă în anul I la Școala Doctorală de Sociologie din cadrul
Universității din București, sunt aproape de comunități, de oameni
și, mai cu seamă, de copiii, de cei care au mai multă nevoie.
Acum, anii de facultate sunt o amintire plăcută cu foarte
multe momente frumoase la care mă gândesc cu drag. Doar acum
realizez faptul că fără studiul limbii materne rromani nu puteam fi
niciodată ceea ce sunt astăzi. Acei ani m-au întregit ca persoană şi
ca profesionist în carieră şi dacă orice facultate te poate pregăti
profesional în specializarea aleasă, opţiunea mea a fost una
inspirată din multe puncte de vedere. Dincolo de aspectele
profesionale, anii de facultate au asigurat şi o zonă socială de
confort, au reprezentat un incubator de idei aplicate şi un acces la
exemple de bună practică din domeniul vizat. Contactul permanent
cu oameni deosebiţi, de aceeaşi condiţie şi etnie, oameni cu aspiraţii
similare, luptători şi cutezători în acelaş timp, au fost elemente care
au adus plusvaloare pregătirii educaţionale de care am avut parte.
Pot afirma cu tărie că autoidentificarea mea în societate şi
asumarea identităţii au la bază pregătirea şi experienţele de viaţă
din perioada facultății.
Astăzi, îi mulţumesc mamei mele pentru că m-a trimis la
școală și domnului prof. dr. Gheorghe Sarău, un dascăl special, care a
știut mereu să mă motiveze, m-a susținut ca studentă, profesoară,
inspectoare pentru rromi şi a avut încredere în mine, datorită lor
sunt o femeie de etnie rromă împlinită şi fericită!”.

facultative și opționale rrome – în cadrul Programului PIR (seria: 2005-2008;

238 Gheorghe SARĂU
specializarea “pedagogia învățământului primar și preșcolar” cu modul de

discipline facultative și opționale rrome, promoţia iunie 2008, studii între 2005-2008
cu durata de 3 ani, în Programul PIR al Ministerului Educației: 7 absolvenți
Cazacu (Constantin) Mariana - CREDIS - PIR, TR, adm. 2005, abs. 2008
Chircu Pantelie Cristil - CREDIS - PIR, TR. adm. 2005, abs. 2008
Dolofan Ion - CREDIS - PIR, DJ, adm. 2005, abs. 2008
Dolofan Ionuț - Marinel - CREDIS - PIR, DJ, adm. 2005, abs. 2008
Halunga Viorel - CREDIS - PIR, GL, adm. 2005, abs. 2008
Macu Marcela - CREDIS - PIR, BR, adm. 2005, abs. 2008
Micuță Ion – CREDIS - PIR, PH, adm. 2005, abs. 2008
Ion Micuță
-profesor (jud. Prahova)
MODELUL
“Nu-ți căuta modelele în neam și nici prin lumea ta! Pot fi
departe și totuși lângă tine, căci sufletele transced geneticul și
tot ce este și fi-va materie... Veleitățile și toate cele cu care te
naști se află în Bioss-ul Trimis de Dumnezeu, în chip de HAR.
Și mă uitam în sala de clasă de la Caragiale, satul unde m-am
născut, la învățătorul rus, Popov, și priveam cu speranță la
polițistul, român, și la primar, și la doctor, mă uitam și
observasem ca niciun “țigan” nu reușise. Dar mama mă
îndemna să învăț că o să fie bine. Eram dezamăgit de bariera
grea de la ieșirea din “țigănie” și de teama de măscările
românilor adresate “țiganilor”...
Dar, peste timp, la 40 de ani, când nicio speranță nu mai
aveam că ar exista modele pentru copiii mei, l-am întâlnit pe
Gheorghe Sarău, un român, și m-a chemat la Școala de vară, la
Costinești. Ne vorbea în limba rromani, cum nu mai auzisem
niciodată. Și ce melodie frumoasă avea această limbă!
Și-am mers, tot la îndemnul său, la Credis, la Facultate, și
m-a făcut profesor, și când am ajuns la catedră, la Școala din
Ciupelnița, am văzut clasa plină de copiii mamei, pe numele
meu Neluță, care-și priveau MODELUL!
Mulțumesc lui Dumnezeu că i-a ascultat ruga mamei
mele, grăită din chip de sfânt, și l-am întâlnit pe domnul
Profesor Gheorghe Sarău, acest om ce transcede orice neam și
orice cultură!
Modelul
(Abreviație pe acrostih)
Gândeam la spusele măicuței mele,
Hotărât să ies, să fug din “țigănie”.
Ea îmi spunea: învață, învață, căci bine o să-ți fie!
Of, Doamne! Ce luptă și eforturi grele...
Rupt din șatră, fugind de mine, vrând să fiu om mare,
Gonind dincolo de bariere, după modelul meu,
Hoinărind prin lumea albă, ca o pată de culoare.
Era lumea plină de poleiul alb, peste negrul rău....
Si renunțasem la visuri, la îndemnul mamei mele,
Ascuns în lume, ogoit în mine, cu a mea poveste,
Resemnat, rănit în vis și în speranță, trecând prin zile grele...
Am auzit, sau poate am citit, chiar nu mai știu cum am aflat,
că este
Un om, un sol al sufletelor adormite, și-al mamei mele!

facultative și opționale rrome – în cadrul anilor de completare (seriile: 2009-
2010 și 2010-2011).
Din anul universitar 2008/ 2009, după ce s-a înregistrat prima promoție a ciclului
de licență (3 ani), dematară în anul universitar 2005/ 2006, odată cu racordarea
învățământului românesc la exigențele europene stabilite prin Convenția de la Bogna,
Departamentul de Învățământ Deschis la Distanță CREDIS a procedat la adaptarea
studiilor de institutori, parcurse anterior, anume, de dinainte de anul 2000 și până la finele
anului universitar 2008/ 2009. Astfel, se trece la asimilarea specializărilor institutor,
institutor – limba rromani, institutor – direcția de studii limba rromani la statutul noii
specializări, PIPP (pedagogia învățământului primar și preșcolar), în primă fază, printr-un
an de completare, apoi în decurs de 3 ani. Cei înscriși în prima serie cu an de completare
(din anul universitar 2008/ 2009) nu au beneficiat de modulul de discipline opționale și
facultative rrome, dar, cu începere din anul universitar 2009/2010, unii dintre foștii
absolvenți parcurg și modulul în cauză, ca, de pildă, următorii:
Baicu A. Claudia (Roman), DB
Călin Răzvan Ionuţ, BZ
Constantin Aniţa Manuela, OT
Florea Jana -Ilinca (Duminică), GL.
Manolache C. Cătălin, GR
Vasile N. Elena Lăcrămioara (Marin), BZ
240 Gheorghe SARĂU
Pe lângă aceștia, au beneficiat de modulul rrom și alți cursanți, nerromi, aflați în

aceeași structură de completare a studiilor, în anii universitari 2009/2010 și 2010/ 2011,
cursurile rrome fiind ținute benevol și gratuit de către prof. Gheorghe Sarău.
Ce spun absolvenții ?
Claudia Roman,
-profesoară de limba rromani la Fântânele, jud. Dâmbovița
“Noi, profesorii de rromani, suntem cu toții frați de sânge și

frați “profesionali””.
“Sunt Roman Claudia, profesoară de etnie rromă din neamul

ursarilor lăutari, și predau limba rromani, din anul 2004, în
vestitul sat de lăutari Fântânele din județul Dâmbovița, unde sunt
căsătorită și din care provine renumitul acordeonist rrom Ion
Onoriu, soțul cântăreței rrome Gabi Lunca.
În același an, am participat la Cursurile de vară de limba și
metodica predării limbii rromani, desfășurate la Năvodari, unde am
fost pregătită să devin profesoară de limba rromani. Curând, în
octombrie 2004, m-am înscris la colegiul de “institutori - direcția de
studii limba rromani” CREDIS - ID, din cadrul Universității din
Bucuresti, pe care l-am absolvit în anul 2008, susținându-mi
lucrarea de diplomă Considerații practice asupra predării
substantivului (67 p.), elaborată sub îndrumarea domnului Profesor
Gheorghe Sarău. Am urmat apoi un an de completare a studiilor,
după criteriile Bologna, la secția PIPP (pedagogia învățământului
primar și preșcolar), între 2009-2010, după care am fost admisă în
anul univ. 2011/ 2012 și la secţiile A. limba şi literatura rromani - B.
limba şi literatura română ale Facultății de Limbi și Literaturi
Străine, unde am studiat răstimp de 3 ani, dar – din păcate – nu mi-
am luat toate examenele în vederea susținerii examenului de licență.
Îmi este drag să lucrez cu elevii din acest sat, în care toți
locuitorii sunt vorbitori nativi de rromani. La școala din Fântânele
predau, așadar, câte patru ore săptămânale de limba rromani,
munca mea reflectându-se în rezultatele bune ale elevilor mei
obținute la competițiile școlare naționale de limba rromani. Elevii
noștri vin de acasă ca vorbitori de dialect, cel ursăresc, iar la școală
ne străduim ca ei să deprindă grafia comună oficială a limbii

rromani, dar și limba rromani comună, cea care le permite să
comunice cu vorbitorii tuturor graiurilor și dialectelor rrome. De
asemenea, prin limba maternă rromani, noi, profesorii lor,
încercăm să le “deschidem” mintea și sufletul și spre subtilitățile
limbii române.
Tot timpul am avut în vedere pregătirea mea de specialitate,
dorind să demonstrez în activitatea mea seriozitate profesională,
devenind, de ex., metodistă pentru limba, istoria și școlarizarea
rromilor, profesor în comisiile naționale de evaluare în contextul
unor olimpiade de limba rromani și la concursurile de istoria și
tradițiile rromilor ș.a. De asemenea, am fost nominalizată, în anul
2010, în cadrul Galei de excelență desfășurată la Târgoviște, ca
“Profesorul anului”, pentru domeniul de referință, limba rromani.
Trebuie să mai precizez că, pentru demonstrarea
autoperfecționării mele, m-am înscris și am fost admisă recent la
concursul pentru obtinerea gradului didactic I în învățământ. Dacă
nu-mi erau dragi copiii, nu aveam aceste satisfacții profesionale,
căci munca desfășurată cu elevii rromi este dificilă, dar
extraordinar de frumoasă. La acestea se adaugă și faptul că și soțul
meu, Marian, care este mediatorul școlar, contribuie la reușitele
școlii, în cadrul căreia, cu toții ne străduim să facem un lucru bun
pentru elevii rromi, anume, să-i ajutăm să vină la școală și, în felul
acesta, să eliminăm și abandonul școlar.
Noi, foștii colegi de la CREDIS, de la FLLS, de la cursurile de
vară sau de la alte stagii de perfecționare, noi, profesorii de
rromani, suntem cu toții frați de sânge și frați “profesionali”, ne
întâlnim la competițiile naționale, la care îi însoțim pe elevii noștri,
prilej cu care schimbăm bunele practici de peste an, povestim
despre familiile și școlile noastre, depănăm amintiri, ne amuzăm și,
de fapt, învățăm unul de la altul. De pildă, îmi aduc aminte de o
întâmplare comică, din anul 2015, petrecută la Băile Herculane, cu
ocazia fazei naționale a olimpiadei de limba rromani, când, la un
moment dat, ne-am adunat în camera în care era cazată doamna
profesoară Rita Forgacs de la Sânpaul din județul Mureș, câteva
prietene la un pahar de suc și la o felie de cozonac.
Una dintre colege, profesoara Ramona Moise de la Galați, mă
întrebă dacă am elevi de anul VII de studiu în cadrul competiției. În
242 Gheorghe SARĂU
acel moment mă uitam peste textul "E xuxurra" (Ciupercile) din

respectivul manual – unde tocmai citeam dialogul dintre Gicu și o
altă persoană, unde se spunea că… îi mănâncă nasul. Privind la ea,
am găsit că cea mai rapidă formulă de a-i răspune colegei la
întrebare era să reproduce vorbele din carte. Și-i spun cu voce tare:
"Gicule! Xav to nakh!". Ea, care are un râs molipsitor, a început să
râdă și a făcut repede o comparație între un coleg al nostru și starea
euforică a lui Gicu. De atunci, la fiecare întâlnire, schimbăm această
replică – parolă și ne amuzăm, antrenându-i și pe ceilalți colegi din
rândul profesorilor.
Sunt amintiri frumoase și de neuitat, dar timpurile pe care le
trăim ne fac să ne gândim la ziua de mâine, la viitorul copiilor
noștri, cu mare încredere în ceea ce facem și în ajutorul lui
Dumnezeu.
Toate aceste realizări și bucurii ale mele au fost posibile și cu
ajutorul domnului Profesor Gheorghe Sarău, coordonatorul
întregului parcurs al profesorilor de limba rromani de formare
profesională și de perfecționare, zbătându-se ca prin mecanismele de
pregătire a noastră noi, rromii, să dobândim un loc de muncă în
școlile din așezările noastre, conștienți fiind și noi, la rândul
nostrum, că vom fi exemplu, factor motivant pentru educarea
elevilor rromi, pentru cei lipsiți de educație.
Acum, la final, aș lansa un mesaj pentru toți colegii mei: ''Ӡan
maj dur, te na den palpale, kodolesqe i edukàcia si but la ćhi e
manuśesqe, sikaven so aśtin te keren!'' Thaj te na bistras te naisaras
e rajesqe le Sarău-esqe, kaj barǎrdǎ amen!””.
B. ALTE UNIVERSITĂȚI ÎN CADRUL CĂRORA S-A ÎNTREPRINS

PREDAREA LIMBII ȘI LITERATURII RROMANI (CU
CONCURSUL SECȚIEI LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI A
FACULTĂȚII DE LIMBI ȘI LITERATURI STRĂINE –
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI)
1. Universitatea “Babeş-Bolyai din Cluj - Napoca
a. Cursuri de limba și literatura rromani în cadrul PIPP
b. Cursuri facultative/ opționale de limba rromani
2. Universitatea din Baia Mare - Cursuri facultative/ opționale de limba rromani
3. Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureş - Cursuri facultative/ opționale
de limba rromani
1. UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI DIN CLUJ - NAPOCA

a. Cursuri de limba și literatura rromani în cadrul PIPP (pedagogia învățământului
primar și preșcolar) - modul de discipline facultative și opționale rrome, la Universitatea
“Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, în cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei,
seriile: 2006-2009 și 2007-2010), cu concursul secției limba și literatura rromani a
Facultății de Limbi și Literaturi Străine – Universitatea din București)
Modelul PIPP (pedagogia învăţământului primar şi preşcolar), cu discipline

opţionale și facultative de limba rromani, inițiat din anul universitar 2005/ 2006 la
Departamentul CREDIS – Universitatea din București în contextul programului PIR,
avea să fie preluat în anul universitar 2006/ 2007 și de Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj
și derulat în cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, la solicitarea
Ministerului Educației și Cercetării, pentru acoperirea necesităţilor de formare ale
Programului educaţional PHARE adresat rromilor şi altor categorii defavorizate. Prima
promoţie constituită din 31 de absolvenți rromi a fost în iunie 2009, iar în iunie 2010 alţi
17 absolvenți finalizau studiile începute în anul universitar 2007/ 2008. Predarea orelor de
limba şi metodica predării limbii rromani, de istoria şi cultura rromani au fost asigurate de
Gheorghe Sarău și de Delia Grigore, de la secţia de limbă şi literatură rromani a
Universităţii din Bucureşti. Coordonatorii principali ai programului au fost lect. dr. Olga
Markus – Chiș și prof. univ. dr. Vasile Chiș.
Ce spun cadrele didactice ale Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele

Educaţiei din cadrul UBB Cluj Napoca?
Olga Chiș (Markus)

244 Gheorghe SARĂU
-lect. univ. dr. la Facultatea de Psihologie și Științele

Educației Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca
- fostă inspectoare pentru limba, istoria și școlarizarea
rromilor la ISJ Mureș și la ISJ Cluj
- absolventă a clasei de învățători rromi (Școala Normală din
Tg. Mureș, 1990-1995) și a secției de institutori-limba rromani
(UNIBUC, 2000-2003)
Pregătirea profesorilor rromi la Universitatea Babeș Bolyai din

Cluj Napoca - O experiență cu mare impact educațional
“Eficienţa învăţării în spațiul formal și non-formal a fost şi este

în continuare o temă de cercetare prioritară. Așa cum ne-au învățat
profesorii noștri, apreciem că, în câmpul pedagogic românesc,
cercetarea învăţării a luat adeseori în studiu doar subiectul modal -
elevul, studentul, adultul - subiect plasat constant în ipostaza
clasică a persoanei capabilă de performanţe de nivel mediu. În sala
de clasă, precum și în existența cotidiană, adeseori întâlnim
persoane care depăşesc sau se află sub acest prag al performanţelor
de nivel mediu, elevi care se abat semnificativ de la caracteristicile
subsumate portretului elevului modal.
Avem în chip firesc o populaţie şcolară aflată, în ansamblul ei,
în contrast cu norma de grup, în contrast cu parcursul şcolar şi cu
performanţele considerate obişnuite, dezirabile. În această zonă se
așează “Pedagogia de succes”. O pedagogie focalizată pe grupuri de
referinţă pentru optimizarea educaţiei, în acord cu multiple cerinţe
de optimizare: cerinţe de acces la educaţie; de diversitate;
multiculturalitate “transformată” în interculturalitate; nevoi de
incluziune şcolară etc.
Într-o prezentare condensată, aceasta a fost realitatea
pedagogică în care s-au așezat lucrurile la noi, la Facultatea de
Psihologie și Științe ale Educației din Universitatea „Babeș Bolyai”
în anii 2007-2011. Într-un context general deosebit: Accesul la
educație pentru grupuri dezavantajate, noi, la Cluj, am dus spre
bune rezultate două programe PHARE de formare a profesorilor
rromi în Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar (PIPP).
Beneficiind de grupuri de studenți cu o experiență bogată în

relația școlii cu comunitățile de rromi, cursurile și seminariile au
fost marcate mereu de contribuții relevante pentru o mai bună
progresie a învățării școlare. Prezentăm în cele ce urmează
observațiile noastre pornind de la activitățile avute cu studenții
noștri rromi din perspectiva temei în discuție.
În comunităţile de rromi educaţia se face şi astăzi în mare
parte sub forma educaţiei de menţinere, de conservare pentru
tradiţiile rrome. Limba, istoria şi cultura rromilor sunt valori
transmise aproape integral pe cale orală, pe cale simbolistică şi
comportamentală, fapt ce accentuează importanţa educaţionale in-
formale, în detrimentul educaţiei formale şi non-formale.
Există familii de rromi cu tradiţii specifice, adânc înscrise în
nucleul de valori. Aceste familii rrome oferă copiilor o educaţie de
conservare, bazată pe tradiţii, o educație de istorie a comunităţii de
apartenenţă. Copiii sunt educaţi potrivit modelului familial rrom
clasic, conform modelului social consacrat. Conduitele dezirabile
sunt aşezate în proximitatea familiei şi a comunităţii, iar
aşteptările în interacţiune sunt performanţa şi competiţia,
generozitatea şi sprijinul reciproc, valori asumate în spiritul
comunităţii de rromi.
Copiii rromi sunt antrenaţi de timpuriu în activităţile
comunităţii, apoi sunt provocaţi să evolueze în mod liber, să
exploreze mediul înconjurător, să asimileze cunoştinţe, valori,
norme şi atitudini care să îi ajute să devină adulţi asemenea părinţilor
lor. Accesul la şcoală şi la învăţământul de stat nu reprezintă o
motivaţie principală pentru majoritatea familiilor de rromi,
principala lor motivaţie fiind comportamentul, oarecum, oportun,
pragmatic, benefic pentru acţiunile curente. Practica este formă
principală de educaţie. Pedagogia tradiţională, dar şi pedagogia
modernă au consacrat valoarea educaţiei practice, iar comunităţile
de rromi sunt foarte sensibile la pregătirea practică a copiilor.
În opinia familiilor rrome, implicarea copiilor de la vârste
timpurii în diverse activităţi practice în gospodărie şi în afara ei
este echivalentul „educaţiei suficiente”. „Educaţia suficientă” este
acea formă de pregătire practică a copiilor menită să-i instrumenteze
pentru majoritatea constrângerilor socio-economice din arealul de viaţă.
246 Gheorghe SARĂU
Specificul multivariat al comunităților de rromi duce

constant la o formulă educaţională „non formală”. Comunităţi
aşezate ori nomade au îmbrăţişat, în timp, forme ale educaţiei in-
formale şi non formale. Educaţia non formală şi in-formală
promovată de comunităţile de romi este acceptată ca educaţia
realizată spontan. Este evident că rezultatele acestor influenţe
educative, fie în termeni de cunoştinţe, atitudini, valori, sau
comportamente, poartă amprenta caracteristicilor definitorii ale
mediului concret, dar şi ale caracteristicilor individuale ale
fiecăruia dintre noi. Se pare că această zonă a “in-formalului”
reprezintă cea mai semnificativă sursă a învăţării, cel puţin din
perspectiva educaţiei permanente, aducând în discuţie relevanţa
experienţei personale în procesul educaţiei adulţilor.
Fără îndoială, educaţia in-formală este în relaţie directă cu
paradigma educaţiei permanente (life long learning) şi este un mijloc de
construcţie a unei “societăţi bazate pe învăţare” (learning society).
Potrivit analizelor făcute cu studenții se pot formula
concluzii cu puternice note aplicative: nu există calitate în educaţie
acolo unde un singur elev ori un grup masiv de elevi sunt
înregistraţi cu eşec şcolar. Programul educaţional american „No
Child Left Behind - NCLB” ar trebui să fie un reper de bune practici
pedagogice şi la noi.
Date ale cercetărilor sociologice susţin că şcoala, prin politicile
de egalizare a oportunităţilor educaţionale, se poate constitui într-
un instrument al reducerii inegalităţilor sociale doar în măsura în
care aceste inegalităţi sunt diminuate la rândul lor prin politici
sociale şi economice care vizează acest scop. Cu alte cuvinte,
reducerea inegalităţilor şcolare contribuie, în timp, la reducerea
inegalităţilor sociale, care - la rândul lor - se răsfrâng pozitiv
asupra drumurilor de viaţă ale indivizilor.
Egalitatea de şanse educaţionale este principiul generos,
primul principiu al oricărui sistem educaţional. Această normă
universală în educaţie riscă să devină o sintagmă goală de conţinut în
condiţiile în care realitatea de facto a sistemului de învăţământ
românesc este confruntată cu situaţii de inegalitate.
Chiar şi în accepţiunea restrânsă a conceptului, cea de
egalitate, de acces, diferenţele manifestate între grupuri sociale şi
comunităţi în privinţa şanselor şcolare sunt atât de mari încât
putem considera că, din punct de vedere al echităţii, sistemul

românesc de învăţământ are încă probleme serioase.
Într-un sistem normal de învăţământ, cu autonomie
pedagogică, administrativă şi financiară, şcoala are rolul să
realizeze o egalitate de acces la educaţie, iar rostul societăţii şi al
guvernanţilor este să promoveze o diminuare a inegalităţilor sociale,
o menţinere a lor în limitele şanselor egale la educaţie. Dar, din
păcate, în mod clasic, o parte din reţeaua şcolară de la noi creează şi
menţine inegalitatea accesului beneficiarilor la programele de
învăţământ. Apoi, inegalităţii şcolare îi sunt asociate alte consecinţe
grave, cu acute implicaţii sociale şi juridice: violenţă, agresivitate,
criminalitate.
Privit din perspectiva accesului la educaţie pentru grupuri
dezavantajate, sistemul de învăţământ românesc este unul dual,
deopotrivă prin structură şi prin funcţionalitate, prin lipsa de
abordare diferenţiată a educaţiei oferite de către şcolile publice. Este
duală Şcoala românească, deoarece aplică două strategii de lucru,
total contrastante: o strategie binevoitoare pentru cei ce învaţă, o
strategie non-intervenţie pentru cei ce nu învaţă. Suntem aici în
opoziţie cu conceptul „şcoala uni-formă”. Educaţia pentru grupuri
dezavantajate nu a fost niciodată într-o formulă modală ori de
medie statistică.
Educaţia pentru grupuri dezavantajate nu a fost şi încă nu
constituie educaţie propriu-zisă. Educaţia destinată unor astfel de
entități trebuie să devină parte componentă a educaţiei pentru toţi în
România. Aşa cum arată simpla observație, şcolile “slabe” sunt
plasate în zone/ comunităţi/ vecinătăţi sărace, iar şcolile de elită
beneficiază de spaţii sociale mai afluente, cu grad socio-economic și
cultural ridicat. Axele inegalităţilor şcolare pot fi măsurate şi
definite astfel de-a lungul unor dimensiuni contrastante, polare,
precum Centru - Periferie, Rural - Urban, Rromi - Non-rromi etc.
Nu în ultim rând, cadrul didactic venit din sânul comunității
rrome are o misiune grea într-o unitate de învățământ catalogată
ca neperformantă, și, încelași timp, rolul său este extrem de
important, nobil și benefic pentru segmentele populaționale din
mediile defavorizate. Tocmai de aceea, prin programul nostru de
formare a profesorilor rromi în Pedagogia Învățământului Primar
și Preșcolar ne place să credem că am încercat și am reușit să-i
248 Gheorghe SARĂU
înarmăm pe absolvenții rromi cu tot aresanalul de instrumente și

tehnici de intervenție în astfel de medii și situații atipice din punct
de vedere socio-educațional.
BIBLIOGRAFIE (Abraham, Badescu, I. D., Chelcea, S., (1995).
Relațiile interetnice în România: Diagnoze sociologice și evaluarea
tendinţelor, Cluj-Napoca, Editura Carpatica; Ainscow, M. (1994)
Special Needs in the Classroom: A Teacher Education Guide.
London: Jessica Kingsley/ Paris: UNESCO; Albulescu, I., (2009).
Doctrine fundamentale în ştiinţele educaţiei, Casa Cărţii de Știinţă,
Cluj Napoca; Andruszkiewicz, M., (2006). Desegregarea şcolilor –
progrese şi provocări. Experienţele Programului, PHARE 2003;
Barbat, C., (2004) Access to Education for Disadvantaged Groups -
Final Report (Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate –
Raport final) - Twinning Light Contract RO2002/IB/OT-02 TL
(accesat la 22 septembrie 2007); Chiş, V., (2005). Pedagogia
contemporană. Pedagogia pentru competențe, Casa Cărţii de Ştiinţă,
Cluj Napoca; Chiş, V., Markus, Olga (2008). The Context for the
Study on Roma Education - From Theory to Empirical Facts,
Educatia 21, casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, pag. 33-47; Ionescu,
M. (2003). Instrucţie şi Educaţie, paradigme, strategii, orientări,
modele, Ed. Garamond, Cluj-Napoca; Sarău, G. (2008). Rromii.
Incursiune în istoria şi limba lor, Editura Sigma, Bucureşti; Sarău,
G., Radu, E., (2011). Ghidul mediatorului şcolar (pentru comunităţi
cu rromi). UNICEF, București: Vanemonde)”.
a.UBB Cluj Napoca – Facultatea de Psihologie și Științele Educației Programul

PHARE - PIPP “pedagogia învățământului primar și preșcolar” cu modul de
discipline facultative și opționale rrome, promoția iunie 2009; studii realizate între
2006-2009, cu durata de 3 ani - 38 absolvenți
Asztalos Maria Magdalena, PIPP - Phare UBB, MS, adm. 2006, abs. 2009
Bălan Georgiana, PIPP - Phare UBB, VL, adm. 2006, abs. 2009
Bălan Gheorghe, PIPP - Phare UBB, VL, adm. 2006, abs. 2009
Bălan Nicoleta Daciana, PIPP - Phare UBB, VL, adm. 2006, abs. 2009
Barabas Elek Boby, PIPP - Phare UBB, MS, adm. 2006, abs. 2009
Birce Valentin, PIPP - Phare UBB, MM, adm. 2006, abs. 2009
Bucătaru Laura, PIPP - Phare UBB, NT, adm. 2006, abs. 2009
Ciorogar Monica Laura, PIPP - Phare UBB, MS, adm. 2006, abs. 2009
Costea Ioan, PIPP - Phare UBB, MS, adm. 2006, abs. 2009
Creţu Marin, PIPP - Phare UBB, IS, adm. 2006, abs. 2009
Cumpănă Maria, PIPP - Phare UBB, BC, adm. 2006, abs. 2009
Diburică Mariana Alina, PIPP - Phare UBB, VL, adm. 2006, abs. 2009
Drăgoi Liliana Angela, PIPP - Phare UBB, AB, adm. 2006, abs. 2009
Dumitru Iulia, PIPP - Phare UBB, BR, adm. 2006, abs. 2009
Duţu Ancuţa, PIPP - Phare UBB, HR, adm. 2006, abs. 2009
Duţu Nicolae, PIPP - Phare UBB, IL, adm. 2006, abs. 2009
Gazsi Ştefan Eduard, PIPP - Phare UBB, MS, adm. 2006, abs. 2009 șef promoție
Grancsa Monika, PIPP - Phare UBB, HR, adm. 2006, abs. 2009
Grancsa Piroska Maria, PIPP - Phare UBB, HR, adm. 2006, abs. 2009
Grozav Marieta, BC v. Hârţescu Marieta
Hârţescu Marieta, PIPP - Phare UBB, BC, adm. 2006, abs. 2009; v.şi Grozav
Marieta
Hurmuzache Elisabeta, PIPP - Phare UBB, BC, adm. 2006, abs. 2009
Hurmuzache Marin, PIPP - Phare UBB, BC, adm. 2006, abs. 2009
Ioni Carmen v. Moldovanu Carmen
Kovari Ileana, PIPP - Phare UBB, MS, adm. 2006, abs. 2009
Kozak Elena Ancuţa, PIPP - Phare UBB, MS, adm. 2006, abs. 2009
Lăcătuş Maria, PIPP - Phare UBB, MS, adm. 2006, abs. 2009
Marcu Milica, PIPP - Phare UBB, BC, adm. 2006, abs. 2009
Moca Eufim, PIPP - Phare UBB, MŞ, adm. 2006, abs. 2009
Moldovanu Carmen, PIPP - Phare UBB, MS/ TM, adm. 2006, abs. 2009; v. şi Ioni
Carmen
Naşca Ioan Tonel, PIPP - Phare UBB, AB, adm. 2006, abs. 2009
Petaca Daniela Maria, PIPP - Phare UBB, AB, adm. 2006, abs. 2009
Rostaş Cristina Emanuela, PIPP - Phare UBB, AB, adm. 2006, abs. 2009
Rostaş Maria Dănuţa, PIPP - Phare UBB, AB, adm. 2006, abs. 2009
Sandor Gizella, PIPP - Phare UBB, HR, adm. 2006, abs. 2009
Stăvarachi Berta Cătălina, PIPP - Phare UBB, BC, adm. 2006, abs. 2009
Stoica Roxana Ioana, PIPP - Phare UBB, SB, adm. 2006, abs. 2009
Szasz-Nika Maria, PIPP - Phare UBB, HR, adm. 2006, abs. 2009
Toma Alin Daniel, PIPP - Phare UBB, SB, adm. 2006, abs. 2009
Vasile Mirela, PIPP - Phare UBB, NT, adm. 2006, abs. 2009
Ștefan Eduard Gazsi

- inspector școlar pentru minoritatea rromă din județul Mureș
Ce a însemnat pentru mine Universitatea Babeș-Bolyai

din Cluj Napoca?
„Încă țin foarte bine minte discuțiile pe care le aveam în casă

cu soția, pe atunci inspector școlar pentru rromi, în legătură cu
250 Gheorghe SARĂU
înscrierea mea la Universitatea „Babeș - Bolyai” din Cluj Napoca,

la specializarea profesor în învățământul primar și preșcolar cu
componentă pe limba rromani. Toți colegii mei păreau entuziasmați,
bineînțeles și eu, pentru că aveam ocazia să urmăm cursurile și să
obținem diploma de licență și, totodată, cheltuielile ne erau asigurate
dintr-o sursă de finanțare.
Într-un sfârșit, mai mult din convingere decât din necesitate,
am decis să devin student la PIPP - limba rromani. Nu pentru că
acolo aș fi simțit eu că mi-e locul, ci, mai mult, pentru că am crezut
că un absolvent de PIPP - limba rromani are șanse mai mari să-și
găsească un loc de muncă decât un absolvent de la „administrație
publică”, de pildă. Deși administrația publică a avut mereu în mentalul
colectiv o imagine de funcționar public, nu știu câți văd această facultate
ca o cale sigură spre succes - dar voi reveni asupra acestui subiect.
Am reușit ce mi-am propus, devenind astfel student la PIPP -
limba rromani. Încă de la prima participare la cursuri, mi-am dat
seama că am făcut o alegere bună. În timpul cursurilor am realizat,
pur și simplu, că locul meu este acolo, între persoane care vor să fie
în mijlocul elevilor rromi și să sprijine învățământul pentru rromi.
La vremea respectivă, nu știam nimic concret despre
cursurile sau profesorii Facultății de științe ale educației, dar asta
nu m-a împiedicat să privesc această facultate ca pe un fel de
oportunitate, locul unde aș avea șanse reale să mă integrez, ținând
cont de disciplina “limba rromani” și de dorința mea de a înțelege
mai bine lumea în care m-am născut și, totodată, cultura rromă.
Am fost selectat în grupul - țintă și am devenit, în mod
formal, student la PIPP - limba rromani. Unul din primele lucruri pe
care le-am observat încă din timpul selecției a fost că toată lumea e…
amabilă. Poate că nu înseamnă mult pentru unii, dar pentru mine a
fost un semn al intrării într-un spațiu civilizator, după ce - în timpul
primei mele admiteri la o facultate - toți te grăbeau sau se grăbeau să scape
de mine, candidând pe locuri speciale alocate rromilor.
Am păstrat partea cea mai importantă pentru final. Cum
sunt cursurile și profesorii de la PIPP - limba rromani la „Babeș -
Bolyai” din Cluj Napoca? În experiența mea de la „administrație
publică”, profesorii au fost reci și distanți. În schimb, la PIPP - limba
rromani profesorii erau deschiși la întrebări pe marginea
subiectului, deschiși la critici și contraargumente, atât timp cât
erau bine formulate. Seminariile erau locul în care te puteai duela

cu profesorul în argumente, fără să-ți fie frică că te vei trezi cu o notă
mai mică la examen.
Cursurile erau, oarecum, diverse și specifice. O componentă
centrală era studiul limbii rromani, istoria și tradițiile rromilor și
metodica predării acestora. Cele trei discipline m-au atras de la
început, având știință despre cadrele care vor susține aceste cursuri,
prof. univ. dr. Gheorghe Sarău, de la Universitatea din București,
„părintele limbii rromani” și al învățământului pentru rromi din
România, și lector univ. drd. Chiș Olga, de la Universitatea „Babeș -
Bolyai” din Cluj Napoca. Îndrumat de către aceștia, am reușit să am
rezultate foarte bune la examene, dar și datorită faptului că sunt
vorbitor nativ de limbă rromani și provin dintr-o comunitate de rromi.
Urmează întrebarea preferată a părinților, prietenilor și a
cunoștințelor: Ce “ieși” după ce termini PIPP - limba rromani? Există
o glumă: “Ce intră - aia iese!”. Cu alte cuvinte, nu există riscul să
intri „bou” și să ieși „vacă” de la Facultatea de Științe ale Educației.
Rezultatele și succesul tău în calitate de student depind în primul
rând nu de IQ sau de capacitatea de a memora lungi discursuri, ci
de seriozitatea cu care participi în mod activ la cursuri și
seminarii și de modul în care sintetizezi informația.
Mie mi-e clar că această facultate nu e pentru oricine. Absolventul
nu iese pe ușă cu o diplomă pe care scrie un cuvânt, care îi permite
acestuia să ocupe funcția cu același nume dintr-o oarecare
instituție. Nu e ca un joc de lego. Din acest punct de vedere, se
poate spune că „Științe ale Educației” este o facultate deschisă, care
îți permite să-ți modelezi mai departe viitorul, așa cum poți și așa
cum crezi de cuviință. Unii, venind aici, visează să devină învățători,
profesori sau chiar directori. Și cred că fenomenul e general valabil.
Eu am fost conștient încă de la început că modelele specifice
învățământului rrom mă vor ajuta foarte mult și voi putea în acest
domeniu să mă afirm mult mai ușor. Am vrut să știu, să înțeleg mai
multe, și asta pentru dezvoltarea mea personală în primul rând. În
ceea ce privește viitorul, nu pot să fac predicții, dar nici nu îmi fac
griji, pe premisele deja enunțate mai sus. Niciodată nu am regretat
alegerea mea, pe care o privesc ca fiind o alegere sinceră, deși,
practic, mă aflu la a doua facultate. Mă îndoiesc că vreți să fiți ca
persoană de vârstă mijlocie care privește un grup de studenți,
252 Gheorghe SARĂU
spunând cu regret și o urmă de tristețe: “- Și eu mi-am dorit să intru

la facultatea X, dar părinții au vrut să intru dincolo”, și să vă treziți
într-o zi că sunteți angajat într-un domeniu care nu vă atrage. Facultatea
nu e ultimul pas în viață, dar nici ceva pe care să-l lăsați la voia
întâmplării”.
*
Hârțescu Marieta
-profesoară de limba rromani la Bacău

- inspectoare pentru școlarizarea rromilor la ISJ Bacău
“…mi-am împlinit visul de a ști limba “secretă” din familie…”
“Pentru mine, limba rromani a fost, la început, un mod de

exprimare în familie, o limbă vorbită doar de rudele mai vârstnice,
de bunicii tatălui, un cod ”secret” și aparent greu accesibil, pe care
l-am “prins” precum un ucenic… meseria. Mult timp, nu am avut
informații despre faptul că această limbă s-a bucurat de un statut
“titrat”, prin studierea ei la nivel universitar și școlar etc.). Am
încercat să mă dezvolt profesional în domeniul artei, dar gândul meu
a rămas mereu la limba “secretă” vorbită cândva de familia mea.
În anul 2000, aflându-mă în sistemul educațional, am fost
invitată să iau parte la un curs desfășurat la Iași, unde, interesant,
am înțeles că limba rromilor se predă acum în școli, că a avut un
debut frumos, că un om deosebit de la Universitatea din București,
profesorul Gheorghe Sarău, a editat în colaborare cu studenții
dumnealui manuale școlare pentru această limbă, care deja se
studia în școli. La un moment dat, am simțit nevoia să mă implic și
eu în această direcție și am participat la un curs de vară, la
Costinești, unde am învățat și mi-am consolidat cunoștințele mele
empirice de limbă rromani și am intrat în sistemul de învățământ
rrom, așadar, am devenit profesoară de limbă rromani, astfel
ajungând în contact direct și mai strâns cu elevii, părinții și toată
familia extinsă, familii de elevi - atât din mediul rural, cât și din
zona urbană. Repede, am înțeles că acești elevi - copii, adolescenți,
tineri – au, de fapt, nevoie de multă înțelegere, răbdare și consiliere
în tot ceea ce ei vor să facă.
Cu felul meu de a fi, altruist și susținut în acțiuni, am reușit să

am o legătură apropiată cu elevii mei și chiar să simt că am și
rezultate… Între timp, am fost cooptată într-un program de
formare profesională profilat în domeniul limbii rromani, care îmi
dădea posibilitatea să o predau și să mă perfecționez pe parcurs. Și
astfel, în toamna anului 2006, când a debutat programul PHARE
la forma de învățământ la distanță în cadrul Facultății de Psihologie
și Științele Educației, la UBB Cluj Napoca, am depus formularul de
candidatură și am fost admisă.
Experiența mea de studentă la sectia universitară “pedagogia
învățământului primar și preșcolar – cu modul de discipline
opționale și facultative rrome” a fost un lucru extraordinar, în
primul rând, aș zice, Clujul universitar și prestigiul profesorilor
care ne-au format. Era o noutate și pentru dânșii , căci aveau în
față o grupă intact de rromi, veniți din toate zonele țării, de diferite
vârste, cu diferite valori și experiențe de familie și de viață.
Noi eram obișnuiți, în timp, cu mentorul nostru de suflet, dl.
prof. Gheorghe Sarău, ne lăsăm “orientați” mereu, direcționați și
îndrumați, în sensul accesării unor facilități (cazare, masă, bursă,
completarea de documente etc), așadar, îl cunoșteam cu toții și ne-
am bucurat și aici de prezența dânsului în calitate de profesor.
Dar, la Cluj, au existat și alți mentori, cu care luam legătura,
făcându-ne șederea în Cluj cât mai prietenoasă.
Am fost fascinată de panorama Clujului, de arhitectură, de
istoricul și măreția edificiilor, mergeam pe jos pentru a nu pierde
nimic, doream să văd orice amănunt arhitectural, schimbam
impresii în pauzele de curs cu ceilalți colegi despre locurile pe care
le mai putem vizita sau pe care le-au văzut ei înaintea mea. Am
schimbat păreri, opinii și modalități de orientare și de învățare cu
ceilalți colegi din alte zone, am convețuit împreună pe parcursul
celor trei ani, fie la cămin, fie la cursuri, la masă, am colaborat la
îndeplinirea unor teme comune de lucru și am rămas prieteni,
corespondăm și acum, ne sfătuim în diverse situații ivite în
activitatea noastră didactică.
Pe parcursul celor trei ani de facultate, pe lângă cursurile
obișnuite de specialitate, din domeniul psiho-pedagogic, pe care le-
am parcurs fără nicio absență, am avut și ore de limbă rromani…
pentru care, de fapt, veniserăm cu toții la UBB Cluj Napoca. Aici
254 Gheorghe SARĂU
am studiat, cu mai multă aplecare, metodica predării limbii

materne rromani, cu strategii moderne interactive de învățare –
predare, aplicabile la nivelul preșcolar și primar, foarte importante
pentru debutul preșcolar și școlar al copilului mic de etnie rromă,
pentru care – când vine vorba de studiul limbii rromani - familia
are mereu tendința de a spune ”nu trebuie să învețe țigănește, că știe
de acasă” - dar când vine și studiază la școală limba rromani
comună… totul devine diferit.
După terminarea facultății, aproape toți cei treizeci de colegi
am început să ne dăm gradele, eu imediat am dat definitivatul, tot
la UBB Cluj, apoi, paralel, am făcut studii de master și pentru
gradul II, acum fiind înscrisă și la gradul I.
Pentru mine, experiența de la “secția PIPP cu de limba
rromani” de sub cupola UBB Cluj a constituit o pistă importantă
pentru o dezvoltare personală academică, căci am primit calificare
pentru limba rromani, mi-am împlinit visul de a ști limba “secretă”
din familie, posibilitatea de a fi alături de elevii mei pe care îi
prețuiesc foarte mult și pe care acum îi pot educa într-un mod
calificat… E mare lucru pentru etnia rromă să fii la fel cu
majoritarii. Dar aceste programe trebuie multiplicate pentru a se
putea perfecționa mai mulți tineri, deoarece avem nevoie de mai
multe cadre calificate rrome în școli, inclusiv care să predea și
limba lor maternă, vechea și nobila limbă rromani”.
UBB Cluj Napoca – Facultatea de Psihologie și Științele Educației Programul

PHARE - PIPP “pedagogia învățământului primar și preșcolar” cu modul de
discipline facultative și opționale rrome, promoția iunie 2010; studii realizate între
2007-2010, cu durata de 3 ani - absolvenți
Bălan Cristina Orania, PIPP - Phare UBB, BUC, adm. 2007, abs. 2010
Bechi Niculina Ancuţa, PIPP - Phare UBB, BV, adm. 2007, abs. 2010
Bumbaru-Dandeş Raluca, PIPP - Phare UBB, TL, adm. 2007, abs. 2010
Cîrpaci Carmen, PIPP - Phare UBB, CS, adm. 2007, abs. 2010
Constantin Andreea Constanţa, PIPP - Phare UBB, TM, adm. 2007, abs. 2010
Dochin Salvattore Flavius, PIPP - Phare UBB, CS, adm. 2007, abs. 2010
Fogarasi Francisc, PIPP - Phare UBB, SM, adm. 2007, abs. 2010
Lacatos Solomon, PIPP - Phare UBB, SJ, adm. 2007, abs. 2010
Lăcătuş Crăciun Ioan, PIPP - Phare UBB, SJ, adm. 2007, abs. 2010
Melinte (Sbârcea) Elena, PIPP - Phare UBB, VS, adm. 2007, abs. 2010
Nicolae Tiţa Constantina, PIPP - Phare UBB, OT, adm. 2007, abs. 2010
Pîrciu Samy Marius, PIPP - Phare UBB, OT, adm. 2007, abs. 2010
Pop Ioana Mariana, PIPP - Phare UBB, SJ, adm. 2007, abs. 2010
Slate Steluţa, PIPP - Phare UBB, GR, adm. 2007, abs. 2010, șefă promoție
Ştefan Nelu, PIPP - Phare UBB, BT, adm. 2007, abs. 2010
Urdoi Viorel, PIPP - Phare UBB, TR, adm. 2007, abs. 2010
Văduva Mariana Gabriela, PIPP - Phare UBB, TR, adm. 2007, abs. 2010
Varga Alexandru Rudolf, PIPP - Phare UBB, SJ, adm. 2007, abs. 2010
Varga Maria Garofiţa, PIPP - Phare UBB, BN, adm. 2007, abs. 2010
Veres Simona, PIPP - Phare UBB, SM, adm. 2007, abs. 2010
Steluța Slate
- profesoară de limba rromani la Școala Gimnazială nr. 3
Giurgiu
- absolventă, șefa promoţiei 2010, la UBB Cluj Napoca, PIPP
cu discipline opţionale şi facultative rrome
“…pentru mine, limba mea maternă rromani a fost ca o

binecuvântare…”
“Primul meu contact cu limba rromani oficială a fost în anul

2007 la Universitatea Babeș - Bolyai, din Cluj Napoca, la
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educaței, unde, alături de alți
colegi rromi din țară, am fost selecționați într-un proiect Phare,
pentru a fi formați ca învățători în limba maternă rromani. Pentru
mine a fost un șoc, neavând până în acel moment niciun fel de
contact cu învățământul și toate acele informații noi, pe care le
primeam în fiecare zi de curs, pe de-o parte, mă fascinau, dar pe
altă parte mă speriau.
În momentul în care am avut primul curs de limbă rromani
și am primit primul text scris în limba rromani, mi-l amintesc
perfect și acum, ”O manuś thaj le duj piră”, am rămas uimită, ca un
copil de clasa I, căruia i se dă abecedarul în mână și el, sărmanul, nu
cunoaște nici măcar o literă. Mă uitam peste acele litere, care
pentru mine păreau niște hieroglife și încercam să descopăr ceva ce
știam deja, un cuvânt, o sintagmă, care să mă salveze. În acel
moment, cunoașterea limbii rromani de acasă părea că nu mă ajută
cu nimic; mă uitam în jur la colegii mei, unii dintre ei, am aflat
mai târziu, deja predau această limbă și aveau cunoștințe despre
scriere, cel puțin. Atunci a fost și primul meu contact cu domnul
256 Gheorghe SARĂU
profesor Gheorghe Sarău, pe care îl priveam și cu o oarecare teamă,

dar și cu interes, pentru că dânsul era singurul care mă putea
scoate din marea de mistere în care eram prinsă cu voia mea. A și
reușit acest lucru, a izbutit să descifrez acele hieroglife, a reușit să
mă facă să înţeleg textele scrise, a putut să-mi stârnească dorința de
a învăța limba rromani comună, cu scriere oficială, de a preda
această limbă copiilor, viitorul limbii rromani.
În primul semestru de facultate, am învățat foarte multe
despre și în limba rromani, am luat contact și cu istoria și tradițiile
rromilor, cu doamna lector universitar Delia Grigore, care m-a
fascinat cu toate informațiile primite, pe care, într-un fel sau altul,
le știam, dar nu din punct de vedere antropologic. Pe parcursul
primului an de facultate creștea în mine, din zi în zi, dorința de a
preda, de a fi alături de copii, să transmit mai departe ceea ce abea
am învățat; iar în mintea mea, credeam că - așa cum eu îmi doresc
să învăț limba mea maternă - așa și toți ceilalți rromi sunt doritori
de același lucru. M-am pregătit, în primul rând, din punctul de
vedere al cunoștințelor legate de limba rromani, de metodica predării
limbii rromani, am vorbit cu ceilalți colegi rromi care predau deja
această limbă și, în următorul an, în toamnă, m-am înscris la
concursul pentru ocuparea posturilor vacante din învățământul
preuniversitar. Am fost o fericită, am obținut o notă foarte mare,
chiar dacă am concurat doar cu mine, dar eram însă mulțumită,
căci am fost pregătită și am obținut acel post de profesor necalificat
de limba rromani în curs de calificare, cu o notă foarte mare.
În primul an de activitate am lucrat pe un număr de șase ore
pe săptămână, ceea ce însemna că salariul meu nu-mi ajungea nici
măcar pentru transportul de acasă la școală, dar asta nu m-a
impiedicat să merg mai departe, să mă implic și mai mult în școala,
care, în următorii ani, avea să devină pentru mine a doua casă.
În următorul an, cu muncă asiduuă și cu ajutorul colegilor,
am reușit să înființez o catedră de limbă rromani, ceea ce însemna
foarte mult, atât pentru mine, cât și pentru școală, căpătând astfel
șansa de a intra în contact cu fiecare copil din școală, pentru că
asta îmi doream, să cunosc fiecare copil, să îl ajut să își cunoască
limba rromani, să aibă încredere în mine, să îl pot ajuta să meargă
mai departe.
În primii ani de predare a limbii rromani, am învățat că a fi

profesor de limba rromani nu este suficient să te așezi la catedră, să
faci prezența, să îți predai lecția conform planificării şi la pauză… să-
ți iei geanta şi să pleci. Am învățat că a fi profesor înseamnă
implicare, dedicare, dorință de a face bine celor din jur, înseamnă să
fii mamă, unii copii îmi spun ”daj!e” (“mamă!”) sau ”bibi!e” (“tanti!”),
să fii prieten, să fii mediator şcolar, să fii mentor pentru toți acești
copii și părinți, care văd în tine, de multe ori, singurul lor sprijin în
școală și nu numai.
Am continuat să lucrez pe toată perioada facultății, în tot
acest timp cunoștințele mele s-au îmbogățit, dorința mea de a preda
și a face lucruri bune pentru comunitatea mea a crescut cu fiecare
literă învățată, am reușit să termin facultatea aceasta, ca șefă de
promoție, izbutind astfel să-mi îndeplinesc un vis, acela de a fi
absolventă de facultate, devenind astfel un model, în primul rând
pentru copiii mei, pentru familia mea, dar și pentru comunitate.
Dorința mea de a cunoaște şi mai mult şi de a mă perfecționa
și mai bine m-au determinat ca, în următorul an, 2011, să mă înscriu
la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, la secțiile rromani-
română, unde am trăit o serie de experiențe pe care nu le voi uita
niciodată. Aici m-am perfecționat în ceea ce înseamnă limba
rromani, istoria limbii rromani, în celelalte dialecte ale limbii
rromani, aici am învățat despre literatura rromani, despre personalitățile
rrome care au contribuit la dezvoltarea limbii şi culturii rromani.
Am cunoscut oameni deosebiți cu care am colaborat, m-am
implicat în diverse activități lingvistice, lucrarea de licență am
făcut-o în dialectul spoitoresc, vorbit în comunitatea din care ne
vin elevii la Şcoala nr. 3 din Giurgiu, iar pentru mine a fost și este o
continuuă provocare. Am participat la diferite cursuri de formare
unde m-am perfecționat în practica limbii rromani, în traducerea
în şi din limba rromani a diferitelor texte literare și non-literare.
La Facultatea de Limbi și Literaturi Străine am învățat că
limba rromani este un izvor nesecat de cunoștințe și pentru a
deveni un profesor desăvârșit, trebuie să muncești, să cercetezi și să
îți dorești să înveți mai mult, pe zi ce trece. Limba rromani se
dezvoltă în fiecare zi, fiecare dintre noi contribuim la dezvoltarea
acesteia, prin faptul că noi, profesorii și învățătorii care predau în
limba rromani, predăm copiilor limba rromani, limba lor maternă,
258 Gheorghe SARĂU
asta însemnând că acești copii vor conserva limba și o vor

transmite mai departe, la rândul lor.
În anul 2011, am reușit să îmi obțin titularizarea în
învățământ, iar în anul 2014 mi-am obținut și definitivarea în
învățământ, aceste două reușite însemnând foarte mult în
dezvoltarea mea personală și profesională, dându-mi ocazia să-mi
creez o carieră frumoasă cu ajutorul limbii mele materne. Toate
aceste experiențe m-au făcut să îmi doresc să realizez din ce în ce
mai mult, să urc și mai mult în cariera mea de profesor, de dascăl și
să fiu sprijin pentru elevii din comunitatea de unde am plecat și
unde doresc să îmi continui activitatea didactică.
Rezumând, pentru mine, limba mea maternă rromani a fost
ca o binecuvântare, m-a ajutat să îmi împlinesc visul de a termina
o facultate, m-a ajutat să pășesc spre un alt nivel social, reușind să
îmi depășesc condiția, atât a mea, dar și a celor doi băieți ai mei.
Faptul că am avut ocazia să studiez limba rromani la nivel
universitar mi-a dat ocazia să îmi îmbogățesc, în general,
cunoștințele de limbă rromani, dar și de cultură generală, să înțeleg
că rolul nostru este deosebit de important și nobil, astfel încât să
așezăm limba rromani comună acolo unde îi este locul, alături de
celelalte limbi indo-europene oficiale”.
*
Anca Bechi
- prof. de limba rromani la Școala Ormeniș, jud. Brașov
- absolventă a secțiilor rromani – limba latină
Iubesc limba rromani!
“Nu e ţară fără limbă, fără limbă nu-i popor”

(Dumitru Matcovschi)
“Întotdeauna am visat să fiu în fața catedrei, să le vorbesc

copiilor și să-mi aduc contribuția în dezvoltarea lor umană. Chiar
dacă uneori pare de necrezut, visele pot deveni realitate. Așa s-a
întâmplat și în cazul meu, existând susținerea familiei și, mai ales,
cea de îndrumare a unei persoane dragi nouă, prof. Anca Negrea.
Am reușit ca în anul 1997 să fiu admisă la Facultatea de Psihologie
și Ștințele Educației, specializarea Pedagogia Învățământului

Primar și Preșcolar – cu modul rrom, din cadrul Universității Babeș
–Bolyai Cluj Napoca.
Absolvirea acestei facultăți avea să fie un pas important în
evoluția și, bineînțeles, în cariera mea de ”dascăl”. Totodată, în aceea
vreme, am fost încadrată la Școala Gimnazială Ormeniș - Județul
Brașov, în calitate de mediator școlar și, în plus, la cererea scrisă a
părinților, am ajuns să predau trei ore/ săptămână limba rromani la
clasele II, III și IV. Nu că nu aș fi putut preda și la clasele mai mari,
deși existau cereri, dar direcțiunea de atunci nu tare agreea ideea
de studiu al limbii materne rromani. Find vorbitoare nativă,
cunoscând limba pe care o vorbeam acasă cu mama, cu familia
mea, mi-a fost foarte ușor să mă adaptez la limbajul standardizat/
comun, studiat atât în facultate, cât și la Cursurile de vară de
limba rromani, organizate de Ministerul Educației Naționale, prin
dl. Prof. Gheorghe Sarău.
Am început să iubesc această limbă, efectiv să mă îndrăgostesc
de ea. Cred că aceste sentimente le-am transmis și elevilor mei. Nu o
dată mi s-a întâmplat ca discipolii mei, la auzul soneriei, să bată cu
pumnii în bănci și să strige: ”... mai vrem o oră de rromani!...”. Eram
atât de interesată de dezvoltarea mea persoanală în ceea ce
privește studiul limbii rromani, încât studiam și mă documentam
zile și ore în șir. Evoluția mea avea să se reflecte nu peste mult timp
în cunoștințele elevilor.
Odată cu trecerea anilor, aveau să vină generații noi, care
solicitau studiul limbii materne. Comunitatea rromă din Ormeniș
era foarte încântată de acestă oportunitate, situație față de care
direcțiunea nu mai putea aduce piedici, cedând ușor. A fost nevoie
de câțiva ani buni până când studiul limbii a fost introdus la întreg
segmentul de învățământ (clasele I-VIII). Și cu toate acestea, nu mă
simțeam deranjată, deoarece aveam încredere în mine. Știam că studiul
acestei limbi, pe termen lung, va aduce multe satisfacții elevilor,
comunității, dar și școlii. În momentul de față, constat că este atât de
frumos să visezi, să speri, să îți dorești mai mult de la viață, dar toate
acestea pot fi posibile dacă ai încredere în propria persoană.
Și, totuși, mă întreb: ”Ce se întâmplă acolo unde încrederea în
sine, motivația și speranța lipsesc?!”. Este o întrebare retorică, desigur.
260 Gheorghe SARĂU
Cu toții știm că acolo unde sărăcia persistă, în cele mai multe cazuri
domeniul educației nu se află printre prioritățile acelei comunități.
În România, potrivit datelor statistice ale Institului Național
de Statistică, printre altele se arată că doi din zece elevi rromi nu
merg la școală. Din fericire situația locală din Ormeniș nu arată în
acest fel și pot afirma fără nici o rezervă că, odată cu studiul limbii
materne, o mare parte a eleviilor rromi venea cu mai mult drag la
școală. Deși pare de necrezut, am colegi care sunt nemulțumiți de
comportamentul elevilor, situație care nu se reflectă în relația mea
cu aceeași elevi. Bunul simț, respectul și dorința de a studia limba
maternă sunt doar câteva din atitudinile comportamentale ale
elevilor mei, manifestate în relație cu mine.
Facultatea pe care am absolvit-o îmi permitea să fiu cadru
didactic calificat doar la ciclul primar și preșcolar. Această situație
și dorința de a acumula și mai multe cunoștințe în domeniu m-au
determinat să iau o nouă decizie, să mă înscriu la Facultatea de
Limbi și Literaturi Străine, specializarea A. Limba și literatura
rromani și B. Limba și literatura latină, din cadrul Universității
București. Chiar dacă această alegere avea să îmi încarce
programul, mai ales că am optat să continuu să predau copiilor
rromi ormenișeni limba lor maternă, ambiția, perseverența și
dorința de a fi documentată mai bine mă motivau să merg mai
departe. Alături de mine se aflau și familia, rudele și unii prieteni.
Secția de limba și literatura rromani a Universității din
București și-a pus amprenta, contribuind substanțial în evoluția
mea. În tot acest timp, am participat la Olimpiada de Limba și
Creația Literară Rromani, cât și la Concursul de Creatie Literară în
Limba Rromani.
Cu acest prilej, aduc mulțumiri discipolilor mei, care ocupă
pentru al patrulea an consecutiv locuri fruntașe în rândul elevilor
olimpici internaționali. Mulțumirile mele le adresez și domnului
profesor Gheorghe Sarău, care, în relație cu studenții dânsului, nu
este doar un foarte bun profesor, dar și un mentor desăvârșit.
Mulțumirile la adresa d-lui profesor pot continua, deoarece faptul
că astăzi studiem limba rromani în foarte multe școli din România
îl datorăm dânsului. Cred că ar fi nevoie de o listă de mulțumiri și
toată această listă să i se adreseze omului, profesorului, mentorului
Gheorghe Sarău.
În acest an universitar îmi voi susține a doua lucrare de

licență, sub coordonarea d-lui profesor Gheorghe Sarău. Tema
lucrării reprezintă o provocare pentru mine, dar, totodată, vine să
aducă ceva nou comunității rrome din Ormeniș, dar și studiilor cu și
pentru rromii din România. Voi realiza o monografie a comunității
rrome din Ormeniș, scrisă în limba rromani. Îmi permit să țintesc și
mai sus, să gândesc mult mai departe și să visez la materialul scris,
care, într-o zi, poate peste ani, va prinde viață și va fi citită de
consăteni, dar și de iubitori ai cititului.
Premiile, diplomele și trofeele de excelență obținute de a
lungul anilor au venit din partea Ministerului Educației Naționale,
a Consiliului Județean Brașov, a Galei Femeilor Rrome, cât și a
organizațiilor rrome și a unităților școlare unde s-au desfășurat
aceste concursuri și au adus bucurii, împliri, dar și mari satisfacții.
Bucuria și împlinirea profesională vin o dată cu recunoașterea
meritelor și a muncii prestate, în cazul meu, cea de dascăl.
Referitor la evoluția mea, aș mai aduce în discuție
participarea la pregătirea Lotului Olimpic Național, cât și în
diferite comisii de evaluare a Olimpiadei naționale de limba și
literatura rromani. Pe lângă activităţile didactice, școlare și
extrașcolare, am lucrat și în diferite programe ce veneau în
sprijinul educației copiilor rromi, cât și al dezvoltării comunității. În
comunitate sunt un actor important, care caută să acorde sprijin
copiilor din medii defavorizate, drept pentru care sunt apreciată
de către comunitatea rromă din Ormeniș. Satisfacția mea a fost și
mai mare în momentul în care, datorită premiilor oferite școlii
ormenișene de către Ministerul Educației Naționale, premiu ce se
oferă unităților de învățământ cu elevi olimpici internaționali, au
putut avea loc trei ani la rând achiziții propuse de elevii olimpici.
În concluzie, le recomand și îi îndemn pe tinerii rromi să devină
studenți ai d-lui profesor Gheorghe Sarău, doar așa limba va rămâne
o comoară vie în comunitățile cu etnici rromi!”.
b. Cursuri facultative/ opționale de limba rromani

(la Universitatea “Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca)
La stăruința fostului nostru student clujean, Crăciun-Ioan Lăcătuș (asist. cercet.

la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale - ISPMN, Cluj-Napoca
și președinte al Asociației Ortodoxe Social-Misionare - Culturală pentru Rromi ,,Sfântul
262 Gheorghe SARĂU
Moise Arapul”), cu sprijinul deosebit al domnului Bogdan Neagotă (lect. dr. la Facultatea
de Litere, Departamentul de Limbi și Literaturi Clasice - Universitatea “Babeş-Bolyai”) și
al domnului Gheorghe Sarău (prof. univ. dr. la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine,
secția de limba și literatura rromani - Universitatea din București) este introdus, din 10
octombrie 2016, un prim Curs facultativ de limba rromani la Universitatea “Babeş-
Bolyai din Cluj Napoca - Facultatea de Litere, Departamentul de Limbi și Literaturi
Clasice.
La cererea domnului lect. dr. Bogdan Neagotă, domnul prof. dr. Gheorghe
Sarău a stabilit curriculumul și a făcut propunerea ca respectivul curs să fie asigurat de
prof. drd. Ionel Cordovan (de la Școala Gimnazială „Puiu Sever” Ineu, din jud. Bihor),
care să țină, săptămânal, câte 2 ore.
Organizatorii au mers mai departe și au structurat un Centru de Studii Rromani,
ce funcționează, de asemenea, pe lângă Departamentul de Limbi și Literaturi Clasice din
cadrul Facultății de Litere - Universitatea “Babeş-Bolyai, având următoarea organigramă:
Director: lect. dr. Bogdan Neagota (Facultatea de Litere, Departamentul de Limbi și
Literaturi Clasice, Universitatea “Babeş-Bolyai”), Director de onoare: Gheorghe Sarău,
cooptat în 7.11.2016, Consiliul ştiinţific: lect. dr. Bogdan Neagota, lect. dr. Maria Aldea
(Departamentul de Limbă Română și Lingvistică Generală, Facultatea de Litere, UBB),
CS II dr. Ela Cosma (Institutul de Istorie “George Bariţ”, Academia Română, Filiala
Cluj-Napoca), asist. asociat, dr. Sumi Yusuke (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine
secția de limba și literatura rromani – Universitatea din București), asist. cercet. Crăciun-
Ioan Lăcătuș (Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale - ISPMN,
Cluj-Napoca și de la Asociația Ortodoxă Social-Misionare-Culturală pentru Rromi
,,Sfântul Moise Arapul”), prof. gr. I drd. Ionel Cordovan (Școala Gimnazială „Puiu Sever” Ineu,
jud. Bihor), Dr. Gelu Teampău (Orma Sodalitas Anthropologica, Cluj-Napoca).
Mai jos, îi prezentăm pe cursanții care au frecventat, în anul universitar 2016-
2017, Cursul practic de limba rromani, deschis în cadrul Departamentului de Limbi și
Literaturi Clasice/ Centrul de Studii Romani din Facultatea de Litere a Universității “Babeş-
Bolyai”, cu mențiunea că acesta se continuă și în anul universitar 2017/ 2018:
Alicu Laura, Ambrușan Adela, Anghelache Ioana Elena, Apai Emese, Badea Camelia,
Banciu Adrian, Bențe Paula Florina, Blaser Salome, Candoi Petruța Dorina, Cataramă
Diana, Chiriac Liliana, Ciocian Casandra, Columban Alexandra, Copil Cristian, Cordoș
Andra Camelia, Cordovan Noemi, Coroi Alexandrina, Cozanu Adriana, Culiniuc
Cosmina, Dărăban Daniela, Demeter Claudia, Feher Samir Andrei, Filip Mariana,
Gabor Lajos, Gendelon Carmen, Iuonaș Norbert, Jimba Margareta, Lakatus Denisa
Oana, Lăcătuș Crăciun Ioan, Lăcătuș Alexandru, Lăcătuș Casian, Lăcătuș Călin,
Lăcătuș Claudia, Małgorzata Tomaszkiewicz, Mathe Vasile, Micu Ioana, Miron
Adriana, Miron Marius, Molnar Iosif Alin, Neagotă Bogdan, Pascu Iulia, Pădurean
Tiberiu, Păvăluță Mihaela, Rezmuves Elisei, Rostas Eduard Iasmin, Rostas Iudita
Grațiela, Rostas Mariana, Roșca-Dromereschi Iulia, Roxin Daniela, Sabău Anca
Mihaela, Siminic Sergiu, Siminic Tudor, Stan Salomica, Sztoika Lavinia Cristina, Tala
Ioan Florin, Teampău Gelu, Toma Daniela Teodora, Tonț Florina Daniela, Wilson Hunter.
2. UNIVERSITATEA DIN BAIA MARE -- CURSURI FACULTATIVE/

OPȚIONALE DE LIMBA RROMANI
La inițiativa președintelui Fundației “Chakra” (cu sediul în Tg. Mureș), dl.

Cristian Eparu, cu concursul Facultății de Litere a Universității din Baia Mare și cu
sprijinul d-lui prof. univ. dr. Gheorghe Sarău și a d-nei prof. Loredana Mihaly, s-a derulat
pe durata semestrului II al anului universitar 2010-2011, Cursul opţional de limba
rromani, destinat – cu precădere – studenților Facultăţii de Litere a Universităţii din Baia
Mare. Cursul final de evaluare a fost ținut în data de 7 iunie 2011 de către prof. univ. dr.
Gheorghe Sarău.
3.UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” DIN TÂRGU MUREŞ - CURSURI

FACULTATIVE/ OPȚIONALE DE LIMBA RROMANI
Tot la inițiativa lui Cristian Eparu, președintele Fundației “Chakra” cu sediul în

Tg. Mureș, este deschis Cursul opţional de limba rromani pentru studenții și masteranzii
de la diferite facultăți ale Universităţii Petru Maior din Târgu Mureş, cu începere din sem.
al II-lea al anului universitar 2013/ 2014. Titularul cursului a fost prof. univ. dr.
Gheorghe Sarău, ajutat de o serie de doctoranzi, profesori și studenți, ca: Yusuke Sumi
(drd.), Ionel Cordovan (drd.), Gheorghe Cinca (prof.), Daniel Petrilă (stud.).
Responsabil – organizator a fost Gazsi Ștefan - inspector pentru rromi la ISJ Mureș.
În sem. II al anului univ. 2013/ 2014, între cursanţi s-au numărat: Aron Bianca
Alina - UPM – CRP; Ciocan Maria Andreea - Med. gen., an. I, Csurkuj Tibor - UPM -
Științe și Litere, Kozi Lucian - UPM, an I, comunicare, Sukó Sarolta – UPM - an III,
Drept, Ștefan E. Herchi - UPM – TCM, an I, Lazăr Albert Marius – masterand UPM, dar
au luat parte și o serie de audienți: Kovács Esztera - Lic. Pedagogic Tg. Mureş - cl. a XI-
a; Moldovan Alex, prof. Șc. Gimn. Tg. Mureş, Kozi Andreea – absolventă, Grama Dorin
– student; Lacătuș Cassian - profesor rromani, Almansa Calzado Luis Ramon, UPM –
SM ș.a. Cursul a continuat și în anul universitar 2014-2015, profesorii de bază fiind
Yusuke Sumi (drd.), Ionel Cordovan (drd.), Gheorghe Cinca (prof.).
Merită arătat că acest curs a fost continuat și în anul universitar 2015/ 2016, dar
cu oarecare dificultăți, care aveau la bază imposibilitatea organizatorilor de a asigura
cheltuielile de transport ale formatorilor, care, și așa, se angajaseră să țină orele gratuit.
C. ALTE INIȚIATIVE PRIVIND PREGĂTIREA DE CADRE DIDACTICE

RROME
1. Cursurile intensive și școli de vară de limba și metodica predării

limbii rromani (1999-2017, 37 de ediții)
2. Programul PIR (“Programul pentru Învățământ Rural”, 2005-2008)
3. Achiziții colaterale, dar foarte valoroase pentru cauza limbii
rromani:
a. alți colaboratori valoroși
b. inspectori pentru școlarizarea rromilor
264 Gheorghe SARĂU
c. mediatori școlari rromi
1. Cursuri intensive și școli de vară de limba și metodica predării limbii

rromani (1999-2017, 37 de ediții)
Coordonatorul secției de limba și literatura rromani din cadrul Facultății de Limbi

și Literaturi Străine din Universitatea din București, dl. Gheorghe Sarău, sprijină
inițiativele Ministerului Educației Naționale de pregătire a potenţialilor profesori de limba
și istoria rromilor, a învățătorilor și educatorilor care să predea limba rromani/ în limba
rromani, întreprinse, de altfel, tot la inițiativa sa, grație celeilalte poziții avute în Direcția
Minorități din respectivul minister. Se știe că Ministerul Educației Naționale structurase,
cu începere din anul 1990, două dintre ţintele sale strategice eficiente ce aveau să fie
dezvoltate mai târziu: germenii unei infrastructuri umane rrome - prin cooptarea elevilor
rromi pentru a se forma ca învăţători - şi debutul predării limbii rromani la cele trei licee
cu profil pedagogic (din oraşele: Bucureşti, Bacău, Târgu Mureş), anume, câte 3 ore
săptămânale. Ulterior, în perioada 1991-1994, Ministerul a trasat alte două ţinte
strategice: 1. extinderea predării limbii materne rromani (câte 4 ore săptămânale, la
cererea elevilor rromi şi a părinţilor rromi) la clasele I – a XII-a (elaborându-se primele
instrumente şcolare de lucru - programele şi manuale şcolare - de către profesorul
metodist Gheorghe Sarău), 2. cooptarea primilor profesori necalificaţi din rândul
etnicilor rromi (absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat) pentru a preda cele 3-4 ore
săptămânale suplimentare de limba maternă rromani la nivelul claselor I-IV. Aceste cadre
didactice constituiau și constituie, în comunităţile lor, pentru copiii şi tinerii rromi,
modele de urmat, iar prezenţa unui cadru didactic rrom în şcoală reprezintă un câştig,
deopotrivă, pentru şcoală, dar, mai ales, pentru elevii şi pentru părinţii rromi, care văd, în
acest fel, nuanţată oferta educaţională şi din perspectiva specificului rrom.
Pe de altă parte, în şcoli, începând din anul şcolar 1992/1993 şi până în anul
şcolar 1998/1999, se dorea, la nivel local, extinderea studierii limbii materne rromani,
astfel încât şcolile se aflau în imposibilitatea de a asigura cadrele didactice necesare. Din
aceste raţiuni, Ministerul - în baza proiectelor gândite de Gheorghe Sarău - trece la
structurarea unui program de formare a profesorilor de limba şi literatura rromani,
prin cooptarea şi “pre”- formarea potenţialelor cadre didactice rrome din rândul
absolvenţilor de liceu cu diplomă de bacalaureat, prin cursuri intensive de vară, cu
durata de 2-4 săptămâni, în scopul avizării lor din perspectiva metodico - didactică şi de
specialitate (limba rromani comună), spre a funcţiona, ca profesori de limba maternă
rromani în învăţământ (în primă fază ca “necalificaţi”, căci, odată cu încadrarea lor în
învăţământ, în luna octombrie a fiecărui an, aceştia aveau să fie direcţionaţi spre formele
de învăţământ deschis la distanţă în vederea completării studiilor universitare în profilul
limbii rromani).
Într-o fază preliminară, Direcţia Generală Învăţământ pentru Minorităţi Naţionale
(prin inspectorul Gheorghe Sarău) şi FSD Bucureşti (prin responsabila pentru programele
privind şcolarizarea rromilor, Simona Botea) au organizat, la Predeal (Hotel Orizont),
între 29 mai - 1 iunie 1999, primul seminar naţional de identificare a cadrelor didactice
rrome şi de motivare a acestora de a sprijini învăţământul pentru rromi. Pe lângă
absolvenţii rromi ai Şcolilor Normale, au participat şi cadre didactice rrome existente în

sistemul educaţional înainte de anul 1990 (Mitrică Biră, Ioan Rădulescu, Ștefana Fieraru,
Ina Radu șa.). Cei mai mulţi aveau să ia parte, între 19 iulie-10 august 1999, la prima
Şcoală de vară de limba şi metodica predării limbii rromani, desfășurată la Satu Mare, cu
sprijin financiar primit de la DPMN (Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor
Naţionale) - Guvern (cazare şi masă) şi de la FSD Bucureşti (remunerarea profesorilor),
pentru 60 de cursanţi, care, în general, erau absolvenţi rromi de liceu cu diplomă de
bacalaureat, ce aveau să fie cooptaţi, după absolvirea şcolii de vară, din septembrie 1999,
să lucreze în învăţământ, ca profesori necalificaţi de limba maternă rromani.
S-au creat, astfel, premisele programului de pregătire a viitoarelor cadre didactice
de limbă rromani prin cursuri de vară. După modelul cursurilor de vară de limba şi
metodica predării limbii rromani, derulate pentru prima dată în vara anului 1999, au fost
organizate cursuri similare în verile anilor 2000, 2001, 2002 (două şcoli), 2003, 2004 şi
2005, 2006 (două şcoli), pentru câte un contingent anual de 40 - 60 de cursanţi rromi şi
nerromi (o cincime sunt şi nerromi, adică români şi maghiari), cu concursul D.G.Î.L.M.
din MEN, al partenerilor finanţatori - ediţia 2000 (MEN, Romani CRISS şi Ambasadele
Franţei şi Angliei la Bucureşti), iar ediţiile 2001-2009 și 2011–2013 - de către UNICEF.
În luna septembrie a anului 2002, MEN a organizat, la Brăila, cu finanţarea acordată de
Reprezentanţa UNICEF în România, un curs similar pentru pregătirea profesorilor rromi
(calificaţi şi necalificaţi) de istoria şi tradiţiile rromilor (care se predă în regim de câte o
oră, la clasele a VI-a şi a VII-a). În vara anului 2010, cursurile de vară s-au derulat la
Oradea, având mai mult un caracter regional. Dar, este important de notat că, tot timpul,
din 1999 și până în prezent, acestor cursuri de vară li s-au adăugat și alte stagii intensive
de limba rromani, după cum se poate vedea din lista de mai jos. La aceste cursuri și stagii,
membrii secției de limba și literatura rromani a Universității din București au fost cei care
au asigurat predarea limbii rromani, a metodicii predării acesteia, a cutumelor rrome, a
elementelor de istoria rromilor, a celor de cultură veche indiană etc., anume: Gheorghe
Sarău, Delia Grigore, Lavinia Pencea, Julieta Moleanu, dar – de fiecare dată – corpul de
profesori – formatori a fost “primenit” cu studenți ori cu absolvenți care au predat limba
rromani, ca, de ex.: Camelia Stănescu, Salomeea Romanescu, Olga Markus, Isabela
Bănică, Mirena Cionca, Ionel Cordovan, Amalia Chirtoc, Florin Fleican, Rebeica Bălan,
Mihaela Stan, Corina Sandu, Daniel Petrilă, Yusuke Sumi.
Din păcate, începând cu vara anului 2014, cursurile nu au mai fost finanțate de
Reprezentanța UNICEF în România, ceea ce a dus la testarea unei noi variante de
desfășurare a acestora (prin contribuția proprie a cursanților și a formatorilor pentru
acoperirea cheltuielilor de masă și de cazare în spațiile internatelor școlare, respectiv,
obținerea de săli de clasă gratuite de la unitățile școlare partenere (v. ediția a XXX-a a
cursurilor de vară desfășurate la Colegiul Tehnic ”Transilvania” din Oradea, pentru 90 de
cursanți (St. I: 29 iunie-6 iulie 2014 şi St. II: 6-11 iulie 2014), în cadrul parteneriatului
dintre MEN – Direcţia Minorităţi, ISJ Bihor - CCD Bihor, Secţia de limba rromani a
Universităţii din Bucureşti și gazda cursurilor - Colegiul Tehnic ”Transilvania” din
Oradea. Cursurile au fost ţinute de: prof. univ. dr. Gheorghe Sarău, prof. metod. drd.
Ionel Cordovan, drd. Yusuke Sumi şi stud. Daniel Petrilă.
Edițiile a XXXI-a și a XXXVII-a s-au desfășurat pe parcursul anilor 2015-2017.
Dintre cei peste 1500 de cursanţi formaţi între 1999-2017, cca 400-450 funcţioneză în
266 Gheorghe SARĂU
permanenţă în învăţământ ca profesori de limba şi istoria rromilor, ca educatori şi

învăţători, directori de şcoli, inspectori pentru rromi, ca mediatori şcolari, experţi
educaţionali etc.
Cursurile de vară şi cursurile intensive de limba şi metodica predării limbii
rromani, desfăşurate între 1999-2017
1999: - ediția I (Satu Mare,19.07 – 9.08.1999)

2000: 2000a - ediția a II-a (Călimănești, între 31.07 – 16.08.2000); 2000b - ediția a III-a
(Sinaia, 23 – 30.07. 2000, organizat de CEDU 2000+ și MEN)
2001: 2001a - ediția a IV-a (Călimănești,între 1 – 21.08.2001); 2001b - ediția a V-a
(Agafton, 8-12.09.2001, 6 zile, organizat de CNC și MEN)
2002: 2002a - ediția a VI-a (Lacul Sărat, între 2-19.07.2002); 2002b - ediția a VII-a
(Brăila, între 1-15.09. 2002, profilate preponderant pe istoria și tradițiile rromilor, dar și
pe limba rromani)
2003 - ediția a VIII-a (Sânmartin, Bihor, între 1-21.07. 2003)
2004 - ediția a IX-a (Năvodari, 27.06. - 18.07.2004)
2005 - ediția a X-a (Costineşti, 24.07 -16.08.2005)
2006: 2006a - ediția a XI-a (Costineşti, 20.07-3.08.2006); 2006b - ediția a XII-a
(Costineşti 1-15.09.2006)
2007: 2007a - ediția a XIII-a (Costineşti, 01 – 22.07. 2007) ; 2007 b - ediția a XIV-a
(Poiana Pinului, jud. Buzău, 28.08-3.09.2007) ; 2007c - ediția a XV-a (Costineşti, 4 -
11.09. 2007); 2007 d - ediția a XVI-a (Universitatea Constanţa 01-07.08.2007); 2007e -
ediția a XVII-a (Satu Mare, 20-26.08.2007); 2007f - ediția a XVIII-a (Poiana Pinului -
Buzău, 29.08 - 04.09.2007); 2007g - ediția a XIX-a (Costinești, 04-11.09.2007)
2008: 2008a - ediția a XX-a (Costinești, 21.07-11.08. 2008); 2008b - ediția a XXI-a
(Costinești, 28.08-04.09.2008); 2008c - ediția a XXII-a (Olănești, 25-29.10.2008);
2008d - ediția a XXIII-a (Olănești, 25.10-29.10.2008)
2009 - ediția a XXIV-a (Costinești, 2-23.08.2009)
2010 - ediția a XXV-a (Oradea, 16.08- 03.09.2010)
2011: 2011a - ediția a XXVI-a (Costinești, 26.06 - 17.07.2011); 2011b ediția a XXVII-a
(Sighişoara, 15-18.08.2011, organizator: “Divers” Tg. Mureş)
2012 - ediția a XXVIII-a (Costineşti, 12.08-02.09.2012)
2013 - ediția a XXIX-a (Costineşti, 13-27.08.2013)
2014 - ediția a XXX-a (Oradea: St. I: 29.06 – 05.07. 2014 și St. II: 6.07 – 11.07. 2014)
2015 - ediția a XXXI-a (Costinești, 23 – 30 iunie 2015)
2015 - ediția a XXXII-a (Costinești, 22 august – 1 septembrie 2015)
2016 - ediția a XXXIII-a (Târgu Mureş, 29 iulie-10 august 2016)
2016 - ediția a XXXIV-a (Costinești, 21 august – 8 septembrie 2016)
2016 - ediția a XXXV-a (Sinaia, 24 august – 28 noiembrie 2016)
2017 - ediția a XXXVI-a (Costinești, 22 august – 3 septembrie 2017)
2017 - ediția a XXXVII-a (Sinaia, 29 octombrie – 4 noiembrie 2017)
Tache Lepădatu
-profesor de limba rromani la Colegiul Național “Viilor” din
București
“…i-am zis familiei că eu vreau să lucrez în învățământ".
“/…/ Dar, dragilor, să vă spun și eu Cum am devenit profesor

de limba rromani? În 1989, a venit Revoluția și, asemenea
milioanelor de oameni din țară, m-am bucurat că am scăpat de
comunism și că pășim pe drumul democrației. N-aveam de unde să
știu eu atunci că tăvălugul reformelor democratice mă va duce în
situația de a rămâne fără loc de muncă. Trebuie să precizez că
lucram, atât eu cât și soția, ca economiști la o Asociație Economică
de Stat, ce avea ca obiect de activitatea producerea și vânzarea de
legume. Câștigam bine și eram mulțumiți cu munca noastră. Dar
asta, până într-o zi, când conducerea ne-a anunțat că asociația se
va desființa, întrucât proprietarii și-au revendicat pământurile.
Iată contextul în care ne-am deplasat la București, unde aveam
fetele: cea mare, care abia terminase facultatea, era angajată, o
altă fiică, mijlocia deci, era studentă în anul I, iar fata cea mică,
mezina, abia terminase liceul și își petrecea vacanța alături de
surorile ei.
Am ajuns la București, am povestit fetelor ce e cu noi, apoi,
împreună, ne-am încălzit de ideea că vom depăși impasul. Soluția
aleasă era să rămânem în București, iar eu să umblu în căutarea
unui loc de muncă. În momentul în care îl voi găsi, cu siguranță că
optimismul în familie va reveni. Zis și făcut! Și iată-mă cum, în vara
anului 2002, umblam prin București, ca să-mi găsesc de muncă. Pe
unde mergeam, pe unde mă întorceam tot cu mâna goală veneam,
n-aveam niciun lipici! La un moment dat, sătul de umblat pe la fel
de fel de întreprinderi și, fără nicio izbândă, i-am zis familiei că eu
vreau să lucrez în învățământ. "Așa că lăsați-mă în pace, căci îmi voi
găsi eu binele capului meu" - le-am zis. Văzându-mă supărat, m-au
lăsat în apele mele și nu m-au mai deranjat cu nimic.
268 Gheorghe SARĂU
A doua zi am ținut drumul la ISMB. Cum am intrat în

clădire am dat de secretariat. Spun doamnei care m-a întrebat ce
caut, faptul că vreau să lucrez în învățământ. Doamna mi-a
recomandat să intru în biroul din stânga. Nu cunoșteam pe nimeni,
așa că am spus tuturor cu voce tare că vreau să lucrez în
învățământ. Mă gândeam că cineva îmi va răspunde și, în logica
mea, însemna că acea persoană se ocupă cu angajările. Am fost
întrebat de studii, de meserie, de familie și i-am răspuns. La sfârșit,
după ce s-a uitat și la tenul meu, mi-a zis să vin a doua zi și să iau
legătura cu doamna Delia Grigore, să-i povestesc situația mea și
dânsa mă va ajuta. Așa am făcut, numai că doamna nu venise. Am
ieșit din birou și, supărat, am pus capul în pământ și am început să
bombănesc în legea mea, probabil că-mi blestemam soarta. În fine,
ridic capul din pământ și, cum eram eu poziționat, privirea mi-a
căzut pe un domn înalt, solid, mai brunet ca mine, îmbrăcat într-o
cămașa scurtă, de culoare violet, la care purta cravată. Privirea
mea s-a intersectat cu a lui; probabil că mă văzuse de unde am ieșit
eu cu capul plecat și bombănind; o idee în privința stării mele
sufletești, cu siguaranță că-și făcuse el, pentru că m-a chemat la
dânsul și mă întrebă cu zâmbet încurajator:
– Ce-i cu dumneata pe aici, de ce ești supărat?
– Vreau să mă angajez, căci uite am rămas fără servici.
– Păi cum asta?
Și am început a-i povesti situația mea, într-un cuvânt l-am
făcut să știe ce am fost și ce am ajuns și că doresc să lucrez în
învățamânt.
– N-ai vrea să predai limba rromani? Știi să vorbești limba rromani?
– Adică limba țigănească? - întrebai eu, ca să fiu mai sigur
despre ce este vorba.
– Da! - veni răspunsul. Dar știi să vorbești țigănește, ia zi-mi
ceva pe țigănește!
– So keres? (Ce faci?), am întrebat eu în limba rromani.
– După cum pronunți, se vede că știi să vorbești. Dar știi să
scrii în alfabetul standard al limbii rromani?
– Nu știu! - am dat eu un răspuns timid și rușinat de neștiința
mea.
– Unde locuiești, de unde ești?
– De fel sunt din Brăiala, dar acum m-am mutat în București

și locuiesc cu soția la una din fetele mele.
Mă gândeam că dacă i-am spus că nu cunosc alfabetul
standard al limbii rromani, îmi va spune că am dat-o în bară. Dar
n-a fost să fie așa. Parcă îl văd cum scoate un carnețel, desprinde
din el o foaie, scrie pe ea ceva și îmi spune:
– Mâine, la Brăila, în stațiunea "Lacu Sărat", domnul profesor
Gheorghe Sarău începe cursurile de limba rromani. Nu știu cum
faci, ai destul timp să te pregătești de drum și să fii mâine la ora 8 la
Brăila, dacă îți dorești. Ajungi acolo, te prezenți la domnul Sarău și
îi dai acest bilet din partea mea. Sunt inspectorul Ion Ionel.
Atât de emoționat am fost, că am simțit că-mi vine să plâng;
țin minte că mă luptam să mă abțin și așa se face că ne-am despărțit,
fără a-i adresa un cuvânt de mulțumire. Dar am făcut un gest din
corp, o plecăciune, care a însemnat mai mult decât mii de cuvinte
de mulțumire. A simțit starea mea și a strigat după mine:
– Vezi că i-am scris că i-am trimis cel mai bun elev!
– Așa să fie! - am răspuns eu, ținând drumul întins către casă,
pentru a le anunța vestea cea bună.
În fine, a doua zi, înainte de ora 8, eram la Brăila la
stațiunea "Lacu Sărat". Repede l-am întâlnit pe domnul profesor
Gheorghe Sarău, i-am prezentat biletul și, fără s-o mai lungesc, până
la începrea cursurilor eram cazat și cu toate formalitățile făcute.
După o lună de zile am terminat cursurile, ce-i drept cu
adevărat intensive: dimineața - cursuri de limba rromani, după
amiaza - cursuri de pedagogie și de istoria rromilor, plus ore de
socializare programate din timp pe zile și pe ore. N-am fost eu cel
mai bun elev, dar m-am numărat printre primii, fapt care l-a
bucurat tare mult pe domnul inspector Ion Ionel, prezent și dânsul
la festivitățile de închidere ale cursului. I se citea pe față bucuria că
m-a scos din deznădejdea ce mă cuprinsese și că mă înscrisese pe un
drum al speranței de mai bine și așa a fost!
A doua zi, dimineața, eram toți cu bagajele făcute, pregătiți
de plecare spre casă. Domnul profesor Gheorghe Sarău, împreună cu
tot staful său de profesori, a ținut să-și ia la revedere de la noi,
neuitănd să ne amintească că peste 3 zile trebuie să fim cu toți
prezenți la București pentru a susține examenul de admitere la
270 Gheorghe SARĂU
Institutul pe Psiho-pedagogie "CREDIS" - direcția de studii limba

rromani. Așa s-a și întâmplat și, în toamna anului 2002, eram deja
student în anul I.
Dată fiind condiția mea, anume, faptul că aveam o familie de
întreținut, l-am întrebat pe domnul profesor dacă pot să predau
limba rromani la școală, asigurându-l că nu-mi voi neglija
pregătirea și că-mi voi lua toate examenele. Răspunsul a fost
afirmativ. Am și luat legătura cu domnul inspector Ion Ionel și
începutul anului școlar 2002-2003 m-a prins ca profesor de limba
rromani la Școala Gimnazială din Ștefăneștii de Sus, județul Ilfov.
Am avut emoții, dar nu mi-a fost teamă că nu voi reuși să-mi duc
sarcinile la îndeplinire, pentru că am predat elevilor exact după
metoada în care nouă (mie și colegilor mei) domnul profesor ne-a
predat la cursuri. Am predat la această școală 3 ani, și prima mea
performanță a fost calificarea cu 2 elavi la faza națională a
Olimpiadei de limba rromani maternă, iar unul din ei, o fetiță a
obținut o mențiune.
După primul an de la CREDIS, având toate examenele
trecute, i-am spus domnului profesor Gheorghe Sarău că vreau să
urmez, în paralel, și Facultatea de Limbi Străine, căci îmi doream
tare mult să învăț limba hindi. "Știu că poți, du-te și te înscrie la
examen și la anul să-mi fii student la "Pitar Moș"!" - m-a încurajat
domnul profesor.
M-am înscris, toată vara am învățat gramatica limbii
române, căci nu mă măi întâlnisem cu ea din perioada gimnazială a
școlii generale, după 35 de ani. În august m-am prezentat la
examen și l-am trecut cu medie de "buget". Reușita mi se datorează
foarte mult pregătirii la cursurile de limba rromani de la Brăila și
pregătirii din anul I de la cursurile de Institutori CREDIS, unde
studiul s-a făcut pe metoda gramaticii comparate română -
rromani. Însușirea alfabetului standard al limbii romani și a
chestiunilor gramaticale mi-au permis ca la examenul scris de
limba rromani să rezolv toate subiectele și să fac o lucrare care să
n-aibă nicio greșeală, una, măcar!
Și uite cum, în toamna anului 2004, mă prezint la "Pitar
Moș", la catedra de limba rromani a domnului profesor Gheorghe
Sarău, ca student în anul I, la secțiiile Spaniolă – Hindi/ Rromani

din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine.
Din toamna anului 2005, m-am mutat ca profesor de
rromani în București, la Colegiul Economic "Viilor". Două motive
au fost detrminante în această decizie: primul - să scap de navetă și
al doilea - programul de la noua școală să îmi permită să-mi pun de
acord orarul cu cel al cursurilor de la faculatate.
Odată rezolvate aceste probleme, mi-a fost la îndemână să țin
pasul pe cele două fronturi: școală și cursuri la facultate și, uite așa,
printr-un efort continuu și planificat, am reușit să-mi obțin diploma
de institutor – limba rromani în vara anului 2006. Un an mai
târziu, în vara anului 2007, am terminat și cursurile Facultății de
Limbi și Literaturi Străine, pe care le-am finalizat cu examen de
licență în februarie 2010.
În toamna anului 2010, la sugestia doamnei profesoare Delia
Grigore, m-am înscris, tot la Facultatea de Limbi și Literaturi
Străine, la masteratul în “Traducerea textului literar
contemporan”, pe care l-am absolvit cu diplomă de "Master" în vara
anului 2012, între alții, avându-i profesori și pe cei de la secția de
rromani - pe doamna Delia Grigore și pe domnul Gheorghe Sarău.
Se vede, nu doar o lună - cât au durat cursurile de vară de la
Lacul Sărat - m-am aflat sub îndrumarea și povața domnului
profesor universitar Gheorghe Sarău, ci aveam să rămân… încă 10
ani - răstimp în care am absolvit Institul de Psiho-pedagogagie
"CREDIS", Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția Spaniolă
– Hindi - rromani, Masterat în Traducerea Textului Literar
Contemporan - și, sper, să mai rămân încă mulți ani, câți mi-or fi dați
să mai trăiesc; în privința domnului profesor nu-mi fac probleme,
pentru că este mai tânăr decăt decât mine, iar eu, fiind mai în
vârstă, cred că merit înaintea domniei sale dreptul la veșnicie!
Așadar, 10 ani de studiu al limbii rromani, timp în care mi-
am clarificat multe întrebări în legătură cu rromii și limba rromani
/…/ Dar, iată că, în anul 2013, aceeași doamnă profesoară, Delia
Grigore, m-a sfătuit să mă prezint la examen la Școala Doctorală, și
așa am devenit student doctorand al Școlii Doctorale "Studii
Literare și Culturale", din cadrul Facultății bucureștene de Limbi și
Lteraturi Străine, cu speranța să-mi susțin și teza într-o bună zi.
272 Gheorghe SARĂU
Dar, între timp, iată-mă și în anul 2017! Este primul meu an

de pensionar, postură ce-mi permite să fac un scurt bilanț al
realizărilor mele ca profesor de limba rromani, în afara studiilor
efectuate și menționate anterior. Dar despre asta vă voi vorbi altă
dată, căci... m-au rechemat la catedră să mai ajut puțin...”.
*
Cinca Gheorghe
- pensionar, fost profesor de rromani în județul Mureș

- traducător din/ în limba rromani (română, maghiară)
Ce am învățat la cursurile de vară de limba rromani?
“Sunt Cinca Gheorghe, domiciliat în comuna Batoș, satul

Goreni, din județul Mureș, sunt unul din “pionerii” - cadre didactice
de limba rromani, care am predat limba rromani, în perioada 15
sept.1999 - 1 sept.2017, în școli din județul Mureș.
Studiul limbii rromani m-a ajutat să nu mǎ simt discriminat
fațǎ de majoritari, sǎ fiu eu ȋnsumi, pentru cǎ Dumnezeu a fǎcut
oameni, nu nații. Tot timpul le-am explicat elevilor mei cǎ prietenii
ni-i alegem noi, dar părinții ne sunt dați de Dumnezeu.
Dar, să vă dezvălui, totuși, Ce am învățat la cursurile de vară
de limba rromani? Exact de la domnul profesor Gheorghe Sarău.
Exigența
La cursurile de vară de limba rromani și, în general, la
stagiile de formare de limba rromani am învățat cǎ dacǎ ești
exigent nu ȋnseamnǎ că ești rǎu. Domnul profesor Sarău era, se
spunea, foarte exigent, dar cu inimǎ mare, cǎuta sǎ ne ajute pe
fiecare în rezolvarea diferitelor probleme.
Punctualitatea
La cursurile de varǎ, dupǎ program, mai mergeam seara la
câte ,,una micǎ”, indiferent cum se terminau aceste ieșiri, dar a
doua zi dimineața, la orele fixate pentru cursuri, domnul profesor
Sarău era deja ȋn sala de cursuri, mai ȋnainte cu 5-10 minute și fǎcea
prezența la ora fixatǎ. Mai erau colegi dupǎ care domnul profesor
trimitea pe cineva ca sa-i cheme la ore, rugând să li se spunnă că
“Dacă noaptea ești leu, a doua zi trebuie să fii cal și să tragi”.
Respectul
Atȃt la cursurile de vară și la stagiile de formare dedicate

studiului limbii rromani, cȃt și la facultate eram respectați de
domnul profesor Gheorghe Sarău indiferent de sex, de religie sau de
mediul de proveniențǎ. Ȋn fața dumnealui toți am fost egali,
îndemnându-ne și pe noi: “Respectați-vǎ pe voi, ca să fiți respectați!”.
Adaptarea
Tot la cursurile de vară și la toate stagiile de pregătire de
limba rromani sau, în general, care priveau educația rromilor, dar
și pe vremea cât am fost student la distanță la CREDIS –
Universitatea din București, am ȋnvǎțat sǎ mǎ adaptez la situația
concretǎ din teren, sǎ nu mǎ mândresc și “Te na tasavav le
manuśen” („Să nu-i plictisesc pe oameni”), sǎ-i las și pe alții sǎ
vorbeascǎ, să-și spună părerea, iar dacă abordez pe cineva să-mi aleg
momentul potrivit și să fiu precis și concis.
Integrarea
Nu pot uita cum la cursurile de vară de limba rromani și în
perioada studenției, domnul profesor Gheorghe Sarău ne spunea să
fim respectuoși atunci când vom merge ca profesori debutanți în
școli, sǎ încercăm sǎ ne integrăm ȋn colectivul de cadre didactice,
păstrându-ne, totodată, verticalitatea, să fim profesioniști, oameni
de încredere, dedicați muncii, să evităm să fim victimele bârfei și ai
altor scenarii nepotrivite.
Dragoste față de studiul limbii materne rromani
Îmi place foarte mult sǎ studiez continuu limba maternǎ
rromani, plăcerea dobȃnditǎ ȋn cadrul cursurilor de formare în
domeniul limbii rromani si pe vremea facultǎții. Am colecționat
toate dicționarele de limba rromani, m-am dedicat traducerii și am
dobândit atestatul oficial de traducǎtor.
Prin urmare, mulțumesc bunului Dumnezeu pentru lucrurile
bune primite și prin mijlocirea domnului profesor Gheorghe Sarău,
pentru lumina primitǎ de noi. Eu mǎ consider un norocos, pentru cǎ
am respectat cu sfințenie limba rromani, că am înnobilat-o prin
învățarea și cultivarea limbii comune rromani, a limbii literare,
fapt care mi-a permis să pot traduce în și din limba rromani,
romȃnǎ, maghiarǎ.
Prin respectarea principiilor de mai sus, studiul și cultivarea
limbii rromani au schimbat și vor schimba multe vieți, iar noi
suntem responsabili cu promovarea acesteia, mai cu seamă, după
274 Gheorghe SARĂU
încheierea studiilor universitare. Sǎ nu uităm cǎ suntem rromi și că

avem datoria sacrǎ de a o promova ȋn orice condiții, căci este vai și
amar de seminția care nu-și cunoaște, nu-și învață și nu-și duce mai
departe istoria și limba sa maternă!”.
*
Nicolae Pandelică,
- profesor de limba rromani în județul Dolj
- autor de povestiri în limba rromani și de manuale
“Cursurile de vară de limba rromani mi-au schimbat viața,

deschizându-mi calea spre activitatea didactică.”
“Când eram copil, în primele clase de școală, după ce

învățasem să scriu, mă gândeam cum s-ar scrie în limba rromani și,
de multe ori, scriam cu degetul în aer cuvinte rrome, că să ajung
acum… să fiu profesor de limba rromani! Prima dată când am auzit
de limba rromani că e obiect de studiu a fost în vara anului 2000,
de la un prieten care se pregătea pentru examenul de admitere la
colegiul de istitutori rromi. Tot de la el am aflat că în luna august a
aceluiași an urma să se desfășoare la Călimănești cursuri intensive
de limba rromani, asa că am aplicat și eu. În perioada 1-21 august
2000, am participat la aceste cursuri, care - pentru mine - au fost
foarte importante; zona era dumnezeiască, ruptă din rai, colegii -
parcă din aur, iar profesorii – luceferi.
Aici, am învățat primele noțiuni despre limba rromani,
alfabetul și noțiuni de gramatică, de unde vin rromii, care e
sorgintea limbii, proveniența anumitor cuvinte, mijloacele de
îmbogățire a limbii etc etc. Tot la aceste cursuri am învățat noțiuni
de conduită și comportament, mijloace de evaluare, alte noțiuni
foarte importante în procesul instructiv-educativ. Pe durata
acestor cursuri am legat prietenii, care există și azi. La sfârșitul
perioadei de desfășurare a cursurilor, am primit certificate, pe
baza cărora am fost incluși în sistemul educațional.
În anul școlar 2000/ 2001, am fost repartizat de
Inspectoratul școlar al Județului Dolj la Școala generală Cerăt. Aici,
cu ani în urmă, eu am absolvit școală generală. Îmi era foarte
rușine, dar eram și bucuros, în același timp. Rușine - pentru că
mulți dintre profesorii mei îmi erau acum colegi cu care stăteam la
masă, și bucurie - pentru că mulți oameni care mă știau de copil mă
opreau pe drum și mă întrebau cum am reușit să ajung profesor.
În acelaș an, m-am înscris la colegiul universitar CREDIS,
din cadrul Universității București, pe care l-am absolvit în anul
2003. Mulțumită domnului Profesor Gheorghe Sarău, am avut
privilegiul de a lua parte la mai multe cursuri de formare, atât în
calitate de simplu cursant, dar și ca formator.
Am participat, de asemenea, la concursuri si olimpiade la
care elevii mei au obținut deseori locurile cele mai bune, am făcut
parte din echipele de autori de manuale școlare de limba și
literature rromani pentru clasele aVII-a și a VIII-a, alte creații
fiindu-mi incluse în manuale similare. Cursurile de vară de limba
rromani mi-au schimbat viața deschizându-mi calea spre
activitatea didactică”.
2. Programul PIR (“Programul pentru Învățământ Rural”, 2005-2008)
Cu începere din anul universitar 2005/ 2006, Ministerul Educației Naționale a

demarat un proiect național adresat pregătirii la nivel universitar a cadrelor didactice
necalificate din învățământul rural, reconversiei profesionale, în general, pentru mediul
sătesc, acolo unde exista o problemă reală, cea a puținătății educatorilor, învățătorilor și
profesorilor calificați. Programul PIR era gândit în contextul noii legislații europene
(Bologna), forma de pregătire era de trei ani universitari, la distanță, mulându-se, așadar,
perfect pe strucutrile universitare de formare inițială existente și care atestaseră deja
câteva promoții de institutori. Noua specializare era însă PIPP (pedagogia învățământului
primar și preșcolar) și, evident, nu putea fi grefată decât în cadrul celor câteva unități de
învățământ superior acreditate, care se dovediseră furnizoare de institutori (CREDIS –
Universitatea din București, FPȘE – Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației și
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava etc.).
Inițial, nu s-a gândit nimeni ca oferta de recrutare în cadrul programului PIR a
viitorilor cursanți să-i vizeze și pe candidații rromi, dar - după ce trecuseră două luni de la
înscrieri – este adusă în discuție această chestiune de către Gheorghe Sarău, cu prilejul
celei de-a IX-a întâlniri naţionale a inspectorilor pentru învăţământul destinat rromilor
(Sânmartin - Bihor, 29-30 noiembrie 2005), dedicată elaborării fişei de autoevaluare a
activităţii inspectorului pentru şcolarizarea rromilor. Părerile erau împărțite, căci cei mai
mulți spuneau că nu sunt eligibili cei care au doar studii liceale, iar Gheorghe Sarău și alți
inspectori susțineau că, dimpotrivă, nu pot fi ocoliți astfel de potențiali candidați în
condițiile în care satele românești duc lipsa unor educatori, învățători și profesori
calificați. Se pune de-un rămășag, în sensul de a se lămuri în câteva zile cu echipa de
implementare a proiectului PIR, dacă segmentul de absolvenți de liceu, inclusiv rromi, se
pot înscrie sau nu, mai ales, în situația în care se ajunsese, căci era încă nevoie de aproape
276 Gheorghe SARĂU
o mie de cursanți pe lângă cele două mii înscriși. Evident, Gheorghe Sarău lămurește cu
responsabilii proiectului PIR eligibilitatea la acea dată a altor potențiali candidați și,
primind mandatul managerilor, în câteva zile acesta difuzează anunțul pentru candidați
rromi și non-rromi, pe cca șaizeci de rețele electronice educaționale pe care Gheorghe
Sarău le gestiona. Surpriza a fost că au apărut nu numai potențiali cursanți rromi, dar și
non-rromi, astfel încât chestiunea s-a rezolvat în favoarea tuturor părților. Desigur,
universitățile acreditate la vremea aceea pentru pregătirea la distanță a institutorilor,
împreună cu unele filialele locale ale acestora au procedat la recuperarea eșantionului
lipsă de înscriși, iar studenții rromi s-au distribuit, natural, următoarelor universități:
a. Universitatea din București, PIR – PIPP (2005-2008, care au parcurs și

modul de discipline rrome)
Cazacu (Constantin) Mariana, TR, PIR - CREDIS, adm. 2005, abs. 2008
Chircu Pantelie Cristil, TR, PIR - CREDIS, adm. 2005, abs. 2008
Dolofan Ion, DJ, PIR - CREDIS, adm. 2005, abs. 2008
Dolofan Ionuț - Marinel, DJ, PIR - CREDIS, adm. 2005, abs. 2008
Halunga Viorel, GL, PIR - CREDIS, adm. 2005, abs. 2008
Macu Marcela, BR, PIR - CREDIS, adm. 2005, abs. 2008
Micuță Ion – PH, PIR - CREDIS, adm. 2005, abs. 2008
b. Universitatea din Brașov, filiala Focșani (care nu au parcurs modul de

discipline rrome)
Chirtoc Amalia, VN, PIR - Univ. din BV, fil. Focșani, adm. 2005, abs. 2008
Coman Lucia, VN, PIR – Univ. din BV, fil. Focșani, adm. 2005, abs. 2008
Fulga Adrian Alexandru, VN, PIR - Univ. din BV, fil. Focșani, adm.
2005, abs. 2008
Fulga Daniela, VN, PIR - Univ. din BV, fil. Focșani, adm. 2005, abs. 2008
c. UBB Cluj Napoca (care nu au parcurs modul de discipline rrome)

Adam Ecaterina, CJ, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Aldea (Tenț) Florica, BH, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Cantea Ioan, MS, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Fechete Diana Corina, BH, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Ivancea Raluca, BH, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Kandra Rozalia, BH, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Kovaci (Sabău) Gabriela, CJ, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Lăcătoș Alexandru, CJ, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Lăcătoș Voichița, CJ, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Lingurar Pavel, SJ, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Lupșe Marioara, BH, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Mărgărit Adriana, BH, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Matei Elena, BH, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Moise Gabriela, CJ, PIR – UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Rad Veronica, BH, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Serghișan Ileana, BH, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Todoran Claudia, BH, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Varga Augustin, BH, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
Vasadi Zoltan Tibor, BH, PIR - UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008
d. Universitatea din Iași (care nu au parcurs modul de discipline rrome)

Panțiru Mihaela, IȘ, PIR – Univ. IS, adm. 2005, abs. 2008
Popovici Monica, IȘ, PIR - Univ. IS, adm. 2005, abs. 2008
e. Universitatea Timișoara (care nu a parcurs modul de discipline rrome)

Apopi Adriana, CS, PIR – Univ. TM, adm. 2005, abs. 2008
Din păcate, după cum se vede din listele date mai sus, doar cei care au fost
pregătiți în cadrul CREDIS – Universitatea din București au beneficiat și de modulul de
discipline rrome (opționale și facultativi, dar înscrise pe foaia matricolă). În cadrul UBB
Cluj Napoca, din anul univ. 2006/ 2007, avea să demareze un program PHARE similar,
dar numai pentru rromi, ceea ce însemna că studenții din anul II PIR ar fi putut profita,
prin frecventarea cursurilor opționale și facultative rrome de la noua structură PHARE, de
modulul rrom. Acest lucru s-a întâmpalt doar cu ocazia unui singur curs ținut la UBB
Cluj Napoca de Gheorghe Sarău, în februarie 2007, când studenți PIR au fost prezenți
alături de cursanții din programul PHARE, dar, ulterior, aceștia nu s-au mai prezentat,
pierzând, evident, pentru întreaga lor viață profesională accesarea unui stfel de curs, cu
înscrierea disciplinelor parcurse în foaia matricolă. Salvarea lor, cum se observă din Dicționarul
tuturor cursanților la limba rromani (inclus în acest volum), a fost că anterior sau după aceea,
ori - și anterior și după aceea – cursanții și absolvenții PIR au urmat cel puțin un curs
intensiv sau un curs de vară de limba și metodica predării limbii rromani. Astfel, ei
întrunesc legitimitatea de a preda, pe lângă activitatea lor de profesori cu pregătire PIPP
(profesori pentru pedagogia învățământului primar și preșcolar), și ore de limba maternă
rromani, la clasele I-IV sau, ca necalificați în specialitate, și la clasele a V-a – a VIII-a.
3.Achiziții colaterale, dar foarte valoroase pentru cauza limbii rromani:

a. alți colaboratori valoroși (cercetători)
Limba rromani a atras mereu mult mai multe persoane spre studierea ei, fie din
pasiune, fie pentu că – prin natura ocupației, a fișei de post – aceasta trebuia studiată. Aici
se includ trei categorii, regăsite mai jos, anume, cea a “colaboratorilor valoroși”
(masteranzi, doctoranzi, cercetători ș.a.) și alte două entități “profesionale” – inspectorii
pentru școlarizarea rromilor, respectiv, mediatorii școlari pentru comunitățile de rromi.
De consemnat că, dacă persoanele din prima categorie sunt atrase de limba
rromani pentru necesității științifice, celelalte două grupuri de resurse umane educaționale
au, între alte atribuțiuni, și pe cea a gestionării studiului limbii rromani, a istoriei și a
tradițiilor rrome în unitățile de învățământ din competența lor. Era și moral, pe de altă
parte, ca toți aceștia să dorească să învețe limba rromani, ca limbă de “lucru” ori să se
278 Gheorghe SARĂU
perfecționeze în cunoașterea și utilizarea ei. De aceea, ei au cooptați mereu la cursurile de

vară sau la cele intensive de limba și metodica predării limbii rromani, ba mai mult, în
stagiile de formare a mediatorilor școlari sunt parcurse și elemente esențiale de limba
rromani (scris, citit, formule de comunicare la nivel local).
Iată de ce, mai jos, am inserat câteva confesiuni ale unor resurse umane din
aceste caegorii.
a. alți colaboratori valoroși (cercetători)
Petre Petcuț
-dr. în istorie al Universității București
“/…/ era sprijinul indefectabil al studenților rromi”.
“L-am cunoscut pe inspectorul pentru limba rromani

Gheorghe Sarău în toamna anului 1999, în biroul său de la
Ministerul Educației Naționale, când, grație ajutorului domniei
sale, am reușit să depășesc blocajele birocratice și să mă tranfer de la
Facultatea de Istorie a Universității din Alba Iulia la Facultatea de
Istorie a Universității București. Aveam 19 ani și doream să revin
în Capitală, unde absolvisem liceul cu un an înainte. Dânsul,
aveam să realizez mai târziu, era sprijinul indefectabil al
studenților rromi. Era înconjurat de dosare, peste tot erau stocate
cărți, broșuri și diferite alte materiale despre limba rromani, pe
care le distribuia cu generozitate celor dornici să învețe. Pregătirea
resursei umane o începea de jos, cu grupe de vârstă școlară. Pe mulți
studenți îi cunoștea, cel mai probabil din liceu, și, cu siguranță, de la
taberele de vară ori de la școlile de vară. Acestea din urmă erau
adevărate rampe de lansare către universitate și au fost folosite ca
atare de tineri din numeroase generații.
Amintirea Școlii de vară de limba rromani de la Călimănești,
din vara anului 2001, este una dintre cele mai frumoase ce mi-a
rămas din perioada studenției. Și aceasta din mai multe motive.
Purtam o prietenie profundă și un respect deosebit profesorului
Sarău și-mi doream să învăț limba rromani; două motive suficiente
pentru a fi încântat de perspectiva unei perioade de trei săptămâni
de studiu, combinat cu un program de seară la libera alegere. Și
toate acestea petrecându-se vara, într-o stațiune montană din
defileul Oltului. Orele de curs erau interesante, într-o atmosferă
destinsă, cu profesori bine pregătiți, ce lucrau sub ochiul atent al

profesorului, dar și al inspectorului din minister, Gheorghe Sarău.
La școlile de vară a avut întotdeauna acestă dublă autoritate, chiar
dacă nu era enunțată precis. Profilul cursanților - majoritatea
vorbitori nativi de rromani, din diferite neamuri de rromi -
asigura un transfer de cunoștințe în toate sensurile, ce era cu atât
mai interesant pentru mine cu cât reușeam să obțin informații
despre microistoria comunităților locale.
Începând cu această școală de vară ne vedeam destul de des,
pentru că la numeroasele cursuri de formare ce aveau loc și unde
limba rromani era întotdeauna prezentă, profesorul Sarău a asociat
și un mic modul de istoria rromilor, pe care mi l-a încredințat mie.
Reușeam astfel să-mi finanțez singur studiile, fară să mai apelez la
părinți. Era deja enorm.
Anul următor, fiind proaspăt absolvent al Facultății de
istorie, profesorul Sarău mi-a oferit posibilitatea să predau elemente
de istoria rromilor în cadrul școlii de vară de la Brăila, în 2002.
Experiența s-a repetat și în 2003, la Băile Felix. Pentru mine, un
tânăr de 22-23 de ani, a fost o experiență complexă, cu bune și mai
puțin bune, ca în dreptul majorității celor ce debutează în viață.
Contactul cu limba rromani, la universitate, este asigurat
prin cursurile ce se desfășoară la Catedra de limba rromani a
Facultății de limbi și literaturi străine. Aici, pe inspectorul din
minister l-am văzut îmbrăcând haina de profesor. Suportul de curs
era creația proprie, ca mai toate producțiile legate de limbă, de la
abecedar și până la dicționarele in diverse dialecte. La catedră, am
remarcat că avea mai multă răbdare și răzbătea pasiune, nu numai
pentru limbă, ci și pentru transmiterea ei. Am privit aceasta ca pe
un lucru normal, Gheorghe Sarău fiind dascăl înainte de a fi
funcționar. Scăpat de constrângerile lucrului la birou, reușea cu
ușurință să-și apropie studenții, implicit și pe mine. Limba rromani
era mai mult decât un obiect de studiu și de predare la universitate
sau la nenumărate cursuri din afara ei. Limba se afla în centrul
unui micro-cosmos în interiorul căruia gravitau elevi, studenți,
profesori, inspectori, edituri și ONG-uri; toți și toate fiind puse în
relație de munca neobosită a profesorului și inspectorului Sarău.
În pofida unei prietenii sincere și a unei colaborări fructoase,
nu am știut să fructific la întregul său potențial contactul stabilit cu
280 Gheorghe SARĂU
profesorul Sarău, chiar dacă, la un moment dat, comunicam foarte

bine cu dânsul. Anii 2000-2004 mi-au fost marcați de
personalitatea sa mai mult decât a oricărui alt profesor și prieten
și-i mulțumesc pentru aceasta. Rămâne totuși regretul pentru faptul
că aș fi putut obține mai mult din acești ani, atât la nivelul relației
profesionale cât și pe plan personal”.
*
Dragoș Olteanu
- cu masterat în lingvistica engleză pe o temă rromă
„Cursurile de vară de la Costinești din anul 2016 au avut un impact

major asupra mea...”
„Pot spune că experiența mea la cursurile de limba rromani,

ținute la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, a fost una foarte
benefică pentru dezvoltarea mea profesională, fiind cele care mi-au
trezit interesul pentru studiul individual al limbii rromani. Ceea ce
am putut remarca, cu siguranță, este pregătirea enciclopedică a
cadrelor didactice, interesul centrat pe student și pe înțelegerea de
către acesta a fenomenelor lingvistice și culturale explicate, cât și o
atenție deosebită față de cultivarea adevărului științific. Totodată, m-
a mai frapat și accesibilitatea limbajului didactic, asigurând astfel
o sporire a randamentului academic al studenților.
În ceea ce privește studenții secției de limba și literatura
rromani, pot spune că am remarcat o curiozitate vie vizavi de
însușirea științifică a limbii rromani, mai ales în rândurile
vorbitorilor nativi. Un interes viu îl prezintă și unii ne-rromi, care
au participat în cadrul unor mobilități Erasmus la cursurile
interactive ținute de cadrele didactice de la secția de rromani.
Cursurile de vară de la Costinești din vara anului 2016 au
avut un impact major asupra mea, deoarece acestea m-au făcut să-
mi definitivez decizia de a-mi lega cariera de limba rromani. Am
început deja o colaborare cu dl. prof. univ. dr. Gheorghe Sarău, care
constă în traducerea în limba engleză a unor cursuri și dicționare
scrise de acesta. De asemenea, cursurile de vară menționate mi-au
oferit șansa de a discuta cu profesori de limba rromani din toate
colțurile țării și de a cunoaște noi personalități din domeniul
învățământului rrom, precum Ionel Cordovan, dascăli cu o deosebită
vocație didactică - pregătiți la Universitatea din București de

profesorul Sarău.
Experiența mea la secția de limba rromani a completat
pregătirea mea lingvistică generală și mă bucur pentru că am avut
șansa de a avea o asemenea experiență”.
Ion Sandu
- inspector pentru școlarizarea rromilor în județul Ialomița
- formator național pentru istoria tragică a rromilor
- profesor la Liceul “Înălțarea Domnului” din Slobozia
Considerații personale despre ...
“În viață ți se oferă șansa să cunoști oameni de care te legi

sufletește și pe care îi transformi în repere de conduită profesională
și atitudine. Sunt oameni care apar parcă pentru propriul suflet.
Acum mulți ani am avut această șansă de a-l cunoaște pe profesorul
Gheorghe Sarău, despre care auzisem încă din anii de studenție, dar
fără să bănuiesc vreodată că se va produce o relație de colaborare și,
de fapt, de îndrumare. Un om care a avut încredere în mine, care
m-a ajutat să-l descopăr și m-a ambiționat să înțeleg importanța
asumării identității de rrom.
În urma discuțiilor avute despre istoria și limba rromilor, am
văzut un dascăl adevărat care îmi deschidea o pagină nouă, către o
lume inedită, incitand la cercetare și la demnitatea asumării
etnicității. Consider că, indiferent de apartenența etnică, un om care
promovează o limbă și asumarea etniei poate deveni un reper în
acest sens, un model pentru societate. Una dintre problemele
fundamentale ale rromilor este și lipsa de asumare identitară.
Stereotipuri și prejudecăți perpetuate de veacuri au creat și
consolidat stigmatul rușinii asumării identitare.
Un element major în reconstruirea identității îl reprezintă
readucerea limbii vorbite în prim plan. Este ceea ce profesorul
Sarău face de ani buni, formând atât oameni de școală, cât și
caractere identitare.
282 Gheorghe SARĂU
Mi-a fost foarte greu să înțeleg importanța limbii în acest

demers, de construcție identitară. Ca rrom nevorbitor al limbii
rromani, consideram că este suficient să am o raportare strict
afectivă și științifică la problematica asumării identității rrome. Încă
odată, profesorul Sarău a avut dreptate, că este imperativ să
readucem în vorbire limba strămoșească.
Am înțeles că nu există nimic mai de preț pentru o etnie decât
graiul matern. Cât de frumos și interesant este să constați că rromii din
întreaga lume își pot vorbi în limba strămoșilor, a celor care, cu mult
timp în urmă, au părăsit India – leagăn de cultură și civilizație pentru
întreaga umanitate. Este o limbă unică, în care se simte o Indie
fascinantă, o limbă plină de culoare și mister prin vechime și sacralitate.
Prin limbă, orice popor își exprimă trăirea lăuntrică, bucuria
și tristețea, speranțele și visele. Limba rromani este esența acestor
stări sufletești pe care rromii le-au cunoscut din India până în
Europa, într-o căutare parcă a unei vieți viitoare mai bune. E
minunat faptul că în comunitățile compacte limba s-a păstrat cu
sfințenie, dragoste și respect. Desigur că un popor nu poate trăi și
visa decât prin limba vorbită.
Numai prin învățarea și studierea limbii poți înțelege trecutul
și poți conștientiza necesitatea afirmării identitare. Este imperativ
să prețuim, iubim și repectăm limba vorbită ca o datorie a fiecăruia
dintre noi, cei care afirmăm că suntem rromi, dar nu vorbim limba
strămoșilor, atâta timp cât pretindem că suntem o părticică din
acest popor. În munca mea de metodist pentru școlarizarea
rromilor, și în cea de inspector pentru rromi, exercitate de peste un
deceniu, am sprijinit studiul acestei limbi în unitățile de învățământ
ialomițene, formarea cadrelor didactice de limba rromani și de
istoria și tradițiile rromilor”.
*
prof. dr. Lucian Cherata
-inspector pentru școlarizarea rromilor la ISJ Dolj
O poveste adevărată...
„A fost odată ca niciodată...așa încep românii să povestească

și pentru a convinge de cele ce urmează, continuă: „...că dacă n-ar fi
nu s-ar povesti !”. Cele ce urmează sunt de la bun început puse sub
semnul existenței trecute, verificabile, dar și sub semnul unicității și
al excepției (...ca niciodată !); din fericire, cele povestite corespund
unei realități, altfel „nu s-ar povesti!”. Așa sunt și cele ce vor fi
relatate în cele ce urmează. Deși toate cele spuse vizează o realitate
palpabilă pe care am trăit-o mai mulți în ultimii 25 de ani, după
cum veți vedea, nu puține sunt elementele care fac din cele relatate
o poveste frumoasă care va putea fi spusă urmașilor spre luare-
aminte și învățătură.
După Revoluție, în anii 90, când căutările, speranțele și
așteptările se lăsau antrenate de visuri omenești mai mult sau mai
puțin conturate, pentru cei cu adevărat predestinați să facă fapte
memorabile timpul căpăta o altă dimensiune și se modela în sensuri
greu de întrezărit atunci, dar cu justificări ulterioare fecunde și
demne de păstrat într-o poveste.
Un astfel de vis aveam și eu legat de integrarea rromilor în
societate, pe atât de scump și greu plătit de mine într-o perioadă
anterioară și tot atât de plin de speranță în noile condiții oferite de
jertfa celor din Decembrie 1989. În 1993, mi-a apărut prima carte,
Istoria țiganilor, realizare însoțită de bucurie și bună speranță. Tot
atunci am aflat că, la Ministerul Educației, cineva, pe nume
Gheorghe Sarău, se ocupă de problema limbii rromani și cea a
integrării școlar-educaționale a copiilor de rromi. Viața m-a
deturnat de la problema rromilor, nu în totalitate, dar suficient ca
să nu mai pun în prim plan vechea mea preocupare de suflet (deși
am continuat în perioada 1993 – 1997 să conduc emisiunea ”Aven
amentsa!” la Radio Oltenia, dedicată integrării culturale a
rromilor, iar în 1999 am publicat lucrarea Țiganii – istorie, specific,
integrare socială).
Dacă visul meu de integrare a rromilor a picat în plan
secund, în toată această perioadă, începând din 1992, Gheorghe
Sarău a dus o activitate susținută, remarcabilă în ceea ce privește
integrarea școlar-educațională a rromilor și nu prin inițiative
formale și conjuncturale, cum încercau diverși indivizi pentru alte
domenii, ci printr-un plan sistemic, care s-a dovedit - în timp -
trainic și de amploare, prin numeroase cursuri organizate cu
sponsorizări diverse și lucrări despre limba rromani și sistemul de
școlarizare a rromilor, care atunci începea să prindă contur. Totul
284 Gheorghe SARĂU
a pornit cu crearea resursei umane necesare marelui plan al

integrării rromilor în societate, avâd ca pivot principal
școlarizarea acestora. Deși planul era, pentru moment, clar numai
în mintea lui Gheorghe Sarău, cu timpul, alături de el, s-au raliat
mai mulți ”tovarăși de drum”, marcați de entuziasm și curiozitate,
dar puțini cu tenacitatea conducătorului acestei importante
inițiative. Cei mai mulți s-au pierdut pe drum, dar acest fapt nu le
micșorează meritul de a fi contribuit, într-un fel sau altul, la o
muncă de pionierat, nobilă prin scopul ei și demnă de prețuit prin
eforturile neprevăzute pe care soarta le scotea în cale.
Dar, ce este scris să se întâmple se întâmplă mai devreme sau
mai târziu. Preocupările mele privind integrarea rromilor s-au
întâlnit în mod fericit în anul 2002 cu inițiativele deja avansate ale
lui Gheorghe Sarău. În acest an, am publicat lucrările Tsigni Biblia
Rromani (Mica Biblie în Rromani) și Gramatica limbii rromani,
lucrări care, adăugate la cele deja publicate, dar și la notorietatea
adusă de conducerea emisiunii de succes Aven Amentsa, mi-au
adus numirea în funcția de inspector școlar pentru rromi în cadrul
ISJ Dolj. Prin această neașteptată întâmplare a vieții, am ajuns să
colaborez cu Gheorghe Sarău, în mod constant și programat, timp
de 15 ani, până în prezent, raliindu-mă în mare măsură proiectelor
didactice și educaționale inițiate de acesta prin funcția de consilier
penru rromi și limba rromani pe care a avut-o și o are în
Ministerul Educației. În postura de inspector școlar pentru rromi,
am încercat și am reușit în timp să creez o importantă structură a
resursei umane rrome beneficiind de cursurile inițiate de Gheorghe
Sarău în această direcție: calificarea unui număr important de
profesori de limba rromani (8 cu calificare de institutori pe limbile
rromani – română, prin cursurile CREDIS - MEN, și alți 20 cu
calificare pentru predarea limbii rromani prin diverse cursuri
inițiate de Gheorghe Sarău cu sprijinul Ministerului Educației; toți
aceștia au fost integrați în sistemul de predare a limbii rromani în
județul Dolj); la profesorii de limba rromani, tot ca importantă
resursă umană, am reușit să calificăm, tot prin cursurile inițiate de
Gheorghe Sarău în funcția de consilier penru rromi și limba
rromani, dar și de profesor universitar pentru limba rromani la
Universitatea din București, un număr de 35 de mediatori școlari,
toți cu studii medii și superioare, angajați în prezent în

învățământul pentru rromi din județul Dolj.
Personal, pot spune că în această perioadă de efervescență și
eu mi-am continuat pasiunea pentru rromi, ajungând, în acest
moment, la 11 cărți scrise pe diverse teme din problematica rromă
(istorie, gramatică, tradiții, integrare socială, traduceri etc); tot în
acești ani, am participat alături de profesorul Gheorghe Sarău la un
număr important de cursuri pentru rromi, ca formator național
pentru istoria, tradițiile și cutumele rromilor. În toată această
perioadă, fenomenul creării unei structuri de învățământ pentru
rromi s-a manifestat, în grade diferite, în toate județele țării, acest
fapt fiind posibil tot prin inițiativa profesorului Gheorghe Sarău, în
același timp autor de manuale și coordonator al tuturor lucrărilor
destinate direct sau indirect învățământului pentru rromi (ca
manuale sau lucrări auxiliare!).
Ceea ce nu a fost posibil pentru integrarea rromilor în alte
țări europene, a fost posibil în România prin profesorul Gheorghe
Sarău, impus între timp în conștiința publică românească și
europeană ca un veritabil reformator cultural și educațional al
unui popor oropsit cu o istorie contorsionată – rromii.
Cu sinceritate și bună credință în viitorul celor realizate de
profesorul Gheorghe Sarău, personal, mă bucur că soarta mi-a oferit
acest privilegiu de a putea colabora cu acesta pentru propășirea
rromilor, într-un sistem pe care l-a inițiat, în timp, cu răbdare,
pricepere și tenacitate, demonstrând că voința și visul unui om se
pot întrupa atât de frumos în ceva constructiv pentru cei din jur.
În fond, am promis - de la bun început - că vă voi vorbi despre ceva
de excepție, despre o poveste adevărată demnă de a rămâne spre
pildă generațiilor care vor veni”.
*
Anghel Năstase
-fost inspector pentru școlarizare rromi la ISJ Bacău (1999-2015)
Implementarea limbii rromani la nivel local cu resursele umane

rrome de limba rromani
“Doamnelor și domnilor care ați studiat în cadrul sistemelor

de învățământ universitar și postuniversitar limba rromani, cei
286 Gheorghe SARĂU
care predați în școli limba rromani, cei care aveți posibilitatea de a

propaga în rândul populației rrome și nu numai a frumuseții limbii
rromani, vă rog, din toată inima, să primiți din partea unui om -
căruia i-a crescut stima de sine, prin oficializarea scrierii limbii
rromani, prin studiul limbii rromani în școli - rugămintea de a
respecta limba rromani, lexicul său, scrierea oficială a acesteia,
demonstrând, totodată, respect și pentru dialecte!
Prin respectarea alfabetului oficial al limbii rromani ne vom
respecta ca nație și vom impune, în felul acesta, respect din partea
altor nații. Un popor care nu-și cultivă scrierea comună adoptată la
un moment dat și nu își păstrează, nu-și dezvoltă și nu-și înnoiește
lexicul nu va fi respectat în întregime.
Vă asigur, așadar, de stima și de respectul meu, profesor de
matematică, Năstase Anghel, și vă mărturisesc faptul că sunt
mândru de originea mea rromă, că vorbesc corect limba rromani
comună, dar și varianta dialectală ursărească, că știu să scriu corect
în grafia rromă! Și acestea numai pentru faptul că – atunci când
eram elev - sufeream foarte mult că despre etnia mea, despre limba
mea maternă, despre cultura nației mele nu se spunea nici un
cuvânt. Iată acum aveți și avem posibilitatea sa dezvoltăm stima de
sine a populației școlare rrome și prin studiul limbii rromani, al
istoriei rromilor și chiar al culturii rrome. Și nu uitați, noi nu am
dispărut ca nație, deși foarte mulți au vrut-o, nici limba noastră nu
a dispărut, chiar dacă a fost păstrată, mult timp, doar la nivel oral!
Acum, când avem o limbă scrisă și vorbită la nivelul înregistrat
și de alte limbi ale minorităților naționale, totodată, manifestând
respectul cuvenit și față de graiurile și dialectele lor, sunt convins că
limba mea rromani învățată de la mama și tata, îmbogățită pe parcurs
prin însușirea lexicului din alte dialecte ale rromilor, dar, mai ales, și
prin cunoașterea variantei literare (aminti-ți-vă de rolul jucat de școala
ardeleană pentru limba română!), cred cu strășnicie că nici limba
noastră rromani nu va dispărea, mai ales acum când are șansa unei
variante îngrijite, literare.
Foarte mulți oameni nerromi (uneori și rromi) cred că limba
rromani nu ar fi decât o limbă vorbită, adică nu cred că se poate
scrie în această limbă. Apariția unui număr impresionant de lucrări
de specialitate dovedește contrariul. Dicționarele, abecedarele și
multe alte cărți în limba rromani apărute în ultimii ani sub
semnătura prestigiosului filolog, profesor doctor, Gheorghe Sarău, de

la Universitatea București, sau sub îndrumarea domniei sale, sunt
redactate în grafia internațională a limbii rromani. Indicațiile
metodice realizate de către autorii de manuale, în vederea predării
limbii rromani conțin sfaturi către profesorii care predau acest
obiect, astfel încât elevii să cunoască pentru cuvintele care diferă de
la dialect la dialect toate variantele din cele patru mari dialecte vorbite
pe teritoriul românesc (ursăresc, căldărăresc, spoitoresc, carpatin).
Ca vorbitor nativ al dialectului ursăresc, îmi dau seama, că,
din păcate, în comparatie cu alte dialecte, în cel vorbit de noi, foștii
rromi ursari, denumit, evident, “ursăresc”, au pătruns, în ultimele
decenii, multe cuvinte din limba română. Oamenii mai în vârstă
încă folosesc cuvintele vechi din limba rromani, unele regăsindu-se
și în alte dialecte. Iată câteva exemple: ӡanӡir “lanț” (acum se spune
“làncos”), vurdon “căruță” (vs. “kärùca”); ulǒl “se naște” (vs.
“nastizél”), baśno “cocoș” (vs. “kokòsos”), papin “gâsca” (vs. “gïska”),
gośnali “ mămăligă” (vs. “mamulìga”), pétǎrdej “friptură” (vs.
“friptùra”), buzni “capră” (vs. “kàpra”), taxtaj “pahar” (vs.
“pahàros”) etc. În zona Romanului, se întâlește deseori, în vorbirea
curentă, o particulă pe care nu am auzit-o la alte grupări rrome,
„morri”, un echivalent al particulei „bre” din graiul popular
moldovenesc (exemple: śun, morri! ”auzi bre!”; so kamés morri? ”ce
vrei, bre?” etc.). Exista unele deosebiri între dialectul ursăresc și
alte dialecte. Iată, de exemplu, că ursarii spun: „men” - în loc de
„korr” pentru cuvântul gât, „gośnali” - în loc de „xëwìci” - pentru
cuvântul mămăligă, „rukh” - în loc de „kaśt” sau „ambrïn” pentru
cuvântul copac, „okowkha” în loc de „kadava” - pentru cuvântul
acesta, „tam” - în loc de „ja” sau „va” - pentru cuvântul da, „ou” - în
loc de „vov” - pentru cuvântul el, „varo” - în loc de „anro” sau
„vanro” - pentru cuvântul ou, „mirro” - în loc de „mïnro” - pentru
cuvântul al meu, „tu borìzes rromanes” - în locul expresiei „tu des
dùma rromanes” (sau “tu vakǎres rromanes”) - care se traduce prin
tu vorbești limba rromani etc.
Tocmai de aceea, imediat ce am aflat de posibilitatea de a participa
la un curs de vară pentru limba rromani, nu am stat pe gânduri și
m-am înscris la un astfel de curs, unde, sub îndrumarea unor
profesori destoinici (Lavinia Pencea, Ionel Cordovan, Camelia
Stănescu – coordonați din perspectivă metodico-științifică de către
288 Gheorghe SARĂU
domnul profesor Gheorghe Sarău), am reusit să descopăr cât de

frumoasă este limba rromani, dar, mai ales, am înțeles că trebuie neapărat
să folosim și să apărăm grafia rromă, ca orice limbă care se respectă.
Ca (fost) inspector rrom pentru școlarizarea rromilor, mi-am
făcut un crez din datoria de a-i coordona pe profesorii de limba
rromani, pe elevii rromi (chiar și pe cei nerromi, dacă au dorit să
studieze limba noastră rromani!), încât aceștia să ajungă la performanța
ca studiul limbii materne rromani să se realizeze la standardele
corecte, similare cu cele de la studiul altor obiecte din planul -
cadru. Profesorii de limba rromani din județul Bacău au devenit -
prin multiplele formări realizate sub bagheta Omului și Profesorului
Sarău și prin exigența manifestată de mine, personal - oameni
respectați de colectivele didactice din care fac parte, de elevii și de
părinții elevilor rromi.
Dar, pentru a aduce și mai aproape limba, cutumele și istoria
rromilor în rândul celor care se ocupă de educația copiilor rromi,
am adus, laolaltă, directori ai școlilor cu elevi de etnie rromă,
profesori de limba rromani, mediatori școlari, asistenți educaționali,
educatoare pentru grupe bilingve sau intercultural, în cadrul unui
curs de formare continuă - „Originea rromilor – teorii, legende,
fapte“ -, găzduit, anual, de Casa Corpului Didactic Bacău și
coordonat de autorul acestor rânduri, unde un grup de formatori -
profesori (Hârțescu Marieta, Năsturaș Noemi, Ghioc Jeny, Năstase
Anghel) le oferă cu dărnicie cunoștințe de rromanipen educațional”.
Mediatorul şcolar a apărut în sistemul educațional românesc după anul 1990, ca

un “implant”, în cadrul unor proiecte de şcolarizare (alfabetizare şi recuperare şcolară)
realizate de organizații și fundații venite la noi din străinătate, care – respectând grila
organizatorică “de acasă”, pentru şcoli “cu probleme” - au prevăzut prezenţa în şcoli a
acestei importante resurse umane. Fiind vorba, de regulă, de localități cu rromi, treptat,
sintagma “mediator școlar” s-a “înnobilat”, devenind “mediator școlar rrom”. Dealtfel,
“testarea” activității acestuia s-a făcut, mai întâi, în cadrul unor proiecte cu beneficiari
rromi, iar prima fișă de lucru a acestora a fost emisă în contextul megaprogramului
educațional PHARE, adresat unor categorii defavorizate de elevi, cu precădere rromi,
derulat de Ministerul Educației în 38 de județe, în perioada septembrie 2002 – martie
2011. Pregătirea mediatorilor școlari s-a făcut, în acest program, între 2003-2009, dar, în
paralel, la inițiativa consilierului pentru limba rromani și rromi, din Direcția Minorități a
Ministerului Educației, din noiembrie 2007 a demarat un program coerent de pregătire a
mediatorilor școlari, cu stagii periodice de formare a acestora, care se continuă și în

prezent. Pe lângă cei 431 de mediatori școlari pregătiți în programul PHARE, Direcția
Minorități - Ministerul Educației și partenerii instituționali (Agenția Națională pentru
Romi, UNICEF, Romani CRISS, CoE, Institutul Intercultural Timișoara, Divers, Salvați
Copiii, CCD Constanța ș.a.) au format până la finele anului 2016 peste 850 de noi
mediatori în intervalul 2007-2016.
Pentru funcţia de mediator şcolar sunt necesare, ca studii, absolvirea liceului cu
diplomă de bacalaureat și a unui curs de profil, organizat ori recunoscut de Ministerul Educației.
Dar care ar fi legătura dintre mediatorul școlar și limba rromani? În cadrul
programelor de formare a mediatorilor școlari există și componenta limba rromani, care a
fost asigurată, de regulă, de cadre didactice ale secției de limba rromani sau de foști
absolvenți ai acesteia ori de absolvenți ai altor programe de formare inițială girate de
secția de rromani (absolvenți ai CREDIS, UBB etc.), ca, de ex.: Lavinia Pencea, Ionel
Cordovan, Daniel Petrilă, Corina Sandu, Mihaela Stan, Olga Mărcuș, Georgiana
Konyaeva, Sorin Cristian Moisescu ș.a.
De cele mai multe ori, elementele de limbă rromani achiziționate cu prilejul
cursului de formare a mediatorilor școlari s-au constituit în motivație pentru aceștia de a
învăța această limbă, respectiv, de a se perfecționa în cunoașterea ei, animați de dorința
de a preda această limbă în școli, în paralel cu activitatea lor de bază, cea de mediatori
școlari. Astfel, s-a reunșit ca mulți dintre mediatori să lucreze și ca profesori de limba și
istoria rromilor, cu, dealtfel, mulți dintre educatori, învățători și profesori exercită în
completarea normei sau suplimentar și munca de mediator școlar. Cu alte cuvinte,
mediatorii școlari constituie și ei o resursă umană care contribuie la motivarea comunității
rrome de a-și vorbi limba (prezervarea limbii), respectiv, de a o studia, în cadru organizat,
la școală.
Ce spun mediatorii școlari?

Sorinel Dumitru
- mediator școlar și profesor de rromani
“…elev rrom al școlii, mediator al școlii, profesor al școlii…și,

acum, sunt și student la rromani”.
“Sunt Sorinel Dumitru, în vârstă de 29 de ani, și lucrez ca

mediator școlar din anul 2008, în cadrul Școlii Gimnaziale nr 31 din
Constanța, unitate de învățământ situată într-un cartier cu o
pondere de 80% cetățeni români care aparțin minorității rrome.
Dar, vreau să precizez, cu mândrie, că provin dintr-o familie
tradițională de rromi ursari, școala în care lucrez, actualmente,
fiind și școala pe care au absolvit-o părinții și sora mea.
290 Gheorghe SARĂU
În vara anului 2009, am participat la școala de vară de

limba rromani, dar fiind - la timpul acela - naiv și, pot spune, copil,
nu am conștientizat cât este de frumos să începi să studiezi limba ta
maternă și să intri să o predai celor mici la clasa pregătitioare și la
clasele primare, la gimnaziu, ba chiar la liceu... Poate și lipsa unei
persoane care să mă consilieze la momentul acela a făcut să nu mă
înscriu atunci la secția de limba și literatura rromani din cadrul
facultății bucureștene de profil. Dacă cineva mi-ar cere să numesc
trei lucruri de care nu-mi pare rău și trei de care îmi pare rău,
până la această vârsta ar fi următoarele:
Trei lucruri de care nu-mi pare rău, care mă bucură:
1. În momentul când am auzit de Domnul Profesor Gheorghe
Sarău, cu puțin înainte de a deveni mediator școlar îmi doream ca
să-l cunosc pe acest om, personal, și copil fiind, nu credeam vreodată
că am să pot să stau de vorbă cu dumnealui. Dar, cum știm,
Dumnezeu aude gândurile bune și frumoase ale fiecărei persoane și
acest lucru s-a întâmplat, și afirm cu tărie că dacă încă mă aflu în
această mișcare educaționala a rromilor - în afara faptului că mă
sunt obligat și față de cosângenii mei rromi – se datorează faptului
că l-am cunoscut pe domnul Profesor, care m-a sprijinit, m-a îndrumat
și am simțit că a făcut acestea din tot sufletul și necondiționat;
2. Sunt fericit că sunt tăticul a doi băieței minunați și soțul
unei neveste “etnic rromiță”, tradițională, credincioasă și familistă,
lucruri care mă fac să merg mai departe, cu bune - cu rele, și să cred
în familie, să sper în bine și să meg cu fruntea sus în viață;
3. Sunt mulțumit că, din anul universitar 2016/2017, m-am
înscris la secția de limba și literatura rromani din cadrul
Trei lucruri de care îmi pare rău:
1. Regret că nu m-am înscris la secția de rromani mai devreme...
dar se cunoaște o vorbă veche și înțeleaptă: "niciodată nu este târziu";
2. Regret că pe tot parcursul meu educațional din adolescență
și tinerețe – din momentul începerii liceului și până la terminarea
primei facultăți, cea de Drept, din cadrul Universității tomitane
“Ovidius”, nu mi-am recunoscut apartenența la etnia rromă;
3. Îmi pare tare rău că nu am întreprins demersurile necesare
încât să introduc mai demult în școală studiul limbii materne
rromani, deși funcționam acolo ca mediator școlar.
Așadar, ca o scurtă concluzie, doresc să arăt că - dacă te-ai

născut rrom - cel mai frumos lucru de pe pământ este să-ți păstrezi
valorile fundamentale ale neamului tău – limba, tradițiile și
obiceiurile, decente și moderate așa cum se prezintă ele azi. Și mă
bucur pentru că am fost elev rrom al școlii, mediator al școlii,
profesor al școlii…și, acum, sunt și student la rromani”.
*
Ötvös Géza
-mediator școlar la Școala Generală Almașu, din județul Sălaj
Cum s-a ajuns la ideea ca etnia noastră, a rromilor, să aibă “la fața
locului” mediatori sanitari, mediatori școlari, profesori de limba
romani, inspectori și alte resurse umane rrome?
“În anul 1991, Partidul Democrat Creștin al Rromilor, având

o activitate bună, era cunoscut ca o organizație care luptă pentru
binele etniei rromilor și multe organizații umanitare și instituții ale
statului ne cereau ajutorul în relațiile cu comunitățile de rromi.
Dar nu numai dintre organizațiile românești, ci și dintre cele
străine, cum a fost organizația ,,Medicii fără frontieră’’ – Belgia,
care sosise imediat după Revoluție și care care dorea să lucreze în
domeniul rrom, dar nu avea oameni care să știe să lucreze cu
rromii. Atunci am fost cooptați eu și ‘nea Rudi Varga din Gilău, ca
să lucrăm împreună cu ei /…/. Eram două persoane de etnie rromă și
rezultatele erau cu mult mai bune, dar, pe de altă parte, în ceea ce
mă privește, și în mod independent, am atins niște obiective pe care
nu le-a abordat nimeni în acest domeniu din țara noastră în acea
perioadă. Așadar, am conlucrat cu ei, pliindu-ne pe obiectivele lor
din domeniul medico-social, strâns legate unele de altele și axate pe:
copiii abandonați în instituții; planificare familială; formarea
personalului medical; rooming în maternități; lucrul cu comunitățile
de rromi.
Am pomenit aceste activități avute cu respectiva organizație
umanitară, ca să vă dați seama că echipa în care am lucrat în acea
perioada a avut în aria sa de desfășurare și unul dintre cele mai
importante obiective, și anume, “școlarizarea copiilor”’. Astfel, încă
din perioada 1991-1993 ne-am făcut o viziune legată de demersul
292 Gheorghe SARĂU
particularizat privind școlarizarea copiilor rromi. La început, am

pornit de la trei comunități, ajungând apoi, între 1993-1997, să
activăm în peste 50 de comunități din trei județe (Sălaj, Cluj, Bistrița
Năsăud), aplicând metodologia noastră de lucru, pe care am rafinat-
o continuu.
În această perioadă cât echipa noastră lucra ca mediatori
școlari și mediatori sanitari, cât și ulterior – îndeosebi după annul
1997 -, după mai multe întâlniri cu delegați ai altor ONG-uri rrome
– în primul rând cu doamna Mariana Buceanu de la Romani
CRISS - și cu instituții non-rrome, cu reprezentanții ministerelor,
mai ales cu domnul Gheorghe Sarău, în calitatea sa de inspector
general cu limba rromani și cu problemele educaționale ale
rromilor în cadrul Ministerului Învățământului, am luat cu toții
hotărârea de a lupta împreună, pentru includerea fișei de lucru a
mediatorului școlar și a celui sanitar în codul ocupațiilor din
România, respectiv, să identificăm posibilitățile de formare
profesională a mediatorilor sanitari, pe de o parte, și – pe de alta –
a mediatorilor școlari. Ministerul Educației avea să demareze, în
septembrie 2002, un program educational PHARE în care a existat
și o componentă dedicată formării mediatorilor școlari. Am fost și eu
cooptat în acest program și, dacă până în anul 2006 lucrasem ca
mediator școlar fără calificare, în cadrul Fudației “Wassdas”, în acel
an am teminat - grației acestui megaprogram educațional adresat
categoriilor defavorizate de elevi - cursul de pregătirea
mediatorilor școlari, desfășurat timp de doi ani de zile, cu concursul
Liceului “Gheorghe Lazăr” din Cluj, unitate de învățământ
furnizoare de formare în proiect. Acolo am avut ocazia, de fapt, să
învăț multă teorie și, de asemenea, am învățat și elemente de limba
rromani, de cutume, tradiții și de istoria rromilor. Nu sunt lipsit de
modestie, dar trebuie să spun ca am fost… șef de promoție, aceasta
poate și datorită experienței și observațțiilor dobândite în mod practic,
anterior, între 1990 – 2006. În anul 2008, am fost angajat la Școala
Generală Almașu, din județul Sălaj, unde activez și în prezent.
În ceea ce privește limba romani, eu visam încă din anul
1993, când am avut o întâlnire cu domnul Gheorghe Sarău - la
București - să elaborăm un abecedar în limba rromani, diferite cărți
în această limbă și, ceeae ce consideram noi mai important, era idea
de a se înființa un liceu sau mai multe, unde copiii rromi să învețe și
să se perfecționeze la limba și literatura rromani, să deprindă

semnificația cutumelor, a tradițiilor, dar și istoria rromilor, după
modelul claselor deja inițiate în 1990 la București, Tg. Mureș, Bacău,
unde erau pregătiți viitorii învățători rromi. Visam noi și mai mult,
în acel timp, anume, că o să avem multe școli unde predarea se va
face integral în limba romani, mult mai multe unități de
învățământ unde să se studieze măcar cele 3-4 ore săptămânale de
limba maternă rromani, să existe în mai multe locuri câte o secție
în limba rromani ori de limba și literatura rromani în Facultățile
de Filologie, ceea ce s-a făcut în București, prin străduința domnului
Sarău. Acum, în zilele noastre, există doar cursurile universitare
organizate de dânsul, la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine
din București, și cursurile intensive de vară de limba rromani,
desfășurate sub îndrumarea sa îndeosebi la Costinești, an de an.
Abia anul trecut, prin oamenii pregătiți de Profesorul Sarău, limba
rromani a început să fie predată și la Facultatea de filologie din
Cluj Napoca, deocamdată, ca un curs facultativ, opțional, ținut de
Ionel Cordovan.
Toate aceste realizări extraordinare, inițiate de domnul
Sarău, vor rămâne în istoria noastră. De aceea, noi trebuie să
respectam cu toții personalitățile marcante, cum este și dânsul, fără
de care nu aveam cărțile în limba noastră maternă și, de asemenea,
nu aveam structurile de învățare în domeniu. Și ca să fim corecți,
cred că în aceste chestiuni Fundația Soros a fost mereu aproape și
ne-a ajutat foarte mult, cu deosebire în domeniul școlarizării
copiilor și tinerilor rromi în toate domeniile”.
D. CURSURI UNIVERSITARE ȘI LUCRĂRI CU ACEST CARACTER

UTILIZATE LA SECȚIA DE LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI
1. tipărite în cadrul Editurii CREDIS și al Editurii Universității din București
Sarău, Gheorghe 2016 Struktùre rromane ćhibăqe. Structuri ale limbii rromani,
Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 172 p. [reeditare stereotipă a ediției din
2009, ISBN: 978-973-737-686-2].
Sarău, Gheorghe 2016, Bibliografie rromă (cărți, broșuri, reviste, ziare), București:
Editura Universității din București, 256 p. ISBN: 978-606-16-0705-1.
Courthiade, Marcel; Grigore, Delia [Editori coordonatori:] 2016, Omagiu. Gheorghe
Sarău. Profesorul Gheorghe Sarău: O viață dedicată limbii rromani. Volum colectiv la
aniversarea a 60 de ani de viață. Professor Gheorghe Sarău: a Life Devoted to the
294 Gheorghe SARĂU
Rromani Language. Collective Volume at his 60th Birthday. O siklǎrno Gheorghe Sarău:
jekh ӡivipen dino e rromane ćhibǎqe. Khethanutno Lil k-ol 60 berśa
lesqe ӡivimasqe. Redactor: Lavinia Pencea. Redactor EUB: Alexandru Dan. Copertă și
DTP: Laurențiu Mușoiu. București: Editura Universității din București, 2016, 508 p.,
ISBN: 978-606-16-0765-5 [Volum realizat în cadrul Departamentului de Hungarologie,
Studii Iudaice și Rromani al Facultății de Limbi și Literaturi Străine - Universitatea din
București. Referenți științifici: lect. dr. Ana Bărbulescu - Universitatea din București,
lect. dr. Reka Maria Pupp - Universitatea din București, Pr. Dr. Marcel Courthiade -
INALCO - D. Asie du Sud & D. Europe], [apărut: 21 decembrie 2016].
Sarău, Gheorghe 2012, Cronica rromă (1990-2011). Ediţia I, Bucureşti: Editura
Universităţii din Bucureşti, 274 p. [ISBN 978-606-16-0091-5). Referenți: Delia Grigore și
Lavinia Pencea.
Sarău, Gheorghe 2009 Struktùre rromane ćhibăqe. Structuri ale limbii rromani,
Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 172 p.
Sarău, Gheorghe 2004, Rromani leksikologìa (Lexicologie rromă), Editura Universităţii
din Bucureşti, 138 p. [în limba rromani].
Sarău, Gheorghe 2004, Curs practic de limba rromani, CD editat de Departamentul ID
CREDIS, Universitatea din Bucureşti (ISBN 973-7701-41-0) [pentru studenţii rromi din
anul I de la secţia de “institutori – limba rromani”].
Itu, Mircea 2003 [co-autori: Marcel Courthiade, Rajko Djurić, Gheorghe Sarău, Delia
Grigore, Julieta Moleanu, Sabina Popârlan], Cultură şi civilizaţie veche indiană, Prefaţă de
Gheorghe Sarău, Bucureşti: Editura Universităţii Bucureşti, 243 p. [ISBN: 973-575-747-8].
Sarău, Gheorghe 2002, Stilistica limbii rromani în texte (Antologie de traduceri şi
redactări). I stilìstika e rromane ćhibăqi teksturenθe (Amboldimatenqi aj redakcienqi
antològia), Bucureşti : CREDIS [Universitatea Bucureşti], vol. bilingv: 152 p. + 142 p. =
294 p. [reeditată în 2003].
Sarău, Gheorghe 2002, Limba rromani (Morfologie şi sintaxă), Bucureşti: CREDIS
[Universitatea Bucureşti], 232 p.
Djurić, Rajko 2002, Istoria literaturii rrome. I història e rromane literaturaqi, Bucureşti:
Universitatea din Bucureşti – CREDIS, 182 p. Traducător: Sorin Georgescu [Gheorghe
Sarău: referent, redactor, tehnoredactor].
Grigore, Delia 2002, Curs de antropologie şi folclor rrom. Introducere în studiul
elementelor de cultură tradiţională ale identităţii rrome contemporane, Bucureşti:
CREDIS, 182 p. [Gheorghe Sarău: referent].
Sarău, Gheorghe 2001, Curs de limba rromani, două casete audio, P.1 şi P. 2 [ca anexă
la Cursul de limba rromani, Cluj, 2000], realizate de CREDIS (Colegiul de Învăţământ
Deschis la Distanţă), Universitatea Bucureşti, Studioul “ Grigoraş” – Univ. Bucureşti.
Itu, Mircea şi Moleanu, Julieta 2001, Cultură şi civilizaţie indiană ", Bucureşti:
CREDIS; 210 p.; ed. a III-a în 2005; v. între p. 148 – 180: Sarău, Gheorghe; Bănică,
Isabela; Levinschi, Tania; Hristu, Corina şi Moleanu, Julieta [concepere şi redactare în
limba rromani…], Dr. Rajko Djurić, Scurtă gramatică a limbii sanscrite.
2. tipărite în cadrul altor edituri (selecție riguroasă)

Sarău, Gheorghe 2016, Lucrări publicate şi activităţi întreprinse de Gheorghe Sarău în
perioada 1980–2015, Cluj-Napoca: Editura Institutului pentru Studierea Problemelor
Minorităţilor Naţionale [ISPMN]. Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din

România.Working papers in Romanian minority studies. Műhelytanulmányok a Romániai
kisebbségekrol, Nr. 61, 51 p. ISSN 1844-5489, v. şi electronic pe: www.ispmn.gov.ro [şi
cu biografia autorului].
Sarău, Gheorghe 2016, Floarea rromă. I rromani luludǐ. 55 de exponenţi rromi din
România, decedaţi după 1989, București: Editura Vanemonde, 156 p. ISBN 978-973-
1733-56-2 [bilingv, color, cu fotografii; volumul apare la inițiativa și cu finanțarea
Partidei Romilor “Pro Europa”].
Sarău, Gheorghe; Cordovan, Ionel 2016, Ghid de conversație român – rrom - englez –
maghiar. Traducători: limba rromani: Gheorghe Sarău, Ionel Cordovan, Noemi
Cordovan. limba engleză: Katalin Lobonț, Mirela Daniela Avram limba maghiară: Edda
Puiu. Redactor: Mariana Baicu. Oradea: Editura PRIMUS, 188 p., ISBN 978-973-0-
23164-9 [apărut: 21 decembrie 2016].
Constantinescu, Barbu 2016, Cântece țigănești. Romané ghilea. Gypsy Songs; ed.
critică, introducere, tabel cronologic, index şi bibliografie de Julieta Rotaru. București:
Editura Muzeul Literaturii Române, 2016, ISBN 978-973-167-383-7.
Sarău, Gheorghe 2015, Curs practic de limba romani pentru elevi, tineri şi adulţi,
Bucureşti: Editura Centrului Naţional de Cultură a Romilor, 142 p. [ISBN: 978-606-
93895-3-9].
Sarău, Gheorghe; Cordovan, Ionel; Stănescu, Camelia [Ministerul Educaţiei şi
Cercetării Ştiinţifice] 2015, Vakǎripen anθ-i rromani dajaqi ćhib. I jekhto klàsa. O jekhto
semèstro, Bucureşti: Sigma, vol I: 72 p. + DVD interactiv cu versiunea digitală realizat de
Infomedia România, voce: Daniel Petrilă; Ilustratori: Eugen Raportoru şi Marian Petre.
Referenți: Elena Radu și Lavinia Pencea [ISBN: 978-606-727-111-9 și vol I: ISBN: 978-
606-727-111-6; DVD – RNPC: Seria S 5004364, Nr. 07508].
Sarău, Gheorghe; Cordovan, Ionel; Stănescu, Camelia [Ministerul Educaţiei şi
Cercetării Ştiinţifice] 2015, Vakǎripen anθ-i rromani dajaqi ćhib. I jekhto klàsa. O dujto
semèstro, Bucureşti: Sigma, vol II: 72 p. + DVD interactiv cu versiunea digitală realizat
de Infomedia România, voce: Daniel Petrilă; Ilustratori: Eugen Raportoru şi Marian Petre.
Referenți: Elena Radu și Lavinia Pencea [ISBN: 978-606-727-111-9 și vol I: ISBN: 978-
606-727-113-3; DVD – RNPC: Seria S 5004364, Nr. 07508].
Sarău, Gheorghe; Sandu, Ion; Cordovan, Ionel; Căldăraru, Marius; Koreck, Maria;
Iorga, Nicolae [coordonator volum: Gheorghe Sarău; coordonator din partea UNICEF:
Luminiţa Costache] 2014, Rromanipen educaţional. Un ghid în sprijinul personalului
didactic. Ilustraţii: Eugen Raportoru. Referent: Florin Fleican. Cuvânt înainte: Domokos
Szőcs. Redactor: Gheorghe Sarău, Bucureşti: Editura Vanemonde (pentru Reprezentanţa
UNICEF în România şi Ministerul Educaţiei Naţionale), 146 p. ISBN: 978-973-1733-55-
5 [„Ghid elaborat de către UNICEF în cadrul Campaniei de participare şcolară „Hai la
şcoală!”].
Sarău, Gheorghe 2013, Istoricul studiului limbii rromani şi al şcolarizării rromilor în
România (1990-2012). [Colecţia:] “Studii de atelier”, nr. 46/ 2013, 46 p., Cluj Napoca:
Institutul pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale, ISSN: 1844-5489.
Sarău, Gheorghe 2012, Dicţionar român-rrom. Colecţia „Biblioteca rromă” – nr. 9,
Bucureşti: Editura Sigma, 288 p. [ISBN 978-973-649-754-4].
296 Gheorghe SARĂU
Sarău, Gheorghe; Cordovan, Ionel 2011, I rromani ćhib thaj i literatùra vaś o deśto
siklǒvipnasqo berś. Limba şi literatura rromani. Manual pentru anul X de studiu,
Bucureşti: Vanemonde, 116 p. [în parteneriatul UNICEF–MECTS].
Sarău, Gheorghe 2010, Bibliografie selectivă privind rromii (1990-2009), Institutul
pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale: Cluj Napoca [nr. 28, Studii de
atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România], p. 5-28, [ISSN:1844-5489,
www.ispmn.gov.ro]
Sarău, Gheorghe 2009, Gheorghe Sarău: Bibliografie şi activitate (Bucureşti, ISBN:
978-973-1733-10-4, 96 p.)
Borcoi, Jupiter; Pandelică, Nicolae; Sarău, Gheorghe 2009, Limba şi literatura rromani
pentru anul VIII de studiu, Bucureşti: Editura Vanemonde, 116 p.
Sarău, Gheorghe 2008, Rromii. Incursiune în istoria şi limba lor, Bucureşti: Editura
Sigma, 206 p. [Colecţia Biblioteca Rromă, nr. 7].
Sarău, Gheorghe 2008, Curs practic de limba rromani pentru toţi, Bucureşti: Sigma
[Colecţia „Biblioteca rromă, nr. 8], 208 p., cu CD şi cheia exerciţiilor.
Sarău, Gheorghe; Moise, Gabriela; Căldăraru, Marius 2008, Limba şi literatura
rromani pentru anul VII de studiu, Bucureşti: Editura Vanemonde, 104 p.
Cordovan, Ionel şi Palfi, Noemi 2008, Limba şi literatura rromani pentru clasa a VI-a
de studiu, Bucureşti: Editura Vanemonde, 104 p. [referent şi redactor pentru limba
rromani: Gheorghe Sarău].
Sarău, Gheorghe 2007, Limba şi literatura rromani pentru anul V de studiu. I rromani
ćhib thaj i literatùra vaś o panзto siklǒvipnasqo berś), Bucureşti: Editura Alpha MDN,
118 p. [în parteneriatul UNICEF – MECT].
Sarău, Gheorghe 2006, Dicţionar rrom - român, Bucureşti: Editura Sigma, 224 p.
Sarău, Gheorghe 2006, Limba şi literatura rromani. Manual pentru clasa a IX-a. I
rromani ćhib thaj i literatùra (vaś i enăto klàsa), Bucureşti: Editura Sigma, 200 p.
Sarău, Gheorghe 2006, Limba şi literatura rromani. Manual pentru clasa a IV-a. I
rromani ćhib thaj i literatùra (vaś i śtarto klàsa), Bucureşti: Editura Sigma, 104 p.
Nuică, Elena; Duroi, Ionica; Stoica, Mantu 2006, I rromani ćhib thaj literatùra vaś i IV-
to klàsa. Manual de limba şi literatura rromani pentru clasa a IV-a, Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, R.A., 160 p. [Redactor şi referent pentru limba rromani:
Gheorghe Sarău]
Cioabă, Luminiţa Mihai 2006, Romane asva. Lacrimi rome, Bucureşti: Ro Media, 276 p.
[Redactare în limba rromani: Gheorghe Sarău, Redactare în limba română: Maria Sarău].
Borcoi, Jupter; Sarău, Gheorghe; Courthiade, Marcel 2006, Carte de poveşti rrome.
Rromane paramićienqo lil. Ediţie bilingvă. Edìcia duje ćhiběnθe, Cluj Napoca: Editura
AMM [Gheorghe Sarău: autor, traducător şi redactor; p. 40 – 53].
Sarău, Gheorghe 2005, Limba şi literatura rromani. Manual pentru clasa a III-a. I
rromani ćhib thaj i literatùra vaś i trinto klàsa, Bucureşti: Editura Sigma, 104 p.
Sarău, Gheorghe 2005, Camelia Stănescu, Limba şi literatura rromani: manual pentru clasa
a II-a. I rromani ćhib thaj i literatùra vaś i dujto klàsa, Bucureşti: Editura Sigma, 64 p.
Sarău, Gheorghe 2005, Limba şi literatura rromani. Manual pentru clasa I. I rromani
ćhib thaj i literatùra vaś i jekhto klàsa, Bucureşti: Editura Sigma, 64 p.
[Sarău, Gheorghe; Hristu, Corina; Bâzdâgă, Iuliana …] 2003, Dicţionar român-rrom
(Lexicul rrom modern, rar şi vechi). Coordonarea, uniformizarea, redactarea
lexicografică, Cuvântul înainte şi Alfabetul limbii rromani: Gheorghe Sarău, Bucureşti:

Editura Vanemonde, 2003, 268 p.
Zătreanu, Mihaela 2004, I rromani ćhib thaj literatùra vaś o śtarto berś, Bucureşti:
Humanitas Educational, 72 p.
Sarău, Gheorghe şi Stănescu, Camelia 2002, Manual de alfabetizare în limba rromani,
Bucureşti: Editura Vanemonde, [ Finanţator: UNICEF], 68 p.
Mărcuş, Olga şi Boitoş, Leontina 2002, E siklŏvnesqo lilorro, Târgu Mureş: Casa de Editură
“ Mureş”, 90 p. [Caietul elevului la Abecedarul “de Mureş”. Referent: Gheorghe Sarău ].
Mărcuş, Olga şi Hreniuc, Tudor 2002, Mirri ćhib, i rromani [Compactdiscul
abecedarului de limbă rromani], Mureş – Călăraşi, lansat la Tg. Mureş, în 18 – 19
februarie 2002 [Consultant: Gheorghe Sarău ].
Zătreanu, Mihaela 2002, I rromani ćhib rromani. O trinto berś, Bucureşti: Editura
Veritas – Centrul Educaţia 2000+, SLO – Olanda, 80 p. [Manual de limba rromani pentru
clasa a III-a; Redactor şi consultant pentru limba rromani: Gheorghe Sarău].
Zătreanu, Mihaela 2001, ABĆ. Anglutno lil [ Abecedar rrom], Bucureşti: Veritas, 76 p.
Barbu Constantinescu 2000, Probe de limba şi literatura rromilor din România,
Bucureşti- Cluj: Kriterion, 240 p. [Reeditarea ediţiei din anul 1878; Ediţie îngrijită de:
Gheorghe Sarău, Corneliu Colceriu şi Dana Dudescu. Notă asupra ediţiei: Gheorghe
Sarău; Prefaţa: Adina Potochin; Normalizarea textelor în alfabetul limbii rromani
comune: Corneliu Colceriu, Dana Dudescu, Gheorghe Sarău, studenţii Alin Bucă şi
Nyitrai Reka.Versificarea cântecelor în limba română: Letiţia Mark, Adina Potochin,
Claudia Cioc, Gheorghe Sarău [Biblioteca rromă nr. 6].
Sarău, Gheorghe 2000, Dicţionar rrom - român, Cluj Napoca: Editura Dacia, 232 p.
Sarău, Gheorghe 2000, Curs de limba rromani, Cluj Napoca: Editura Dacia, 254 p.
Sarău, Gheorghe 1998, Dicţionar rrom (spoitoresc) - român, Bucureşti: Kriterion, 1998,
144 p.[Biblioteca rromă: nr. 2; cu indexul Distribuţia elementelor lexicale din idiomul
rromilor spoitori ( din punctul dialectal Olteniţa) în funcţie de limba donatoare, p.125-
139].
Sarău, Gheorghe & Corneliu Colceriu 1998, Dicţionar român – rrom (căldărăresc) şi
Dicţionar rrom (căldărăresc) - român,Bucureşti: Kriterion, 1998, 144 p.[Colecţia
"Biblioteca rromă: nr. 3].
Sarău, Gheorghe 1998, Rromii, India şi limba rromani, [Colecţia " Biblioteca rromă", nr.
4], Bucureşti: Kriterion, 258 p.
Sarău, prof. Gheorghe; Stănescu, prof. Camelia şi Zătreanu, înv.Mihaela [Traducere:...]
1998, Leman Ali, Valentina Jercea, Marioara Constantinescu - Condruţ, Vieroslava
Timar: Vakărimata - pustik vas i jekhto klàsa [ comunicare, manual pentru clasa I (limba
rromani)], Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 140 p. ( 100 p. color + 40 p.
traducerea în limba rromani).
298 Gheorghe SARĂU
E. MASS-MEDIA MEDIA ȘI REFLECTAREA STRUCTURILOR DE

PREDARE A LIMBII RROMANI (selecție)
Nu putem să nu amintim aici adevărul că, în întregul nostru demers de susținere
a formării de specialiști și de cadre didactice pentru acoperirea nevoilor educaționale din
învățământul preuniversitar și universitar din România, am primit un ajutor continuu și
empatic din partea jurnaliștilor, dar mai cu seamă, trebuie notat sprijinul deosebit dat de
dl. Florin Antonescu, ziaristul care, în răstimpul primilor cinci ani de la înființarea
cursului facultativ, a consemnat cu drag despre acesta, dar și despre alte structuri
novatoare extinse de studiere a limbii rromani în cadrul Uuniversității bucureștene, după
cum se poate vedea din reperele bibliografice de mai jos.
Anul univ. 1992/ 1993

Florin Antonescu 1992, De azi, la Universitate se va vorbi ţigăneşte …, “Tineretul
Liber”, Anul IV, nr. 774 (joi, 22 oct. 1992), p. 1; A.[nca] F.[lorea]1992, Curs de limba
romaní, “Universul românesc”, Anul I (1992), nr.138 (miercuri, 28 oct.), p.6; F.[lorin]
A.[ntonescu] 1993, Pe ţigăneşte, dar nu ţigănie, “Tineretul Liber”, Anul V (miercuri,
24 febr. 1993), nr. 873, p. 8;
Anul univ. 1993/ 1994
Florin Antonescu 1993, Ţigănie ca la carte, “Tineretul Liber”, nr. 1069 (miercuri, 13
oct. 1993), p. 5; GTN 1993, La facultate se învaţă ţigăneşte, “Adevărul”, nr. 1083,
sâmbătă 16/ duminică 17 oct. 1993, p. 4; f.a.1993, Curs de ţigănească, “România
liberă”, serie nouă, nr. 1082, marţi 19 oct. 1993. p.7; Kemal Taner 1993, Au început
cursurile de “limba romaní”, “Ora”, Anul II (miercuri, 20 oct 1993), nr. 294, p. 2; f.a.
1993, Távirati stilusban [az első cigány nyelvkurzus], “Romániai Magyar Szó”, 1163
sz., 1993. oktober 19., 4. oldal; AM Press, Buletin, 17 oct. 1993 [despre deschiderea
cursului de limba romaní]; f.a.1993, Radio Bucureşti, Revista presei, 14 oct. 1993;
Anul univ. 1994/ 1995
Mediafax-Life 1994, Minorităţi: Bucureşti: Au fost reluate cursurile de limba romaní
(ţigănească) de la Universitate, miercuri 9 noiembrie 1994. 5; f.a. 1994, Pentru
pasionaţii limbilor străine, “Curierul Naţional”, Anul IV (1994), Nr. 1118, marţi, 8
decembrie;
Anul univ. 1995/ 1996
Ecaterina Preda [redactor], Giani Croitoru [imagine] 1996, Limba rromaní la
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti, TV “Antena 1” [reportaj
transmis sâmbătă 1 iunie 1996, ora 8,00];
Anul univ. 1996/ 1997
F.[lorin] A.[ntonescu] 1996, Cursuri de limba romaní/ Cursul facultativ şi secţia de
limbă rromaní din cadrul Catedrei de indianistică - Universitatea Bucureşti/, “Curierul
Naţional”, Anul VII (6 noiembrie 1996), Nr. 1725, p.14; Carmen State [redactor] 1996,
Din învăţământul minorităţilor: Noutăţi privind predarea limbii rromaní. Interviu cu
dl. prof. Gheorghe Sarău, Emisiunea TVR “Din viaţa rromilor”; TVR, Pr.II, 11
noiembrie 1996, orele 23,30; f.a. 1996, Limba ţigănească poate fi studiată la
Universitatea Bucureşti, “Monitorul”/Iaşi/, Anul VI (29 oct. 1996), nr. 256 (1622), p.
300 Gheorghe SARĂU
1; Florin Ionescu <Florin Antonescu> 1996, Nimic peiorativ despre limba rromani,
"Student Parti", Anul II (1996), serie nouă, 7. 11-13. 11. 1996, p. 2.
Anul univ. 1997/ 1998
E. Capuerde 1997, Limba ţigănească..., "Libertatea", 5 mai l997; F.[lorin] A.[ntonescu]
1997, Admiterea '97 la specializarea indianistică, "Curierul naţional", Anul VIII, nr.
1934, vineri, 18 iul. l997, p. 15; Gheorghe Sarău 1997, La Universitatea Bucureşti se
poate învăţa limba romani, "Asul de treflă", anul V (l997), nr. 58, p. 8; Florin
Antonescu 1997, Curs facultativ de limba rromani, Facultatea de Limbi şi Literaturi
Străine Bucureşti; deschiderea cursului pentru începători: joi, 9 oct.l997, orele l6,15,
"Curierul naţional, joi, 9 oct. l997; Mircea Itu 1998, Itinerarii indiene, vol.I, [1998],
Braşov: Editura Orientul Latin, p. 238.
Anul universitar l998/ l999
Gheorghe Sarău 1998, Eveniment de seamă pentru etnia rromilor: Înfiinţarea secţiei
de limbă şi literatură rromani, "Asul de treflă", anul VI (1998), nr. 70, p. 2; [Gyergely
László], Hódít a romani, "Közoktatás", IX. évfolyam, 9. szám, 1998. szeptember, 14.
l.; Redacţia [Gheorghe Sarău], Pagina studenţilor rromi [despre secţia de limbă
rromani şi probele de concurs pentru sesiunea din septembrie 1999], "Asul de treflă ",
anul VI (1998), nr. 74, p. 12.
Anul universitar 1999/ 2000
[Gheorghe Sarău] 1999, Ghidul candidatului rrom pentru secţia de limbă şi literatură
rromani din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine - Universitatea Bucureşti.
Culegere şi tehnoredactare: Lavinia Olmazu şi Anişoara Oprişan [2 p. pliant];
Gheorghe Sarău 1999, Secţia de limbă şi literatură rromani (a doua specializare),
"Asul de treflă", nr. 79, anul VII (1999), p. 8 -9; Yvette Aubert 2000, La passion des
langues. Entretien du 27 mars 2000 avec Marcel Courthiade, Maître de conférences de
Rromani [INALCO, Paris], "La lettre des Langues' O" [INALCO, Paris], 2000. 5
[M.C.: “… il y a un bon lectorat à Bucarest, avec prof. Gh. Sarau, et une initiation à
un dialecte local à Prague, avec dr. M. Hübschmannová, mais c’est tout.”].
Anul universitar 2000-2001
Gheorghe Sarău 2000, Cursuri cu durata de 3 ani pentru institutori - limba rromani
(dublă specializare) la Departamentul de Învăţământ Deschis la Distanţă-
Universitatea Bucureşti /.../, “Asul de treflă”, Nr. 86 (2000), p. 18-19.
Gheorghe Sarău 2001, Secţia de învăţământ deschis la distanţă pentru rromi,
specializarea “institutori-limba rromani“, “Asul de treflă“, nr. 6 (99), Anul IX (2001),
p. 2-4.
Marcarea a 20 de ani de la debutul studiului limbii rromani în sistemul

universitar românesc (22 octombrie 1992)
În 22 octombrie 2012, se împlineau 20 de ani de la instituirea studiului limbii

rromani la nivel universitar în România, demarat prin cursul facultativ de limba rromani
la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine – Universitatea din București. În întâmpinarea
acestui eveniment, Gheorghe Sarău și fosta sa studentă, Mihaela Zătreanu - atunci
directoarea Centrului Național de Cultură a Rromilor (CNCR) - au luat inițiativa pentru
Marcarea a 20 de ani de la debutul studiului limbii rromani în sistemul universitar

românesc (22 octombrie 1992), la secția de limba și literatura rromani a Facultății de
Limbi și Literaturi Străine – Universitatea din București. Evenimentul s-a desfășurat, cu
câteva zile înainte, în data de 19 octombrie 2012, între orele 12,00–15,00, în imobilul din
strada Pitar Moș nr. 7-13 al Facultății, mai precis, în Amfiteatrul “Ioan Bogdan” și în
Cabinetul de limba rromani (sala 31), cu prezidarea evenimentului de către dl. Emil
Constantinescu (fostul rector al Universității – la data înființării cursului facultativ de
rromani – și fost președinte al României), d-na prodecan Laura Sitaru (FLLS), d-na
Mihaela Zătreanu (directoarea CNCR) și dl. Gheorghe Sarău, profesorul care a instituit
studiul limbii rromani la acea dată în România.
La acțiune au luat parte foști studenți ai cursului facultativ de limba rromani, dar
și ai altor structuri ulterioare de studiere a acestei limbi în cadrul Universității din
București și în alte instituții de învățământ superior, profesori de limba rromani, de hindi
și de sanscrită, activiști rromi, ziariști ș.a. Cu acel prilej, Florin Antonescu, cel care
consemnase și primul articol despre acest curs în anul 1992, dar și alte articole, răstimp de
câțiva ani, a fost prezent la eveniment, dedicându-i reportajul Limba rromani, de 20 de
ani în învățământul superior românesc. Cărțile - rezultatul practic, civilizator, 22
octombrie 2012, pe care îl reproducem, integral, mai jos.
“Înghesuială la standul de cărţi. Curiozitatea privitorilor, interesul celor cărora li se

adresează, mândria autorilor. „Astea rămân, până la urmă – rezultatul practic cel mai
valoros!“, exclamă prof. univ. dr. Gheorghe Sarău, făcându-şi loc printre discipolii
realizatori ai lucrărilor şi printre cititori.
302 Gheorghe SARĂU
“De la curs facultativ la specializare acreditată

Suntem la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti,
unde Secţia de limba şi literatura rromani şi Centrul Naţional de Cultură a Romilor –
Romano Kher (director Mihaela Zătreanu) sărbătoresc 20 de ani de la debutul studierii
limbii rromani la noi, în cadru academic. Începutul a fost făcut la 22 octombrie 1992,
printr-un curs facultativ. Iniţiator şi, de atunci, promotor al studiului acestei limbi, este
prof. univ. dr. Gheorghe Sarău, filolog de top la scară internaţională, într-o zonă
didactică şi de cercetare greu accesibilă şi în mică măsură investigată. Demersul a
beneficiat la vremea aceea de susţinerea unor mari profesori, precum Nadia
Anghelescu, care conducea Catedra de limbi orientale sub egida căreia a pornit cursul,
Iancu Fischer, decan pe atunci, Lucia Wald, Emil Constantinescu, în acea vreme rector
al Universităţii din Bucureşti.
În anul universitar 1996-1997, este creată specializarea B Indianistică, pentru care
urma să se şcolarizeze alternativ la limbile hindi şi rromani. Primii studenţi la
specializarea B rromani sunt admişi în anul 1996-1997, prima promoţie ieşind în 2001.
În anul 1998-1999, specializarea limba şi literatura rromani devine secţie de sine
stătătoare, ca a doua specializare. În 2010, ca urmare a evaluării de către ARACIS, din
anul 2009, se procedează la acreditarea specializării Limba şi literatura rromani–
Limba şi literatura română/ O limbă şi literatură modernă.
Din anul universitar 2000-2001, se face şi pregătire în limba rromani pentru
învăţământul primar şi preprimar prin Departamentul de Învăţământ Deschis la
Distanţă – CREDIS al Universităţii din Bucureşti. De asemenea, un modul facultativ
de discipline rrome funcţionează la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca.
Nevoia de educaţie şi cultură
Cu totul, cam o mie de tineri au absolvit structurile de formare academică în limba

rromani. Mulţi dintre ei au devenit translatori, traducători, autori ai unor lucrări de
filologie, cercetători, activişti în profil cultural şi lingvistic rrom în instituţii româneşti
şi internaţionale, profesori de limba rromani în şcoli. Unii îşi exprimă disponibilităţile
practice bazate pe limba studiată la nivel academic în domenii precum teatru, muzică,
teologie, mass-media. Câţiva urmează studii doctorale, fac cercetări practice. Dar, mai
ales, foarte mulţi dintre absolvenţii studiilor superioare în limba rromani scriu, acesta
fiind un îndemn repetat întruna de profesorul Gheorghe Sarău. Aşa se şi explică
surpriza pe care o provoacă etalarea unei mulţimi de cărţi în limba rromani sau
destinate cunoaşterii şi înţelegerii etniei de către concetăţeni. Astfel, provoacă interes
vizibil pentru cei prezenţi la aniversare manualele, ghidurile practice cu aplicabilitate
în sectoare precum asistenţă socială, medicină, muncă, administraţie locală, ca şi
dicţionarele, culegerile de literatură, traducerile de acte normative. Într-un fel, aceste
cărţi pot fi considerate mai de efect decât foarte multe dintre îndemnurile auzite şi
văzute prin campanii, proiecte, spoturi care promovează debarasarea de stereotipuri în
privinţa rromilor.
Dincolo de învăţătură, de publicistică şi de profesionalism, absolvenţii de studii
superioare în limba rromani se afirmă ca factori civilizatori pentru semeni ai lor din
comunităţi. Peste toate – activităţi profesionale şi obşteşti – este solida realizare

proprie, aducătoare a împlinirii de sine. Îi felicită pentru asta, la aniversare, profesorul
Emil Constantinescu, cel care, sub aspect administrativ şi afectiv, le-a fost aproape
profesorului iniţiator Gheorghe Sarău şi primilor lui studenţi. Convingerea sa este că,
prin acces la studii, rromi primesc ceea ce le trebuie cel mai mult – „educaţie şi
cultură“, atrăgând atenţia că „alternativa la educaţie este cerşitul, prostituţia“.Florin
Antonescu”
Str. Ion Cîmpineanu nr. 28, sector 1, Bucureşti, România, 021. 313. 52. 10/ 021. 313. 52. 11, E-mail:
secretariat@romanikultura.ro, Web-site: www.romanikultura.ro
20 berśa kanaθar sas putardo o siklǒvipen e rromane ćhibăqo anθ-o oprutno

siklăripen e Rumuniaθar
Kamle amala!len,
Avdǐves, 19 octòbro 2012, ka-i Fakultèta e Avrutne Ćhiběnqi vi e Literaturenqi,
anθar i Universitèta Bukureśti, sas liparde 20 berśa kanaθar sas putardo o siklǒvipen e
rromane ćhibăqo anθ-o oprutno siklăripen e Rumuniaθar, kaj i kadaja universitèta (p-o 22
oktòbro 1992).
Ka-i àkcia, organizisardi kaθar e Kulturaqo Themutno Cèntro e Rromenqo – „ O
Romano Kher” (tradino kaθar i rrajni i Mihaela Zatreanu) vi kaθar i Sèkcia e rromane
ćhibăqi thaj e literaturaqi (tradini kaθar o raj Gheorghe Sarau) anθar i Fakultèta e Avrutne
Ćhiběnqi vi e Literaturenqi), avile but akharde, maśkar lenθe isindoj akanutne vi sas
studèntură ka-i rromani ćhib, siklărne rromane ćhibăqe resle anθar o sasto Rumuniaqo
Them, e reprezentantùră anθar e organizacie e rromenqe, profèsorură e Bukureśtosqi
Universitetaqe, źurnalìstură thaj e aver.
Anglal e akharde manuśenθe, beśle o sas prezidènto e Rumuniaqo, o raj Emil
Constantinescu, o sas rèktoro e Universitetaqo – kana sas putardo anθ-o berś 1992 kadava
kùrso -, i dujto dekàna e Fakultetaqo - i rajni i Laura Sitaru thaj vi kodola duj
organizatòrură maj anglal liparde.
Kadala okaziaça, sas organizisardi jekh ekspozìcia 100-e lilença ankalavde kaθar
e akanutne vi e sas studèntură kadala sekciaθe.
Sa kadja, sas dine dìplome le kodolenqe save dine vast ka-o siklăripen e
rromane ćhibăqo kaj kadaja sèkcia, le universitarone profesurenqe: Nadia Anghelescu,
Lucia Wald, Emil Constantinescu, Sanda Rîpeanu, Alexandra Cornilescu, Florentina
Vişan, Maria Prună, Liviu Franga, Liviu Papadima, Zsigmond Győző, Gheorghe Sarău,
Michaela Logofătu, Bogdan Logofătu, Mircea Dumitru, Octavia Nedelcu, Mircea Itul,
Ion Ciucă, Vasile Chiş, Ana Cristina Halichias, Viorel Bageacu, Laura Sitaru, Sabina
Popârlan, Julieta Rotaru, Delia Grigore, Olga Markus, Bety Almăşan, Lavinia Pencea,
Laurenţiu Theban.
Vi aver manuśa, save dine vast e sekciaqe, line diploma, sar sine o deputàto le
rromenqo, o Nicolae Păun thaj o źurnalìsto Florin Antonescu.
304 Gheorghe SARĂU
Tha’ jekh aver buxli kategorìa manuśenqi, save line vi von dìplome, sas anθar e
kodolenθe, save siklile ka-i sèkcia, save agordine i fakultèta vaj si akana studèntură: i dr.
Izabela Denize, o dr. Petre Petcuţ, i drd. Dana Dudescu, o màstero Ionel Cordovan, i
màstera Cătălina Olteanu, i màstera Elena Radu, o màstero Cristian Pădure, i màstera vi i
gilavni Rodica Tudor, i màstera Daniela Chircu – Cristil, o aktòro Sorin - Aurel Sandu, o
teològo Florin Nasture,o redàktoro Sorin Georgescu, i dirèktora Isabela Bănică –
Mihalache, i dirèktora Mihaela Zătreanu, o źùristo Daniel Vasile – CNCD, i amboldàrka
Iuliana Bălan, i sikl. Corina Hristu, i sikl. Camelia Stănescu, o sikl. Jupter Borcoi, o sikl.
Nicolae Pandelică, o sikl. insp. Marius Căldăraru, i sikl. insp. Petronia Scripcariu, o sikl.
Mantu Stoica, o sikl. Cristian Moisescu, i sikl. Gina Anton, i sikl. Gheorghe Ramona, i
sikl. Mariana Cozma, i sikl. Violeta Ibiş, i sikl. Moise Gabriela, i sikl. Elena Nuică, o sikl.
dir. Mihai Moldovanu, o sikl. Gheorghe Cincă, o sikl. Lepădatu Tache, o sikl. Marius
Lambru, o sikl. Alexandru Anton, i sikl. Rodica Bătrâna, i sikl. Slate Steluţa, i sikl.
Corina Ceamă, i sikl. Elena Stan, o sikl. Pantilie Chircu – Cristil, i stud. Mihaela Stan, o
stud. Daniel Petrilă, o stud. Marian Domiloiu, i stud. Mihaela Drăgan, i stud. Anişoara
Buştean.
Avile but aver sas studèntură – akana siklărne, amboldàră, rodale, aktivìstură: o
Marconi Rupa, i Ionela Petre, o Aurel Velisaru, o Lăcătuş Crăciun, i Gabriela Păduraru, i
Ionela Pădure, i Ana Stocheci thaj but, but aver.
Mihaela Zătreanu, prof. univ. dr. Gheorghe Sarău

Director al Centrului Național Secţia de limba şi literatura rromani
de Cultură a Rromilor
“Rromano Kher”
F. DICȚIONARUL TUTUROR CURSANȚILOR LA LIMBA
RROMANI
Dicționarul cursanților* la limba rromani (studenți și cursanți care s-au înscris/ și
studiat, în perioada 1992-2017, limba rromani la nivelul învățământului superior
din România)
*în regim de: limba A. rromani, Limba B. rromani, direcția de studii limba rromani,
cursuri facultative și cursuri opționale de limba rromani
A Alexandru (Arsene) Mirela - a absolvit

CREDIS (CL, adm. 2004, abs. 2008).
Achiți Șerban (stud. limbi) - a urmat Alexe Ion (DRPB-poștă) - a urmat
cursul facultativ de limba rromani în cursul facultativ de limba rromani în
anul univ. 1992/ 1993. anul univ. 1996/ 1997.
Adam Ecaterina, din CJ, admisă în PIR Alicu Laura – a frecventat cursul
(la PIPP, dar fără modul de discipline practic de limba rromani în anul univ.
rrome) la UBB CJ (adm. 2005, abs. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
2008. Ambrușan Adela – a frecventat cursul
Ailincăi Petrică - admis la secţia A. practic de limba rromani în anul univ.
limba şi literatura rromani în anul univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
2012/ 2013 (an I); studii întrerupte Andronache (Dolofan) Şt. Victoria v.
prematur, în sem. I, reluate în an univ. Dolofan (Andronache) Şt. Victoria
2017/2018. Andronache D. Florin - a absolvit
Albu Maria (abs. lb. hindi) - a urmat CREDIS (DJ, adm. în 2000, abs. în
cursul facultativ de limba rromani în 2003); lucrare de diplomă cu titlul:
anul univ. 1994/ 1995. Substantivul în limba rromani (2003, 48
Aldea (Tenț) Florica, din BH, admisă p., CREDIS).
în PIR (la PIPP, dar fără modul de Anghel Ana Diana - admisă la secţia B.
discipline rrome) la UBB CJ (adm. limba şi literatura rromani, în anul univ.
2005, abs. 2008. A urmat cursuri de vară 2004/ 2005 (an I); studii întrerupte.
de limba rromani în 2006 și 2007. Anghel Aura Maria Alina - admisă la
Alecu (Niţă) P. Florica v. Niţă (Alecu) secţiile A. limba şi literatura turcă - B.
P. Florica limba şi literatura rromani, cu durata de
Alexandra Mihaela - admisă la secţiile 4 ani, în anul univ. 2002/ 2003 (an I),
A. limba şi literatura rromani - B. limba studii finalizate și licenţă în 2006.
și literatura germană, cu durata de 3 ani, Anghel G. Lavinia Valentina - admisă
în anul univ. 2009/ 2010 (an I), la secțiile A. limba şi literatura rromani -
întrerupere studii în anul III (an univ. B. limba şi literatura rusă, cu durata de 3
2011/ 2012). ani, în an univ. 2015/ 2016 (an I);
Alexandrescu Marian (drept, an III). A întrerupere de studii.
urmat, în an univ. 1998/ 1999, cursul Anghel Ionuț1 - admis la secţia A.
facultativ de limba rromani la FLLS - limba şi literatura rromani, în anul univ.
Universitatea din București. 2012/ 2013 (an I); studii întrerupte din
sem. II.
306 Gheorghe SARĂU
Anghel Ionuţ2 (activist la Partida demarată în anul univ. 2005/ 2006 (an I),
Romilor, redactor la “Asul de treflă”). A dar - din lipsă de locuri suplimentare - se
urmat cursul facultativ de limba rromani numără printre cei 20 de candidaţi
la FLLS - Universitatea din București, în cărora li s-au restituit dosarele, cu
perioada 1997-1999 și s-a ocupat de mulţumiri pentru entuziasmul
promovarea limbii rromani și a altor profesional şi etnic de a se înscrie la
limbi ale minorităților din România (v. această primă specializare, cu
Ionuţ Anghel 1999, [Gheorghe Sarău]: recomandarea de a accesa în viitor alte
"Rromii, India şi limba rromani, "Asul posibilităţi de formare şi de specializare
de treflă", anul VII (1999), nr. 79, p. 17; ale secţiei.
Ionuţ Anghel; Cristi Mihai şi Eduard Apai Emese – a frecventat cursul
Antonian 2000, Aportul minorităţilor practic de limba rromani în anul univ.
naţionale la patrimoniul cultural 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
românesc, Editura TopImage, 179 p.; Apopi Adriana, din CS, admisă în PIR
Anghel, Ionuţ; Mihai, Cristi şi (la PIPP, dar fără modul de discipline
Antonian, Eduard 2001, Minorităţile rrome) – Univ. TM, adm. 2005, abs.
naţionale din România, Bucureşti: 2008. A urmat cursuri de vară de limba
Editura Kham; Cristi Mihai; Ionuţ rromani în 2003, 2007, 2014.
Anghel 2002, Romii – istoria unui Apostu (Simion) Andreea - a frecventat
popor interzis, “Proetnica”. Revistă CREDIS (BC, adm. 2004).
interetnică de tineret. 1 (2002), nr. 3, p. Exmatriculată în anul IV.
7-9 etc. Apostu C. Constantin – a frecventat
Anghel Iuliana (activistă la Romani CREDIS (BUC, adm. 2003).
Criss). A urmat, în anul univ. 1999/ Exmatriculat în anul I.
2000, cursul facultativ de limba rromani Ariciu Bogdan Valentin - admis la
la FLLS - Universitatea din București. secţiile A. limba şi literatura rromani -
Anghel Marinela - admisă la secția B. B. limba şi literatura hindi, cu durata de
limba și literatura rromani, în anul univ. 3 ani, în anul univ. 2016/ 2017 (an I).
2001/ 2002 (an I), studii nefinalizate. Exmatriculat în octombrie 2016 prin
Anghel Nicoleta - admisă la secţiile A. neplata taxei.
limba și literatura rusă - B. Indianistică Arnăuţ Olivia - admisă la B.
(hindi-rromani), cu durata de 4 ani, în indianistică (hindi-rromani), în anul
anul univ. 2003/ 2004 (an I); abs. cu univ. 1997/ 1998 (an I); studii întrerupte
licență în iun. 2007. în anul II.
Anghelache Ioana Elena – a frecventat Aron V. Virginica - a absolvit CREDIS
cursul practic de limba rromani în anul (CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007);
univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca. lucrare dipl.: Obiceiuri și tradiții din
Anton (Sava) Gina - a absolvit viața rromilor din Călărași (44 p., 2007,
CREDIS (BR, adm. 2001, abs. 2005); CREDIS).
lucrarea de diplomă: Nașterea și botezul. Arsene (Alexandru) Mirela v.
Practici și obiceiuri la rromi din Alexandru (Arsene) Mirela
perioada copilăriei timpurii, nr. inv. Arsene (Lăcătuș) Maria – absolventă a
228. S-a înscris, împreună cu alţi 40 de Școlii Normale din Târgu Mureș, la
candidaţi, și la noua secţie de limba şi clasa de învățători rromi (în 1995).
literatura rromani (specializarea A), Urmează specializarea PIPP (Phare
UBB Cluj Napoca, MS, adm. 2006). Badea Gh. Georgeta – a absolvit
Este admisă la secţia A. limba şi CREDIS (CL, Phare, adm. 2003, abs.
literatura rromani (în an univ. 2012/ 2007); tema lucrării finale: Viața și
2013 - an I), dar abandonează studiile în obiceiurile din satul meu, nr. inv. 124.
sem. I. Reia studiile la secţiile A. limba Badea Jean - stud. an III, la teologie
şi literatura rromani - B. limba și ortodoxă – limba engleză. A urmat, în
literatura persană, cu durata de 3 ani, în anul univ. 2000/ 2001, cursul facultativ
anul univ. 2016/ 2017 (an I). de limba rromani la FLLS -
Arsene C. Nicolae Constantin - a Universitatea din București.
absolvit CREDIS (CL, Phare, adm. Bădilă Oana Carolina - admisă la
2003, abs. 2007); lucrare dipl.: Nașterea secţiile A. limba şi literatura rromani -
și botezul. Practici și oiceiuri la rromii B. limba și literatura engleză, cu durata
călărășeni în perioada copilăriei (51 p., de 3 ani, în anul univ. 2010/ 2011 (an I);
2007, CREDIS). studii întrerupte în an II, sem. II.
Asztalos Maria Magdalena - a urmat Bădoi Ana-Maria - admisă la secţiile
PIPP (Programul Phare la UBB Cluj A. limba şi literatura rromani - B. limba
Napoca, MS, adm. 2006, abs. 2009); şi literatura hindi, în 2005/ 2006 (an I),
Lucrare de licență: Rolul familiei în studii întrerupte în an I.
integrarea copilului în clasa I (UBB Bahrim Vasile - admis la secţiile A.
Cluj-Napoca - FPȘE, 2009). limba și literatura rusă - B. limba şi
literatura rromani, cu durata de 4 ani, în
B anul univ. 2000/ 2001 (an I); abs. în
2004, dar nu și-a susținut licența în iunie
Badea (Drăgan) Adriana Mariana - 2004.
admisă la secţiile A. limba şi literatura Baicu (Roman) Claudia - a absolvit
rromani - B. limba şi literatura română, CREDIS (DB, adm. 2004, abs. 2008);
cu durata de 3 ani, în anul univ. 2011/ lucrare de dipl.: Considerații practice
2012 (an I); abs. și cu licență luată iun. asupra predării substantivului (67 p.,
2014. 2008, CREDIS); abs. an compl. PIPP în
Badea Camelia – a frecventat cursul 2009-2010. A fost admisă și la secţiile
practic de limba rromani în anul univ. A. limba şi literatura rromani - B. limba
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. şi literatura română, cu durata de 3 ani,
Badea Diana Andreea - admisă la în anul univ. 2011/ 2012 (an I); studii
secţiile A. limba şi literatura rromani - nefinalizate cu examen de licență.
B. limba și literatura germană, cu durata Baicu Ionela Deli - admisă la secţiile A.
de 3 ani, în anul univ. 2013/ 2014 (an I); limba şi literatura rromani - B. limba și
abs. cu licență în 2016. Cursantă, în literatura coreeană, în 2005/ 2006 (an I);
prezent, la Masterat în cadrul abs. în 2008, licență în februarie 2011.
Universității din București la Strategii Baicu Valentin - admis la secţiile A.
Comunicaționale și Interculturale - limba şi literatura rromani - B. limba și
Literare și Ligvistice, modulul literatura italiană, cu durata de 3 ani, în
germanistică, susținând la admitere anul univ. 2006/ 2007 (an I), întrerupere
lucrarea Analiză comparativă între sașii studii în an II (taxă), nefinalizate.
și rromii din România. Bajno (Gavrilă) Şt. Nicoleta v. Gavrilă
(Bajno) Şt. Nicoleta
308 Gheorghe SARĂU
Bălan C. Cristina Orania - a urmat Belgium: IOM = International

PIPP (Programul Phare la UBB Cluj Organization for Migration), 172 p.).
Napoca, BUC, adm. 2007, abs. 2010); Anterior, Bălan Iuliana a absolvit liceul
Lucrare de licență: Aspecte pedagogice pedagogic, cursul de vară de limba
ale prevenirii şi corectării devianţei rromani (Călimăneşti, 2000). A urmat,
comportamentale la elevii din ciclul împreună cu Stocheci Anamaria un
primar (UBB Cluj-Napoca - FPȘE, masterat în “comunicare”, la
2010). Universitatea “Spiru Haret” (2008-
Bălan Georgiana - a urmat PIPP 2010), a predat limba rromani în județul
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, Vrancea la Tâmboiești și Cornetu –
VL, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de Slobozia Bradului. În prezent:
licență: Dificultăţi în învăţare la ciclul traducătoare.
primar şi preşcolar (UBB Cluj-Napoca - Bălan Marina (stud. limbi) - a urmat
FPȘE, 2009). cursul facultativ de limba rromani în
Bălan Gheorghe - a urmat PIPP anul univ. 1992/ 1993.
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, Bălan Nicoleta Daciana - a urmat PIPP
VL, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de (Programul Phare la UBB Cluj Napoca,
licență: Integrarea copiilor rromi în VL, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de
şcolile de masă (UBB Cluj-Napoca - licență: Evaluarea prin calificative la
FPȘE, 2009). ciclul primar-valențe formative şi limite
Bălan I. Ionela Genoveva - a absolvit (UBB Cluj-Napoca - FPȘE, 2009).
CREDIS (BT, adm. 2002, abs. 2006); cu Bălan Rebeica - admisă la studii în anul
lucrarea de diplomă Tradiții și obiceiuri universitar 2004/ 2005 (an I), la secţia
de nuntă din perioada 1880-1940 [în] A. limba şi literatura arabă - B. limba şi
comunitatea de rromi lăieși Trușești literatura rromani, cu 4 ani de studiu;
[Botoșani] (49 p., 2006, CREDIS). abs. și licență în iunie 2008. Masterat la
Bălan Iuliana - admisă inițial la secţiile limba arabă între 2008/ 2009. În anul
A. limba și literatura italiană - B. 2007, studentele Rebeica Bălan,
Indianistică (hindi-rromani), 2003/ 2004 Vasilica Mincu, Iuliana Bălan, Andreea
(an I), dar întrerupe studiile în anul II și Mihalache, Larisa Neamţu Lorelai -
le reia în anul univ. 2005/ 2006 la toate din promoţia 2008 - împreună cu
secțiile A. limba şi literatura rromani - profesorul Gheorghe Sarău, cu studentul
B. limba şi literatura hindi, cu licență în Ionel Cordovan, atunci, din anul I
2008. În anul 2007, studentele Rebeica (2008/ 2009) şi cu fostul absolvent
Bălan, Vasilica Mincu, Iuliana Bălan, CREDIS, Jupter Borcoi, au realizat
Andreea Mihalache, Larisa Neamţu traducerea unui manual de formare
Lorelai - toate din promoţia 2008 - destinat liderilor comunitari rromi (O
împreună cu profesorul Gheorghe barăripen e rromane „saste”
Sarău, cu studentul Ionel Cordovan, komuniteturenqo. Formisaripnasqo lil,
atunci, în anul I (2008/ 2009) şi cu fostul Belgium: IOM = International
absolvent CREDIS, Jupter Borcoi, au Organization for Migration), 172 p.). A
realizat traducerea unui manual de urmat şi cursuri de mediatori școlari,
formare destinat liderilor comunitari lucrând în județul Prahova ca profesoară
rromi (O barăripen e rromane „saste” de limba rromani şi mediator şcolar, pe
komuniteturenqo. Formisaripnasqo lil, lângă activitatea de traducător autorizat
de către Ministerul Justiţiei pentru alegătorului rroma, Bucureşti: APD, mai

limbile rromani și arabă. 2000, 10 p. Traducere: Prof. Gheorghe
Bălăuz (Popescu) Gh. Vasilica - a Sarău [şi stud. Isabela Bănică]; Isabela
absolvit CREDIS (BR, adm. 2002, abs. Bănică [trad.] 2000: I Ordonànca vaś o
2006); tema lucrării finale: Nunta, nr. anglolaćharipen thaj o dośalăripen
inv. 117. savorre diskriminaciaqe formenqe.
Bălăuz Liliana - a absolvit CREDIS Ordonanţa privind prevenirea şi
(BR, adm. 2001, abs. 2005); tema sancţionarea tuturor formelor de
lucrării finale: Nașterea și botezul. discriminare, publicată de DPMN-
Practici și obiceiuri la rromi din Guvernul României; în vol. "Ordonanţă
perioada copilăriei timpurii. nr. inv. privind prevenirea şi sancţionarea
220. tuturor formelor de discriminare"
Balica T. Isabela - a absolvit CREDIS [împreună cu variantele în engleză,
(BC, adm. 2000, abs. 2003); tema franceză şi germană], Cluj Napoca:
lucrării de diplomă Monografia Editura Studium, p. 44-54. [Ordonanţa
comunității de rromi din orașul nr.137/ 2000 privind prevenirea şi
Comănești, nr. inv. 33. sancţionarea tuturor formelor de
Baltariu (Nica) Adriana - admisă la discriminare a fost publicată în
secţiile A. limba şi literatura rromani - Monitorul Oficial nr. 431/ 2.09.2000];
B. limba şi literatura română (inițial, Gheorghe Sarău - redactor consultant).
franceză), cu durata de 3 ani, în anul De asemenea, Isabela Bănică a asigurat,
univ. 2011/ 2012 (an I); abs. fără licență. timp de un an (2001), traducerea în
Banciu Adrian – a frecventat cursul limba rromani a revistei „Asul de treflă”.
practic de limba rromani în anul univ. Tot în anul 2001, studentele de la secția
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. de rromani - Isabela Bănică, Tania
Bănică Isabela – abs. promoţie iunie Levinschi, Corina Hristu - şi Julieta
2002 (categ. admişi în anul univ. 1998/ Moleanu (de la cursul facultativ de
1999, cu 4 ani de studiu, secţiile A. limba rromani) se alătură conf. dr.
Limba şi literatura română - B. limba şi Gheorghe Sarău și traduc împreună
literatura rromani). Pentru interesul său lucrarea „Dr. Rajko Djurić: Scurtă
arătat față de limba rromani, Isabela gramatică a limbii sanscrite”, ce a fost
Bănică este invitată de profesorul inclusă în cursul universitar destinat
Gheorghe Sarău, în vara anului 1998, la studenţilor de la ID CREDIS şi
Cursurile internaționale de vară de studenţilor de la secţia de limbă şi
limba, literatura și istoria rromilor literatură rromani “Mircea Itu şi Julieta
desfășurate la Beeskov, în Germania, Moleanu: Cultură şi civilizaţie indiană”
alături de Sorin Aurel Sandu, Ruxandra (Bucureşti: CREDIS, 2001, 148-180).
Niță, Florin Nasture și Corina Hristu. De asemenea, Isabela Bănică [căsătorită
Totodată, studenta a realizat o serie de ulterior: Mihalache] - cea mai prolifică
traduceri şi translaţii pentru diferite studentă în perioada studenţiei, care a
organizaţii guvernamentale şi realizat traduceri şi lucrări proprii,
neguvernamentale (MRGI), APD, translaţii în / din limba rromani -
DPMN - Guvern etc. (ca, de ex.: [APD = publică, tot în anul 2001, volumul
Asociaţia Pro Democraţia] 2000, Jan, autobiografic bilingv (rromân-rrom)
phralalen, k-al alosarimata! Ghidul Întâmplări din viaţa mea. Mothovimata
310 Gheorghe SARĂU
anθar murro зivipen (Bucureşti: Veritas, Grumăzescu, Nyitrai Reka, Hildegard

22. + 22.), la iniţiativa finanţatorilor Ignătescu.
CEDU 2000+ şi SLO–MATRA Olanda, Barbu Oana Maria - admisă la secţiile
sub îngrijirea conf. dr. Gheorghe Sarău. A. limba şi literatura rromani - B. limba
Isabela Bănică – Mihalache a lucrat la şi literatura hindi, în anul univ. 2013/
OSI (Fundaţia Soros Budapesta) din 2014 (an I); studii întrerupte în an I.
2003 până în 2011, iar de atunci şi până Bârghișan Marcela (stud.) - a urmat
în prezent își desfășoară activitatea la cursul facultativ de limba rromani în
Consiliul Europei - CHROM Strasbourg. anul univ. 1993/ 1994, la FLLS –
Barabaș (Moca) Maria Magdalena v. București.
Moca (Barabaș) Maria Magdalena Barna (Lengyel) Liana Daniela v.
Barabas Elek Boby - a urmat PIPP Lengyel (Barna) Liana Daniela
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, Barta (Kalo) Livia Loredana v. Kalo
MS, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de (Barta) Livia Loredana
licență: Modalităţi de integrare a Barta Loredana - înscrisă împreună cu
matematicii distractive la clasele I şi a- alţi 40 de candidaţi pentru noua secţie de
II-a (UBB Cluj-Napoca - FPȘE, 2009). limba şi literatura rromani (specializarea
Barac Luigi Florin - admis la secţiile A), demarată în anul univ. 2005/ 2006
A. limba şi literatura rromani - B. limba (an I), dar - din lipsă de locuri
și literatura catalană, cu durata de 3 ani, suplimentare - se numără printre cei 20
în anul univ. 2010/ 2011 (an I); studii de candidaţi cărora li s-au restituit
incomplete. dosarele, cu mulţumiri pentru
Barbu (Duţă) C. Olimpia v. Duţă entuziasmul profesional şi etnic de a se
(Barbu) C. Olimpia înscrie la această primă specializare, cu
Barbu Florentina - admisă la secţia A. recomandarea de a accesa în viitor alte
limba şi literatura rromani în anul univ. posibilităţi de formare şi de specializare
2011/ 2012 (an I); studii abandonate din ale secţiei.
anul II, sem. I. Bătrâna A. Rodica - a absolvit
Barbu Mădălina - promoţie şi licenţă în CREDIS (AB, adm. 2000, abs. 2003);
iunie 2001 (categoria admişi în 1997/ lucrare de diplomă Dialectul rromilor
1998, cu 4 ani de studii); admisă la din comuna Roșia Montană, jud. Alba
secţiile A. limba și literatura franceză - (53 p., 2003, CREDIS). A urmat apoi
B. Indianistică (limba și literatura hindi - studii de masterat “Traducerea textului
limba şi literatura rromani). Studenţii literar contemporan rrom” în cadrul
primei secţii de indianistică (hindi- FLLS - Universitatea din Bucureşti,
rromani, seria 1997-2001) au elaborat, între anii univ. 2010/ 2011 şi 2011/
sub îndrumarea conf. dr. Gheorghe 2012, cu disertaţie în 2012.
Sarău, şi au editat, în 2003, la Ed. Bazavan Gheorghe - admis la secţiile
Vanemonde din Bucureşti, primul A. limba şi literatura rromani - B. limba
Dicţionar român-rrom (Lexicul modern, şi literatura română, 2010/ 2011 (an I);
rar şi vechi). Autori (în ordinea studii întrerupte în anul II.
contribuţiilor): Gheorghe Sarău, Corina Bâzdâgă Iuliana (căs. ulterior pe
Hristu, Iuliana Bâzdâgă, Sorina Nae, numele Bageacu) - promoţie și licență în
Dana Dudescu, Şerban Dan Căpăţână, iunie 2001 (categ. admişi în 1997/ 1998,
Mădălina Barbu, Aliona Cazacu, Ionuţa cu 4 ani de studiu, la secţiile A. Limba şi
literatura română - B. Indianistică Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II

(hindi-rromani). Profesoară de literatură (an univ. 2010-2011).
universală în Thailanda. Studenţii primei Birce Valentin - a urmat PIPP
secţii de indianistică (hindi-rromani, (Programul Phare la UBB Cluj Napoca,
seria 1997-2001) au elaborat, sub MM, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de
îndrumarea conf. dr. Gheorghe Sarău, şi licență: Rolul familiei în educarea
au editat, în 2003, la Ed. Vanemonde din copilului (UBB Cluj-Napoca - FPȘE,
Bucureşti, primul Dicţionar român-rrom 2009).
(Lexicul modern, rar şi vechi). Autori Birebent Agnes (pictoriţă, Toulouse,
(în ordinea contribuţiilor): Gheorghe Franţa), cursul facultativ de limba
Sarău, Corina Hristu, Iuliana Bâzdâgă, rromani la FLLS - Universitatea din
Sorina Nae, Dana Dudescu, Şerban Dan București.
Căpăţână, Mădălina Barbu, Aliona Blaser Salome – a frecventat cursul
Cazacu, Ionuţa Grumăzescu, Nyitrai practic de limba rromani în anul univ.
Reka, Hildegard Ignătescu. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
Bechi V. Niculina Ancuţa - admisă la Bobocică Roxana Sînziana - abs. şi
secţiile A. limba şi literatura rromani - licență în iun. 2014, secţiile A. limba şi
B. limba și literatura latină, cu durata de literatura rromani - B. limba şi literatura
3 ani, în anul univ. 2012/ 2013 (an I); engleză, cu durata de 3 ani - admisă în
abs. fără licență. Anterior, a absolvit anul univ. 2009/ 2010 (an I), licență în
PIPP (Phare UBB Cluj Napoca, BV, iunie 2014.
adm. 2007, abs. 2010); Lucrare de Bocea Stela Ioana - admisă la secţiile
licență: Succesul şi insuccesul elevilor A. limba şi literatura rromani - B. limba
rromi în şcoală (UBB Cluj-Napoca - şi literatura română, în anul univ. 2008/
FPȘE, 2010). 2009 (an I); a întrerupt studiile în anul I,
Bențe Paula Florina – a frecventat apoi le-a reluat în anul univ. 2009/ 2010,
cursul practic de limba rromani în anul tot în an I, dar le abandonează din nou în
univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca. anul II.
Berteanu Gabriela (elevă liceu Bódi Á. Adél Judit – a absolvit
filologie) - a urmat cursul facultativ de CREDIS (CV, adm. 2000, abs. 2003), cu
limba rromani în anul univ. 1996/ 1997. tema lucrării de diplomă Ritualuri
Beşleagă Cristian (stud. Limbi: mortuare ale rromilor din comunitatea
spaniolă-germană), cursul facultativ de Örkő – Sf. Gheorghe, nr. inv. 22.
limba rromani la FLLS - Universitatea Bogdan Gh. Eusebiu – a absolvit
din București. 1992-1993 și până în CREDIS (HD, Phare, adm. 2003, abs.
1996. 2007), susținând lucrarea de diplomă
Beu Cristina - admisă la secţiile A. Tradiții și obiceiuri rrome (57 p., 2007,
limba şi literatura rromani - B. limba şi CREDIS).
literatura română, cu durata de 3 ani, în Bogdan Mihai - admis la secţiile A.
anul univ. 2009/ 2010 (an I); studii limba şi literatura rromani - B. limba şi
abandonate în an I. literatura franceză, cu durata de 3 ani, în
Bichir Cristina - a urmat Cursul de anul univ. 2016/ 2017 (an I).
limba rromani pentru studenții Facultăţii Bogheț Gabriela (interpretă cântece
de Sociologie şi Asistenţă Socială, indiene) - a urmat cursul facultativ de
limba rromani în anul univ. 1995/ 1996.
312 Gheorghe SARĂU
Boldor Daniel Cristian (asist. soc., an anul III. Repetă anul III (în anul univ.
II). A urmat, în an univ. 1998/ 1999, 2008/ 2009), însă nu finalizează studiile
cursul facultativ de limba rromani la prin examen de licenţă.
FLLS - Universitatea din București. Botezatu Cristina-Rodica (stud. la
Boldor I. Maria – Daniela – a limbile japoneză-engleză, în an III). A
frecventat CREDIS (MM, adm. 2003). urmat, în anul univ. 2000/ 2001, cursul
Exmatriculată în anul IV. facultativ de limba rromani la FLLS -
Bondrea G. Rozalia Florica - a absolvit Universitatea din București.
CREDIS (SM, adm. 2000, abs. 2003), Bozu C. Claudia - a absolvit CREDIS
susținând lucrarea de diplomă: Eminescu (BT, adm. 2002, abs. 2006), susținând
și spiritualitatea indiană, nr. inv. 16. lucrarea de diplomă Structuri și limbaje
Bonghene C. Nicoleta Gina – a cutumiare ale întemeierii și continuiății
frecventat CREDIS (BUC, Phare, adm. familiei tradiționale în comunitatea de
2003). Exmatriculată în anul IV. rromi din localitatea Salcea, jud.
Borcea Celestin (economist), cursul Suceava (51 p., 2006, CREDIS).
facultativ de limba rromani la FLLS - Brăileanu M. George – Lucian – a
Universitatea din București, în an univ. frecventat CREDIS (OT, adm. 2003).
1997/ 1998. Exmatriculat în anul II.
Borcoi C. Petru Jupter - a absolvit Brici Carmen - admisă la secţiile A.
CREDIS (BT, adm. 2002, abs. 2006), limba şi literatura rromani - B. limba şi
susținând lucrarea de diplomă literatura engleză, cu durata de 3 ani, în
Rromanipen și modern în comunitatea anul univ. 2010/ 2011 (an I). A înghețat
de rromi lăieși din Botoșani (47 p., an univ. 2012/ 2013.
2006, CREDIS). Se înscrie și la secţiile Brînză Maia (Republica Moldova) -
A. limba şi literatura rromani - B. limba admisă la secţiile A. limba şi literatura
şi literatura română, în 2005/ 2006 (an engleză - B. limba şi literatura rromani,
I), dar întrerupe studiile în an I. În anul cu durata de 4 ani, în anul univ. 1998/
2007, studentele Rebeica Bălan, 1999 (an I); abs. cu licență în 2002.
Vasilica Mincu, Iuliana Bălan, Andreea Brozban Valentin - admis la secțiile A.
Mihalache, Larisa Lorelai Neamţu - limba şi literatura turcă - B. limba şi
toate din promoţia 2008 - împreună cu literatura rromani, cu durata de 4 ani, în
profesorul Gheorghe Sarău, cu studentul anul univ. 2002/ 2003 (an I); abs. în
Ionel Cordovan (atunci din anul I /2008/ iunie 2006, dar fără examen de licență.
2009) şi cu fostul absolvent CREDIS, Bucă Alin - admis în anul univ. 1997/
Jupter Borcoi, au realizat traducerea 1998 (an I) la secţiile A. limba şi
unui manual de formare destinat liderilor literatura chineză - B. Indianistică
comunitari rromi (O barăripen e (hindi-rromani), unde rămâne răstimp de
rromane „saste” komuniteturenqo. 2 ani; a plecat apoi la studii în China, la
Formisaripnasqo lil, Belgium: IOM = întoarcere în țară alegând ca limbă B.
International Organization for limba şi literatura hindi. Coordonaţi de
Migration), 172 p.). conf. dr. Gheorghe Sarău, trei studenţi
Bornescu Mariana - admisă la secţiile de la secţia de limba rromani, curs de zi
A. limba şi literatura rromani - B. limba - Dana Dudescu, Alin Bucă şi Nyitrai
şi literatura română, în anul univ. 2005/ Reka, împreună cu alţi trei studenţi de la
2006 (an I), însă întrerupe studiile în cursul facultativ de limbă rromani -
Corneliu Colceriu, Adina Potochin, Bujor Ionela - admisă la secţia A. limba

Claudia Cioc - şi cu profesoara rromă de şi literatura rromani în anul univ. 2014/
limbi clasice, Letiţia Mark (absolventă a 2015 (an I), întrerupere de studii.
primei ediţii a cursurilor de vară de Bujor Maria - admisă la secţiile A.
limba rromani - 1999) au realizat, în limba şi literatura rromani - B. limba şi
anul 2000, reeditarea lucrării bilingve literatura română, cu durata de 3 ani, în
publicată de Barbu Constantinescu în anul univ. 2010/ 2011 (an I); studii
anul 1878, sub titlul Probe de limba şi întrerupte în an II.
literatura rromilor din România Bulilete (Ferar) V. Cristina v. Ferar
(Bucureşti-Cluj: Kriterion, 240 p.). (Bulilete) V. Cristina
Bucătaru Laura - a urmat PIPP Bumbaru Dandes I. Raluca - a urmat
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, PIPP (Programul Phare la UBB Cluj
NT, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de Napoca, TL, adm. 2007, abs. 2010);
licență: Rolul cadrului didactic în Lucrare de licență: Abuzul şi neglijarea
dezvoltarea psiho-socială a elevului copilului - particularităţi şi implicaţii
rrom (UBB Cluj-Napoca - FPȘE, 2009). educaţionale (UBB Cluj-Napoca -
Bucheanu Andreea Monica - admisă la FPȘE, 2010).
secţiile A. limba şi literatura rromani - Burtea Mădălina (elevă la Liceul cu
B. limba şi literatura română, cu durata predarea în limba germană), cursul
de 3 ani, în anul univ. 2013/ 2014 (an I); facultativ de limba rromani la FLLS -
abs. cu licență în 2016. Universitatea din București, în an univ.
Bucur (Rivas) Laura Gabriela - 1999/ 2000.
admisă la secţiile A. limba şi literatura Buştean G. Anişoara - admisă inițial la
rromani - B. limba şi literatura secţiile A. limba şi literatura rromani -
neogreacă, cu durata de 3 ani, în anul B. limba şi literatura română, cu durata
univ. 2012/ 2013 (an I); fără licență. de 3 ani, în anul univ. 2011/ 2012 (an I);
Bucur Mihaela - admisă la secţiile A. studii reluate în anul univ. 2016/ 2017
limba şi literatura turcă - B. limba şi (an I), dar exmatriculată pentru neplata
literatura rromani, cu durata de 4 ani, în taxei în oct. 2016.
anul univ. 2004/ 2005 (an I); abs. cu Buzdugan Andreea, A: limba și
licență în 2008. literatura rusă – B. Indianistică (hindi-
Bucuroiu C. Ilona Maria – a absolvit rromani), 4 ani: admitere în anul univ.
CREDIS (DB, Phare, adm. 2003, abs. 2003/ 2004 (an I); abs. și licență în iunie
2007), susținând lucrarea de diplomă 2007.
Tradiții și obiceiuri la rromi. Botezul,
nunta și înmormântarea (71 p., 2007, C
CREDIS).
Budică Oana Cristina - admisă la Calciu Laurenţiu (regizor) – a urmat
secţiile A. limba şi literatura germană - cursul facultativ de limba rromani la
B. limba şi literatura rromani, cu durata FLLS - Universitatea din București, în
de 4 ani, în anul univ. 2000/ 2001 (an I); an univ. 2000/ 2001.
abs. cu licență în iunie 2004. Căldăraru Dobrin – a frecventat
Bujor (Dincă) Gherghina v. Dincă CREDIS (TR, adm. 2003). Exmatriculat
(Bujor) Gherghina în anul IV.
314 Gheorghe SARĂU
Căldăraru Florian - admis la secţiile A. 2006)), susținând lucrarea de diplomă:

limba şi literatura rromani - B. limba și Credințe și obiceiuri legate de
literatura spaniolă, în anul univ. 2012/ întemeierea și continuitatea familiei de
2013 (an I), întrerupere studii în an II. rromi lăeși – Botoșani, nr. inv. 120.
Căldăraru Marius 1 - absolvent al Călin Gh. Răzvan Ionuţ – a absolvit
secției „institutor - limba rromani” din CREDIS (BZ, Phare, adm. 2003, abs.
cadrul CREDIS (OT, adm. 2001, abs. 2007), susținând lucrarea de diplomă:
2005)), susținând lucrarea de diplomă: Tradiții și valori culturale ale rromilor
Nașterea și botezul. Practici și obiceiuri din comunitatea Calvini, nr. inv. 129;
la rromi din perioada copilăriei, nr. inv. abs. an compl. PIPP în 2009 - 2010.
221). După 11 ani de la absolvire, este Călin M. Ligia – admisă la secțiile A.
admis la secţiile A. limba şi literatura limba şi literatura rromani - B. limba şi
rromani - B. limba şi literatura hindi, cu literatura română, cu durata de 3 ani, în
durata de 3 ani, în anul univ. 2016/ 2017 anul univ. 2015/ 2016 (an I).
(an I). De notat că Marius Căldăraru se Caliu C. Petruţa – a frecventat
înscrisese imediat după terminarea CREDIS (DJ, adm. 2003). Exmatriculată
CREDIS (împreună cu alţi 40 de în anul I.
candidaţi) și la noua secţie de limba şi Câmpeanu Claudia - a urmat Cursul de
literatura rromani (specializarea A), limba rromani pentru studenții Facultăţii
demarată în anul univ. 2005/ 2006 - an de Sociologie şi Asistenţă Socială,
I), însă - din lipsă de locuri suplimentare Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II
- se numără printre cei 20 de candidaţi (an univ. 2010-2011).
cărora li s-au restituit dosarele, cu Campia Benedetta - (activistă socială a
mulţumiri pentru entuziasmul misiunii catolice - Italia). A frecventat în
profesional şi etnic de a se înscrie la 2013 ore facultative de limba rromani la
această primă specializare, cu FLLS - Universitatea din București.
recomandarea de a accesa în viitor alte Canaloș (Horvath) I. Magdalena v.
posibilităţi de formare şi de specializare (Horvath) I. Magdalena
ale secţiei. Este de la vârsta de 23 de ani Candoi Petruța Dorina – a frecventat
inspector pentru școlarizarea rromilor la cursul practic de limba rromani în anul
ISJ Olt. univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
Căldăraru Marius 2 – admis la secțiile Candoi T. Marin – Robert - a absolvit
A. limba şi literatura rromani - B. limba CREDIS (CL, Phare, adm. 2003, abs.
şi literatura latină, cu durata de 3 ani, în 2007), susținând lucrarea de diplomă
anul univ. 2015/ 2016 (an I). Anterior, a Copilul rrom din comuna Sărulești
absolvit Facultatea de Teologie Gară, de la naștere la șapte ani (57 p.,
Ortodoxă și s-a înscris, în paralel, la 2007, CREDIS).
masterat în domeniul teologic. În anul II Candoi-Savu Robert Adrian - admis la
(2016/ 2017) a înghețat anul la secția de secţia A. limba şi literatura rromani în
rromani, urmând să reia studiile în an anul univ. 2012/ 2013 (an I); studii
univ. 2017-2018. întrerupte din sem. I, an I.
Călin (Mihai) V. Elena v. Mihai Cantea Ioan - a absolvit CREDIS (MȘ,
(Călin) V. Elena adm. 2001, abs. 2005), susținând
Călin (Timofticiuc) M. Gela – a lucrarea de diplomă: Nașterea și botezul.
absolvit CREDIS (VS, adm. 2002, abs. Practici și obiceiuri la rromi din
perioada copilăriei. A urmat și rromani), cu durata de 4 ani, în anul

programul PIR (la PIPP, dar fără modul univ. 1997/ 1998 (an I); abs. cu licență
de discipline rrome - UBB CJ, adm. în iunie 2001. Studenţii primei secţii de
2005, abs. 2008). indianistică (hindi-rromani, seria 1997-
Căpăţână Dan Şerban - admis la 2001) au elaborat, sub îndrumarea conf.
secţiile A. limba şi literatura germană - dr. Gheorghe Sarău, şi au editat, în 2003,
B. Indianistică (hindi-rromani), cu la Ed. Vanemonde din Bucureşti, primul
durata de 4 ani, în anul univ. 1997/ 1998 Dicţionar român-rrom (Lexicul modern,
(an I); abs. cu licență în iunie 2001. rar şi vechi). Autori (în ordinea
Studenţii primei secţii de indianistică contribuţiilor): Gheorghe Sarău, Corina
(hindi-rromani, seria 1997-2001) au Hristu, Iuliana Bâzdâgă, Sorina Nae,
elaborat, sub îndrumarea conf. dr. Dana Dudescu, Şerban Dan Căpăţână,
Gheorghe Sarău, şi au editat, în 2003, la Mădălina Barbu, Aliona Cazacu, Ionuţa
Ed. Vanemonde din Bucureşti, primul Grumăzescu, Nyitrai Reka, Hildegard
Dicţionar român-rrom (Lexicul modern, Ignătescu.
rar şi vechi). Autori (în ordinea Cazacu Cristina - admisă la secţiile A.
contribuţiilor): Gheorghe Sarău, Corina limba şi literatura română - B. limba şi
Hristu, Iuliana Bâzdâgă, Sorina Nae, literatura rromani, în anul univ. 1998/
Dana Dudescu, Şerban Dan Căpăţână, 1999 (an I), cu studii întrerupte în anul I,
Mădălina Barbu, Aliona Cazacu, Ionuţa sem. II.
Grumăzescu, Nyitrai Reka, Hildegard Cazacu Mariana - înscrisă împreună cu
Ignătescu. alţi 40 de candidaţi pentru noua secţie de
Caraion Boris - (stud. teol. baptistă), limba şi literatura rromani (specializarea
cursul facultativ de limba rromani la A), demarată în anul univ. 2005/ 2006
FLLS - Universitatea din București în an (an I), dar - din lipsă de locuri
univ. 2000/ 2001. suplimentare - se numără printre cei 20
Căruţă Bianca - admisă la secţia A. de candidaţi cărora li s-au restituit
limba şi literatura rromani în anul univ. dosarele, cu mulţumiri pentru
2008/ 2009 (an I); studii neîncepute în entuziasmul profesional şi etnic de a se
anul I, orientându-se spre cealaltă înscrie la această primă specializare, cu
facultate unde fusese admisă. recomandarea de a accesa în viitor alte
Cataramă Diana – a frecventat cursul posibilităţi de formare şi de specializare
practic de limba rromani în anul univ. ale secţiei.
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. Ceafar Anastasiu Ionuț – a frecventat
Căţoiu Isabela - (stud. limbi), cursul CREDIS (OT, adm. 2003). Exmatriculat
facultativ de limba rromani la FLLS - în anul I.
Universitatea din București în an univ. Ceamă (Ciocârlan) Corina - admisă la
1997/ 1998. secţiile A. limba şi literatura rromani -
Cazacu (Constantin) Mariana – a B. limba şi literatura română, cu durata
absolvit CREDIS - PIR (cu modul de de 3 ani, în anul univ. 2005/ 2006 (an I);
discipline opționale și facultative rrome, abs. cu licență în 2008. A urmat
TR, adm. 2005, abs. 2008). masteratul "Modernitatea limbii și
Cazacu Aliona (Republica Moldova) - literaturii române în sec. XIX, XX,
admisă la secţiile A. limba şi literatura XXI” la Universitatea “Spiru Haret”
japoneză - B. Indianistică (hindi- (2008-2010). Predă limba rromani în
316 Gheorghe SARĂU
jud. Brăila, la Şcoala Şuţeşti. Din suplimentare - se numără printre cei 20

toamna anului 2016, lucrează la Direcţia de candidaţi cărora li s-au restituit
Învăţământ Preuniversitar din cadrul dosarele, cu mulţumiri pentru
Ministerului Educaţiei Naționale, în entuziasmul profesional de a se înscrie
calitate de consilier pe problemele la această primă specializare, cu
educaţionale şi sociale ale rromilor. recomandarea de a accesa în viitor alte
Cercel Daniel – a absolvit CREDIS posibilităţi de formare şi de specializare
(VS, adm. 2004, abs. 2008). ale secţiei.
Cernat Cornel Alexandru - admis la Chiria Nicoleta - admisă la secţiile A.
secţiile A. limba şi literatura rromani - limba şi literatura română - B. limba şi
B. limba şi literatura hindi, în anul univ. literatura rromani, cu durata de 4 ani, în
2006/ 2007 (an I), întrerupere studiile în anul univ. 2001/ 2002 (an I); abs. cu
anul III. licență în 2005.
Cherata Lucian - admis la secţiile A. Chiriac C. Constantin Tiberiu - a
limba şi literatura rromani - B. limba şi absolvit CREDIS (BC, adm. 2000, abs.
literatura română, cu durata de 3 ani, în 2003), susținând lucrarea de diplomă:
anul univ. 2009/ 2010 (an I); studii Obiceiurile și tradițiile rromilor (2003,
întrerupte în anul I. Inspector pentru Îndrumători: lector drd. Delia Grigore și
școlarizare rromi, autor al mai multor conf. univ. dr. Gheorghe Sarău)
lucrări de limba rromani. Chiriac C. Emilia – a absolvit CREDIS
Chifan Cătălin - admis la secţia B. (BC, Phare, adm. 2003, abs. 2007),
limba şi literatura rromani, în anul univ. susținând lucrarea de diplomă: Obiceiuri
2002/ 2003 (an I); studii întrerupte în și tradiții la rromii ursari și căldărari
anul III. din zona Moldovei, nr. inv. 132.
Chircu - Cristil Daniela Ștefania v. Chiriac George Alexandru - admis la
Cristil - Chircu Daniela Ștefania secţiile A. limba şi literatura arabă - B.
Chircu A. Pantilie (Chircu-Cristil) - a altă limbă străină (italiană sau
absolvit CREDIS (TR, adm. la secția spaniolă?), în anul univ. 2004/ 2005 (an
institutori – direcția de studii limba I); în anul univ. 2005-2006 (în anul II)
rromani în 2002, cu licență în 2006, se transferă la A. limba şi literatura
tema lucrării: Structuri și limbaje rromani - B. limba şi literatura arabă,
cutumiare ale întemeierii și continuității ajunge în anul IV, dar nu finalizează
familiei tradiționale în comunitatea de studiile cu anul respectiv.
rromi din orașul Zimnicea, Județul Chiriac Liliana – a frecventat cursul
Teleorman, nr. inv. 122). El este practic de limba rromani în anul univ.
absolvent și al secției PIPP, tot la 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
CREDIS, în Programul Rural - PIR (cu Chiriac Maria Andreea - admisă la
modul de discipline opționale și secţiile A. limba şi literatura rromani -
facultative rrome), cu examen de B. limba și literatura hindi, cu durata de
admitere în 2005 și cu licență în 2008. 3 ani, în anul univ. 2014/ 2015 (an I).
De asemenea, s-a înscris împreună cu Chirtoc V. Amalia–Daniela - înscrisă
alţi 40 de candidaţi pentru noua secţie de împreună cu alţi 40 de candidaţi pentru
limba şi literatura rromani (specializarea noua secţie de limba şi literatura rromani
A), demarată în anul univ. 2005/ 2006 (specializarea A), demarată în anul univ.
(an I), dar - din lipsă de locuri 2005/ 2006 (an I), dar - din lipsă de
locuri suplimentare - se numără printre rromani la FLLS - Universitatea din

cei 20 de candidaţi cărora li s-au restituit București facultativ în an univ. 1993/
dosarele, cu mulţumiri pentru 1994. Coordonaţi de conf. dr. Gheorghe
entuziasmul profesional de a se înscrie Sarău, trei studenţi de la secţia de limba
la această primă specializare, cu rromani, curs de zi - Dana Dudescu,
recomandarea de a accesa în viitor alte Alin Bucă şi Nyitrai Reka, împreună cu
posibilităţi de formare şi de specializare alţi trei studenţi de la cursul facultativ de
ale secţiei. Anterior, urmase și absolvise limbă rromani - Corneliu Colceriu,
secția “institutor – direcția de studii Adina Potochin, Claudia Cioc - şi cu
limba rromani” la ID - Departamentul de profesoara rromă de limbi clasice,
învățământ deschis la distanță CREDIS Letiţia Mark (absolventă a primei ediţii
– Universitatea din București (în a cursurilor de vară de limba rromani -
programul Phare, adm. 2003, abs. 2007), 1999) au realizat, în anul 2000,
susținând lucrarea de diplomă: Familia reeditarea lucrării bilingve publicată de
de rromi din sudul Vrancei – Barbu Constantinescu în anul 1878, sub
perpetuarea sângelui prin naștere, nr. titlul Probe de limba şi literatura
inv. 133). Urmează, în paralel, și secția rromilor din România (Bucureşti-Cluj:
PIPP, dar fără modul de discipline rrome Kriterion, 240 p.).
– la Univ. Transilvania din BV (fil. Ciocârlan (Ceamă) Corina v. Ceamă
Focșani, adm. 2005, abs. 2008), în (Ciocârlan) Corina
cadrul Programului PIR al Ministerului Ciocârlan Viorica Cleopatra (stud.
Educației. limbi) - a urmat cursul facultativ de
Chiș Olga v. Markus G. Olga limba rromani în anul univ. 1994/ 1995.
Choi Gi-Bheum (stud., Coreea) - cursul Ciocian Casandra – a frecventat cursul
facultativ de limba rromani la FLLS - practic de limba rromani în anul univ.
Universitatea din București. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
Cîmpean Ana (Czinkuş) - a absolvit Ciolan Emilia Nicoleta - admisă la
CREDIS (MȘ, adm. 2002, abs. 2006), secţiile A. limba şi literatura rromani -
susținând lucrarea de diplomă Structuri B. limba şi literatura neogreacă, cu
și limbaje cutumiare ale întemeierii durata de 3 ani, în anul univ. 2012/ 2013
familiei tradiționale în comunitatea de (an I); abs. fără licență.
rromi din localitatea Ogra, (66 p., 2006, Ciolan O. Petre – a absolvit CREDIS
CREDIS). (GR, Phare, adm. 2003, abs. 2007),
Cîmpeanu Marcel - a absolvit CREDIS susținând lucrarea de diplomă: Tradiții
(DJ, adm. 2001, abs. 2005), susținând și obiceiuri legate de tineri. Căsătorie și
lucrarea de diplomă: Nașterea și botezul. familie la rromii ursari din Crevedia
Practici și obiceiuri la rromi din Mare– Giurgiu. Trecut și prezent, nr.
perioada copilăriei, nr. inv. 223. inv. 130.
Cinca Gh. Gheorghe - a absolvit Ciorogar Monica Laura - a urmat PIPP
CREDIS (MȘ, adm. 2000, abs. 2003), (Programul Phare la UBB Cluj Napoca,
susținând lucrarea de diplomă Imensul MS, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de
rol al sufixelor –ar-/-ǎr- la îmbogățirea licență: Modalităţi de stimulare a
limbii rromani (40 p., 2003, CREDIS). creativităţii elevilor din ciclul primar la
Cioc Claudia-Aura - (stud. limbi: orele de limba română (UBB Cluj-
spaniolă), cursul facultativ de limba Napoca - FPȘE, 2009).
318 Gheorghe SARĂU
Cireş M. Ramona - a absolvit CREDIS 2007 (an I); abs. în 2009, iar licența o
(TM, adm. 2000, abs. 2003), susținând obține în februarie 2010. Anterior, a
lucrarea de diplomă: Monografia urmat CREDIS (BUC, adm. 2004), dar a
comunității de rromi din comuna fost examtriculat în anul IV.
Dudeștii-Noi, Jud. Timiș, nr. inv. 32. Cocoloș Laurențiu - admis la secţia A.
Cîrpaci M. Carmen - a urmat PIPP limba şi literatura rromani în anul univ.
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, 2011/ 2012 (an I); studii abandonate în
din CS, admisadm. 2007, abs. 2010); anul II, după sem. I.
Lucrare de licență: Rolul jocului didactic Codreanu D. Lucica – a frecventat
în dezvoltarea vorbirii la vârsta CREDIS (MH, adm. 2002).
preşcolară (UBB Cluj-Napoca - FPȘE, Exmatriculată în anul II.
2010). Cojan Vlad (stud. limbi) - a urmat
Cîrpaci Marian Nuțu - admis la secţiile cursul facultativ de limba rromani în
A. limba şi literatura română - B. limba anul univ. 1992/ 1993.
şi literatura rromani, în anul univ. 2004/ Cojocaru Alina Luminiţa (stud. limbi),
2005 (an I), cu studii întrerupte în anul I. cursul facultativ de limba rromani la
Ciuche (Ignea) S. Mihaela Alina v. FLLS - Universitatea din București în an
Ignea (Ciuche) S. Mihaela Alina univ. 1997/ 1998.
Ciucu Ștefania Alina - a urmat Cursul Cojocaru Ioana - admisă la secţia B.
de limba rromani pentru studenții limba şi literatura rromani, în anul univ.
Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă 2001/ 2002 (an I); studii întrerupte în
Socială, Universitatea din Bucureşti, anul III, nefinalizate.
sem. I şi II (an univ. 2010-2011). Colceriu Corneliu Aurelian - (stud.
Ciudilă F. Violeta – a absolvit CREDIS litere - comunicare – limba facultativă
(DB, Phare, adm. 2003, abs. 2007), norvegiană) - a frecventat și cursul
susținând lucrarea de diplomă: Structuri facultativ de rromani cu începere din
și limbaje tradiționale cu privire la anul univ. 1994/ 1995 și în continuare, la
intemeierea familiei prin căsătorie, în FLLS - Universitatea din București.
comunitatea de rromi, nr. inv. 131. Împreună cu Gheorghe Sarău, Corneliu
Ciuraru M. Loredana – a frecventat Colceriu editează, în anul 1998,
CREDIS (HD/ CS). Exmatriculată în Dicţionar român-rrom (căldărăresc) şi
anul IV. Dicţionar rrom (căldărăresc)-român
Ciuraru Nicoleta (stud. asist. soc.) - a (Bucureşti: Kriterion, 144 p. - Colecţia
urmat cursul facultativ de limba rromani “Biblioteca rromă: nr. 3). Și în
în anul univ. 1993/ 1994. continuare, coordonaţi de conf. dr.
Ciurea Nicoleta Georgiana - admisă la Gheorghe Sarău, trei studenţi de la
secţiile A. limba şi literatura rromani - secţia de limba rromani, curs de zi -
B. limba şi literatura neogreacă, cu Dana Dudescu, Alin Bucă şi Nyitrai
durata de 3 ani, în anul univ. 2012/ 2013 Reka, împreună cu alţi trei studenţi de la
(an I); abs. în iunie 2015, cu licență în cursul facultativ de limbă rromani -
febr. 2016. Corneliu Colceriu, Adina Potochin,
Cobzaru David (Marius) Laurențiu - Claudia Cioc - şi cu profesoara rromă de
admis la secţiile A. limba şi literatura limbi clasice, Letiţia Mark (absolventă a
rromani - B. limba şi literatura română, primei ediţii a cursurilor de vară de
cu durata de 3 ani, în anul univ. 2006/ limba rromani - 1999) au realizat, în
anul 2000, reeditarea lucrării bilingve Gulia (60 p., 2007, CREDIS).
publicată de Barbu Constantinescu în Constantin R. Robert - urmează A:
anul 1878, sub titlul Probe de limba şi limba și literatura rromani – B. limba și
literatura rromilor din România literatura hindi, 2016/ 2017 (an I).
(Bucureşti-Cluj: Kriterion, 240 p.). Copil Cristian – a frecventat cursul
Coloji Gligor Vasile – a frecventat practic de limba rromani în anul univ.
CREDIS (CJ, adm. 2003). Exmatriculat 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
în anul I. Cordoș Andra Camelia – a frecventat
Columban Alexandra – a frecventat cursul practic de limba rromani în anul
cursul practic de limba rromani în anul univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca. Cordovan A. Ionel – absolvent
Coman Lucia, din VN, admisă în PIR CREDIS (BH, adm. 2000, abs. ca șef
(la PIPP, dar fără modul de discipline promoție în 2003); lucrare de diplomă
rrome - Univ. din BV, fil. Focșani, adm. cu titlul Mijloace interne de îmbogățirea
2005, abs. 2008). A urmat cursuri de lexicului limbii rromani – Derivarea cu
vară de limba rromani în: 2002, 2007, sufixe (70 p., 2003, CREDIS,
2014. îndrumător: conf. dr. Gheorghe Sarău).
Constantin (Ganea) V. Jenica – a Urmează apoi studii de masterat
absolvit CREDIS (IL abs. 2007), “Traducerea textului literar contemporan
susținând lucrarea de diplomă Familia – rrom” în cadrul FLLS - Universitatea
element de identitate socio-culturală a din Bucureşti, între anii univ. 2010/
rromilor din Fetești (62 p., 2007, 2011 şi 2011/ 2012, cu disertaţie în
CREDIS). 2012. Iniţial, în anul univ. 2008/ 2009,
Constantin (Cazacu) Mariana v. Cordovan Ionel fusese admis la secţiile
Cazacu (Constantin) Mariana A. limba şi literatura rromani - B.
Constantin C. Andreea Constanţa - a română (an I), dar le-a întrerupt în sem.
urmat PIPP (Programul Phare la UBB II al anului I. În anul 2007, studentele
Cluj Napoca, TM, adm. 2007, abs. Rebeica Bălan, Vasilica Mincu, Iuliana
2010); Lucrare de licență: Prevenirea Bălan, Andreea Mihalache, Larisa
eşecului şcolar la copii cu dificultăţi de Lorelai Neamţu - toate din promoţia
învăţare integraţi în şcoala de masă 2008 - împreună cu profesorul Gheorghe
(UBB Cluj-Napoca - FPȘE, 2010). Sarău, cu studentul Ionel Cordovan
Constantin Clara - (stud. relații (atunci, din anul I /2008/ 2009) şi cu
internaționale) - a urmat cursul facultativ fostul absolvent CREDIS, Jupter
de limba rromani în anul univ. 1995/ Borcoi, au realizat traducerea unui
1996. manual de formare destinat liderilor
Constantin I. Aniţa Manuela – a comunitari rromi (O barăripen e
absolvit CREDIS (OT, adm. 2002, rromane „saste” komuniteturenqo.
reînscrisă abs. prom. 2008); abs. și a Formisaripnasqo lil, Belgium: IOM =
anului de completare PIPP în 2009- International Organization for
2010. Migration), 172 p.). La finele anului
Constantin Neculai – absolvent 2008, ca studenţi în anul I, Ionel
CREDIS (SV, adm. 2003, abs. 2007), Cordovan şi soția sa, Noemi Palfi -
susținând lucrarea de diplomă Obiceiuri Tamaş, au elaborat şi publicat
și tradiții ale rromilor ursari din satul “Manualul de limba şi literatura rromani
320 Gheorghe SARĂU
pentru clasa a VI-a” (UNICEF-MECT, în anul univ. 2009/ 2010 (an I), fără
București: Ed. Vanemonde, 104.). De licență.
menționat că Ionel Cordovan a fost Costache Ciprian – admis, inițial, la
șeful de promoție în 2003 al seriei de “ secţiile A. limba şi literatura rromani -
institutori – limba rromani” pregătiți la B. limba și literatura spaniolă, în anul
CREDIS – ID din cadrul Universității univ. 2012/ 2013 (an I). Întrerupe
din București. În prezent, Ionel studiile din sem. I., le reia în anul univ.
Cordovan este, din dec. 2016, dir. adj. al 2014/ 2015, le întrerupe din nou și se
Şcolii “Puiu Sever” din Ineu (jud. Bihor) reînscrie în anul univ. 2016/ 2017 la
şi doctorand în domeniul limbii rromani secțiile A. limba şi literatura rromani -
al Universităţii “Ovidius” din Constanţa. B. limba și literatura hindi.
Este metodist al Ministerului Educațeie Costache Crinuţa - admisă la secţiile
pentru limba rromani, autor de manuale A. limba şi literatura engleză - B.
școlare și materiale educaționale pentru Indianistică (hindi-rromani), cu durata
această limbă, formator național la de 4 ani, în anul univ. 2003/ 2004 (an I);
cursurile de vară de limba rromani etc. abs. în 2007, dar își ia licența în iun.
etc. 2008.
Cordovan Noemi (= Noemi Palfi – Costache Norica - admisă la secţiile A.
Tamaş) - admisă la secţiile A. limba şi limba şi literatura română - B. limba şi
literatura rromani – B. limba și literatura literatura rromani, în anul univ. 1998/
română în anul univ. 2008/ 2009 (an I); 1999 (an I); studii întrerupte în anul I,
studii întrerupte în anul I, dar, la finele sem. I.
anului 2008, ca studenţi din anul I, Ionel Costache V. Anda - admisă la secţiile
Cordovan şi Noemi Palfi – Tamaş (soț și A. limba şi literatura rromani - B. limba
soție), au elaborat şi publicat “Manualul şi literatura hindi, cu durata de 3 ani, în
de limba şi literatura rromani pentru anul univ. 2014/ 2015 (an I); își
clasa a VI-a” (UNICEF - MECT, întrerupe studiile în anul I.
București: Ed. Vanemonde, 2009, 104 Costea Ioan - a urmat PIPP (Programul
p.). A urmat însă PIPP la Universitatea Phare la UBB Cluj Napoca, MS, adm.
din Oradea și numeroase cursuri de 2006, abs. 2009); Lucrare de licență:
limba rromani. Noemi Cordovan Valenţele formative şi informative ale
frecventează în anul univ. 2016-2017 și lecţiei de istorie bazate pe legendele
cursul practic de limba rromani la UBB istorice în ciclul primar (UBB Cluj-
Cluj Napoca. Împreună cu Ionel Napoca - FPȘE, 2009).
Cordovan a efectuat traduceri în rromani Cotarcea Cristian Alexandru - admis
pentru testele naționale și a elaborat la secţia A. limba şi literatura rromani în
subiecte pentru diverse examene și anul univ. 2006/ 2007 (an I), dar
competiții de limba rromani desfășurate întrerupe studiile prematur.
la nivel național. Covaci (Jimba) N. Margareta v. Jimba
Coroi Alexandrina – a frecventat cursul (Covaci) Margareta
practic de limba rromani în anul univ. Covaciu Adrian - admis la secţia A.
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. limba şi literatura rromani – B. limba și
Costache Alexandra - admisă la secţiile literatura română, cu durata de 3 ani, în
A. limba şi literatura rromani - B. limba anul univ. 2011/ 2012 (an I); studii
şi literatura franceză, cu durata de 3 ani, abandonat după sem. II al anului II.
Cozanu Adriana – a frecventat cursul Culiniuc Cosmina – a frecventat cursul

practic de limba rromani în anul univ. practic de limba rromani în anul univ.
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
Cozma Gh. Mariana - a absolvit Cumpănă Maria - a urmat PIPP
CREDIS (SJ, adm. 2000, abs. 2003), (Programul Phare la UBB Cluj Napoca,
susținând lucrarea de diplomă Mijloace BC, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de
interne de îmbogățirea lexicului limbii licență: Rolul desenului în dezvoltarea
rromani (49 p., 2003, CREDIS). capacităţilor creative la vârsta
Creţoiu Anamaria - admisă la secţiile preşcolară mare (UBB Cluj-Napoca -
A. limba și literatura bulgară - B. FPȘE, 2009).
Indianistică (hindi-rromani), cu durata Czinkuş (Cîmpean) Ana v. Cîmpean
de 4 ani, în anul univ. 2003/ 2004 (an I); Ana (Czinkuş)
abs. cu licență în iun. 2007.
Creţu Marin - a urmat PIPP (Programul D
Phare la UBB Cluj Napoca, IS, adm.
2006, abs. 2009); Lucrare de licență: Dache Cristina Stănica - admisă la
Valorificarea tradiţiilor rrome în secţia B. limba şi literatura rromani, cu
curriculum la decizia şcolii (UBB Cluj- durata de 4 ani, în anul univ. 2004/ 2005
Napoca - FPȘE, 2009). (an I); abs. cu licență în 2008.
Crețu Raluca - admisă la secţiile A. Danailov Stefan - bursier la secţia de
limba şi literatura rromani - B. limba şi limba rromani în programul european
literatura hindi, cu durata de 3 ani, în “Erasmus” (de la Universitatea din
anul univ. 2014/ 2015 (an I). Veliko Tărnovo - Bulgaria, în an
Cristea Xenia - (confecționer) - a urmat universitar 2007/ 2008).
cursul facultativ de limba rromani în Dănică Victor - (stud. limbi) - a urmat
anul univ. 1996/ 1997. cursul facultativ de limba rromani în
Cristil - Chircu Daniela Ștefania - anul univ. 1994/ 1995, la FLLS –
admisă la secţiile A. limba şi literatura București.
rromani - B. limba şi literatura română, Danilov Diana - admisă la secţia A.
cu durata de 3 ani, în anul univ. 2005/ limba şi literatura rromani - B. limba și
2006 (an I); abs. cu licență în 2008. literatura engleză, cu durata de 3 ani, în
Predă ca institutor la Școala nr. 3 anul univ. 2011/ 2012 (an I); a înghețat
Zimnicea din jud. Teleorman; metodistă studiile din anul II, după sem. I., urmând
pentru limba rromani. A elaborat, în a doua facultate la care era înscrisă
colaborare cu Camelia Stănescu, câteva (Academia de Muzică).
manuale pentru „A doua șansă” (v. Dărăban Daniela – a frecventat cursul
Daniela Chircu; Stănescu, Camelia practic de limba rromani în anul univ.
2006, Limba rromani. I rromani ćhib. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
Ghidul cadrului didactic. E siklărnesqo Dârmon Andra - A: limba și literatura
gìdo, Bucureşti: Editura Centrul Step by franceză – B. Indianistică (hindi-
Step, 68 p.; Redactor pentru limba rromani), 4 ani: admitere în anul univ.
rromani: Gheorghe Sarău). 2003/ 2004 (an I); abs. și licență în iunie
Cristil-Chircu Pantilie) v. Chircu A. 2007.
Pantilie (Chircu-Cristil); Chircu Cristil Deică Mirela Emanuela - (cântăreaţă,
Pantilie Franţa), cursul facultativ de limba
322 Gheorghe SARĂU
rromani la FLLS - Universitatea din Dimiţă Georgeta - admisă la secţiile A.

București. limba și literatura rusă - B. limba şi
Deladara Cosmin - admis la secţia A. literatura rromani, cu durata de 4 ani, în
limba şi literatura rromani, în anul univ. anul univ. 2000/ 2001 (an I), studii
2006/ 2007 (an I), întrerupere studii în nefinalizate.
an I (taxă). Dincă (Bujor) Gherghina – admisă la
Demeter Claudia – a frecventat cursul secțiile A. limba și literatura rromani- B.
practic de limba rromani în anul univ. limba și literatura română, cu durata de
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. 3 ani, în anul univ, 2015-2016 (an I);
Denize Isabela Euzefina - admisă la întrerupere de studii.
secţiile A. limba și literatura spaniolă - Dincă (Răducanu) Anișoara - admisă
B. limba şi literatura rromani, cu durata la secţia A. limba şi literatura rromani,
de 4 ani, în anul univ. 2000/ 2001 (an I); în anul univ. 2006/ 2007 (an I), cu
abs. cu licență în iunie 2004. Lucrarea ei întrerupere de studii în an I.
de diplomă se transformă, în anul 2006, Dinu Elena - admisă la secţiile A. limba
într-un adevărat studiu, Les Roms et şi literatura rromani - B. limba şi
l’altérité. Paradigmes identitaires roms literatura română, în anul univ. 2005/
dans la parémiologie, apărut în limba 2006 (an I), studii întrerupte în an II.
franceză la Târgovişte (Ed. Cetatea de Anterior, urmase și absolvise CREDIS
Scaun, 144 p.; v. și: Denize Isabela, The (CT, adm. 2004, abs. 2008).
Roma Proverbs: Memento of social Dinu Marius Ion - admis la secţiile A.
exclusion and never ending limba şi literatura rromani - B. limba și
persecution?, „Proverbium”. Yearbook literatura catalană, cu durata de 3 ani, în
of International Proverb Scholarship, anul univ. 2010/ 2011 (an I); studii
The University of Vermont, 24 (2007), incomplete.
p. 109 – 117. Isabela Denize își susține Diot (Firescu) Aurelia v. Firescu (Diot)
doctoratul în paremiologie rromă la Aurelia
Universitatea din Toulouse. Locuiește și Dobre (Nae) M. Ileana Nicoleta -
profesează în Canada. admisă la secţiile A. limba şi literatura
Di Costanzo Antonietta (activistă rromani - B. limba şi literatura română,
socială a misiunii catolice-Italia). A cu durata de 3 ani, în anul univ. 2015/
frecventat, în 2013, ore facultative de 2016 (an I), dar este exmatriculat pentru
limba rromani la FLLS - Universitatea că nu a reconfirmat în timpul oficial
din București. înscrierea. Revine la secțiile A. limba şi
Diaconescu Daniel (drept, an III). A literatura rromani - B. limba şi literatura
urmat, în an univ. 1998/ 1999, ore la hindi, cu durata de 3 ani, în anul univ.
cursul facultativ de limba rromani la 2016/ 2017 (an I).
FLLS - Universitatea din București. Dobrin Gh. Mariana – a absolvit
Diburică Mariana Alina - a urmat CREDIS (DB, Phare, adm. 2003, abs.
PIPP (Programul Phare la UBB Cluj 2007).
Napoca, VL, adm. 2006, abs. 2009); Dobruská Petra (stud. din Cehia, venită
Lucrare de licență: Influenţa mass-media cu o bursă de studiu în cadrul
în educaţia copilului de vârstă şcolară programelor europene/ Erasmus (prin
mică (UBB Cluj-Napoca - FPȘE, 2009). perioada 2004-2006). În acel timp, Petra
Dobruská a scris în revista rromă
„Rromano Džanipen” din țara sa despre Dolofan Ionuț - Marinel - a absolvit

secția de limbă rromani, despre CREDIS - PIR (cu modul de discipline
profesorii Delia Grigore și Gheorghe opționale și facultative rrome, DJ, adm.
Sarău, despre noutăți în domeniul rrom 2005, abs. 2008).
(v., de ex.: Gheorghe Sarău: Cele mai Domiloiu Ana - Maria Luminița -
iubite cântece rrome /.../ Recenze. admisă la secţiile A. limba şi literatura
Anotace. Informace, în „Romano rromani - B. limba și literatura suedeză,
džaniben”. Sborník romistických studií, cu durata de 3 ani, în anul univ. 2006/
jevend 2006, s. 186). De asemenea, pe 2007 (an I); abs. în 2009, cu licența
vremea cât a lucrat, ulterior, în în februarie 2011.
diplomație la București, a semnat Domiloiu Marian - admis la secţiile A.
postfața la lucrarea “Erika Olahová, Nu limba şi literatura rromani - B. limba și
vreau să mă întorc prinre morţi şi alte literatura suedeză, cu durata de 3 ani, în
povestiri” (Bucureşti: Curtea veche. anul univ. 2011/ 2012 (an I); abs. și cu
Ilustraţii de Ladislava Gažiová. licență în iun. 2014.
Traducere din limba cehă: Gabriela Dondoş (Rimac) L. Simona Marieta –
Georgescu. Postfaţă: Petra Dobruská, a absolvit CREDIS (HD, Phare, adm.
2013, 144 p.). 2003, abs. 2007, dar cu cu examen de
Dochin M. Salvattore Flavius - a urmat absolvire promovat în iunie 2008).
PIPP (Programul Phare la UBB Cluj Dorneanu Ioana Ştefania - admisă la
Napoca, din CS, admisadm. 2007, abs. secţiile A. limba şi literatura rromani -
2010); Lucrare de licență: Probleme B. limba și literatura hindi, cu durata de
specifice de educare a limbajului şi a 3 ani, în anul univ. 2007/ 2008 (an I);
abilităţilor de comunicare în abs. cu licență în iun. 2010.
învăţământul primar (UBB Cluj-Napoca Doroţ M. Sorin – a absolvit CREDIS
- FPȘE, 2010). (AR, Phare, adm. 2003, abs. 2007).
Dodoşiu L. Samuilă - a absolvit Drăgălan (Nasture) I. Andrei - a
CREDIS (MȘ, adm. 2000, abs. 2003), absolvit CREDIS (IL, adm. 2000, abs.
susținând lucrarea de diplomă: Cultura 2003), susținând lucrarea de diplomă:
rromilor subcarpatici – ardeleni, nr. inv. Elemente lexicale rrome care definesc
37. meseria sau instrumentalul de lucru în
Dogărel Liviu (stud. medicină, an V). A limba rromani, nr. inv. 4.
urmat, în an univ. 1998/ 1999, ore Drăgan (Badea) Adriana Mariana v.
facultative de limba rromani la FLLS - Badea (Drăgan) Adriana Mariana
Universitatea din București. Drăgan M. Daniel - admis la secţiile A.
Dolofan (Andronache) Şt. Victoria - a limba şi literatura rromani - B. limba şi
absolvit CREDIS (DJ, adm. 2002, abs. literatura română, cu durata de 3 ani, în
2006), susținând lucrarea de diplomă anul univ. 2009/ 2010 (an I); nu a
Obiceiuri și tradiții în comunitatea absolvit toate examenle la limba B,
rromilor căldărari din Segarcea [Dolj] neintrând, astfel, în licență. Anterior, a
(51 p., 2006, CREDIS). absolvit CREDIS (DB, Phare, adm.
Dolofan Ion – a absolvit CREDIS - PIR 2003, abs. 2007), susținând lucrarea de
(cu modul de discipline opționale și diplomă Structuri și limbaje cutumiare
facultative rrome, DJ, adm. 2005, abs. vizând taina botezului la rromi, de
2008).
324 Gheorghe SARĂU
perpetuare a comunității (65 p., 2007, Dudescu Dana - admisă la secţiile A.

CREDIS). limba şi literatura arabă - B. Indianistică
Drăgan Mihaela - admisă la secţiile A. (hindi-rromani), cu durata de 4 ani, în
limba şi literatura rromani - B. limba și anul univ. 1997/ 1998 (an I); abs. cu
literatura spaniolă, cu durata de 3 ani, în licență în iunie 2001; doctorat în
anul univ. 2010/ 2011 (an I). A absolvit frazeologie rromă, la Facultatea de
facultatea, dar nu și-a susținut examenul Litere, Univ. București, îndrumători:
de licență. Actriță rromă. Lucia Wald și Nicolae Saramandu.
Draganov Panayot - bursier la secţia de Coordonaţi de conf. dr. Gheorghe
limba rromani în programul european Sarău, trei studenţi de la secţia de limba
“Erasmus” (de la Universitatea din rromani, curs de zi - Dana Dudescu,
Veliko Tărnovo - Bulgaria, în anul Alin Bucă şi Nyitrai Reka, împreună cu
universitar 2007/ 2008) alţi trei studenţi de la cursul facultativ de
Drăghici Bogdan (ziarist), cursul limbă rromani - Corneliu Colceriu,
facultativ de limba rromani la FLLS - Adina Potochin, Claudia Cioc - şi cu
Universitatea din București în an univ. profesoara rromă de limbi clasice,
2000/ 2001. Letiţia Mark (absolventă a primei ediţii
Drăghici V. Aurelia – a absolvit a cursurilor de vară de limba rromani -
CREDIS, TR, adm. 2003), susținând 1999) au realizat, în anul 2000,
lucrarea de diplomă Tradiții și obiceiuri reeditarea lucrării bilingve publicată de
de familie legate de educația copilului Barbu Constantinescu în anul 1878, sub
rrom în perioada 0-7 ani (58 p., 2007, titlul Probe de limba şi literatura
CREDIS). rromilor din România (Bucureşti-Cluj:
Drăghici V. Liliana – a frecventat Kriterion, 240 p.). De asemenea,
CREDIS (TR, adm. 2003). studenţii primei secţii de indianistică
Exmatriculată în anul I. (hindi-rromani, seria 1997-2001) au
Drăgoi Liliana Angela - a urmat PIPP elaborat, sub îndrumarea conf. dr.
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, Gheorghe Sarău, şi au editat, în 2003, la
AB, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de Ed. Vanemonde din Bucureşti, primul
licență: Modalităţi de iniţiere a elevilor Dicţionar român-rrom (Lexicul modern,
în analiza textelor de citire la clasele I- rar şi vechi). Autori (în ordinea
IV (UBB Cluj-Napoca - FPȘE, 2009). contribuţiilor): Gheorghe Sarău, Corina
Dragomir Nicolae - a absolvit CREDIS Hristu, Iuliana Bâzdâgă, Sorina Nae,
(DB, adm. 2004, abs. 2008). Dana Dudescu, Şerban Dan Căpăţână,
Dragomir Otilia - (stud. fizică și Mădălina Barbu, Aliona Cazacu, Ionuţa
redactor rrom) - a urmat cursul facultativ Grumăzescu, Nyitrai Reka, Hildegard
de limba rromani în anul univ. 1996/ Ignătescu.
1997 la FLLS – București. Dumbrăveanu N. Joiţel Daniel – a
Drăgulin Florinel Alin - admis la frecventat CREDIS (MH, adm. 2003).
secţiile A. limba şi literatura rromani - Exmatriculat în anul IV.
B. limba și literatura spaniolă, în anul Duminică (Florea) Gh. Jana v. Florea
univ. 2007/ 2008 (an I); întrerupere (Duminică) Gh. Jana
studiile după anul I, le reia în anul univ. Dumitrache Cătălina Georgiana -
2008/ 2009 pentru o vreme, iar în anul II admisă la secţiile A. limba şi literatura
le abandonează. rromani - B. limba şi literatura engleză,
cu durata de 3 ani, în anul univ. 2010/ şcoala de masă (UBB Cluj-Napoca -

2011 (an I); întrerupere de studii în an II. FPȘE, 2009).
Dumitraşcu Georgiana (căs.: Dumitru Marius (tehn.) - curs
Koniaeva) - admisă la secţiile A. limba facultativ de limba rromani în an univ.
și literatura rusă - B. limba şi literatura 1993/ 1994, la FLLS – București.
rromani, cu durata de 4 ani, în anul univ. Dumitru Nicu Adrian - admis la
2000/ 2001 (an I); abs. cu licență în secţiile A. limba şi literatura rromani -
iunie 2004. Predă în prezent limba B. limba şi literatura română, cu durata
rromani la Șc. nr. 14 “M. Kogălniceanu” de 3 ani, în anul univ. 2005/ 2006 (an I);
din Buzău. Formatoare a Ministerului abs. cu licență în februarie 2010.
Educației pe componenta limbă, tradiţii Dumitru V. C. Sorinel - admis la
şi cultură rromani în Programul PHARE secţiile A. limba şi literatura rromani -
(2002-2009). Ca studentă, Dumitraşcu B. limba şi literatura hindi, cu durata de
Georgiana publică în anul 2004, alături 3 ani, în anul univ. 2016/ 2017 (an I).
de profesorul său de civilizaţie veche Dumitru Violeta (activistă la Romani
indiană, prof. dr. Mircea Itu, lucrarea CRISS) - curs facultativ de limba
Filosofia şi religiile Indiei (Braşov: rromani în an univ. 1993/ 1994, la FLLS
Editura Orientul Latin), în care, la p. – București.
181-183 se fac referiri și la dezvoltarea Durduc Maria - înscrisă împreună cu
studiilor de indianistică şi de rromologie alţi 40 de candidaţi pentru noua secţie de
în România. limba şi literatura rromani (specializarea
Dumitrescu Andrei - a urmat Cursul de A), demarată în anul univ. 2005/ 2006
limba rromani pentru studenții Facultăţii (an I), dar - din lipsă de locuri
de Sociologie şi Asistenţă Socială, suplimentare - se numără printre cei 20
Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II de candidaţi cărora li s-au restituit
(an univ. 2010-2011). dosarele, cu mulţumiri pentru
Dumitriu V. Gina Georgeta – a entuziasmul profesional de a se înscrie
absolvit CREDIS (GL, Phare, adm. la această primă specializare, cu
2003, abs. 2007), susținând lucrarea de recomandarea de a accesa în viitor alte
diplomă Nașterea și botezul. Practici și posibilităţi de formare şi de specializare
obiceiuri din perioada copilăriei la ale secţiei. Peste un an, este admisă (cu
rromi (58 p., 2007, CREDIS). taxă) la secţiile A. limba şi literatura
Dumitru F. Anamaria – Narcisa – rromani - B. limba şi literatura română,
studentă la A. limba și literatura rromani în anul univ. 2006/ 2007 (an I), dar
– B. limba și literature română, 3 ani: întrerupe studiile în anul III.
2016/ 2017 (an I). Duroi Ionica – a absolvit CREDIS
Dumitru G. Giuliano - admis la secţiile (MH, adm. 2001, abs. 2005), susținând
A. limba şi literatura rromani - B. limba lucrarea de diplomă: Nașterea și botezul.
și literatura catalană, în anul univ. 2013/ Practici și obiceiuri la rromi din
2014 (an I); studii abandonate. perioada copilăriei, nr. inv. 224.
Dumitru Iulia - a urmat PIPP Duţă (Barbu) C. Olimpia – a absolvit
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, CREDIS (BZ, Phare, adm. 2003, abs.
BR, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de 2007).
licență: Integrarea copiilor cu CES în Duţu Ancuţa - a urmat PIPP
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca,
326 Gheorghe SARĂU
HR, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de literatura rromani, în anul univ. 2004/
licență: Rolul şi funcţiile familiei în 2005 (an I), studii întrerupte, în an I.
educaţia copilului - efectele carențelor
educative în procesul de socializare F
(UBB Cluj-Napoca - FPȘE, 2009).
Duţu Nicolae - a urmat PIPP Farkaş S. Ştefan - admis la secţiile A.
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, limba şi literatura rromani - B. limba şi
IL, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de literatura română, în anul univ. 2013/
licență: Jocuri didactice psihomotrice 2014 (an I); studii întrerupte, în an I.
(UBB Cluj-Napoca - FPȘE, 2009). Faur (Pop) Irina - admisă la secţiile A.
limba şi literatura rromani - B. limba şi
E literatura română, cu durata de 3 ani, în
anul univ. 2006/ 2007 (an I); este
Edu Şt. Nina – a frecventat CREDIS singura absolventă din promoția 2009
(BUC, adm. 2003). Exmatriculată în care și-a susținut și a luat licența în iunie
anul II. 2009.
Enache Daniela - admisă la secţiile A. Fechete Diana Corina, din BH, admisă
limba şi literatura rromani - B. limba și în PIR (la PIPP, dar fără modul de
literatura spaniolă, 2007/ 2008 (an I). Nu discipline rrome) la UBB CJ (adm.
intră la susţinerea lucrării de licenţă, deşi 2005, abs. 2008). A urmat cursul de vară
a terminat anul IV. de limba rromani în anul 2005.
Enache M. Ioana - a absolvit CREDIS Feher Samir Andrei – a frecventat
(CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007). cursul practic de limba rromani în anul
Ene (Tănasi) Gh. Anica - a absolvit univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
CREDIS (CL, Phare, adm. 2003, abs. Fekete Gheorghe - admis la secţia A.
2007). limba şi literatura rromani, în anul univ.
Ene Anișoara - admisă la secţia A. 2008/ 2009 (an I); studii întrerupte în
limba şi literatura rromani, în anul univ. anul I.
2006/ 2007 (an I), dar nu începe studiile Ferar (Bulilete) V. Cristina - admisă la
(taxă). A. limba și literatura rromani – B. limba
Ene Mihaela - admisă la secţia A. limba și literatura română, 3 ani: în an univ.
şi literatura rromani, în anul univ. 2006/ 2016/ 2017 (anul I). Exmatriculată în
2007 (an I), dar întrerupe studiile (taxă). octombrie 2016, prin neplata taxei.
Enea (Raea) I. Elena – a absolvit Ferari Vasile - admis la secţiile A.
CREDIS (BV, Phare, adm. 2003, abs. limba şi literatura rromani - B. limba şi
2007), susținând lucrarea de diplomă literatura română, cu durata de 3 ani, în
Tradiții și mod actual de viață al[e] anul univ. 2009/ 2010 (an I); nu a
“gaborilor cu pălărie” (63 p., 2007, absolvit toate examenele la limba B,
CREDIS). neintrând, astfel, în licență.
Eparu Cristian - admis la secţia A. Feraru (Luca) Luminița v. Luca
limba şi literatura rromani, în an I (2010/ (Feraru) Luminița
2011); studii întrerupte în an I, sem. I. Feraru Adriana - admisă la secţiile A.
Erghelegiu Ioana - admisă la secţiile A. limba şi literatura rromani - B. limba și
limba şi literatura engleză - B. limba şi literatura franceză, în anul univ. 2010/
2011 (an I); studii întrerupte în an III, şi literatura rromani, în anul univ. 1999/
sem. I. 2000 (an I); studii întrerupte în anul II,
Feraru P. Fanta – admisă la secțiile A. nefinalizate. A urmat, în paralel,
limba şi literatura rromani - B. limba şi facultatea de psihologie, iar după
literatura persană, cu durata de 3 ani, în terminarea ei se căsătorește cu un
anul univ. 2015/ 2016 (an I). Pleacă în muzician rrom și pleacă în Germania.
Anglia la sfârșitul sem. I, an I. Mama ei a fost inspectoare rromă la ISJ
Fîciu Cosmin – a urmat Cursul de limba Giurgiu, Feraru Ștefana.
rromani pentru studenții Facultăţii de Filișan Ionuț - admis la secţiile A.
Sociologie şi Asistenţă Socială, limba şi literatura rromani - B. limba şi
Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II literatura engleză, cu durata de 3 ani, în
(an univ. 2010-2011). anul univ. 2008/ 2009 (an I); abs. cu
Fieraru Doina Georgeta - admisă la licență în iun. 2011. Masterat în ştiinţe
secţia A. limba şi literatura rromani, în politice la SNSPA, în perioada 2011-
anul univ. 2006/ 2007 (an I); întrerupere 2013.
de studii în anul I (taxă). Reia studiile în Firescu (Diot) Aurelia - admisă la
anul univ. 2008/ 2009 (an I), dar le secţiile A. limba şi literatura rromani -
abandonează în anul I. B. limba şi literatura franceză, cu durata
Fieraru Gheorghe - admis la secţiile A. de 3 ani, în anul univ. 2016/ 2017 (an I).
limba şi literatura rromani - B. limba şi Fleican (Turcuţa) Monica v. Turcuţa
literatura hindi, cu durata de 3 ani, în (Fleican) Monica
anul univ. 2011/ 2012 (an I); abs. și cu Fleican Al. Florin - admis la secţiile A.
licență luată iun. 2014. limba şi literatura română - B. limba şi
Filip (Gugoaşe) Tatiana – a absolvit literatura rromani, în anul univ. 1998/
CREDIS (BZ/ VN, adm. 2004, abs. 1999 (an I); studii întrerupte în anul I,
2008), susținând lucrarea de diplomă sem. II; le-a reluat în anul univ. 2008/
Familia tradițională și căsătoria (72 p., 2009 (an I), dar le-a abandonat din nou.
2008, CREDIS). Se înscrie împreună cu A urmat însă CREDIS (institutori -
alţi 40 de candidaţi pentru noua secţie de limba rromani, adm. 2002, abs. 2006),
limba şi literatura rromani (specializarea susținând lucrarea de diplomă
A), demarată în anul univ. 2005/ 2006 Deportarea rromilor în Transnistria.
(an I), dar - din lipsă de locuri Documente de arhivă și [de] istorie
suplimentare - se numără printre cei 20 orală. Obiceiuri legate de căsătoria la
de candidaţi cărora li s-au restituit rromi (136 p., 2006, CREDIS), după
dosarele, cu mulţumiri pentru care și-a completat studiile la secția
entuziasmul profesional de a se înscrie PIPP - CREDIS. A lucrat și în
la această primă specializare, cu Ministerul Educației – la Direcția
recomandarea de a accesa în viitor alte Minorități, ca inspector pentru
posibilităţi de formare şi de specializare școlarizarea rromilor, între decembrie
ale secţiei. 2007- aprilie 2016, după care a plecat
Filip Mariana – a frecventat cursul împreună cu familia în Anglia.
practic de limba rromani în anul univ. Florea (Duminică) Gh. Jana – Ilinca –
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. a absolvit CREDIS (GL, Phare, adm.
Filip Simona Roberta - admisă la secţia 2003, abs. 2007) cu lucrarea de diplomă
A. limba și literatura franceză - B. limba Familia. Obiceiuri și tradiții în viața de
328 Gheorghe SARĂU
familie a rromilor (54 p., 2007, anul univ. 2012/ 2013 (an I); fără
CREDIS). A urmat și anul de licență.
completare PIPP, în 2009-2010. Galgotzi Eleonora (red. trad. text biblic
Florea Camelia - admisă la secţiile A: la SBIR) – a frecevntat cursul facultativ
limba și literatura rusă? – B. Indianistică de limba rromani în an univ. 1996/ 1997
(hindi-rromani), în anul univ. 2003/ 2004 la FLLS – București.
(an I); studii întrerupte după sem. I. Ganea (Constantin) V. Jenica v.
Florea Laurenţiu (stud. drept). A Constantin (Ganea) V. Jenica
urmat, în an univ. 1998/ 1999, ore la Ganea F. Daniel – a absolvit CREDIS
cursul facultativ de limba rromani la (IL, Phare, adm. 2003, abs. 2007).
FLLS - Universitatea din București. Ganea Ionuț Costel - a absolvit
Fogarasi I. Francisc - a urmat PIPP CREDIS (BR, adm. 2004, abs. 2008).
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, Gangă Daniel Constantin - admis la
SM, adm. 2007, abs. 2010); Lucrare de secţia A. limba şi literatura rromani - B.
licență: Rolul profesorului în limba și literatura hindi, cu durata de 3
construirea autonomiei elevului (UBB ani, în anul univ. 2011/ 2012 (an I);
Cluj-Napoca - FPȘE, 2010). studii abandonate în sem. II, anul II.
Forgacs I. Rita – a absolvit CREDIS Ganim Myriam - admisă la secţiile A.
(MS, Phare, adm. 2003, abs. 2007), limba şi literatura rromani - B. limba și
susținând lucrarea de diplomă Obicieuri literatura italiană, în anul univ. 2013/
și tradiții rrome din zona Mureșului de 2014 (an I); studii întrerupte, în an I,
Jos (55 p., CREDIS, 2007). sem. I.
Fulga Adrian Alexandru - din VN, Gânj Mihai Laurențiu (stud. litere -
admis în PIR (la PIPP, dar fără modul de turcă) - cursul facultativ de limba
discipline rrome – la Univ. din BV, fil. rromani la FLLS - Universitatea din
Focșani, adm. 2005, abs. 2008). București, în an univ. 1994/ 1995.
Fulga Daniela - din VN, admisă în PIR Gardner David (filolog, predicator
(la PIPP, dar fără modul de discipline Anglia) - cursul facultativ de limba
rrome - la Univ. din BV, fil. Focșani, rromani la FLLS - Universitatea din
adm. 2005, abs. 2008). București.
Gardner Sarolta (trad., Ungaria–
G Anglia) - cursul facultativ de limba
rromani la FLLS - Universitatea din
Gabor E. Cosmina Maria - a absolvit București.
CREDIS (MȘ, adm. 2000, abs. 2003), Gaspar Marius Lucian – a frecventat
susținând lucrarea de diplomă: CREDIS (CJ, adm. 2003, abandon în
Monografia localității Agnita, nr. inv. sem. I).
24. Gavrilă (Bajno) Şt. Nicoleta - a
Gabor Lajos – a frecventat cursul absolvit CREDIS (BR, adm. 2002, abs.
practic de limba rromani în anul univ. 2006), susținând lucrarea de diplomă
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. Nunta. Obiceiuri și tradiții la rromii
Gabor Susana - admisă la secţiile A. căldărari (57 p., 2006, CREDIS).
limba şi literatura rromani - B. limba și Gazsi I. Mihaela Nadia - a absolvit
literatura spaniolă, cu durata de 3 ani, în CREDIS (MȘ, adm. 2000, abs. 2003),
susținând lucrarea de diplomă: Obiceiuri
de familie în cultura tradițională rromă, Georgescu Ştefan Gheorghe - admis la

nr. inv. 38. secţiile A. limba şi literatura rromani -
Gazsi Ştefan Eduard - a urmat PIPP B. limba și literatura rusă, în anul univ.
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, 2006/ 2007 (an I), întrerupere studii an
MS, adm. 2006, abs. 2009), șef II.
promoție; Lucrare de licență: Relaţia Gheorghe (Năstase) Gabriela v.
evaluare-autoevaluare în procesul Năstase Gabriela
învăţământului primar (UBB Cluj- Gheorghe Al. Ramona - a absolvit
Napoca - FPȘE, 2009). CREDIS (PH, adm. 2002, abs. 2006),
Geană Emilia - a urmat cursul de limba susținând lucrarea de diplomă: Credințe
rromani pentru studenții Facultăţii de și obiceiuri legate de întemeierea și
Sociologie şi Asistenţă Socială, continuitatea familiei la rromii ursari
Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II din Ploiești, nr. inv. 126.
(an univ. 2010-2011). Gheorghe C. Victor – a absolvit
Gendelon Carmen – a frecventat cursul CREDIS (DB, Phare, adm. 2003, abs.
practic de limba rromani în anul univ. 2007), susținând lucrarea de diplomă
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. Structuri și limbaje cutumiare specifice
Georgescu Sorin Valentin - strălucit copilăriei în comunitatea de rromi
student la limbile română - germană, [Cojasca, jud. Dâmbovița] (62 p., 2007,
frecventează cursul facultativ de limba CREDIS). Primar rrom și profesor de
rromani între 1993-1996. A învățăt limba și de istoria rromilor.
limba rromani în șase luni. A făcut Gheorghe Ionuț, cursul facultativ de
translație din germană în rromani și limba rromani la FLLS - Universitatea
invers la o conferință organizată de din București, în an univ. 2000/ 2001.
Salvați Copiii în anul 1997, la București. Gheorghe N. Nicoleta - a absolvit
A tradus din limba germană, pentru uzul CREDIS (IL, adm. 2000, abs. 2003),
studenților rromi de la CREDIS și ai susținând lucrarea de diplomă:
secției de limba rromani, cursul Nomadismul în cultura tradițională și
universitar Istoria literaturii rrome. I literatura rromani, nr. inv. 36.
història e rromane literaturaqi, elaborat Gheorghe (Năstase) Gabriela
de Dr. Rajko Djurić și publicat în 2002, Gherghina v. Năstase (Gheorghe)
de Departamentul ID – CREDIS al Gabriela Gherghina
Universității din București (182 p.; Gheorghe R. Ruxandra Maria –
Traducere: Sorin Georgescu. Referent, admisă la secția A. limba şi literatura
redactor, tehnoredactor: Gheorghe rromani, cu durata de 3 ani, în anul univ.
Sarău). Totodată, Sorin Georgescu a 2015/ 2016 (an I), dar renunță, după
întreprins și alte traduceri în domeniul admitere, în favoarea facultății de drept.
rrom, ca, de ex.: Heinrich von Wlislocki Gheorghe Silviu Ionuț - admis la
1998, Asupra vieţii şi obiceiurilor secţiile A. limba şi literatura rromani -
ţiganilor transilvăneni. Traducere din B. limba și literatura persană, cu durata
germană, Cuvânt înainte şi Notă asupra de 3 ani, în anul univ. 2007/ 2008 (an I);
ediţiei de Sorin Georgescu. Postfaţă: abs. cu licență în iun. 2010.
Delia Grigore (Bucureşti: Editura Gheorghe V. Irina Adriana - a absolvit
Kriterion, Colecţia "Biblioteca rromă" - CREDIS (CL, Phare, adm. 2003, abs.
nr. 5, 94 p.). 2007), susținând lucrarea de diplomă
330 Gheorghe SARĂU
Copilul și educația lui de la înscrierea HR, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de
la școală până la căsătorie (60 p., 2007, licență: Afectivitatea în relaţia profesor-
CREDIS). elev (UBB Cluj-Napoca - FPȘE, 2009).
Gheorghiev Vratoslav - bursier la Grigore (Muti) I. Giani v. Muti
secţia de limba rromani în programul (Grigore) I. Giani
european “Erasmus” (de la Universitatea Grigore Delia Mădălina (masterandă în
din Veliko Tărnovo - Bulgaria, în an folclor la Litere) - curs facultativ de
universitar 2009/ 2010. limba rromani în an univ. 1995/ 1996 la
Ghidu Victorița-Iuliana (teol. – asist. FLLS – București.
soc.) – a urmat cursul facultativ de limba Grigore Mihaela - admisă la secţiile A.
rromani în an univ. 1995/ 1996 la FLLS limba şi literatura rromani - B. limba şi
– București. literatura neogreacă, cu durata de 3 ani,
Ghimbiș Marius Bogdan - admis la în anul univ. 2012/ 2013 (an I); abs. cu
secţia A. limba şi literatura rromani, în licență în 2015.
anul univ. 2014/ 2015 (an I); întrerupere Grossu (Scripcariu) T. Petronia v.
de studii. Scripcariu (Grossu) T. Petronia
Ghiță Crina Geanina - admisă la Grozav Marieta, BC v. Hârţescu
secţiile A. limba şi literatura rromani - Marieta
B. limba şi literatura engleză, în anul Gruia V. Gabriela - a absolvit CREDIS
univ. 2010/ 2011 (an I); studii întrerupte (BC, adm. 2000, abs. 2003), susținând
în an III, sem. I. lucrarea de diplomă: Prezentarea
Ginghină Natalia - admisă la secţiile A. generală a marilor religii, nr. inv. 15.
limba şi literatura rromani - B. limba și Gruleț Ion (poștaș și sindicalist BNS –
literatura coreeană, în anul univ. 2005/ comp. minorități) - a urmat cursul
2006 (an I); studii înghețate în anul II. facultativ de limba rromani în anul univ.
Gogan Alexandra Elena – admisă la 1996/ 1997 la FLLS – Universitatea din
limba și literatura rromani, în anul univ. București.
2008/ 2009 (an I), dar nu-și începe Grumăzescu Ionuţa - admisă la secţiile
studiile. A. limba şi literatura japoneză - B.
Gongea (Teodorescu) (Ofelia Alina - a Indianistică (hindi-rromani), cu durata
absolvit CREDIS (OT, adm. 2001, abs. de 4 ani, în anul univ. 1997/ 1998 (an I);
2005), susținând lucrarea de diplomă: abs. cu licență în iunie 2001. Căsătorită
Nașterea și botezul. Practici și obiceiuri în Japonia. Studenţii primei secţii de
la rromi din perioada copilăriei indianistică (hindi-rromani, seria 1997-
timpurii, nr. inv. 231. 2001) au elaborat, sub îndrumarea conf.
Grancea N. Niculina – a absolvit dr. Gheorghe Sarău, şi au editat, în 2003,
CREDIS (IȘ, adm. 2000, abs. 2003), la Ed. Vanemonde din Bucureşti, primul
susținând lucrarea de diplomă: Tradiții Dicţionar român-rrom (Lexicul modern,
și obiceiuri ale comunității de rromi din rar şi vechi). Autori (în ordinea
satul Crucea - Județul Iași, nr. inv. 30. contribuţiilor): Gheorghe Sarău, Corina
Grancsa Monika - a urmat PIPP Hristu, Iuliana Bâzdâgă, Sorina Nae,
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, Dana Dudescu, Şerban Dan Căpăţână,
HR, adm. 2006, abs. 2009). Mădălina Barbu, Aliona Cazacu, Ionuţa
Grancsa Piroska Maria - a urmat PIPP Grumăzescu, Nyitrai Reka, Hildegard
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, Ignătescu.
Gugoașe (Filip) Tatiana v. Filip Hârţescu (Grozav) Marieta - a urmat

(Gugoaşe) Tatiana PIPP (Programul Phare la UBB Cluj
Gugoașe Paul Auraș - a urmat CREDIS Napoca, BC, adm. 2006, abs. 2009);
(VN/ BZ, adm. 2004, abs. 2008), Lucrare de licență: De la şcoala
susținând lucrarea de diplomă Imaginea tradiţională la şcoala incluzivă; aspecte
copilului în cultura tradițională rromă de curriculum şi management (UBB
(60 p., 2008, CREDIS). Se înscrie Cluj-Napoca - FPȘE, 2009); v.şi Grozav
împreună cu alţi 40 de candidaţi pentru Marieta
noua secţie de limba şi literatura rromani Hatchel, Boyd (predicator baptist
(specializarea A), demarată în anul univ. SUA). A urmat, în anul univ. 2000/
2005/ 2006 (an I), dar - din lipsă de 2001, cursul facultativ de limba rromani
locuri suplimentare - se numără printre la FLLS - Universitatea din București.
cei 20 de candidaţi cărora li s-au restituit Hesse Lydia (stud. din Germania) - cu
dosarele, cu mulţumiri pentru bursă de studiu în cadrul programelor
entuziasmul profesional şi etnic de a se europene/ Erasmus (2002) a urmat și
înscrie la această primă specializare, cu rromani.
recomandarea de a accesa în viitor alte Hohoi Elena Loredana - a absolvit
posibilităţi de formare şi de specializare CREDIS (BC, adm. 2004, abs. 2008).
ale secţiei. Horvath (Canaloș) I. Magdalena - a
Guleamă Alina Maria - admisă la absolvit CREDIS (MM, adm. 2000, abs.
secţia A. limba şi literatura rromani - B. 2003), susținând lucrarea de diplomă:
limba și literatura hindi, cu durata de 3 Familia tradițională în comunitatea de
ani, în anul univ. 2011/ 2012 (an I); abs. rromi din Șomcuta Mare – Maramureș,
și cu licență luată iun. 2014. nr. inv. 25.
Gyulai I. Rodica – a absolvit CREDIS Horvath I. Ivan - a absolvit CREDIS
(MȘ, adm. 2003, abs. 2007). (MM, adm. 2000, abs. 2003), susținând
lucrarea de diplomă: Obiceiuri de
H familie în cultura și tradițiile rrome, nr.
inv. 26.
Halunga Viorel – a absolvit CREDIS - Hristu Corina - admisă la secţiile A.
PIR (cu modul de discipline opționale și limba şi literatura engleză - B.
facultative rrome, GL, adm. 2005, abs. Indianistică (hindi-rromani), cu durata
2008). de 4 ani, în anul univ. 1997/ 1998 (an I);
Hâncu Cristiana-Maria (prof. de limba abs. cu licență în iunie 2001. Pentru
și literatura spaniolă la “Cervantes”) – a interesul ei dovedit în privința studierii
urmat cursul facultativ de limba rromani limbii rromani, Corina Hristu este
începând din an univ. 1993/ 1994 la invitată de profesorul Gheorghe Sarău,
FLLS - Universitatea din București. în vara anului 1998, la Cursurile
Hâncu Gh. Claudiu Costel – a absolvit internaționale de vară de limba,
CREDIS (IȘ, adm. 2002, abs. 2006), literatura și istoria rromilor desfășurate
susținând lucrarea de diplomă Căsătoria la Beeskow, în Germania, alături de
și familia în comunitatea de rromi din Sorin Aurel Sandu, Ruxandra Niță,
satul Zmeu, comuna Lungani – județul Florin Nasture și Isabela Bănică. În anul
Iași (64 p., 2006, CREDIS). 2001, conf. dr. Gheorghe Sarău traduce
împreună cu studenţii săi de la cursul de
332 Gheorghe SARĂU
zi - Isabela Bănică, Tania Levinschi, Iacob (Maier) P. Jenica Mariana -

Corina Hristu - şi Julieta Moleanu (de admisă la secţia B. Indianistică (hindi-
la cursul facultativ de limba rromani) rromani), în anul univ. 2003/ 2004 (an
lucrarea „Dr. Rajko Djurić: Scurtă I); studii întrerupte în an I, nefinalizate.
gramatică a limbii sanscrite”, ce a fost A absolvit CREDIS (CL, Phare, adm.
inclusă în cursul universitar destinat 2003, abs. 2007). Iacob (Popa) I.
studenţilor de la ID CREDIS şi Florentina v. Popa (Iacob) I. Florentina
studenţilor de la secţia de limbă şi Iacob I. Cristina - a absolvit CREDIS
literatură rromani “Mircea Itu şi Julieta (BV, adm. 2002, abs. 2006), susținând
Moleanu: Cultură şi civilizaţie indiană” lucrarea de diplomă Structuri și limbaje
(Bucureşti: CREDIS, 2001, p. 148-180). cutumiare ale întemeierii și continuității
De asemenea, studenţii primei secţii de familiei tradiționale în comunitatea de
indianistică (hindi-rromani, seria 1997- rromi din localitatea Bunești (65 p.,
2001) au elaborat, sub îndrumarea conf. 2006, CREDIS).
dr. Gheorghe Sarău, şi au editat, în 2003, Iancev Ana Maria - admisă la secţia A.
la Ed. Vanemonde din Bucureşti, primul limba şi literatura rromani, cu durata de
Dicţionar român-rrom (Lexicul modern, 3 ani, în anul univ. 2011/ 2012 (an I);
rar şi vechi). Autori (în ordinea studii abandonate în sem. I al anului II.
contribuţiilor): Gheorghe Sarău, Corina Iancu Ioana - a urmat Cursul de limba
Hristu, Iuliana Bâzdâgă, Sorina Nae, rromani pentru studenții Facultăţii de
Dana Dudescu, Şerban Dan Căpăţână, Sociologie şi Asistenţă Socială,
Mădălina Barbu, Aliona Cayacu, Ionuţa Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II
Grumăzescu, Nzitrai Reka, Hildegard (an univ. 2010-2011).
Ignătescu. Profesoară de limba engleză Iancu Mioara - admisă la secţia A.
în Bucureşti, apoi în Constanța. limba şi literatura rromani, în anul univ.
Huidan Gh. Mişu - a absolvit CREDIS 2006/ 2007 (an I), întrerupere studii în
(BR, adm. 2002, abs. 2006), susținând an I (taxă).
lucrarea de diplomă: Căsătoria. Ibiş (Purdea) C. Violeta - a absolvit
Obiceiuri și tradiții legate de căsătorie CREDIS (CL, Phare, adm. 2003, abs.
la rromii căldărari, nr. inv. 128. 2007).
Huideş Cristina Elena - admisă în anul Ibran Aisun - admis la secţiile A. limba
univ. 2005/ 2006 (an I) la secţiile A. şi literatura turcă - B. limba şi literatura
limba şi literatura rromani - B. limba şi rromani, cu durata de 4 ani, în anul univ.
literatura hindi; întrerupe studiile, le reia 2004/ 2005 (an I); abs. cu licență în
în anul univ. 2007/ 2008 (an I) și le 2008.
finalizează cu licență în iun. 2010. Idu (Zgripcea) Carmen Luciana v.
Hurmuzache Elisabeta - a urmat PIPP Zgripcea (Idu) Carmen Luciana
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, Ignat Angela (fostă: Murăriţa, ulterior
BC, adm. 2006, abs. 2009). Tudorică) - admisă din anul univ. 2000/
Hurmuzache Marin - a urmat PIPP 2001 (an I) la secțiile A. limba și
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, literatura rusă - B. limba şi literatura
BC, adm. 2006, abs. 2009). rromani, cu durata de 4 ani; abs. fără
licență în iunie 2004, dar își susține și își
I obține licența în iunie 2007.
Ignătescu Hildegard - admisă la secţiile Ioanovici A. Ioan – a absolvit CREDIS

A. limba și literatura cehă – B. (AR, Phare, adm. 2003, abs. 2007).
Indianistică (hindi-rromani), cu durata Ioja I. Silvia – Elena – a frecventat
de 4 ani, în anul univ. 1997/ 1998 (an I); CREDIS (HD, adm. 2003).
în an IV pleacă la studii în India pentru Exmatriculată în anul IV.
un an. Abs. cu licență în 2002. Studenţii Ion (Iordache) P. Daniela v. Iordache
primei secţii de indianistică (hindi- (Ion) Daniela
rromani, seria 1997-2001) au elaborat, Ion (Poşircă) Gh. Elena v. Poşircă
sub îndrumarea conf. dr. Gheorghe (Ion) Gh. Elena
Sarău, şi au editat, în 2003, la Ed. Ion (Şerban) Şt. Cristina - a absolvit
Vanemonde din Bucureşti, primul CREDIS (CL, Phare, adm. 2003, abs.
Dicţionar român-rrom (Lexicul modern, 2007), susținând lucrarea de diplomă
rar şi vechi). Autori (în ordinea Copilul (0-7 ani) în familia de rromi
contribuţiilor): Gheorghe Sarău, Corina spoitori din localitatea Oltenița, județul
Hristu, Iuliana Bâzdâgă, Sorina Nae, Călărași. Tradiții, Obiceiuri, Superstiții
Dana Dudescu, Şerban Dan Căpăţână, (35 p., 2007, CREDIS).
Mădălina Barbu, Aliona Cazacu, Ionuţa Ion Emilia - a urmat Cursul de limba
Grumăzescu, Nyitrai Reka, Hildegard rromani pentru studenții Facultăţii de
Ignătescu. Este traducătoare la diferite Sociologie şi Asistenţă Socială,
publicații și televiziuni. Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II
Ignea (Ciuche) S. Mihaela Alina - a (an univ. 2010-2011).
absolvit CREDIS (BR, adm. 2002, abs. Ion Georgeta (stud. limbile română-
2006), susținând lucrarea de diplomă engleză, an I). A urmat, în an univ.
Tradiții privind nunta și familia rromilor 1998/ 1999, ore la cursul facultativ de
din Viziru – Brăila (65 p., 2006, limba rromani la FLLS - Universitatea
CREDIS). din București.
Ilie Marilena Adelina - admisă la Iones Maria Sorino (activistă socială a
secţiile A. limba şi literatura rromani - misiunii catolice - Italia). A frecventat în
B. limba şi literatura engleză, cu durata 2013 ore facultative de limba rromani la
de 3 ani, în anul univ. 2009/ 2010 (an I), FLLS - Universitatea din București.
fără licență. Ionescu Constantin Alin Petru - admis
Ilie Virginia Adriana - admisă la la secţia A. limba şi literatura rromani,
secţiile A. limba şi literatura rromani - cu durata de 3 ani, în anul univ. 2009/
B. limba şi literatura engleză, cu durata 2010 (an I); studii abandonate în an I.
de 3 ani, în anul univ. 2010/ 2011 (an I). Ionescu F. Angela - a absolvit CREDIS
A urmat un semestru de grație în an (DJ, adm. 2000, abs. 2003), susținând
univ. 2013-2014. lucrarea de diplomă: Femeia în cultura
Imbre V. Ghiţă – a frecventat CREDIS tradițională rromă, nr. inv. 41.
(HD, adm. 2003). Exmatriculat în anul Ionescu Rucsandra - admisă la secţiile
IV. A. limba şi literatura rromani - B. limba
Ioan A. Petrişor - admis la secţiile A. şi literatura hindi, în anul univ. 2005/
limba şi literatura rromani - B. limba şi 2006 (an I); studii întrerupte în an I.
literatura hindi, în anul univ. 2013/ 2014 Ioni Carmen v. Moldovanu Carmen
(an I); studii întrerupte în an I. Iordache (Ion) P. Daniela - admisă la
secţiile A. limba şi literatura rromani -
334 Gheorghe SARĂU
B. limba şi literatura română, cu durata 2009, iar licența o susține și o obține în

de 3 ani, în anul univ. 2005/ 2006 (an I); februarie 2010.
abs. cu licență în 2008. A urmat și
CREDIS (DB, adm. 2002, abs. 2006), J
susținând lucrarea de diplomă Structuri
și limbaje cutumiare ale întemeierii și Jimba (Covaci) N. Margareta – a
continuității familiei tradiționale în absolvit CREDIS (CJ, Phare, adm. 2003,
comunitatea de rromi Gura Ocniței din abs. 2007), susținând lucrarea de
județul Dâmbovița (61 p., 2006, diplomă: Sărbători specifice comunității
CREDIS). Predă limba rromani în jud. de rromi de mătase în zona Clujului, nr.
Dâmboviţa, la Șc. Gura Ocniței. inv. 136. Urmează cursul practic de
Iordache Andrada - admisă la secţia B. limba rromani în anul univ. 2016-2017
limba şi literatura rromani, în anul univ. la UBB Cluj Napoca.
2002/ 2003 (an I); studii întrerupte în
anul III, nefinalizate. K
Iordache C. Florian - a frecventat
CREDIS (CL, adm. 2003). Exmatriculat Kalo (Barta) Livia Loredana – a
în anul II. absolvit CREDIS (BN, adm. 2001, abs.
Iordache C. Violeta – Corina - a 2005), susținând lucrarea de diplomă:
frecventat CREDIS (CL, adm. 2003). Nașterea și botezul. Practici și obiceiuri
Exmatriculată în anul III. la rromi din perioada copilăriei, nr. inv.
Iordache Darius Doru – a frecventat 225.
CREDIS (DJ, adm. 2003). Întrerupere Kandra Rozalia, din BH, admisă în PIR
de studii în anul IV. (la PIPP, dar fără modul de discipline
Istrate George - admis la secţiile A. rrome) la UBB CJ (adm. 2005, abs.
limba şi literatura turcă - B. limba şi 2008). A urmat cursuri de vară de limba
literatura rromani, în anul univ. 2004/ rromani în 2001, 2003, 2007.
2005 (an I); studii întrerupte, în anul I. Kari F. Attila – a absolvit CREDIS
Iuonaș Norbert – a frecventat cursul (HR, adm. 2000, abs. 2003), susținând
practic de limba rromani în anul univ. lucrarea de diplomă: Cercetările
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. indianistice din România: Körösi Csoma
Ivan (Grigore) Vasilica (stud. asist. Sándor, nr. inv. 14.
soc. și activistă) – a urmat cursul Kernászt Ş. Huba Attila – a absolvit
facultativ de limba rromani în an univ. CREDIS (CV, adm. 2000, abs. 2003),
1993/ 1994 la FLLS - Universitatea din susținând lucrarea de diplomă: Șansele
București. copiilor rromi din comunitatea rromă
Ivancea Raluca, din BH, admisă în PIR din Mun. Sf. Gheorghe, nr. inv. 23.
(la PIPP, dar fără modul de discipline Kiabakht Șirin Bella - admisă la
rrome, la UBB CJ, adm. 2005, abs. secţiile A. limba şi literatura rromani -
2008). B. limba și literatura persană, cu durata
Izgor Ramona – admisă la secţiile A. de 3 ani, în anul univ. 2016/ 2017 (an I).
limba şi literatura rromani - B. limba şi Koniaeva Georgiana v. Dumitraşcu
literatura română, cu durata de 3 ani, în Georgiana (căs.: Koniaeva)
anul univ. 2006/ 2007 (an I); abs. în Kovaci (Sabău) Gabriela, din CJ,
admisă în PIR (la PIPP, dar fără modul
de discipline rrome) la UBB CJ (adm. educaţionale speciale (UBB Cluj-

2005, abs. 2008. Napoca - FPȘE, 2010).
Kővari Gh. Roberta - a absolvit Lăcătoș Voichița, din CJ, admisă în
CREDIS (MȘ, adm. 2000, abs. 2003), PIR (la PIPP, dar fără modul de
susținând lucrarea de diplomă: Portul discipline rrome) la UBB CJ (adm.
popular al rromilor din judetul Mureș, 2005, abs. 2008). A urmat cursul de vară
nr. inv. 35. de limba rromani în 2005 și 2007.
Kővari Ileana - a urmat PIPP Lăcătuş (Arsene) Maria v. Arsene
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, (Lăcătuș) Maria
MS, adm. 2006, abs. 2009). Mama Lăcătuș Alexandru – a frecventat
Robertei Kővari. cursul practic de limba rromani în anul
Kozak A. Daniela - a frecventat univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
CREDIS (MȘ, adm. 2000). Lăcătuș Călin – a frecventat cursul
Exmatriculată în anul III. practic de limba rromani în anul univ.
Kozak Elena Ancuţa - a urmat PIPP 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, Lăcătuș Casian – a frecventat cursul
MS, adm. 2006, abs. 2009). practic de limba rromani în anul univ.
Kraft Hendrik (translator, Berlin) – a 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
urmat cursul facultativ de limba Lăcătuș Claudia – a frecventat cursul
rromani la FLLS - Universitatea din practic de limba rromani în anul univ.
București. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
Krivonozova Katerina - bursieră la Lăcătuș Crăciun Ioan - admis la secţia
secţia de limba rromani în programul A. limba şi literatura rromani – B. limba
european “Erasmus” (de la Universitatea și literatura română, cu durata de 3 ani,
din Veliko Tărnovo - Bulgaria, în an în anul univ. 2011/ 2012 (an I); studii
universitar 2007/ 2008). abandonate în anul II, după sem. I.
Krumov Aleks - bursier la secţia de Organizează cu Fundația “Moise
limba rromani în programul european Arapul” un curs practic de limba
“Erasmus” (de la Universitatea din rromani cu începere din anul univ. 2016-
Veliko Tărnovo - Bulgaria, în an 2017 la UBB Cluj Napoca, pe care îl și
universitar 2008/ 2009). urmează.
Lăcătuș Danusia Mădălina- admisă la
L secțiile A. limba şi literatura rromani -
B. limba şi literatura română, cu durata
Lăcătoș Alexandru, din CJ, admis în de 3 ani, în anul univ. 2015/ 2016 (an I).
PIR (la PIPP, dar fără modul de Lăcătuş F. Florin Felix - a frecventat
discipline rrome) la UBB CJ (adm. CREDIS (MȘ, adm. 2002). Exmatriculat
2005, abs. 2008). A urmat cursul de vară în anul II.
de limba rromani în 2005. Lăcătuș Georgică – este admis inițial la
Lacatos T. Solomon - a urmat PIPP secţiile A. limba şi literatura română - B.
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, limba şi literatura rromani, în anul univ.
SJ, adm. 2007, abs. 2010); Lucrare de 2001/ 2002 (an I); întrerupe studiile în
licență: Rolul familiei şi al şcolii în anul I și le reia în anul univ. 2003/ 2004
integrarea socială a copilului cu cerinţe (an I), la secțiile A. limba şi literatura
română - B. Indianistică (hindi-rromani).
336 Gheorghe SARĂU
Finalizează studiile în 2009, dar fără Lengyel (Barna) Liana Daniela – a

licență. A sprijinit mereu, ca ziarist, absolvit CREDIS (MȘ, adm. 2003, abs.
imaginea secției de rromani (v., de ex : 2007), susținând lucrarea de diplomă
George Lăcătuş, Peste 300 de locuri la Nașterea și educația copilului.
facultăţi şi colegii pentru rromi Căsătoria. Tradiții și obiceiuri la rromi.
[informaţii furnizate de Gh. Sarău], Sărbători caracteristice (53 p., 2007,
“Curierul naţional”, An XII, nr. 3094, CREDIS).
ed. a II-a, miercuri, 9 mai 2001). Lewinski Tatiana (Republica Moldova)
Lakatus Denisa Oana – a frecventat - admisă la secţiile A. limba și literatura
cursul practic de limba rromani în anul franceză - B. limba şi literatura rromani,
univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca. cu durata de 4 ani, în anul univ. 1998/
Lambru Marius - a absolvit CREDIS 1999 (an I); abs. cu licență în 2002. În
(BR, adm. 2004, abs. 2008). anul 2001, conf. dr. Gheorghe Sarău
Lascu Nicoleta-Doina (analist presă la traduce împreună cu studenţii săi de la
Centrul Cultural al Ambasadei Spaniei) - cursul de zi - Isabela Bănică, Tania
a urmat cursul facultativ de limba Levinschi, Corina Hristu - şi Julieta
rromani în anul univ. 1993/ 1994, la Moleanu (de la cursul facultativ de
FLLS – București. limba rromani) lucrarea „Dr. Rajko
Lăutaru Dănuț Dumitru - admis la Djurić: Scurtă gramatică a limbii
secţiile A. limba şi literatura rromani - sanscrite”, ce a fost inclusă în cursul
B. limba și literatura catalană, cu durata universitar destinat studenţilor de la ID
de 3 ani, în anul univ. 2013/ 2014 (an I); CREDIS şi studenţilor de la secţia de
abs. în 2016. limbă şi literatură rromani “Mircea Itu
Lazăr Nadia - ziaristă rromă şi apoi şi Julieta Moleanu: Cultură şi civilizaţie
stud. la ştiinţe pol. A frecventat în anii indiană” (Bucureşti: CREDIS, 2001 p.
2000-2001 cursul facultativ de limba 148-180).
rromani la FLLS - Universitatea din Lică Adina Maria – admisă la secţia A.
București; Românii au de plătit o limba şi literatura rromani, cu durata de
ignoranţă de peste 600 de ani privind 3 ani, în anul univ. 2011/ 2012 (an I);
problemele rromilor. Dialog cu studii abandonate din sem. I, anul II.
profesorul Gheorghe Sarău [interviu Lienne Marion (Franţa), cursul
consemnat de Nadia Lazăr], publicat în facultativ de limba rromani la FLLS -
“Buletinul “Divers”/2001 şi în “Asul de Universitatea din București.
treflă“ (anul IX (2001), nr. 9 (102), p. 2- Lingurar I. Maria (Poțo) - a absolvit
4). CREDIS (MȘ, adm. 2000, abs. 2003),
Leanca Elena Daniela - admisă la susținând lucrarea de diplomă:
secţiile A. limba şi literatura rromani - Contribuția lui George Potra în istoria
B. limba și literatura portugheză, cu rromilor din România, nr. inv. 9.
durata de 3 ani, în anul univ. 2010/ 2011 Lingurar Pavel, SJ, admis în PIR (la
(an I); studii întrerupte în an II. PIPP, dar fără modul de discipline
Lefter Petrică (cântăreţ) - cursul rrome) la UBB CJ (adm. 2005, abs.
facultativ de limba rromani la FLLS - 2008). A urmat cursul de vară de limba
Universitatea din București în an univ. rromani în 2007 și 2008.
2000/ 2001. Luca (Feraru) Luminița – a absolvit
CREDIS (GJ, adm. 2004, abs. 2008),
susținând lucrarea de diplomă Istorie și Madar Georgiana – admisă la secţiile

tradiții [la rromii] din Gorj – Tg. Jiu (46 A. limba şi literatura rromani - B. limba
p., 2008, CREDIS). și literatura catalană, cu durata de 3 ani,
Luca Cristina Maria - admisă la în anul univ. 2010/ 2011 (an I); din anul
secţiile A. limba şi literatura rromani - II își îngheață studiile.
B. limba și literatura germană, cu durata Maier (Iacob) P. Jenica Mariana v.
de 3 ani, în anul univ. 2008/ 2009 (an I); Iacob (Maier) P. Jenica Mariana
abs. în iun. 2011, dar cu licență în Małgorzata Tomaszkiewicz – a
februarie 2102. frecventat cursul practic de limba
Lucan C. Florin - a urmat CREDIS rromani în anul univ. 2016-2017 la UBB
(DJ, adm. 2000). Exmatriculat în anul Cluj Napoca.
III. Mămară (Popescu) I. Mariţa – a
Luncan Iosif Bebe – CREDIS (MH, absolvit CREDIS (HD, Phare, adm.
adm. 2003). Exmatriculat în anul I. 2003, abs. 2007), susținând lucrarea de
Luncaşu (Moisă) Daniela v. Moisă diplomă La rromi acasă (72 p., 2007,
(Luncaşu) Daniela CREDIS).
Lungan Alina - admisă la secţiile A. Manda Aniţa - admisă la secţiile A.
limba şi literatura turcă - B. limba şi limba şi literatura rromani - B. limba şi
literatura rromani, cu durata de 4 ani, în literatura hindi, cu durata de 3 ani, în
anul univ. 2002/ 2003 (an I); abs. cu anul univ. 2005/ 2006 (an I); abs. cu
licență în 2006. Studenta Alina Lungan licență în 2008. A predat limba rromani
şi-a dedicat lucrarea de diplomă în jud. Caraş Severin.
cercetării bibliografice Publicaţiile Manda Gheorghe – a absolvit CREDIS
rrome din perioada 2002 - 2006. (CS, adm. 2004, abs. 2008).
Lungu Oana - admisă la secţiile A. Manguci Monica-Alexandra - a urmat
limba şi literatura rromani - B. limba şi Cursul de limba rromani pentru studenții
literatura arabă, cu durata de 3 ani, în Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă
anul univ. 2008/ 2009 (an I); abs. cu Socială, Universitatea din Bucureşti,
licență în iun. 2011. A urmat apoi sem. I şi II (an univ. 2010-2011).
dreptul la Universitatea “Dimitrie Manolache (Zaman) Roxana
Cantemir”. Florentina v. Zaman (Manolache)
Lupșe Marioara - din BH, admisă în Roxana Florentina
PIR (la PIPP, dar fără modul de Manolache C. Cătălin – a absolvit
discipline rrome) la UBB CJ (adm. CREDIS (GR, Phare, adm. 2003, abs.
2005, abs. 2008). 2007); abs. an compl. PIPP în 2009-
2010.
M Manolache Claudia Valentina -
admisă la secţia A. limba şi literatura
Macu Gîndac - a absolvit CREDIS rromani, în anul 2014/ 2015 (an I);
(BR, adm. 2004, abs. 2008). întrerupe însă studiile.
Macu Marcela – a absolvit CREDIS - Manole Veronica (stud. română-
PIR (cu modul de discipline opționale și engleză, an II). A urmat, în anul univ.
facultative rrome, BR, adm. 2005, abs. 1999/ 2000, cursul facultativ de limba
2008). rromani la FLLS - Universitatea din
București.
338 Gheorghe SARĂU
Marchidan N. Petru – a absolvit CREDIS (IL, adm. 2002, abs. 2006),

CREDIS (IȘ, adm. 2000, abs. 2003), susținând lucrarea de diplomă Structuri
susținând lucrarea de diplomă: și limbaje cutumiare ale întemeierii și
Monografia comunității de rromi din continuității familiei tradiționale în
satul Crucea – Județul Iași, nr. inv. 31. comunitatea de rromi Fetești (63 p.,
Marcu Loredana Geanina - admisă la 2006, CREDIS).
secţiile A. limba şi literatura rromani - Marin (Vasile) N. Elena Lăcrămioara
B. limba şi literatura neogreacă, în anul v. Vasile (Marin) N. Elena Lăcrămioara
univ. 2012/ 2013 (an I); întrerupere de Marin Anda-Olivia - a urmat Cursul de
studii. limba rromani pentru studenții Facultăţii
Marcu Milica - a urmat PIPP de Sociologie şi Asistenţă Socială,
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II
BC, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de (an univ. 2010-2011).
licență: Utilizarea metodelor activ- Marin Mirel Manuel - admis la secţiile
participative şi interactive în ciclul A. limba şi literatura rromani - B. limba
primar (UBB Cluj-Napoca - FPȘE, şi literatura hindi, cu durata de 3 ani, în
2009). anul univ. 2016/ 2017.
Marcu N. Mihaela - a absolvit CREDIS Marinache A. Andreea Alina – a
(CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007), frecventat CREDIS (adm. 2003, BUC).
susținând lucrarea de diplomă Educația Exmatriculată în anul I.
copilului mic (38 p. 2007, CREDIS). Marinescu Mădălina (stud. limbi le
Mărcuş B. Irina Leila – a absolvit română-engleză, an I). A urmat, în an
CREDIS (MȘ/ SB, adm. 2000, abs. univ. 1998/ 1999, cursul facultativ de
2003), susținând lucrarea de diplomă: limba rromani la FLLS - Universitatea
Obiceiurile rromilor căldărari – aspecte din București în an univ. 1998/ 1999.
din zona Sibiului, nr. inv. 34. Mariş Andreea (stud. şt. pol.), cursul
Mardare Andra - a urmat Cursul de facultativ de limba rromani la FLLS -
limba rromani pentru studenții Facultăţii Universitatea din București în an univ.
de Sociologie şi Asistenţă Socială, 2000/ 2001.
Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II Markus G. Olga (devenită: Chiș Olga)
(an univ. 2010-2011). - a absolvit CREDIS (MȘ, adm. 2000,
Mărgărit Adriana, din BH, admisă în abs. 2003), susținând lucrarea de
PIR (la PIPP, dar fără modul de diplomă: Mijloace interne de îmbogățire
discipline rrome) la UBB CJ (adm. a lexicului limbii rromani cu ajutorul
2005, abs. 2008. prefixelor, nr. inv. 12. Urmează apoi alte
Mărgean Adriana Elena - admisă la două facultăți (drept și științe ale
secţiile A. limba şi literatura rromani - educației, PIPP) și își ia doctoratul la
B. limba şi literatura engleză, cu durata UBB Cluj Napoca în domeniul științelor
de 3 ani, în anul univ. 2009/ 2010 (an I). psiho-pedagogice. Este co-autoare a
Mărgean Sorin – a absolvit CREDIS primului abecedar rrom (v. Paula Mailat,
(IȘ, adm. 2001, abs. 2005), susținând Olga Mărcuş şi Mirena Cionca, Mirri
lucrarea de diplomă: Nașterea și botezul. ćhib, i rromani [Limba mea, limba
Practici și obiceiuri la rromi din rromani; abecedar rrom]. Redactor:
perioada copilăriei, nr. inv. 227. Gheorghe Sarău, Târgu-Mureş:
Marin (Nasture) I. Florica - a absolvit ACADEMPRINT, 2001, 94 p.), dar și
autoarea mai multor manuale și Practici și obiceiuri la rromi din

materiale auxiliare școlare de limbă perioada copilăriei, nr. inv. 226.
rromani (v. înv. insp. Olga Mărcuş; înv. Matei Elena, din BH, admisă în PIR (la
Leontina Boitoş, E siklŏvnesqo lil[orro]. PIPP, dar fără modul de discipline
Referent limba rromani: lect. univ. dr. rrome) la UBB CJ (adm. 2005, abs.
Gheorghe Sarău. Desene: Gabriel Rusu 2008.
(Târgu-Mureş: Casa de editură „Mureş”, Matei Marius Silviu - admis la secţiile
2002, 90 p.; ISBN: 973-9087-88-4) A. limba şi literatura rromani - B. limba
[Caietul elevului, anexă la Abecedarul și literatura persană, cu durata de 3 ani,
rrom]; Olga Markus, I rromani ćhib vaś în anul univ. 2007/ 2008 (an I); abs. în
o dujto berś. Limba şi literatura iun. 2010, dar fără licență.
rromani, clsa a II-a. Manual. Ilustraţii: Matei Petre - A urmat, în anul univ.
Nadejda Negru. Redactor [şi referent]: 1999/ 2000 (stud. ist., an IV), cursul
conf. dr. Gheorghe Sarău (Bucureşti: facultativ de limba rromani la FLLS -
Editura Es Print ’98, 2005, 64 p.; ISBN: Universitatea din București.
973-7880-12-9); Olga Markus, I Mathe Vasile – a frecventat cursul
rromani ćhib vaś o dujto berś. Limba şi practic de limba rromani în anul univ.
literatura maternă rromani. Caietul 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
elevului clasa a II-a. Redactor [şi Maxim Steluţa Cosmina - admisă la
referent]: conf. dr. Gheorghe Sarău secţiile A. limba şi literatura rromani -
(Bucureşti: Editura Es Print ’98, 2005, B. limba și literatura spaniolă, în anul
72 p.; ISBN: 973-7880-16-1) ș.a. Între univ. 2012/ 2013 (an I); reînscriere în
2003-2010, s-a ocupat, alături de soțul 2013-2014, cu studii întrerupte în anul I.
său, prof. univ. dr. Vasile Chiș, de Medeleanu Maria-Luiza - admisă la
programul de formare a mediatorilor secţiile A. limba şi literatura rromani -
școlari rromi și a profesorilor PIPP, în B. limba şi literatura franceză, cu durata
cadrul megaprogramului educațional de 3 ani, în anul univ. 2016/ 2017 (an I).
Phare al Ministerului Educației. În Melinte (Sbârcea) T. Elena Maria - a
prezent, Olga Chiș este lect. dr. la urmat PIPP (Programul Phare la UBB
Facultatea de Psihologie și Științe ale Cluj Napoca, VS, adm. 2007, abs.
Educației la UBB Cluj Napoca. 2010); Lucrare de licență: Modalităţi de
Marschnig Melania (stud., Austria) - cu prevenire a insuccesului şcolar (UBB
bursă de studiu în cadrul programelor Cluj-Napoca - FPȘE, 2010).
europene/ Erasmus (2002). Mezei Anca - a absolvit CREDIS (BV,
Marțafoi Bogdan Ionuţ - admis la adm. 2004, abs. 2008).
secţiile A. limba şi literatura rromani - Micu Ioana – a frecventat cursul practic
B. limba și literatura catalană, în anul de limba rromani în anul univ. 2016-
univ. 2013/ 2014 (an I); studii întrerupte. 2017 la UBB Cluj Napoca.
Mateescu Raluca - admisă la secţia A. Micu Janina (stud. sociol.) - a urmat
limba şi literatura rromani, în anul univ. cursul facultativ de limba rromani în
2012/ 2013 (an I); studii întrerupte din anul univ. 1998/ 1999 la FLLS –
sem. I. București.
Matei Constantin – a absolvit CREDIS Micuță Ion – a absolvit CREDIS - PIR
(MH, adm. 2001, abs. 2005), susținând (cu modul de discipline opționale și
lucrarea de diplomă: Nașterea și botezul.
340 Gheorghe SARĂU
facultative rrome, PH, adm. 2005, abs. 2003, abs. 2007), susținând lucrarea de
2008). diplomă Obiceiurile și tradițiile
Mielu Gh. Lenuţa - a absolvit CREDIS rromilor din satul Mănăstirea (39 p.,
(TR, adm. 2000, abs. 2003), susținând 2007, CREDIS).
lucrarea de diplomă: Morfosintaxa Mihalache Andreea Elena - admisă la
părților de vorbire flexibile în dialectul secţiile A. limba și literatura rusă - B.
ursăresc din comuna Țigănești - Jud. Indianistică (hindi-rromani), cu durata
Teleorman, nr. inv. 2. de 4 ani, în anul univ. 2003/ 2004 (an I);
Mielu M. Margareta - a absolvit abs. cu licență în iun. 2007; traducător
CREDIS (TR, adm. 2000, abs. 2003), autorizat pentru limba rromani al
susținând lucrarea de diplomă: Ministerului Justiţiei; masterat, în
Monografia comunității de rromi din perioada 2007-2009, la limba rusă. În
localitatea Buzescu - Teleorman, nr. inv. anul 2007, studentele Rebeica Bălan,
39. Vasilica Mincu, Iuliana Bălan, Andreea
Mihai (Călin) V. Elena – a absolvit Mihalache, Larisa Neamţu Lorelai -
CREDIS (IȘ, adm. 2000, abs. 2003), toate din promoţia 2008 - împreună cu
susținând lucrarea de diplomă: Monografia profesorul Gheorghe Sarău, cu studentul
comunității de rromi din localitatea Ionel Cordovan, atunci, în anul I (2008/
Podul Iloaiei – Iași, nr. inv. 40. 2009), şi cu fostul absolvent CREDIS,
Mihai Bianca Maria - admisă la secţiile Jupter Borcoi, au realizat traducerea
A. limba şi literatura rromani – B. limba unui manual de formare destinat liderilor
și literatura engleză, în anul univ. 2014/ comunitari rromi (O barăripen e rromane
2015 (an I); întrerupere de studii. „saste” komuniteturenqo. Formisaripnasqo
Mihai Elvis Florinel - admis la secţiile lil, Belgium: IOM = International
A. limba şi literatura rromani - B. limba Organization for Migration), 172 p.).
şi literatura hindi, cu durata de 3 ani, în Mihaly A. Loredana Rozalia - a
anul univ. 2014/ 2015 (an I). absolvit CREDIS (MM, adm. 2000, abs.
Mihai Emanuela - admisă la secţiile A. 2003), susținând lucrarea de diplomă:
limba şi literatura germană - B. limba şi Originea rromilor, nr. inv. 17.
literatura rromani în anul univ. 1998/ Mikhaylova Marina - bursieră la secţia
1999 (an I), cu durata de 4 ani; studii de limba rromani în program european.
întrerupte în anul I; reluare studii în an Miloș (Petre) Ş. Ionela v. Petre (Miloș)
univ. 1999/ 2000 și întrerupte din nou, Ş. Ionela
după anul I. Mincu Vasilica - admisă la secţiile A.
Mihai Florina Alexandra (Lili) - limba şi literatura turcă - B. limba şi
admisă la secţiile A. limba şi literatura literatura rromani, cu durata de 4 ani, în
rromani - B. limba şi literatura română, anul univ. 2004/ 2005 (an I); abs. cu
cu durata de 3 ani, în anul univ. 2006/ licență în 2008. Traducătoare. În anul
2007 (an I); abs. în 2009, iar licența 2007, studentele Rebeica Bălan,
în febr. 2015, cu tema Educația rromilor Vasilica Mincu, Iuliana Bălan, Andreea
– de la educația tradițională familială și Mihalache, Larisa Neamţu Lorelai -
intracomunitară la educație școalră, toate din promoţia 2008 - împreună cu
108 p. profesorul Gheorghe Sarău, cu studentul
Mihai I. Mădălina – Cornelia - a Ionel Cordovan - în acel an, în anul I de
absolvit CREDIS (CL, Phare, adm. studii (2008/ 2009) - şi cu fostul
absolvent CREDIS, Jupter Borcoi, au Mocanu (Odă) Miloş I. Mihaela v.

realizat traducerea unui manual de Odă (Mocanu) Miloş I. Mihaela
formare destinat liderilor comunitari Moisă (Luncaşu) Daniela - a absolvit
rromi (O barăripen e rromane „saste” CREDIS (BC, adm. 2001, abs. 2005).
komuniteturenqo. Formisaripnasqo lil, Lucrare, în 2006, cu tema Nașterea și
Belgium: IOM = International Organization botezul. Practici și obiceiuri la rromi
for Migration), 172 p.). din perioada copilăriei (Îndrumători:
Mircea Mirela Florina - admis la secţia conf. univ. dr. Gheorghe Sarău și lector
B. limba şi literatura rromani, în anul univ. drd. Delia Grigore).
univ. 2004/ 2005 (an I), studii întrerupte, Moisă I. Vasile – a frecventat CREDIS
după an I. (GR, adm. 2003). Exmatriculat în anul I.
Mirea Cosmin Alexandru - admis la Moisă Şt. Rodica – a frecventat
secţiile A. limba şi literatura rromani - CREDIS (BC, adm. 2003).
B. neerlandeză, cu durata de 3 ani, în Exmatriculată în anul I.
anul univ. 2009/ 2010 (an I), fără Moise Gabriela, din CJ, admisă în PIR
licență. (la PIPP, dar fără modul de discipline
Miron Adriana – a frecventat cursul rrome) – UBB CJ, adm. 2005, abs. 2008.
practic de limba rromani în anul univ. A urmat două cursuri de limba rromani
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. în 2007 (unul de vară, altul intensiv).
Miron Marius – a frecventat cursul Moise Octavian Liviu - a urmat cursul
practic de limba rromani în anul univ. facultativ de limba rromani la FLLS -
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. Universitatea din București, în an univ.
Mițan Mihai - admis la secţia A. limba 1997/ 1998 (ca stud. drept).
şi literatura rromani, în anul univ. 2006/ Moise S. Ramona – a absolvit CREDIS
2007 (an I), întrerupere studii în an I (GL, Phare, adm. 2003, abs. 2007),
(taxă). A absolvit CREDIS (BC, adm. susținând lucrarea de diplomă Obiceiuri
2004, abs. 2008). și tradiții legate de căsătorie la rromii
Mitican Alexandru Cristian - admis la căldărari (47 p., 2007, CREDIS).
secţia A. limba şi literatura rromani, cu Moise Suzana Corina - admisă la secţia
durata de 3 ani, în anul univ. 2009/ 2010 A. limba şi literatura rromani, cu durata
(an I); studii abandonate în an I. de 3 ani, în anul univ. 2009/ 2010 (an I);
Miu Geta Marinela - admis la secţiile în anul II repetă cu seria următoare (v.
A. limba şi literatura rromani - B. limba admiși în 2010/ 2011); studii
şi literatura engleză, în anul univ. 2006/ abandonate, în anul II.
2007 (an I), întrerupere studii în an II. Moise Violeta - admisă la secţiile A.
Moca (Barabaș) Maria Magdalena - a limba şi literatura rromani - B. limba şi
absolvit CREDIS (MȘ, adm. 2004, abs. literatura română, în anul univ. 2005/
2008). 2006 (an I); studii întrerupte în anul II.
Moca Eufim - a urmat PIPP (Programul Moisescu (Moldovan) Adela v.
Phare la UBB Cluj Napoca, MŞ, adm. Moldovan (Moisescu) Adela
2006, abs. 2009); Lucrare de licență: Moisescu P. Sorin Cristian - admis la
Aspecte metodice ale predării normelor secţia A. limba şi literatura rromani, cu
ortografice, ortoepice şi de punctuaţie la durata de 3 ani, în anul univ. 2009/ 2010
clasele a-III-a şi a-IV-a (UBB Cluj- (an I); studii abandonate în an I. A
Napoca - FPȘE, 2009). absolvit însă CREDIS (CL, adm. 2002,
342 Gheorghe SARĂU
abs. 2006), cu lucrarea: Credințe și studenţilor de la ID CREDIS şi

obiceiuri legate de viața premaritală studenţilor de la secţia de limbă şi
(comunitatea rromilor turcești din literatură rromani “Mircea Itu şi Julieta
orașul Călărași), îndrumători: conf. Moleanu: Cultură şi civilizaţie indiană”
univ. dr. Gheorghe Sarău și lector drd. (Bucureşti: CREDIS, 2001, 148-180).
Delia Grigore. Autor și traducător, Din anul universitar 2004/ 2005,
excelent cunoscător al dialectului vorbit profesorul dr. Gheorghe Sarău avea să o
de rromii spoitori. coopteze în calitate de colaboratoare, ca
Moldovan (Moisescu) Șt. Adela - profesoară de cultură și civilizație veche
admisă la secţia A. limba şi literatura indiană și de limba sanscrită la secția de
rromani, cu durata de 3 ani, în anul univ. limba rromani, alături de prof. dr.
2009/ 2010 (an I); studii abandonate în Mircea Itul (titularul acestor cursuri). A
an I. A absolvit însă CREDIS (MȘ, adm. frecventat cursul de vară de limba
2002, abs. 2006), susținând lucrarea de rromani (în 2015), apoi s-a dedicat
diplomă Structuri și limbaje cutumiare editării unor opere manuscrise despre
ale întemeierii și continuității familiei limba rromani și rromi (Barbu
tradiționale în comunitatea de rromi Constantinescu, Vasile Pogor ș.a.).
domnești din Gurghiu (53 p., 2008, Molnar Iosif Alin – a frecventat cursul
CREDIS). practic de limba rromani în anul univ.
Moldovan Andreea - admisă la secţiile 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
A. limba şi literatura rromani - B. limba Moncea Ioan Mircea - admis la secţia
și literatura latină, cu durata de 3 ani în A. limba şi literatura rromani, în anul
anul univ. 2014/ 2015 (an I). Studii univ. 2006/ 2007 (an I), întrerupere
întrerupte din anul II. studii în anul I (taxă).
Moldovanu Carmen - a urmat PIPP Moraru V. Nicoleta – a frecventat
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, CREDIS (TR, adm. 2003). Exmatriculată
MS/ TM, adm. 2006, abs. 2009); v. şi în anul I.
Ioni Carmen Mosgoreanu Liviu Valentin - reluare
Moldoveanu Lidia - admisă la secţiile studii de la A. turcă, în anul univ. 2009/
A. limba şi literatura rromani - B. limba 2010 (an I), la A. limba şi literatura
și literatura suedeză, cu durata de 3 ani, rromani - limba şi literatura rusă; studii
în anul univ. 2012/ 2013 (an I); abs. în nefinalizate.
2015, fără licență. Motaș Elena - înscrisă împreună cu alţi
Moleanu Julieta (prof. de sanscrită). A 40 de candidaţi pentru noua secţie de
frecventat cursul facultativ de limba limba şi literatura rromani (specializarea
rromani la FLLS - Universitatea din București, A), demarată în anul univ. 2005/ 2006
în an univ. 2000/ 2001. În anul 2001, (an I), dar - din lipsă de locuri suplimentare
conf. dr. Gheorghe Sarău traduce - se numără printre cei 20 de candidaţi
împreună cu studenţii săi de la cursul de cărora li s-au restituit dosarele, cu
zi - Isabela Bănică, Tania Levinschi, mulţumiri pentru entuziasmul profesional
Corina Hristu - şi Julieta Moleanu, de şi etnic de a se înscrie la această primă
la cursul facultativ de limba rromani) specializare, cu recomandarea de a
lucrarea „Dr. Rajko Djurić: Scurtă accesa în viitor alte posibilităţi de
gramatică a limbii sanscrite”, ce a fost formare şi de specializare ale secţiei.
inclusă în cursul universitar destinat Absolventă a cursului de vară de limba
rromani, ed. 2003. Naca Anda Elena (stud. limbi) – a

Moţiu Floria - admisă la secţiile A. frecventat cursul facultativ de limba
limba și literatura cehă - B. Indianistică rromani la FLLS - Universitatea din
(limba și literatura hindi - limba şi București, în an univ. 1994/ 1995.
literatura rromani), cu durata de 4 ani, în Nache Gh. Mădălina - a absolvit
anul univ. 1997/ 1998 (an I); abs. cu CREDIS (CL, Phare, adm. 2003, abs.
licență în 2002. O vreme a fost traducător 2007), susținând lucrarea de diplomă
autorizat pentru limba rromani și hindi Copilul (7 ani – căsătorie) în familia de
al Ministerului Justiţiei. rromi spoitori din localitatea Oltenița,
Munteanu Răzvan (drept, an III). A județul Călărași (42 p., 2007, CREDIS).
urmat, în an univ. 1998/ 1999, cursul Nae (Dobre) M. Ileana Nicoleta v.
facultativ de limba rromani la FLLS - Dobre (Nae) M. Ileana Nicoleta
Universitatea din București. Nae Cristina - admisă la secţiile A.
Murăriţa (apoi Ignat, apoi Tudorică) limba şi literatura rromani - B. limba și
Angela - admisă la secţiile A. limba și literatura catalană, cu durata de 3 ani, în
literatura rusă - B. limba şi literatura anul univ. 2013/ 2014 (an I); urmează să
rromani, cu durata de 4 ani, în anul univ. susțină examene restante la catalană în
2000/ 2001 (an I); abs. fără licență în iunie 2017. Încă din studenție, este
iunie 2004. Își ia licența în iunie 2007. A învățătoare la Școala Gimnazială nr.
predat limba rromani în jud. Brașov 136, sect. 5 București.
(Tărlungeni – Zizin), după care a plecat Nae P. Tudor - admis la secţiile A.
din țară cu soțul; v. și: Ignat Angela și limba şi literatura rromani - B. limba şi
Tudorică Angela. literatura română, cu durata de 3 ani, în
Murgoci V. Isabela – a frecventat CREDIS anul univ. 2015/ 2016 (an I), dar este
(BR, adm. 2003). Exmatriculată în anul I. exmatriculat pentru că nu a reconfirmat
Muşat Marina Cristina - admisă la în timpul oficial înscrierea. Revine la
secţiile A. limba şi literatura română - B. secțiile A. limba şi literatura rromani -
limba şi literatura rromani, în anul univ. B. limba şi literatura hindi, cu durata de
2002/ 2003 (an I), cu studii întrerupte în 3 ani, în anul univ. 2016/ 2017 (an I).
anul IV. Se reînmatriculează în anul Nae Sorina - admisă la secţiile A. limba
univ. 2014/ 2015, continuă studiile și în şi literatura arabă - B. Indianistică
anul univ. 2016/ 2017. Potențială licență (limba și literatura hindi - limba şi
în 2017. Predă limba rromani în jud. literatura rromani), cu durata de 4 ani, în
Brăila, fiind și secretara filialei Brăila a anul univ. 1997/ 1998 (an I); abs. cu
Partidei Romilor – Pro Europa. licență în iunie 2001; Studenţii primei
Mustafa Gh. Lenuţa – a frecventat secţii de indianistică (hindi-rromani,
CREDIS (BUC, adm. 2003). Exmatriculată seria 1997-2001) au elaborat, sub
în anul I. îndrumarea conf. dr. Gheorghe Sarău, şi
Muti (Grigore) I. Giani - a frecventat au editat, în 2003, la Ed. Vanemonde din
CREDIS (CL, adm. 2002). Exmatriculat Bucureşti, primul Dicţionar român-rrom
în anul II. (Lexicul modern, rar şi vechi). Autori
(în ordinea contribuţiilor): Gheorghe
N Sarău, Corina Hristu, Iuliana Bâzdâgă,
Sorina Nae, Dana Dudescu, Şerban
Dan Căpăţână, Mădălina Barbu, Aliona
344 Gheorghe SARĂU
Cazacu, Ionuţa Grumăzescu, Nyitrai B. limba și literatura română, an I (2010/

Reka, Hildegard Ignătescu. A scris, ca 2011). A înghețat anul, în anul univ.
studentă, o serie de recenzii în profil 2012/ 2013, din cauza incapacității de a
lingvistic (v. Sorina Gabriela Nae, plăti taxa de studii, apoi a reluat studiile
Gheorghe Sarău şi Corneliu Colceriu: - în an univ. 2015/ 2016 - în anul II, la
taxă. Întrerupe însă își reia studiile în
Dicţionar român-rrom (căldărăresc) şi
anul univ. 2016/2017, ca studentă în
Dicţionar rrom (căldărăresc) - român anul III.
(Editura Kriterion, 1998, 141 p.), Năstase Ionel - admis la secţiile A.
în”Asul de treflă" (anul VI (1998), nr. limba și literatura cehă - B. Indianistică
68-69, p.13); Sorina Gabriela Nae, (hindi-rromani), 4 ani: admitere în anul
Gheorghe Sarău - Dicţionar rrom (spoitoresc)- univ. 2003/ 2004 (an I). În anul univ.
2011-2012 își reia studiile și promovează
român (Bucureşti: Editura Kriterion,
toți cei patru ani de studii. Urmează să-și
1998, 139 p., în”Asul de treflă“ (anul susțină licența.
VI (1998), nr. 68-69, p.13). Năstase Maria - admisă la secţiile A.
Nae V. Ionela Mihaela - a absolvit limba şi literatura rromani - B. limba şi
CREDIS (TR, adm. 2002, abs. 2006), literatura hindi, cu durata de 3 ani, în
susținând lucrarea de diplomă: Structuri anul univ. 2009/ 2010 (an I); studii
și limbaje cutumiare ale întemeierii și abandonate în an I.
continuității familiei tradiționale în Năstase Marius/ Marian, A: limba și
comunitatea de căldărari din Alexandria, literatura cehă - B. Indianistică (hindi-
nr. inv. 132. rromani), în anul univ. 2003/ 2004 (an
Naiculescu P. Ionel - a absolvit CREDIS I); studii întrerupte în an I, nefinalizate.
(DJ, adm. 2002, abs. 2006), susținând Năstase Silviu, admis la A: limba și
lucrarea de diplomă Obiceiuri și tradiții literatura rromani – B. Limba și literatura
rrome (44 p., 2006, CREDIS). română, în anul univ. 2014/ 2015 (an I);
Nănău (Văcărelu) V. Simona - a întrerupere de studii.
absolvit CREDIS (PH, adm. 2002, abs. Năstase (Vladu) Valentina v. Vladu
2006), susținând lucrarea de diplomă (Năstase) Valentina
Structuri și limbaje cutumiare premaritale Năstasie Anda Marina - a frecventat
(64 p., 2006, CREDIS). CREDIS (TM, adm. 2004). Exmatriculată
Naşca Ioan Tonel - a urmat PIPP în anul IV.
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, Nasture (Drăgălan) I. Andrei v.
AB, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de Drăgălan (Nasture) I. Andrei
licență: Educaţie spirituală pentru ciclul Nasture (Marin) I. Florica v. Marin
primar şi preşcolar (UBB Cluj-Napoca - (Nasture) I. Florica
FPȘE, 2009). Nasture Florin (stud. la teologie
Năstase Daniel - admis la secţiile A. baptistă - română), frecventează în anii
limba și literatura turcă - B. limba și 1997-1998 cursul facultativ de limba
literatura rromani, 4 ani: admitere în rromani la FLLS - Universitatea din
anul univ. 2002/ 2003 (an I), studii București. Pentru interesul său
abandonate în anii următori fără licență. manifestat față de limba rromani, Florin
Năstase (Gheorghe) Gabriela Gherghina, Nasture este invitat de profesorul
admisă la A: limba și literatura rromani - Gheorghe Sarău, în vara anului 1998, la
Cursurile internaționale de vară de toate din promoţia 2008 - împreună cu

limba, literatura și istoria rromilor profesorul Gheorghe Sarău, cu studentul
desfășurate la Beeskov, în Germania, Ionel Cordovan - atunci, în anul I (2008/
alături de Sorin Aurel Sandu, Isabela 2009) - şi cu fostul absolvent CREDIS,
Bănică, Ruxandra Niță și Corina Hristu. Jupter Borcoi, au realizat traducerea
Cu profesorul Gheorghe Sarău, studentul unui manual de formare destinat liderilor
elaborează cuprinsul lucrării “Gheorghe comunitari rromi (O barăripen e
Sarău 2002, Biblikane teksturenqo rromane „saste” komuniteturenqo.
kidipen anθ-i rromani ćhib. Culegere de Formisaripnasqo lil, Belgium: IOM =
texte biblice în limba rromani” International Organization for Migration),
(Bucureşti: Editura Kriterion, 134 p.; 172 p.).
traducerea textelor în limba rromani: Nedelea Victoria (stud. limbi) - a urmat
Gheorghe Sarău; selecţia textelor: cursul facultativ de limba rromani în
Florin Nasture şi Gheorghe Sarău; anul univ. 1992/ 1993 la FLLS –
Prefaţă: Florin Nasture. Ilustraţii şi București.
copertă: Eugen Raportoru; Finanţator: Negoi Elena Andreea - admisă la secţia
Fundaţia Providenţa, Proiectul „Rut”). A. limba şi literatura rromani – B. limba
Neagoe (Varodi) C. Francisca Diana – și literatura engleză, cu durata de 3 ani,
a absolvit CREDIS (CV, adm. 2002, în anul univ. 2008/ 2009 (an I). S-a
abs. 2006), susținând lucrarea de înscris la licenţă în iunie 2011 și în
diplomă Structuri și limbaje cutumiare februarie 2012, dar nu a obținut-o.
ale întemeierii și continuității familiei Nica (Baltariu) Adriana v. Baltariu
tradiționale în comunitatea de rromi (Nica) Adriana
Găghig, jud. Covasna (56 p., 2006, Nica Elena Victorița - admisă la secţia
CREDIS). A. limba şi literatura rromani, în anul
Neagotă Bogdan – a frecventat cursul univ. 2014/ 2015 (an I); întrerupere
practic de limba rromani în anul univ. prematură de studii.
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. Nica Gh. Maricica - admisă la secţiile
Neagu (Panaitescu) V. Alexandra - a A. limba şi literatura rromani - B. limba
absolvit (CL, Phare, adm. 2003, abs. şi literatura hindi, în anul univ. 2013/
2007), susținând lucrarea de diplomă 2014 (an I); studii întrerupte prematur în
Copilul rrom de la 0 la 7 ani (36 p, an I.
2007, CREDIS). Nicolae Denisa - a urmat Cursul de
Neagu Robert Ionuț - admis la A. limba rromani pentru studenții Facultăţii
limba și literatura rromani – B. limba și de Sociologie şi Asistenţă Socială,
literatura rusă, în anul univ. 2014/ 2015 Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II
(an I); întrerupere de studii. (an univ. 2010-2011).
Neamţu Larisa Lorelai - admisă la Nicolae I. Tița Constantina - a urmat
secţiile A. limba și literatura franceză - PIPP (Programul Phare la UBB Cluj
B. Indianistică (hindi-rromani), cu Napoca, OT, adm. 2007, abs. 2010);
durata de 4 ani, în anul univ. 2003/ 2004 Lucrare de licență: Rromii din România.
(an I); abs. cu licență în iun. 2007. În Trecut şi prezent (UBB Cluj-Napoca -
anul 2007, studentele Rebeica Bălan, FPȘE, 2010).
Vasilica Mincu, Iuliana Bălan, Andreea Niculae Cristina Maria Raluca -
Mihalache, Larisa Lorelai Neamţu - admisă la secţiile A. limba şi literatura
346 Gheorghe SARĂU
rromani - B. limba şi literatura franceză, literatura catalană, în anul univ. 2013/

în anul univ. 2013/ 2014 (an I); studii 2014 (an I); studii întrerupte prematur.
întrerupte prematur. Niţu T. Emilian – Ion – a frecventat
Niculae Emilian (stud. ARM = CREDIS (OT, adm. 2003). Exmatriculat
Academia Româno-Americană) - a în anul I.
freceventat cursul facultativ de limba Nyitrai Reka - admisă la secţiile A.
rromani în an univ. 1993/ 1994. hungarologie - B. Indianistică (hindi-
Niculae Florentina - admisă la secţia A. rromani), cu durata de 4 ani, în anul
limba şi literatura rromani, cu durata de univ. 1997/ 1998 (an I); abs. cu licență
3 ani, în anul univ. 2009/ 2010 (an I); în iunie 2001. A lucrat în presă şi la
studii nefinalizate. birouri de presă (Ministerul Lucrărilor
Niţă (Alecu) P. Florica – a absolvit Publice), la UDMR - sediul central
CREDIS (IL, adm. 2003, abs. 2007), Bucureşti; Coordonaţi de conf. dr.
susținând lucrarea de diplomă Nașterea, Gheorghe Sarău, trei studenţi de la
botezul și educația copilului [rrom] (52 secţia de limba rromani, curs de zi -
p., 2007, CREDIS). Urmează apoi PIPP, Dana Dudescu, Alin Bucă şi Nyitrai
cu licență în 2009. Reka, împreună cu alţi trei studenţi de la
Niţă Ruxandra - admisă la secţiile A. cursul facultativ de limbă rromani -
limba și literatura italiană - B. limba şi Corneliu Colceriu, Adina Potochin,
literatura rromani, cu durata de 4 ani, în Claudia Cioc - şi cu profesoara rromă de
anul univ. 1998/ 1999 (an I); abs. cu limbi clasice, Letiţia Mark (absolventă a
licență în 2002. Studenta Ruxandra Niţă primei ediţii a cursurilor de vară de
şi-a dedicat lucrarea de diplomă limba rromani - 1999) au realizat, în
cercetării bibliografice (v. Ruxandra anul 2000, reeditarea lucrării bilingve
Niţă, Introducere în rromanipen. publicată de Barbu Constantinescu în
Bibliografie, 93 p., 2002, cu lucrări din anul 1878, sub titlul Probe de limba şi
domeniul rrom apărute în România în literatura rromilor din România
intervalul 1990-2002), elaborată sub (Bucureşti-Cluj: Kriterion, 240 p.).
îndrumarea prof. Gheorghe Sarău și Totodată, este de remarcat faptul că
susţinută în sesiunea 2002, la Facultatea studenţii primei secţii de indianistică
de Limbi şi Literaturi Străine, (hindi-rromani, seria 1997-2001) au
Universitatea din Bucureşti, secţia de elaborat, sub îndrumarea conf. dr.
limbă şi literatură rromani; lucrare Gheorghe Sarău, şi au editat, în 2003, la
disponibilă pe pagina de internet Ed. Vanemonde din Bucureşti, primul
www.edu.ro].). Pentru interesul ei arătat Dicţionar român-rrom (Lexicul modern,
față de limba rromani, Ruxandra Niță rar şi vechi). Autori (în ordinea
este invitată de profesorul Gheorghe contribuţiilor): Gheorghe Sarău, Corina
Sarău, în vara anului 1998, la Cursurile Hristu, Iuliana Bâzdâgă, Sorina Nae,
internaționale de vară de limba, Dana Dudescu, Şerban Dan Căpăţână,
literatura și istoria rromilor desfășurate Mădălina Barbu, Aliona Cazacu, Ionuţa
la Beeskov, în Germania, alături de Grumăzescu, Nyitrai Reka, Hildegard
Sorin Aurel Sandu, Isabela Bănică, Ignătescu.
Florin Nasture și Corina Hristu.
Niţu I. Ana - admis la secţiile A. limba O
şi literatura rromani - B. limba și
Odă (Mocanu) Miloş I. Mihaela - a B. limba şi literatura hindi, cu durata de

absolvit CREDIS (TM, adm. 2000, abs. 3 ani, în anul univ. 2014/ 2015 (an I).
2003, susținând la final lucrarea Oprea Mirela Mihaela - a urmat Cursul
Dialectul rromani din Măguri, nr. inv. 3. de limba rromani pentru studenții
Oişteanu Amana (ştiinţe pol.) - a urmat Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă
cursul facultativ de limba rromani în Socială, Universitatea din Bucureşti,
anul univ. 1999/ 2000 la FLLS - sem. I şi II (an univ. 2010-2011).
Universitatea din București. Opriș Laurențiu Costin – a absolvit
Oiţă I. Gheorghe - a absolvit CREDIS CREDIS (HD, adm. 2004, abs. 2008).
(DJ, adm. 2002, abs. 2006), susținând Oprişan (Prică) Tr. Vasilica v. Prică
lucrarea de diplomă Credințe și (Oprişan) Tr. Vasilica
obiceiuri referitoare la întemeierea și Oprişan Ana - admisă la secţiile A.
continuitatea familiei în comunitatea de limba şi literatura română - B. limba şi
rromi din Sadova (38 p., 2006, literatura rromani, cu durata de 4 ani, în
CREDIS). anul univ. 1998/ 1999 (an I); abs. cu
Olmazu Lavinia - admisă la secţiile A. licență în 2002. A întreprins activităţi de
limba şi literatura română - B. limba şi emancipare socială a rromilor, din 2003
literatura rromani, cu durata de 4 ani, în şi până în prezent, în diferite ţări
anul univ. 1998/ 1999 (an I); abs. cu (Turcia, Pakistan, Iran etc.) și structuri
licență în 2002. Studentele Oprişan Ana (Consiliul Europei). Ca studente,
şi Olmazu Lavinia - promoţia 2002 - au Oprişan Ana şi Olmazu Lavinia au
efectuat redactarea şi tehnoredactarea efectuat redactarea şi tehnoredactarea
mai multor volume de restituiri publicate mai multor volume de restituiri în
sub coordonarea lui Vasile Ionescu, în domeniul rrom publicate sub
cadrul Fundaţiei „Aven Amentza”. coordonarea lui Vasile Ionescu, în
Olmazu P. Angelica - a absolvit CREDIS cadrul Fundaţiei „Aven Amentza” (v.,
(CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007). de ex.: Vasile Ionescu [antologie] 2000,
Olteanu Cătălina - admisă la secţiile A. Robia ţiganilor în Ţările Române.
limba şi literatura rromani - B. limba și Moldova. Rromii din România – studii şi
literatura spaniolă, cu durata de 3 ani, în documente istorice, Bucureşti: Aven
anul univ. 2007/ 2008 (an I); abs. cu amentza, 259 p. “Restituiri”, II. Redactare
licență în iun. 2010. Realizează apoi şi tehnoredactare: Ana Oprişan şi
studii de masterat “Traducerea textului Lavinia Olmazu; Vasile Ionescu
literar contemporan” în cadrul FLLS - [antologie] 2000, Robia rromilor în
Universitatea din Bucureşti, între anii Ţările Române. Ţara Românească.
univ. 2010/ 2011 şi 2011/ 2012, cu Rromii din România - Studii şi
disertaţie în 2012. documente istorice, Bucureşti:
Olteanu Daiona - admisă la A: limba și Editura”Aven Amentza”. Redactare şi
literatura engleză - B. Indianistică tehnoredactare: Ana Oprişan şi Lavinia
(hindi-rromani), în anul univ. 2003/ Olmazu; Vasile Ionescu [selectie, note şi
2004 (an I); studii întrerupte în anul I. postfaţă de ...] 2000, O mie de ani de
Anterior, a terminat teologie - engleză). singurătate. Rromii în proza
Oprea Gheorghe Florin - admis la românească, Bucureşti: Editura”Aven
secţiile A. limba şi literatura rromani - Amentza”, 629 p. [antologie], “Restituiri”
I. Redactare şi tehnoredactare: Ana
348 Gheorghe SARĂU
Oprişan şi Lavinia Olmazu; Vasile Pădurean Tiberiu - a absolvit CREDIS

Ionescu 2000, Deportarea rromilor în (AB, adm. 2004, abs. 2008). Frecventează
Transnistria. De la Auschwitz la Bug. și cursul practic de limba rromani în anul
Romii din România - Studii şi documente univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
istorice, Bucureşti: Editura”Aven Amentza”, Paimschi Gh. Gabriela - a absolvit
198 p. Redactare şi tehnoredactare: Ana CREDIS (TL, adm. 2002, abs. 2006),
Oprişan şi Lavinia Olmazu). Foarte susținând lucrarea de diplomă Structuri
bună cunoscătorare și a limbii turce, și limbaje cutumiare ale întemeierii și
Ana Oprișan a manifestat interes față de continuității familiei tradiționale în
rromii „horahane” (v. Ana Oprişan comunitățile de rromi din jud. Tulcea
2001, Rromii horahane / musulmani din (55 p., 2006, CREDIS). Decedată.
România. Ghid de intervenţie socială Palfi - Tamas Noemi – v. Cordovan Noemi
pentru comunităţile de rromi horahane, Panayot Draganov - bursier la secţia de
Bucureşti: Editura”Aven Amentza”). limba rromani în programul european
Oprişan N. Vanina Esmeralda - a “Erasmus” (de la Universitatea din
frecventat CREDIS (PH, adm. 2003). Veliko Tărnovo - Bulgaria, în an
Întrerupere de studii în anul univ. 2005- universitar 2007/ 2008)
2006, în anul III. Pandelică C. Nicolae - a absolvit
CREDIS (DJ, adm. 2000, abs. 2003),
P susținând lucrarea de diplomă Lexicul
biblic în limba rromani, 54 p., 2003,
Păduraru (Preda) Mirela Gabriela CREDIS).
Corina v. Preda (Păduraru) Mirela Panțiru (Preda) Mihaela v. Preda
Gabriela Corina (Panțiru) Mihaela
Pădure Cristian Tudor - admis la Panțiru Mihaela, din IȘ, admisă în PIR
secţiile A. limba şi literatura rromani - (la PIPP, dar fără modul de discipline
B. limba şi literatura română, cu durata rrome) – Univ. IȘ, adm. 2005, abs. 2008.
de 3 ani, în anul univ. 2005/ 2006 (an I); Pârâia (Răscărache) Elena Amalia - a
abs. cu licență în 2008. A predat limba absolvit CREDIS (BR, adm. 2004, abs.
rromani la Șc. Vizurești din jud. 2008), susținând lucrarea de diplomă
Dâmboviţa. Participă la programul de Predarea scris-cititului în limba
sudii de masterat “Traducerea textului rromani (71 p., 2008, CREDIS).
literar contemporan” în cadrul FLLS - Paraleu Şt. Daniela - a absolvit
Universitatea din Bucureşti, între anii CREDIS (BR, adm. 2003, abs. 2007).
univ. 2010/ 2011 şi 2011/ 2012, cu Pascu Iulia – a frecventat cursul practic
disertaţie în iunie 2012. La recomandarea de limba rromani în anul univ. 2016-
prof. univ. dr. Gheorghe Sarău, Cristian 2017 la UBB Cluj Napoca.
Pădure este acceptat de prof. univ. dr. Patemosten Quentin - a urmat Cursul
Marcel Courthiade să predea la de limba rromani pentru studenții
INALCO - Paris limba rromani între Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă
2012-2015, apoi se înscrie, la doctorat, Socială, Universitatea din Bucureşti,
la un alt profesor cu o temă tot din sem. I şi II (an univ. 2010-2011).
domeniul limbii rromani pe care Pătru (Petcuţ) D. Raluca – a absolvit
urmează să o elaboreze, la Paris. CREDIS (DJ, Phare, adm. 2003, abs. 2007).
Paulică Valentina Georgiana - admisă București (Facultatea de Litere,

la secţia A. limba şi literatura rromani - îndrumător: Rodica Zafiu, între 2012-
B. limba și literatura engleză, an I (în an 2015; a absolvit stagiul la doctorat, fără
univ. 2010/ 2011); studii abandonate în susținerea tezei, aflându-se în perioada
an II. de grație până în anul 2018). Din anul
Păun L. Beatrice - admisă la secțiile A. universitar 2009/ 2010 și până în iunie
limba şi literatura rromani - B. limba şi 2016, Lavinia Pencea predă, în calitate
literatura persană, cu durata de 3 ani, în de colaborator extern, cursul practic de
an univ. 2015/ 2016 (an I); întrerupere limba rromani la secția de profil a FLLS,
de studii. în paralel cu activitatea sa de profesoară
Păuşan Livia Steliana (elevă de liceu) a la Școala nr. 1 “Sf. Voievozi” din
urmat cursul facultativ de limba rromani București (2005-2017: între 2005-2006 -
la FLLS - Universitatea din București, în profesor necalificat, iar în intervalul
an univ. 1998/ 1999. 2006-2017 - profesor calificat suplinitor
Păvăluță Mihaela – a frecventat cursul și, în paralel, predă la Colegiul Tehnic
practic de limba rromani în anul univ. de Industrie Alimentară “Dumitru
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. Moțoc” (între 2013-2017), respectiv, la
Pelin Beatrice Camelia - admisă la Liceul Teoretic “Nichita Stănescu” (între
secţiile A. limba și literatura franceză - 2016-2017) în calitate de profesor de
B. limba şi literatura rromani, în anul limba rromani, limba română și de limba
univ. 1999/ 2000 (an I); studii întrerupte latină. În anul univ. 2016/ 2017, este
în anul III. încadrată ca asistent univ. titular pe
Pelivan Viorel Constantin - admis la termen determinat la secția de limba
secţiile A. limba şi literatura rromani - rromani, continuându-și și activitatea
B. limba şi literatura hindi, în anul univ. didactică din învățământul preunivesitar.
2013/ 2014 (an I); studii întrerupte Este metodistă pentru limba, istoria și
prematur în anul I. școlarizarea rromilor desemnată de
Pencea Mihaela Lavinia - admisă ISMB București și a fost profesoară de
inițial în 2000/ 2001 (an I, la Facultatea rromani la diferite cursuri de limba
de Limbi și Literaturi Străine, franceză- rromani și de pregătirea mediatorilor
rromani), abandonează și își reia studiile școlari rromi, la solicitarea Ministerului
în anul univ. următor, 2001/ 2002 (an I), Educației Naționale.
prin examen nou de admitere, la Peoebas Helene - a urmat Cursul de
Facultatea de Litere (secţiile A. limba şi limba rromani pentru studenții Facultăţii
literatura română - B. limba şi literatura de Sociologie şi Asistenţă Socială,
rromani, cu durata de 4 ani) și le absolvă Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II
în iunie 2005, fără să-și susțină licența, (an univ. 2010-2011).
pe care o dă anul următor, în iunie 2006. Pepenel Valentin - frecventează, ca
A urmat și a absolvit programul de audient, cursul facultativ de limba
masterat “Traducerea textului literar rromani în an univ. 1997/ 1998 (activist
contemporan rrom” în cadrul FLLS - și elev de liceu la seral în anul 1997),
Universitatea din Bucureşti, în anii univ. din cadrul FLLS - Universitatea din
2010/ 2011 şi 2011/ 2012, cu disertaţie București, alături de Sorin Aurel Sandu
în iunie 2012. Devine doctorandă în și de Florin Nasture. După terminarea
filologie rromani, la Universitatea din liceului, merge, la îndemnul lui
350 Gheorghe SARĂU
Gheorghe Sarău, la Universitatea de Petcuţ Petre - a urmat cursul facultativ

Vest din Timișoara, la secția de asistență de limba rromani la FLLS -
socială. Este ajutat să se instaleze în Universitatea din București (ca stud. la
noul oraș de către activista, prof. Letiția ist. în an II - în anul univ. 1999/ 2000 -,
Mark; termină apoi și un masterat în apoi și în anul III - în anul univ. 2000/
sociologie și devine curând foarte 2001). Strălucit student cu lucrări despre
apreciat de rromii bănățeni. Deschide cu istoria rromilor scrise, la început, la
viitoarea lui soție, Carmen Marcu, și cu sugestia prof. Gheorghe Sarău, ca, de
Mircea Barbu emisiunea săptămânală de ex., textul pentru casetele audio de
limba rromani la Radio România istoria rromilor în 3 limbi, realizate în
Timișoara, cu începere din anul 2003, anul 2003: Petre Petcuț, A romák
denumită Amari emisiunea, transmisă története [Istoria rromilor]. Traducere -
integral în limba rromani, duminica A forrdítása: Murvai László, Copertă:
seara, pe durata a unei ore. În cadrul ei, elevul Cosmin-Adrian Stanciu,
Gheorghe Sarău a asigurat, între 30 Bucureşti: Media Pro Music, casetă
august şi 24 septembrie 2003, timp de audio în maghiară; Petre Petcuț, I
patru emisiuni, Cursul de limba rromani. istòria le rromenqi [Istoria rromilor].
Emisiunea fiinţează, neîntrerupt, şi Traducere în limba rromani: Gheorghe
astăzi. Dar de numele lui Valentin Sarău]; Petre Petcuț, Istoria rromilor
Pepenel se leagă și inițierea unei [coordonare proiect UNICEF-MEC:
emisiuni similare la Radio România Gheorghe Sarău]. În aceeași categorie se
Reșița. A lucrat în paralel la Biroul înscrie și materialul didactic elaborat în
Județean pentru Romi din cadrul colectiv (Gheorghe Sarău, Constantin
Prefecturii Timiș, la organizația tinerilor Cucoş, Delia Grigore, Petre Petcuţ
rromi timișoreni “Parudimos”, dar [coordonatori: Cătălina Farcaş şi
aproape tot timpul și la Institutul Nicolae Dorobăţ] în anul 2004 (MESPE-
Intercultural Timișoara, unde se bucură o cale spre descoperirea identităţii
de aprecierea deosebită a coordonatorului rome, Iaşi: Editura Oim, 276 p.; Proiect
organizației, sociologul Călin Rus. În Socrates. Comenius 2. 1 realizat cu
septembrie 2016, Valentin Pepenel și sprijinul Comisiei Europene), dar și
familia se mută în București. manualul auxiliar Istoria şi tradiţiile
Pescaru Alexandra - admisă la secţiile rromilor [Destinat profesorilor care
A. limba şi literatura rromani - B. limba predau ora de istoria şi de tradiţiile
şi literatura engleză, în anul univ. 2014/ rromilor la clasele a VI-a şi a VII-a şi
2015 (an I), întrerupere de studii după elevilor liceeni care studiază disciplina
anul I. în mod opţional], Bucureşti: Editura
Petaca Daniela Maria - a urmat PIPP RoMedia, 2003, 116 p., ce a fost
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, conceput de Petre Petcuţ, Delia Grigore,
AB, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de Mariana Sandu [referent şi coordonarea
licență: Metode activ-participative în proiectului UNICEF-MEC: Gheorghe
învăţământul primar şi preşcolar (UBB Sarău]. Acest material auxiliar avea să
Cluj-Napoca - FPȘE, 2009). se transforme în manual oficial al
Petcuţ (Pătru) D. Raluca v. Pătru Ministerului Educației, în 2005 (v. Petre
(Petcuţ) D. Raluca Petcuţ, Delia Grigore, Mariana Sandu,
Istoria şi tradiţiile minorităţii rromani:
manual pentru clasele a VI-a – a VII-a, univ. 2013/ 2014 (an I); studii întrerupte
Bucureşti: Editura Sigma, 104 p.). Până prematur în anul I. Fiul Ionelei Petre.
la plecarea sa în Franța, la stagiul de Petre Valentin Mihai - admis la secţiile
doctorat, Petre Petcuț publică o serie de A. limba şi literatura rromani - B. limba
articole și este activ în mișcarea rromă și literatura portugheză, cu durata de 3
(la Partida Romilor, la publicația “Asul ani, în anul univ. 2009/ 2010 (an I).
de treflă” etc.). A se vedea: Petre Petcuț, Studii abandonate în anul III. Fiul
Preţurile sclavilor rromi în Ţara Ionelei Petre.
Românească 1593-1653, în „Anuarul Petrescu Ancuţa Costina - admisă la
Centrului de studii rome”, I/ 2008, secţia A. limba şi literatura rromani, în
Bucureşti: Editura Universităţii din anul univ. 2006/ 2007 (an I), întrerupere
Bucureşti, p. 11-22; Petre Petcuţ, studii în anul I.
L’lendemain de l’ esclavage. Les Petrilă Daniel Samuel - Este admis la
mesures de l’etat pour la sédentarisation secţiile A. limba şi literatura rromani -
de roms, în acelașii număr (p. 23-40); v. B. limba şi literatura română, cu durata
și: Istoria romilor din România. de 3 ani, în anul univ. 2012/ 2013 (an I);
Material dedicat învăţătorilor. Material abs. cu licență în 2015, cu tema
realizat de Centrul de Studii Rome la Dialectul rromilor carpatici consemnat
iniţiativa programului S.P.E.R. şi a de Alexandru Ruja în comuna
Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Dumbrăveni - județul Sibiu, FLLS –
Tineretului, pliant în campania S. P. E. Universitatea din București, iunie 2015,
R. [Bucureşti]: Human Dynamics, 16 p 166 p., sub îndrumarea prof. univ. dr.
(autori: Petre Petcuţ; Petre Florin Gheorghe Sarău. Masterand apoi la
Manole; Mircea Toma). Facultatea de Litere, în profil literar
Petre (Miloș) Ș. Ionela - a absolvit (2015- septembrie 2017). Fost olimpic la
CREDIS (BUC, adm. 2000, abs. 2003), limba și literatura rromani, profesor
susținând lucrarea de diplomă: Obiceiuri pentru această limbă la cursurile de vară,
și tradiții ale rromilor din localitatea autor (plachetă de debut în poezie cu
Tărtășești, Județul Dâmbovița și versuri în rromani și română) și co-autor
localitatea Drăgănești, Județul Olt, nr. alte lucrări (v., de ex.: Sarău, Gheorghe;
inv. 28. Admisă apoi la secţiile A. limba Petrilă, Daniel Samuel; Sarău, Maria
şi literatura rromani - B. limba şi 2016, Dicționar de abrevieri românești
literatura română, cu durata de 3 ani, în și străine, Tîrgu Mureș: Editura Nico,
anul univ. 2007/ 2008 (an I); abs. iun. 306 p.).
2010, dar fără licență. A decedat în 13 Petrovici M. Verginica-Adelina – a
mai 2013. frecventat CREDIS (DJ, adm. 2003).
Petre Cristiana Daniela - a urmat Exmatriculată în anul I.
Cursul de limba rromani pentru studenții Pipoi Ilie - inspector pentru rromi în
Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Ministerul Învăţământului, între 1992-
Socială, Universitatea din Bucureşti, 1994, când ia parte și la cursul facultativ
sem. I şi II (an univ. 2010-2011). din cadrul FLLS în anul univ. 1992/
Petre Liviu Constantin - admis la 1993. Inițiază predarea limbii rromani la
secţiile A. limba şi literatura rromani - clasele primare, cu începere din toamna
B. limba şi literatura engleză, în anul anului 1992, în județele Ilfov, Arad și
Olt (v. și: interviul acordat de Ilie Pipoi,
352 Gheorghe SARĂU
Gheorghe Sarău: Manual de limbă Popescu (Mămară) I. Mariţa v.

romaní destinat viitorilor învăţători Mămară (Popescu) I. Mariţa
romi [difuzat în Emisiunea “Studiou Popescu Alina Daniela – a frecventat
deschis” Radio “România - Actualităţi”, cursul facultativ de limba rromani la
joi 25 august 1993, orele 9-11]. FLLS - Universitatea din București în an
Pîrciu Samy Marius - a urmat PIPP univ. 1994/ 1995 (stud. limbi).
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, Popescu Ioana Raluca - admisă la
OT, adm. 2007, abs. 2010). secţiile A. limba şi literatura rromani -
Pîrvu I. Ion Alexandru – admis la B. limba și literatura suedeză, cu durata
secțiile A. limba şi literatura rromani - de 3 ani, în anul univ. 2009/ 2010 (an I);
B. limba şi literatura franceză, cu durata studii nefinalizate.
de 3 ani, în anul univ. 2015/ 2016 (an Popovici Monica, din IȘ, admisă în PIR
I). Se reînscrie la rromani în anul I (în an (la PIPP, dar fără modul de discipline
univ. 2016/ 2017). rrome - Univ. IS, adm. 2005, abs. 2008).
Pișta Crina - admisă la secţiile A. limba A urmat cursuri de limba rromani în
şi literatura rromani - B. limba și 1999 (primul curs de vară) și în 2016
literatura latină, cu durata de 3 ani, în (intensiv).
anul univ. 2014/ 2015 (an I). Poşircă (Ion) Gh. Elena - a absolvit
Plăpană Larisa Luminița - a urmat CREDIS (IL, adm. 2000, abs. 2003),
cursul facultativ de limba rromani în susținând lucrarea de diplomă: Femeia
anul univ. 1995/ 1996 (stud. asist. soc.). tradițională rromă în literatura
Pop (Faur) Irina v. Faur (Pop) Irina rromani¸ nr. inv. 21.
Pop I. Ioana Mariana - a urmat PIPP Potcovaru L. Eugenia Ştefania – a
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, frecventat CREDIS (DJ, adm. 2003).
SJ, adm. 2007, abs. 2010). Fiica Exmatriculată în anul II.
Marianei Cozma (SJ); Lucrare de Poțo (Lingurar) I. Maria v. Lingurar I.
licență: Insuccesul şi succesul şcolar la Maria (Poțo)
matematică în ciclul primar. Căi de Poțo M. Gioni - admis la secţiile A.
prevenire a insuccesului şcolar (UBB limba şi literatura rromani - B. limba şi
Cluj-Napoca - FPȘE, 2010). literatura hindi, cu durata de 3 ani, în
Popa (Iacob) I. Florentina – a anul univ. 2016/ 2017 (an I).
frecventat CREDIS (MH, adm. 2002). Exmatriculat pentru neplata taxei în oct.
Exmatriculată în anul II. 2016.
Popa Ioana - admisă la secţia A. limba Potochin Adina – studentă la Facultatea
şi literatura rromani, 2008/ 2009 (an I); de Litere - franceză, aceasta urmează și
studii întrerupte prematur în anul I. cursul facultativ de limba rromani la
Popa Irina Alexandra - admisă la FLLS - Universitatea din București,
secţiile A. limba şi literatura rromani - începând din anul univ. 1995/ 1996. În
B. limba şi literatura hindi, cu durata de 1997, Gheorghe Sarău şi colaboratorii
3 ani, în anul univ. 2006/ 2007 (an I); săi, studenţii Edy Săvescu şi Adina
abs. în 2009, iar licența în februarie Potochin, iniţiază prima colecţie de cărţi
2010. rrome, "Biblioteca rromă", găzduită de
Popescu (Bălăuz) Gh. Vasilica v. Editura Kriterion, în cadrul căreia au
Bălăuz (Popescu) Gh. Vasilica fost repuse în circuitul valoric lucrări
mai vechi şi editate, dar şi creaţii noi din
domeniul rrom. Prima contribuție a ale secţiei.

acestora este ediția C. S. Nicolăescu Preda Alina Ionela - admisă la secţia
Plopşor (Paramisă haj gilă rromane. A. limba şi literatura rromani, în anul
Poveşti şi cântece rrome, univ. 2006/ 2007 (an I); întrerupere
Colecţia”Biblioteca rromă”, exemplar studii prematură în an I.
nr. 1, Editura Kriterion, Bucureşti, 1997, Prică (Oprişan) Tr. Vasilica - a
116 p.; Ediţie îngrijită, Note asupra absolvit CREDIS (PH, adm. 2002, abs.
ediţiei, Vocabular (rrom-român şi 2006), susținând lucrarea de diplomă
român- rrom) realizate de: prof. Structuri și limbaje cutumiare ale
Gheorghe Sarău, cu studenţii Adina întemeierii și continuității familiei
Potochin şi Edy Săvescu. Postfaţă: prof. tradiționale în comunitatea de rromi din
univ. dr. Octav Păun. Finanţator: FSD Lipănești – Prahova (83 p., 2006,
Bucureşti]. De asemenea, coordonaţi de CREDIS).
conf. dr. Gheorghe Sarău, trei studenţi Prică Florica - admisă la secţia B.
de la secţia de limba rromani, curs de zi limba şi literatura rromani, în anul univ.
- Dana Dudescu, Alin Bucă şi Nyitrai 2001/ 2002 (an I); studii întrerupte în
Reka, împreună cu alţi trei studenţi de la anul I, nefinalizate.
cursul facultativ de limbă rromani - Prică Tr. Elena - a absolvit CREDIS
Corneliu Colceriu, Adina Potochin, (PH, adm. 2002, abs. 2006), susținând
Claudia Cioc - şi cu profesoara rromă de lucrarea de diplomă Structuri și limbaje
limbi clasice, Letiţia Mark (absolventă a cutumiare ale întemeierii și continuității
primei ediţii a cursurilor de vară de familiei tradiționale în comunitatea de
limba rromani - 1999) au realizat, în rromi din Ploiești – Prahova (76 p.,
anul 2000, reeditarea lucrării bilingve 2006, CREDIS).
publicată de Barbu Constantinescu în Prisicariu Daniela - a urmat Cursul de
anul 1878, sub titlul Probe de limba şi limba rromani pentru studenții Facultăţii
literatura rromilor din România de Sociologie şi Asistenţă Socială,
(Bucureşti-Cluj: Kriterion, 240 p.). Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II
Preda (Păduraru) Mirela Gabriela (an univ. 2010-2011).
Corina – admisă la secţiile A. limba şi Pruteanu Diana Vasilica (Szasz) - a
literatura rromani - B. limba şi literatura absolvit CREDIS (BV, adm. 2004, abs.
română, cu durata de 3 ani, în anul univ. 2008). Inspectoare pentru școlarizarea
2009/ 2010 (an I), fără licență. rromilor la ISJ Brașov.
Preda (Panțiru) Mihaela - înscrisă Puiber Al. Dorin - a absolvit CREDIS
împreună cu alţi 40 de candidaţi pentru (MȘ, adm. 2002, abs. 2006), susținând
noua secţie de limba şi literatura rromani lucrarea de diplomă Căsătoria și familia
(specializarea A), demarată în anul univ. în comunitatea de rromi corturari din
2005/ 2006 (an I), dar - din lipsă de localitatea Adămuș, județul Mureș (38
locuri suplimentare - se numără printre p., 2006, CREDIS).
cei 20 de candidaţi cărora li s-au restituit Purdea (Ibiş) C. Violeta v. Ibiş
dosarele, cu mulţumiri pentru (Purdea) C. Violeta
entuziasmul profesional şi etnic de a se Putineanu Dorina - admisă la secţiile
înscrie la această primă specializare, cu A. limba şi literatura română - B. limba
recomandarea de a accesa în viitor alte şi literatura rromani, în anul univ. 2002/
posibilităţi de formare şi de specializare 2003 (an I); studii întrerupte în anul IV,
354 Gheorghe SARĂU
dar sunt reluate în regim de taxă și se 2010. Se înscrie la programul de

programează pentru licenţă în iun. 2009, masterat “Traducerea textului literar
însă nu reușeșete să o susțină. În anul contemporan” în cadrul FLLS -
univ. 2015/ 2016 se reînscrie în vederea Universitatea din Bucureşti, între anii
echivalării examenelor din toți anii și a univ. 2010/ 2011 şi 2011/ 2012, cu
susținerii examenului de licență în vara disertaţie în iunie 2012.
anului 2016, dar, neplătind taxa, a Răducan Emanuel – a absolvit
solicitat reînscrierea, tot la taxă, în anul CREDIS (VN/ IF, adm. 2004, abs.
univ. următor, 2016/ 2017 (an I). A 2008).
lucrat mulți ani la organizaţia „Amare Răducanu (Dincă) Anișoara v. Dincă
Rromentza” din Bucureşti, condusă de (Răducanu) Anișoara
Delia Grigore și Mihai Neacșu. Răducanu I. Ana – a absolvit CREDIS
(BZ, Phare, adm. 2003, abs. 2007).
R Răducu Mihai (actor) – a frecventat
Rad Veronica, din BH, admisă în PIR cursul facultativ de limba rromani la
(la PIPP, dar fără modul de discipline FLLS - Universitatea din București, în
rrome) la UBB CJ (adm. 2005, abs. anul univ. 2000/ 2001.
2008. Răducu Radu Răzvan - admis la secţia
Radu (Răducan) Elena v. Răducan A. limba şi literatura rromani, în anul
(Radu) Elena univ. 2008/ 2009 (an I); studii întrerupte
Radu I. Mihai – a absolvit CREDIS prematur în anul I.
(DJ, adm. 2003, abs. 2007), susținând Rădulescu I. Mariți Aurica – a absolvit
lucrarea de diplomă Nașterea și botezul. CREDIS (HD, adm. 2000, abs. 2003), cu
Practici și obiceiuri la rromi din tema De la nomadism la viața sedentară
perioada copilăriei (61 p., 2007, în folclorul rromilor, nr. inv. 20.
CREDIS). Rădulescu T. Laura Jeni
Radu Laura - a urmat Cursul de limba (“Mădălina”) - a absolvit CREDIS
rromani pentru studenții Facultăţii de (BUC, adm. 2000, abs. 2003), susținând
Sociologie şi Asistenţă Socială, lucrarea de diplomă: Deportarea
Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II rromilor în Transnistria. Documente de
(an univ. 2010-2011). arhivă și istorie orală, nr. inv. 19.
Radu Nicușor – a urmat secția Activistă la Partida Romilor, redactoră
“institutori – limba rromani” la CREDIS la publicația “Asul de treflă”) a
(OT, adm. 2004, - Universitatea din frecventat cursul facultativ de limba
București), dar a fost exmatriculat în rromani în anul univ. 1996/ 1997 la
anul IV. Este admis la secţiile A. limba FLLS - Universitatea din București și a
şi literatura rromani - B. limba și rămas atentă la mișcarea educațională
literatura persană, cu durata de 3 ani, în rromă (v. Mădălina Rădulescu, O nouă
anul univ. 2016/ 2017 (an I). apariţie de carte în limba romani
Răducan (Radu) Elena - a absolvit [Culegere de texte...], "Asul de treflă",
CREDIS (BUC, adm. 2004, abs. 2008. 1997, p. 10); Mircea Toma [moderator],
Admisă și la secţiile A. limba şi Of, presa mea [Despre rromi] [Discuţie
literatura rromani - B. limba şi literatura cu Gheorghe Sarău, Costel Bercuş, Jeni
română, cu durata de 3 ani, în anul univ. Laura [Mădălina] Rădulescu], vineri, 13
2007/ 2008 (an I); abs. cu licență în iun. decembrie 2002, orele 20,15.
Radulian Valeriu - admis la secţiile A. I, la prima secție nou înființată, din anul
limba și literatura spaniolă - B. limba şi univ. 1997/ 1998, anume, la
literatura rromani, cu durata de 4 ani, în specializările A. limba şi literatura
anul univ. 1999/ 2000 (an I); abs. cu română - B. Indianistică (limba şi
licență, nu în promoţia sa din 2003, ci în literatura hindi-limba şi literatura
iunie 2004. Ca student, a fost prolific rromani), absolvind în iunie 2001.
traducător de filme din limba spaniolă la Salomeea Romanescu a studiat mai
diverse televiziuni. multe limbi străine (între care bengali,
Raea (Enea) I. Elena v. Enea (Raea) I. sanscrită, hindi), a urmat foarte multe
Elena cursuri și stagii de pregătire (inclusiv de
Răscărache (Pârâia) Elena Amalia v. masterat, cursuri de vară de rromani sau
Pârâia (Răscărache) Elena Amalia de alte limbi) în străinătate și în țară. A
Rezmuves Elisei – a frecventat cursul fost una dintre primele domnișoare
practic de limba rromani în anul univ. activiste rrome, încă din 1990, pe lângă
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. “Gruparea Gheorghe Nicolae”, ulterior,
Rimac (Dondoş) L. Simona Marieta v. activând cu acesta la “Romani CRISS”
Dondoş (Rimac) L. Simona Marieta (1993-1996), unde s-a ocupat de
Rivas (Bucur) Laura Gabriela v. derularea în țară a unor proiecte
Bucur (Rivas) Laura Gabriela educaționale, alături de alte tinere
Rogojan Alexandru (stud. activiste: Norica Costache, Nicoleta
electrotehnică) curs facultativ de limba Bițu, Mariana Buceanu etc. O vreme, în
rromani în an univ. 1993/ 1994, la FLLS perioada 2000-2001, Salomeea
– București. Romanescu a lucrat ca inspectoare
Roman (Baicu) Claudia v. Baicu pentru şcolarizarea rromilor în judeţele
(Roman) Claudia Olt şi Ilfov. Și-a dat doctoratul în
Roman Loredana-Nicoleta - admisă la politologie, la Universitatea din
secţiile A. limba şi literatura rromani - București, avându-l ca îndrumător pe
B. limba și literatura portugheză, cu prof. univ. dr. Constantin Bușe. Din
durata de 3 ani, în anul univ. 2013/ 2014 cauza timpului limitat pentru studiu, nu
(an I); abs. fără licență. și-a putut termina și al doilea doctorat în
Romanescu Salomeea – După lingvistică, derulat în paralel cu cel în
absolvirea cu brio, în perioada politologie. Lucrează în prezent în
comunistă, a liceului pedagogic, a urmat Ministerul Integrării Europene.
la FLLS – Universitatea din București, Roșca-Dromereschi Iulia – a frecventat
secția sârbocroată - portugheză, pe care cursul practic de limba rromani în anul
o termină cu succes. Frecventează, în univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
paralel, cursul facultativ de limba Rostaş Cristina Emanuela - a urmat
rromani (1992-1994), inițiat de PIPP (Programul Phare la UBB Cluj
Gheorghe Sarău la aceeași instituție de Napoca, AB, adm. 2006, abs. 2009);
învățământ superior și, din “patriotism Lucrare de licență: Motivaţia învăţării şi
etno-lingvistic”, aceasta o aduce la acest reuşita şcolară (UBB Cluj-Napoca -
curs și pe studenta Camelia Stănescu – FPȘE, 2009).
din etnia rromilor căldărari – apoi se Rostas Eduard Iasmin – a frecventat
înscrie să urmeze o a doua facultate în cursul practic de limba rromani în anul
profil filologic, iarăși pornind, din anul univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
356 Gheorghe SARĂU
Rostas Iudita Grațiela – a frecventat urmează și cursul practic de limba

cursul practic de limba rromani în anul rromani organizat la UBB Cluj Napoca.
univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca. Rugină Ana Maria - admisă la secţiile
Rostaş Maria Dănuţa - a urmat PIPP A. limba şi literatura rromani - B. limba
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, şi literatura hindi, cu durata de 3 ani, în
AB, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de anul univ. 2013/ 2014 (an I); abs. fără
licență: Metodele interactive şi rolul lor licență.
în lecţiile de limba română din ciclul Rupa George - admis la secţiile A.
primar (UBB Cluj-Napoca - FPȘE, limba și literatura cehă - B. Indianistică
2009). (hindi-rromani), cu durata de 4 ani, în
Rostas Mariana – a frecventat cursul anul univ. 2003/ 2004 (an I); abs. cu
practic de limba rromani în anul univ. licență în 2007. Lucrează la TVR Tg.
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. Mureș - Ştiri, operator imagine. A
Rotaru Julieta v. Moleanu Julieta realizat după aceea studii în domeniul
Roxin (Țirigan) Daniela Viorica (= teatrului.
Țirigan (Roxin) Daniela Viorica) - Rupa Marconi - a absolvit CREDIS
înscrisă împreună cu alţi 40 de candidaţi (BUC, adm. 2001. Își susține lucrarea de
pentru noua secţie de limba şi literatura diplomă în 2006, având ca titlu Nașterea
rromani (specializarea A), demarată în și botezul. Practici și obiceiuri la rromi
anul univ. 2005/ 2006 (an I), dar - din din perioada copilăriei (Îndrumători:
lipsă de locuri suplimentare - se numără conf. univ. dr. Gheorghe Sarău și lector
printre cei 20 de candidaţi cărora li s-au drd. Delia Grigore). Este apoi admis la
restituit dosarele, cu mulţumiri pentru secţiile A. limba şi literatura rromani -
entuziasmul profesional de a se înscrie B. limba şi literatura română, cu durata
la această primă specializare, cu de 3 ani, în anul univ. 2006/ 2007 (an I,
recomandarea de a accesa în viitor alte taxă); abs. în 2009; a încercat să-şi dea
posibilităţi de formare şi de specializare licenţa în februarie 2010, dar nu a luat
ale secţiei. Astfel, Ţirigan (Roxin) examenele premergătoare la română. A
Daniela Viorica revine, este admisă la fost, până la pensionare, profesor de
secţiile A. limba şi literatura rromani - limba rromani, dar – anterior - a
B. limba şi literatura portugheză, cu activat și ca fotoreporter și redactor la
durata de 3 ani, în anul univ. 2006/ 2007 publicații rrome postdecembriste (“Asul
(an I), dar întrerupe studiile prematur, în de treflă”, “Interetnica” etc.).
sem. I, din lipsa resurselor materiale.
Este readmisă în anul universitar 2009/ S
2010, dar abandonează din nou studiile. Sabău Anca Mihaela – a frecventat
Se reînscrie apoi, în anul univ. 2011/ cursul practic de limba rromani în anul
2012 ca Roxin Daniela Viorica și univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
termină secțiile rromani-română cu Sandor Gizella - a urmat PIPP
licență în iunie 2014). A absolvit un (Programul Phare la UBB Cluj Napoca,
masterat în literatura universală (2014- HR, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de
2016, la Universitatea din Oradea), iar licență: Contribuția școlii și a familiei la
din 2016/ 2017 devine doctorandă în educarea comportamentului școlarului
literatura. În paralel, Roxin Daniela mic (UBB Cluj-Napoca - FPȘE, 2009).
Sandu Corina - admisă la secţiile A. Aurel Sandu 2000, Prof. Gheorghe

limba şi literatura rromani - B. limba şi Sarău: Refuz să cred că nu există romi
literatura franceză 3 ani, în anul univ. pregătiţi [interviu], în “Romano lil"
2008/ 2009 (an I), termină facultatea în (Buletin informativ al Asociaţiei
2011, dar își ia licența în februarie 2013. Romani C. R. I. S. S.), Bucureşti, An I
Pe perioada studiilor, a fost și profesoară (2000), nr. 2, p. 3; Sandu, Aurel Sorin
de limba rromani la Școala nr. 136 din 2001, Lansare de carte pentru rromi
Cartierul bucureșetean “Ferentari”. [Librăria”M. Sadoveanu”, Bucureşti,
Sandu Eva Maria - admisă la secţia A. 19–25 febr. 2001], în “Romano Lil”Asul
limba şi literatura rromani, în anul univ. de treflă“, an II (2001), nr. 2, p. 13 etc.).
2012/ 2013 (an I), dar întrerupe studiile Gheorghe Sarău îl include, în continuare, în
în anul II. diverse proiecte educaționale pentru
Sandu Irina Georgeta - admisă la copiii rromi, ca, de pildă, realizarea unor
secția A. limba şi literatura rromani, în materiale educaționale în limba rromani
anul univ. 2008/ 2009 (an I), însă (v. [UNICEF, MEC, ROMANI CRISS]
întrerupe studiile în anul I. 2001, Cele mai frumoase povestiri şi
Sandu Sorin Aurel – ca student, mai pilde rrome. Le maj śukar rromane
întâi la Politehnică, a urmat, în paralel, paramìćă thaj svàtură, vol. I [casetă
în anii universitari 1997/ 1998, și 1998/ audio în limba rromani realizată cu
1999, cursul facultativ de limba rromani povestitorii rromi: Nicolae Pandelică,
la FLLS - Universitatea din București, Tudor Lakatos, Gheorghe, Cincă, Sorin
unde – ca vorbitor nativ al dialectului Sandu Aurel, Ion Dumitru Bidia;
rrom ursăresc – conștientizează redactor–coordonator: Gheorghe Sarău;
importanța limbii rromani comune. copertă: Marian Petre], Bucureşti: Pro
Pentru interesul său față de limba Media Music–UPFR; Gheorghe Sarău
rromani, Sorin Aurel Sandu este invitat [redactor – coordonator] 2003, Cele mai
de profesorul Gheorghe Sarău în vara frumoase povestiri şi pilde rrome. Le
anului 1998 la Cursurile internaționale maj śukar rromane paramìćă thaj
de vară de limba, literatura și istoria svàtură [UNICEF, MEC] [vol. II] –
rromilor desfășurate la Beeskov, în 2003: [casetă audio în limba rromani
Germania, alături de Florin Nasture, realizată cu povestitorii rromi: Nicolae
Isabela Bănică, Ruxandra Niță și Corina Pandelică, Borcoj Jupiter, Ionel
Hristu. Devine apoi student la teatru și, Cordovan, Aurica - Mariti Rădulescu,
după terminarea noii facultăți, se Sorin Sandu Aurel, Lucian Cherata;
încadrează la Teatrul “Masca” din copertă: Cosmin–Adrian Stanciu].
București. De pe vremea studenției, este Finanţator: UNICEF; text disponibil şi
cultivat de Gheorghe Sarău, angrenându- pe pagina www.edu.ro în redactarea lui
l în mișcarea lingvistică și culturală Gheorghe Sarău; Anton Pann 2005,
rromă internațională. Tot acesta îl Despre învăţătură, Bucureşti: Editura
recomandă, în 1999, lui Costel Bercuș, Speed promotion, 20 p. [traducere de:
care îl cooptează în organizația Rromani Sorin-Aurel Sandu; Referent, cuvânt
Criss. Aici se ocupă de revista “Romano înainte şi redactare: Gheorghe Sarău].
lil", împreună cu Cristi Mihalache, Sorin – Aurel Sandu colaborează, de
scriind despre evenimentele culturale asemenea, cu Patriarhia Română și
rrome (v. [Cristi Mihalache şi Sorin efectuează o serie de traduceri biblice,
358 Gheorghe SARĂU
de ex: Lil rudimatenqoro, Bucureşti: Gina

Sfânta Arhiepiscopie a Bucureştilor, Sava Doru – a frecventat CREDIS (BZ,
2006, 448 p. [carte de rugăciuni]; I Somnal adm. 2003). Exmatriculat în anul IV.
Liturgìa le Somnalesqi Ioan, o Muj Savele Andreea - admisă la secţiile A.
Somnakuno. E Arhiepìskopos le limba şi literatura rromani - B. limba și
Konstantinolosqo. O kòruso: „E manuša literatura coreeană, în anul univ. 2005/
la Devlesqe”. Projèkto kerdo telal o 2006 (an I), dar își întrerupte studiile
dikhipen le Prăsomnalesqo Varsanufie după anul I.
Prahoveanul. Partener: I Fondàcia Săvescu Edy - student la Facultatea de
Vasiliada [Traducător: actorul rrom Litere - latină, a urmat și cursul
Sorin – Aurel Sandu, 2 CD-uri în limba facultativ de limba rromani la FLLS -
rromani]. Lansarea CD-ului a avut loc în Universitatea din București, între 1995-
data de marţi 23 dec. 2008, la 1997. În anul 1997, Gheorghe Sarău şi
Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti, în colaboratorii săi, studenţii Edy Săvescu
prezenţa Preasfinţitului Varsanufie şi Adina Potochin, iniţiază prima
Prahoveanu, a preoţilor şi a corului de colecţie de cărţi rrome, "Biblioteca
liceeni seminarişti şi studenţi, „E rromă", găzduită de Editura Kriterion, în
manuša la Devlesqe”, a traducătorului cadrul căreia au fost repuse în circuitul
Sorin - Aurel Sandu, a altor invitaţi, ca: valoric lucrări mai vechi şi editate, dar şi
Gheorghe Sarău şi studenţii de la secţia creaţii noi din domeniul rrom. Prima
de limba rromani, a domnilor Ilie Dincă contribuție a acestora este ediția C. S.
şi Cătălin Manea de la Partida Romilor, Nicolăescu Plopşor, Paramisă haj gilă
a domnului George Rădulescu ş.a. Dar rromane. Poveşti şi cântece rrome
Sorin Aurel Sandu este și un fin poet în (Colecţia ”Biblioteca rromă”, exemplar
limbile română și rromani, ceea ce i-a nr. 1, Editura Kriterion, Bucureşti, 1997,
permis să tălmăcească poeziile profesorului 116 p.; Ediţie îngrijită, Note asupra
Atico Vilas – Boas da Mota (v. vol. ediţiei, Vocabular (rrom-român şi
Ciganos. Poemas em transito. Phirutne român-rrom) realizate de: prof.
poemura. Poeme în trecere. Poems in Gheorghe Sarău, cu studenţii Adina
Transit, Bucureşti: Editura Coresi, 2008, Potochin şi Edy Săvescu. Postfaţă: prof.
168 p. [versiunea rromani: Sorin – univ. dr. Octav Păun. Finanţator: FSD
Aurel Sandu, Redactarea în limba Bucureşti).
rromani şi confruntarea versiunii rrome: Schieber Mădălina Elena – admisă la
conf. dr. Gheorghe Sarău]. Sandu Sorin secţiile A. limba şi literatura rromani -
Aurel - de la primul său contact avut cu B. limba și literatura spaniolă, cu durata
limba rromani comună și până în prezent de 3 ani, în anul univ. 2012/ 2013 (an I);
– a contribuit major, zi de zi, la studii întrerupte, reluate apoi în anul
conservarea și cultivarea acesteia, în univ. 2015/ 2016 (an completare);
cadrul emisiunilor televizate ale urmează să susțină examen de licență,
rromilor, în reprezentațiile în rromani posibil, în iunie 2017.
ale trupei de teatru rrome, prin ceea ce a Scripcariu (Grossu) T. Petronia - a
scris și a tradus în și din limba rromani, absolvit CREDIS (BT, adm. 2002, abs.
prin poeziile plăsmuite direct în rromani 2006), susținând lucrarea de diplomă
etc. Căsătoria și familia în comunitatea de
Sava (Anton) Gina v. Anton (Sava) rromi din Municipiul Botoșani (49 p.,
2006, CREDIS). A fost admisă și la Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă

secţiile A. limba şi literatura rromani - Socială, Universitatea din Bucureşti,
B. limba şi literatura română, în anul sem. I şi II (an univ. 2010-2011).
univ. 2005/ 2006 (an I), dar întrerupe Simion Ioana – Ca studentă la asistență
studiile prematur, în anul I. socială (an I), a urmat, în anul univ.
Scumpu Doinița Adela (stud.) - a urmat 1998/ 1999, cursul facultativ de limba
cursul facultativ de limba rromani în rromani la FLLS - Universitatea din
anul univ. 1995/ 1996 la FLLS – București.
București. Simion Marius Adrian - a frecventat
Serghișan Ileana, din BH, admisă în cursul facultativ de limba rromani la
PIR (la PIPP, dar fără modul de FLLS - Universitatea din București, în
discipline rrome) la UBB CJ (adm. an univ. 2000/ 2001.
2005, abs. 2008. Simion Ştefania - admisă la secţiile A.
Sferkoci Ioan Nicolae (red. la “The limba şi literatura polonă - B.
Times of Bucharest”) a frecventat cursul Indianistică (hindi-rromani), cu durata
facultativ de limba rromani în an univ. de 4 ani, în anul univ. 2003/ 2004 (an I);
1993/ 1994 la FLLS – Bucure;ti. abs. cu licență în 2007. A lucrat la
Sima Diana - admisă la secţiile A. Oracle România, în prezent – la Oracle
limba şi literatura germană - B. limba şi din Arabia Saudită.
literatura rromani, în anul univ. 1998/ Simion Ximena (stud. asist. soc.) - a
1999 (an I); întrerupe studiile după anul urmat cursul facultativ de limba rromani
II de studii și se stabilește în Germania, în anul univ. 1995/ 1996 la FLLS –
unde a fost cooptată în programe București.
educaționale cu preșcolarii rromi. Își Slate I. Steluţa. A urmat, mai întâi, între
continuă pregătirea în mod individual, 2007-2010, secția PIPP (pedagogia
fiind solicitată periodic de către diferite învățământului primar și preșcolar) cu
entități europene să efectueze translații discipline opționale și facultative rrome
din/ în limbile engleză și rromani (la la Facultatea de Psihologie și de Științe
întruniri ale Consiliului Europei, ale ale Educației din cadrul UBB Cluj
OSCE, ale Comisiei Europene, OSI Napoca, pe care o absolvă ca șefă de
etc.). Ca studentă, alături de Mihaela promoție în iunie 2010, cu lucrarea de
Zătreanu, Sorin Aurel Sandu, Ruxandra licență Necesitatea educaţiei
Niță, întreprinde traduceri și translații în multiculturale pentru integrarea
Italia, răstimp de șase luni, la solicitarea minorităţilor etnice. Rromii din
autorităților italiene. România (UBB Cluj-Napoca - FPȘE,
Siminic Sergiu – a frecventat cursul 2010). După un an, așadar, începând din
practic de limba rromani în anul univ. anul univ. 2011/ 2012, Slate Steluța este
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. admisă la Facultatea de Limbi și
Siminic Tudor – a frecventat cursul Literaturi Străine – Universitatea din
practic de limba rromani în anul univ. București, la secţiile A. limba şi
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. literatura rromani - B. limba şi literatura
Simion (Apostu) Andreea v. Apostu română, cu durata de 3 ani. Termină
(Simion) Andreea această facultate cu licență în iunie
Simion Ana Maria Isabela - a urmat 2014.
Cursul de limba rromani pentru studenții
360 Gheorghe SARĂU
Slăvescu Georgiana Raluca - admisă la și literatura persană, în anul univ. 2005/

secţia A. limba şi literatura rromani, în 2006 (an I), dar întrerupe studiile în anul I.
anul univ. 2006/ 2007 (an I), întrerupere Stan Salomica – a frecventat cursul
studii în an I. practic de limba rromani în anul univ.
Soare (Turcu) Daniela v. Turcu (Soare) 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
Daniela Stan Sefora - admisă la secţia B. limba
Sotirov Gheorghi - bursier la secţia de şi literatura rromani, în anul univ. 2001/
limba rromani în programul european 2002 (an I); studii întrerupte în anul I,
“Erasmus” (de la Universitatea din nefinalizate.
Veliko Tărnovo - Bulgaria, în an Stan Simona - admisă la secţiile A.
universitar 2007/ 2008). limba şi literatura rromani - B. limba și
Staicu Jan - admis la secţiile A. limba şi literatura spaniolă, cu durata de 3 ani, în
literatura rromani - B. limba şi literatura anul univ. 2007/ 2008 (an I); abs. cu
română, în anul univ. 2005/ 2006 (an I); licență în iun. 2010.
studii întrerupte în anul III, reluate apoi Stana C. Marius – a absolvit CREDIS
în an univ. 2008/ 2009, dar nefinalizate. (DB, Phare, adm. 2003, abs. 2007),
Stamate Adrian - a urmat Cursul de susținând lucrarea de diplomă Botezul -
limba rromani pentru studenții Facultăţii ritual și tradiții la comunitățile de rromi
de Sociologie şi Asistenţă Socială, (54 p., 2007, CREDIS).
Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II Stancu (Stancu) I. Nicoleta - a absolvit
(an univ. 2010-2011). CREDIS (CL, adm. 2002, abs. 2006),
Stan A. Elena – a absolvit CREDIS susținând lucrarea de diplomă Structuri
(CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007). și limbaje cutumiare ale întemeierii și
Stan Larisa Florentina - admisă la continuității familiei tradiționale în
secţiile A. limba şi literatura rromani - comunitatea de rromi din localitatea
B. limba și literatura catalană, cu durata Sărulești – Gară (71 p., 2006, CREDIS).
de 3 ani, în anul univ. 2010/ 2011 (an I); Stănescu Camelia – ca studentă la limbi
studii incomplete; studii abandonate în străine (spaniolă-română) – urmează,
an II. între 1992-1994, cursul facultativ de
Stan Maria - a absolvit CREDIS (BR, limba rromani la FLLS - Universitatea
adm. 2004, abs. 2008). Admisă la secţia din București. Ia parte alături de
A. limba şi literatura rromani, în anul Gheorghe Sarău, între 1993-1996, la mai
univ. 2006/ 2007 (an I), întrerupe multe cursuri de vară și întruniri de lucru
studiile în anul I (taxă). pe tematică lingvistică în străinătate,
Stan Mihaela - admisă la secţiile A. elaborează cu acesta și cu dr. Marcel
limba şi literatura rromani - B. limba şi Courthiade o serie de lucrări dedicate
literatura engleză, cu durata de 3 ani, în studiului limbii rromani (v. de ex.: Eric
anul univ. 2010/ 2011 (an I), licență în Hill 1994, Kaj și o Rukun amaro?
iunie 2013. Masterat în lingvistica [Translated into Romani by O.& B.
engleză (2013-2014) la FLLS. Încă din Galush, G. Sarău, C. Stănescu, G.
vremea studenției a realizat o serie de Demeter, J. Duka and Z. Goseni] Paris,
traduceri în/ din limba rromani. 1994. /22 p./; Gheorghe Sarău şi
Stan Petre Laurenţiu - admis la secţiile Stănescu Camelia 1995, Echivalente
A. limba şi literatura rromani - B. limba rrome ale “Tezaurului European”, 64 p.
[mss., traducere solicitată de Rromani
Baxt şi Centrul de Studii Ţigăneşti de la Vasile Ionescu şi Delia Grigore. Prefaţă

Paris]; Eric Hill 1995, I bari lavenqi la ediţia în limba română de Delia
pustik, [romani text: /…/ Prof. Gheorghe Grigore şi Vasile Ionescu. Redactarea
Sarău, Camelia Stănescu /…/, [28p.], textelor, sintagmelor şi cuvintelor în
Paris: “Romani Baxt”); Gheorghe Sarău, limba rromani comună de Gheorghe
Camelia Stănescu [coautori] [1997], Sarău, Bucureşti: Editura ATLAS, 304
Dicţionar rrom poliglot, Centrul de p.) sau manuale școlare și materiale
Studii Ţigăneşti, Universitatea Sorbona, educaționale de limba rromani (v. prof.
Paris, 343 p. mss. needitat încă. Gheorghe Sarău; prof. Camelia Stănescu
[Participare la întâlniri de lucru din şi înv. Mihaela Zătreanu, [Traducere:...]
cadrul Grupului de Cercetări şi Acţiuni 1998, Leman Ali, Valentina Jercea, Marioara
în domeniul limbii rromaní], [rămas în Constantinescu-Condruţ, Vieroslava Timar:
mss.]. A tradus și a publicat texte biblice Vakărimata-pustik vas i jekhto klàsa
(v. Camelia Stănescu 1997, Evangèlia pala [comunicare, manual pentru clasa I
o Ioàno. Rromaní (dialectul căldărarilor)- (limba rromani)], Editura Didactică şi
română, Bucureşti, [tipărită fragmentar Pedagogică, R.A., Bucureşti, 140 p. (100
în “Asul de treflă”], Gheorghe Sarău p. color + 40 p. traducerea în limba
făcând confruntarea în limba rromani - rromani) [Reeditări în: 1999, 2000,
lb. română). Multe din traducerile ei și 2002, 2004, 2005]; Gheorghe Sarău şi
ale lui Gheorghe Sarău, din perioada Camelia Stănescu 2002, Manual de
anilor 1997-1998, rămân însă alfabetizare în limba rromani, Bucureşti:
nepublicate (v., de pildă: Gheorghe Editura Vanemonde, [Finanţator: UNICEF],
Sarău & Camelia Stănescu [1998], 68 p.; Gheorghe Sarău, Camelia
Abecedar biblic rrom. Manual de Stănescu 2005, Limba şi literatura
alfabetizarea adulţilor în limba rromani, rromani: manual pentru calsa a II-a. I
100 p.color [rămas în mss.]; Gheorghe rromani ćhib thaj i literatùra vaś i dujto
Sarău & Camelia Stănescu [1998] klàsa, Bucureşti: Editura Sigma, 64 p.;
Povestiri biblice în limba rromani, 40 p. Daniela Chircu; Stănescu, Camelia
color [rămas în mss.]; Gheorghe Sarău 2006, Limba rromani. I rromani ćhib.
& Camelia Stănescu [1998] [autori; Ghidul cadrului didactic. E siklărnesqo
coordonator: dr. R.F.Rice din SUA], Po gìdo, Bucureşti: Editura Centrul Step by
but dud [manual de alfabetizare pe Step, 68 p. [Redactor pentru limba
tematică biblică pentru adulţi], rromani: Gheorghe Sarău]. Camelia
Bucureşti: Societatea Biblică Stănescu a ținut ore de limba rromani,
Interconfesională din România, 2 vol, din 1999 și până în 2008, la cursurile de
180 p. [rămas în mss.]). De asemenea, vară și la stagiile de perfecționare
Camelia Sănescu este co-autoare alături organizate pentru această limbă de către
de Gheorghe Sarău și de alții la mai Ministerul Educației împreună cu
multe lucrări (Dr. Heinrich Wlislocki UNICEF. A predat, de la terminarea
2000, Despre poporul nomad al facultății și până în prezent, limba
rromilor. Imagini din viaţa rromilor din spaniolă și latina în școli și licee
Transilvania. Traducere din limba bucureștene. Este fiica scriitorului rrom
germană în limba română de Octavian Valerică Stănescu, de altfel, efectuând și
Rogojanu. Traducere din limba rromani traducerea în rromani comună a micro-
în limba română: Camelia Stănescu, romanului publicat de tatăl ei: Valerică
362 Gheorghe SARĂU
Stănescu 2004, Le krisa le romenqe. orele 23,30); Carmen State [redactor],

Legile şatrei, Bucureşti: Editura Din învăţământul minorităţilor: Noutăţi
Vanemonde, 124 p. [bilingv, rromani- privind predarea limbii rromaní.
român; referent, redactor pentru limba Interviu cu dl. prof. Gheorghe Sarău
rromani şi Notă asupra ediţiei: Gheorghe (Emisiunea TVR “Din viaţa rromilor”;
Sarău; Prefaţă şi traducere în rromani: TVR, Pr.II, 11 noiembrie 1996, orele
Camelia Stănescu]. 23,30); Carmen State, Cu domnul
Stănescu D. Dorin – Peti - a absolvit Gheorghe Sarău despre noutăţile în
CREDIS (TM, adm. 2000, abs. 2003), domeniul învăţământului [în contextul
susținând lucrarea de diplomă: Istoria și numirii sale prin concurs ca inspector
dialectul rromilor din satul Maguri, nr. pentru limba romani în Ministerul
inv. 5. Educaţiei Naţionale], Emisiunea pentru
Stănescu F. Mugurel - a absolvit romi, TVR 1, vineri, 22 mai 1998, ora
CREDIS (TM, adm. 2000, abs. 2003), 12,30); Carmen State, Învăţământul
susținând lucrarea de diplomă: Obiceiuri pentru rromi. Masă rotundă cu: Mădălin
de familie în cultură și tradiții în satul Voicu, Vasile Ionescu, Gheorghe Sarău
Măguri – jud. Timiș, nr. inv. 18. şi Ion Ionel, Televiziunea Română, Pr.II
Stângaciu Carmen - admisă la secţiile (transmisie în zilele de 21 şi 28 iunie
A. limba şi literatura rromani - B. limba l998, în emisiunea "Din viaţa rromilor",
și literatura catalană, în anul univ. 2013/ orele 23,00). A publicat și un Ghid de
2014 (an I); studii întrerupte în anul I. conversaţie român-rom (Slobozia:
State Carmen - la vremea aceea Editura Şatra, 2000, 40 p.).
studentă la asistență socială, red. la Stăvarachi Berta Cătălina - a urmat
“Asul de treflă” și prof. de rromani la PIPP (Programul Phare la UBB Cluj
Glina – Bobești - frecventează cursul Napoca, BC, adm. 2006, abs. 2009);
facultativ de limba rromani la FLLS - Lucrare de licență: Rolul familiei ca
Universitatea din București, în an univ. partener al grădiniţei în socializarea
1992/ 1993. A fost prima profesoară de copilului preşcolar (UBB Cluj-Napoca -
limba rromani din țară, care, din 1992, a FPȘE, 2009).
introdus, la Școala Bobești-Glina din Stefanova Kalinka - bursieră la secţia
județul Ilfov, studiul limbii rromani la de limba rromani în programul european
nivelul claselor primare. În paralel, a “Erasmus” (de la Universitatea din
fost redactoră la “Asul de treflă” și, Veliko Tărnovo - Bulgaria, în anul
neîntrerupt, până azi, și redactor în universitar 2007/ 2008)
cadrul emisiunilor rrome ale TVR. De Stocheci Ana Maria - admisă la secţiile
observat că, tot timpul, a demonstrat în A. limba şi literatura rromani - B. limba
emisiunile și în interviurile luate de ea şi literatura română, cu durata de 3 ani,
respectul față de limba rromani, atunci și în anul univ. 2005/ 2006 (an I); abs. cu
acum, față de chestiunile privitoare la licență în 2008. A urmat apoi, împreună
învățământul destinat rromilor (v., de cu Bălan Iuliana, un masterat pe
pildă: Carmen State [redactor], comunicare la Universitatea “Spiru
Învăţământul în limba rromani. Haret” (2008-2010).
Învăţământul superior. Convorbire cu d- Stoean G. Maria – a frecventat
l Gheorghe Sarău (Emisiunea “Din viaţa CREDIS (BR, adm. 2003).
rromilor”, TVR, Pr.II, 23 febr. 1996, Exmatriculată în anul IV.
Stoica Gabriel - a absolvit CREDIS Stoicescu (Bulata) Claudia - admisă la

(TL, adm. 2001, abs. 2005), susținând secţiile A. limba şi literatura rromani -
lucrarea de diplomă: Nașterea și botezul. B. limba şi literatura română, în anul
Practici și obiceiuri la rromi din univ. 2011/ 2012 (an I); studii
perioada copilăriei timpurii, nr. inv. abandonate din anul II, sem. II, din
230. Înscris împreună cu alţi 40 de cauza problemelor grave de sănătate. În
candidaţi pentru noua secţie de limba şi prezent, este mediatoare școlară la
literatura rromani (specializarea A), Școala Gimnazială "Sf. Nicolae" din
demarată în anul univ. 2005/ 2006 (an I), orașul prahovean Mizil.
dar - din lipsă de locuri suplimentare - se Stroia Sorin (teol.) - a urmat cursul
numără printre cei 20 de candidaţi facultativ de limba rromani în anul univ.
cărora li s-au restituit dosarele, cu 1992/ 1993, la FLLS – București.
mulţumiri pentru entuziasmul profesional şi Szabó Emőke (stud. limbi) - a urmat
etnic de a se înscrie la această primă cursul facultativ de limba rromani în
specializare, cu recomandarea de a anul univ. 1993/ 1994.
accesa în viitor alte posibilităţi de Szasz (Pruteanu) Diana Vasilica v.
formare şi de specializare ale secţiei. Pruteanu Diana Vasilica (Szasz)
Anterior, între 2002-2006, Stoica Szasz-Nika Maria - a urmat PIPP
Gabriel a urmat secția “institutori – (Programul Phare la UBB Cluj Napoca,
limba rromani” la ID – CREDIS - HR, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de
Universitatea din București. De zece ani licență: Influenţa mass-media în limbajul
este inspector pentru problemele și comportamentul preşcolarilor şi elevilor
educaționale ale rromilor în cadrul ISJ din ciclul primar (UBB Cluj-Napoca -
Tulcea și profesor de rromani în Tulcea. FPȘE, 2009).
În toamna anului 2016 și-a luat licența în Sztoika Lavinia Cristina – a frecventat
domeniul psiho-pedagogic. cursul practic de limba rromani în anul
Stoica M. Larisa Marieta – a frecventat univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
CREDIS (BZ, adm. 2003). Exmatriculată în
anul I. Ș
Stoica Mantu – a frecventat CREDIS (MH,
adm. 2003). Exmatriculat în anul IV. Şandor A. Gheza Rafael – a absolvit
Stoica Marian (elev la Gr. Șc. IOR) a CREDIS (HD, Phare, adm. 2003, abs.
urmat cursul facultativ de limba rromani 2007), susținând lucrarea de diplomă
în an univ. 1996/ 1997, la FLLS – Tràjo rromano (57 p., 2007, CREDIS).
București. Șchiopu Geanina Valentina - admisă la
Stoica Roxana Ioana - a urmat PIPP secţiile A. limba și literatura cehă - B.
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, limba şi literatura rromani, cu durata de
SB, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de 4 ani; este reînmatriculată în anul univ.
licență: Rolul mass-media în conturarea 2004/ 2005 (an I); abs. cu licență în
personalităţii copiilor de vârstă şcolară iunie 2012.
medie (UBB Cluj-Napoca - FPȘE, Şchiopu Simona - admisă la secţiile A.
2009). limba şi literatura rromani - B. limba și
Stoican Lucica - a absolvit CREDIS literatura persană, în anul univ. 2007/
(BR, adm. 2004, abs. 2008). 2008 (an I), dar întrerupe în anul II. Reia
364 Gheorghe SARĂU
studiile în anul univ. 2009/ 2010 ca an interne de îmbogățire a lexicului limbii

II, dar abandonează studiile. rromani, nr. inv. 6 (Îndrumător: conf.
Şein Rita Sorina - a absolvit CREDIS univ. dr. Gheorghe Sarău).
(TM, adm. 2001). Își susține lucrarea de Șutac Claudia - admisă la secţiile A.
diplomă în anul 2008, având ca titlu limba şi literatura rromani - B. limba și
Nașterea și botezul. Practici și obiceiuri literatura catalană, cu durata de 3 ani, în
la rromi din perioada copilăriei timpurii anul univ. 2013/ 2014 (an I); cu
(Îndrumători: conf. univ. dr. Gheorghe examene nepromovate pe care le susține
Sarău și lector drd. Delia Grigore). în iunie 2017.
Şerban (Ion) Şt. Cristina v. Ion
(Şerban) Şt. Cristina T
Șerban Ioana Alina - a urmat Cursul de
limba rromani pentru studenții Facultăţii Tabac G. Antonel – absolvent CREDIS
de Sociologie şi Asistenţă Socială, (GL, Phare, adm. 2003, abs. 2007),
Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II susținând lucrarea de diplomă Obiceiuri
(an univ. 2010-2011). și tradiții ale rromilor din Frumușița (46
Şerbu Alina – Ioana (cercetător la p., 2007, CREDIS).
Institutul de istoria artei) - frecventează Tache (Colica) Roxana Nicoleta – se
cursul facultativ de limba rromani la înscrie la rromani, dar nu începe studiile
FLLS - Universitatea din București, în anul I.
începând din anul univ. 1992/ 1993 și în Tache Gr. Lepădatu - După cursul de
continuare până în 1995. vară de limba rromani frecventat de el,
Șișu Simona (stud. limbi) - a urmat în 2002, la Lacul Sărat (Brăila), Tache
cursul facultativ de limba rromani în Lepădat - originar din BZ, dar
anul univ. 1993/ 1994 la FLLS – București. reprezentând județul IF - se înscrie la
Ştefan (Vodă) Livia v. Vodă (Ştefan) Livia secția de “institutori – limba rromani” în
Ştefan Jianca - admisă la secţiile A. cadrul CREDIS-ID, la Universitatea din
limba şi literatura rromani - B. limba şi București, pe care o absolvă în 2006,
literatura română, în anul univ. 2006/ susținând lucrarea de diplomă Căsătoria
2007 (an I); își întrerupere studiile în și familia în comunitatea de rromi din
anul II (taxă). localitatea Rîmnicelu [Buzău] (50 p.,
Ştefan M. Nelu - a urmat PIPP 2006, CREDIS). În paralel, se înscrie și
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, este admis la secţiile A. limba și
BT, adm. 2007, abs. 2010); Lucrare de literatura spaniolă - B. Indianistică
licență: Utilizarea metodelor activ- (hindi-rromani), cu durata de 4 ani, în
participative în învăţământul primar şi anul univ. 2003/ 2004 (an I). Termină
preşcolar (UBB Cluj-Napoca - FPȘE, facultatea în anul 2007, susţine de câteva
2010). ori licenţa (examenele premergătoare la
Ştefan Radu - admis la secţia B. spaniolă), dar reuşeşte abia la examenul
Indianistică (hindi-rromani), în anul de licență din februarie 2010. A urmat
univ. 2003/ 2004 (an I), studii apoi stagiul la masterat “Traducerea
nefinalizate. textului literar contemporan” în cadrul
Ştiube I. Mariana – absolventă FLLS - Universitatea din Bucureşti,
CREDIS (BH, adm. 2000, abs. 2003), între anii univ. 2010/ 2011 şi 2011/
susținând lucrarea de diplomă: Mijloace 2012, cu disertaţie în iunie 2012. Din
anul 2013, îl găsim doctorand în Gongea (Teodorescu) Ofelia Alina

domeniul folclorului rrom, la Facultatea Tesăr Cătălina – Ca studentă la ştiințe
de Limbi și Literaturi Străine, sub politice, a urmat cursul facultativ de
îndrumarea prof. univ. dr. Antoaneta limba rromani la FLLS - Universitatea
Olteanu. Întrerupe doi ani de zile pentru din București, în an univ. 2000/ 2001.
cercetare, reia apoi din 2017. În toată Tihomirov Stefan - bursier la secţia de
perioada lui de formare, a predat limba limba rromani în programul european
rromani în Bucureşti, la Colegiul “Erasmus” (de la Universitatea din
Național Economic “Viilor”, inclusive Veliko Tărnovo - Bulgaria, în anul
după ieșirea la pensie în 2016. Este universitar 2007/ 2008)
atestat ca traducător oficial din/ în limba Timofticiuc (Călin) M. Gela v. Călin
rromani și activează și pe acest tărâm. (Timofticiuc) M. Gela
Tache Ion – absolvent CREDIS (GR, Tirala P. Paula Adina – a absolvit
adm. 2004, abs. 2008). CREDIS (BH, adm. 2000, abs. 2003);
Tala Ioan Florin – a frecventat cursul tema lucrării de diplomă Predarea
practic de limba rromani în anul univ. noțiunii de verb la ciclul primar
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. (Îndrumător: conf univ. dr. Matei
Tanaka Jennifer (activistă la Romani Cerkez).
CRISS) - a frecventat cursul facultativ Tîrşu V. Marinică – a frecventat
de limba rromani în an univ. 1995/ 1996, CREDIS (IȘ, adm. 2000). Exmatriculat
la FLLS – București. în anul III.
Tănase Eduard Cristian - admis la Tiţa N. Elena-Doina – a absolvit
secţia A. limba şi literatura rromani, în CREDIS (HD, Phare, adm. 2003, abs.
anul univ. 2014/ 2015 (an I), dar își 2007).
întrerupe de timpuriu studiile. Toader (Dragomir) N. Mariana – a
Tănasi (Ene) Gh. Anica v. Ene absolvit CREDIS (DB, Phare, adm.
(Tănasi) Gh. Anica 2003, abs. 2007), susținând lucrarea de
Tănasie (Ferari) Janeta Daniela - diplomă Obiceiuri și tradiții la rromii
admisă la secţiile A. limba şi literatura rudari ortodocși și penticostali din
rromani - B. limba şi literatura română, comunitatea Potocelu [jud. Dâmbovița]
cu durata de 3 ani, în anul univ. 2009/ (63 p., 2007, CREDIS).
2010 (an I); nu a absolvit toate examenle Todoran Claudia, din BH, admisă în
la limba B, neintrând, astfel, în licență. PIR (la PIPP, dar fără modul de
Taşkov Jivko - bursier la secţia de discipline rrome, la UBB CJ, adm.
limba rromani în programul european 2005, abs. 2008).
“Erasmus” (de la Universitatea din Toma Alin Daniel - a urmat PIPP
Veliko Tărnovo - Bulgaria, în an (Programul Phare la UBB Cluj Napoca,
universitar 2009/ 2010). SB, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de
Teampău Gelu – a frecventat cursul licență: Integrarea copiilor cu cerinţe
practic de limba rromani în anul univ. educative speciale în şcolile de masă -
2016-2017 la UBB Cluj Napoca. repere teoretice şi soluţii practice (UBB
Tecaru Luiza - a frecventat CREDIS Cluj-Napoca - FPȘE, 2009).
(GL, adm. 2004); a abandonat în anul Toma D. Marin - a absolvit CREDIS
IV. (CL, adm. 2002, abs. 2006), susținând
Teodorescu (Gongea) Ofelia Alina v. lucrarea de diplomă Structuri și limbaje
366 Gheorghe SARĂU
cutumiare ale întemeierii și continuității studiile în sem. I al anului III (an univ.
familiei tradiționale în comunitatea de 2011-2012).
rromi din Dragalina (42 p., 2006, Tudoran (Vasile) I. Alexandra-Alina
CREDIS). Decedat. v. Vasile (Tudoran) I. Alexandra-Alina
Toma Daniela Teodora – a frecventat Tudorică Angela v. Ignat Angela și
cursul practic de limba rromani în anul Murăriță Angela
univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca. Turcu (Soare) Daniela - admisă la
Tonț Florina Daniela – a frecventat secțiile A. limba şi literatura rromani -
cursul practic de limba rromani în anul B. limba şi literatura catalană, cu durata
univ. 2016-2017 la UBB Cluj Napoca. de 3 ani, în anul univ. 2015/ 2016 (an
Trifu M. Silvia - a frecventat CREDIS I). Studii întrerupte.
(DJ, adm. 2000). Exmatriculată în anul Turcuţa (Fleican) Al. Monica
III. Magdalena
Trufaș Teodor - a urmat cursul - admisă la secţia A. limba şi literatura
facultativ de limba rromani în anul univ. rromani, în anul univ. 2008/ 2009 (an I);
1993/ 1994 (ca stud. drept). studii întrerupte în anul I. Anterior, a
Trufia D. Dumitru – a absolvit absolvit secția de institutori – limba
CREDIS (VS, Phare, adm. 2003, abs. rromani, la CREDIS (MȘ, adm. 2002,
2007). abs. în 2006 cu tema lucrării de diplomă
Tudor Cristina (stud. asist. soc.) a Obiceiuri de familie în cultura
urmat cursul facultativ de limba tradițională rromă, Îndrumători: conf.
rromani, în an univ. 1996/ 1997, la univ. dr. Gheorghe Sarău și lector drd.
FLLS – București. Delia Grigore).
Tudor Emilia - a urmat Cursul de limba Turcuţa Alexandru - admis la secţia A.
rromani pentru studenții Facultăţii de limba şi literatura rromani, cu durata de
Sociologie şi Asistenţă Socială, 3 ani, în anul univ. 2009/ 2010 (an I);
Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II studii abandonate în an I.
(an univ. 2010-2011).
Tudor Rodica-Elena - admisă la Ț
secţiile A. limba şi literatura rromani -
B. limba şi literatura engleză, cu durata Țarida P. Alice – Mihaela, A.: limba și
de 3 ani, în anul univ. 2008/ 2009 (an I); literatura rromani – B. limba și literatura
abs. cu licență în iun. 2011. Masterat în engleză, 3 ani: 2016/ 2017 (an I).
lingvistică în cadrul Facultății de Litere - Țepeligă Ionuț Georgel - admis la
Universitatea din București (abs. 2013). secţiile A. limba şi literatura rromani -
Activează și ca solistă de muzică ușoară B. limba și literatura hindi, cu durata de
(cântând inclusiv în limba rromani), 3 ani, în anul univ. 2014/ 2015 (an I).
fiind recompensată cu Marele Trofeu al Țirigan (Roxin) Daniela v. Roxin
Festivalului Național de Muzică Ușoară (Țirigan) Daniela
“Mamaia 2012”. Ţurcan Iuliana Ruxandra - admisă la
Tudorache Andrei David - admis la secţia A. limba şi literatura rromani, în
secţia A. limba şi literatura rromani anul univ. 2008/ 2009 (an I); studii
rromani, cu durata de 3 ani, în anul univ. întrerupte în anul I.
2009/ 2010 (an I), dar abandonează
U
matematic. Metode de activizare şi

Ülker Aişe - studentă la limbi indiene, stimulare a resurselor intelectuale ale
la Berlin, în Germania – urmează cursul şcolarului mic (UBB Cluj-Napoca -
de limba rromani la FLLS - FPȘE, 2010).
Universitatea din București, cu ocazia Varga Augustin, din BH, admis în PIR
unei burse de studiu în cadrul (la PIPP, dar fără modul de discipline
programelor europene/ Erasmus (2005/ rrome) la UBB CJ (adm. 2005, abs.
2006). 2008. A urmat un curs intensiv de limba
Ungureanu Ciprian – ca student în rromani în 2006.
anul III, la drept, a urmat, în anul univ. Varga C. Ianoş – a absolvit CREDIS
1998/ 1999, cursul facultativ de limba (SJ, Phare, adm. 2003), abs. în 2007, dar
rromani la FLLS - Universitatea din fără examen de absolvire (a fost absent
București. în sesiunea iunie 2007).
Urdă Samuel - admis la A. limba și Varga D. Maria Garofiţa - a urmat
literatura rromani – B. limba și literatura PIPP (Programul Phare la UBB Cluj
spaniolă, 3 ani: 2014/ 2015 (an I); Napoca, BN, adm. 2007, abs. 2010);
întrerupere de studii. Lucrare de licență: Dezvoltarea
Urdoi I. Viorel - a urmat PIPP creativităţii elevilor la disciplina limba
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, română în ciclul primar (UBB Cluj-
TR, adm. 2007, abs. 2010); Lucrare de Napoca - FPȘE, 2010).
licență: Cunoaşterea psihopedagogică a Varga P. Alexandru Rudolf - a urmat
elevilor din ciclul primar, premisa PIPP (Programul Phare la UBB Cluj
cunoaşterii diferenţiale (UBB Cluj- Napoca, SJ, adm. 2007, abs. 2010);
Napoca - FPȘE, 2010). Lucrare de licență: Aspecte ale relaţiei
Ureche Diana (CNCD) a urmat cursul dintre handicapul social şi
facultativ de limba rromani în an univ. performanţele de învăţare la şcolarul
2000/ 2001, la FLLS – București. mic (UBB Cluj-Napoca - FPȘE, 2010).
Ursu Alexandra - admisă la secţia B. Varodi (Neagoe) C. Francisca Diana v.
limba şi literatura rromani, în anul univ. Neagoe (Varodi) C. Francisca Diana
2004/ 2005 (an I); studii întrerupte în Vârvara Ana-Maria - admis la secţiile
anul I. A. limba şi literatura rromani - B. limba
Ursuleasa Mihaela - admisă la secţiile şi literatura română, cu durata de 3 ani,
A. limba şi literatura rromani - B. limba în anul univ. 2008/ 2009 (an I); abs. cu
și literatura spaniolă, în anul univ. 2012/ licență în iun. 2011. Masterat în
2013 (an I); întrerupere de studii, din etnologie şi folclor la Facultatea de
anul II. Litere – Universitatea din București,
2011-2013.
V Vasadi Zoltan Tibor, din BH, admis în
PIR (la PIPP, dar fără modul de
Văcărelu (Nănău) V. Simona v. Nănău discipline rrome) la UBB CJ (adm.
(Văcărelu) V. Simona 2005, abs. 2008.
Văduva A. Mariana Gabriela - a urmat Vasile (Marin) N. Elena Lăcrămioara
PIPP (Programul Phare la UBB Cluj – a absolvit CREDIS (BZ, Phare, adm.
Napoca, TR, adm. 2007, abs. 2010); 2003, abs. 2007), susținând lucrarea de
Lucrare de licență: Jocul didactic diplomă Sărbători tradiționale laico-
368 Gheorghe SARĂU
religioase la comunitatea de rromi din Velisaru Fl. Aurel - a absolvit CREDIS

comuna Calvini (70 p., 2007, CREDIS); (CL, Phare, adm. 2003, abs. 2007),
A absolvit și PIPP între 2009-2010, ca susținând lucrarea de diplomă Educarea
an de completare. copilului de etnie rromă de la vârsta de
Vasile (Tudoran) I. Alexandra-Alina - 7 ani până la căsătorie (56 p., 2007,
admisă la secțiile A. limba şi literatura CREDIS).
rromani - B. limba şi literatura română Veres C. Simona - a urmat PIPP
cu durata de 3 ani, în anul univ. 2015/ (Programul Phare la UBB Cluj Napoca,
2016 (an I). SM, adm. 2007, abs. 2010); Lucrare de
Vasile Agnita Marilena - admisă la licență: Problematica calificativelor în
secţia A. limba şi literatura rromani, în evaluarea şcolarului mic (UBB Cluj-
anul univ. 2006/ 2007 (an I); întrerupere Napoca - FPȘE, 2010).
prematură de studii (taxă). Vidrașcu Alexandru - admis la secţiile
Vasile Daniela - admisă la secţiile A. A. limba şi literatura rromani - B. limba
limba şi literatura română - B. limba şi şi literatura hindi, cu durata de 3 ani, în
literatura rromani, în anul univ. 1999/ anul univ. 2016/ 2017 (an I).
2000 (an I), dar le întrerupe în anul II. Vidrașcu I. Elena Alexandra - admisă
Se reînscrie în anul univ. 2004/ 2005, la secțiile A. limba şi literatura rromani -
dar tot nu își încheie studiile. B. limba şi literatura engleză, cu durata
Vasile Gh. Daniel - a absolvit CREDIS de 3 ani, în anul univ. 2015/ 2016 (an I).
(PH, adm. 2002, abs. 2006), susținând Vintilă Daniela - înscrisă împreună cu
lucrarea de diplomă Structuri și limbaje alţi 40 de candidaţi pentru noua secţie de
cutumiare ale întemeierii și continuității limba şi literatura rromani (specializarea
familiei tradiționale în comunitatea de A), demarată în anul univ. 2005/ 2006
rromi din Mizil – Prahova (77 p., 2006, (an I), dar - din lipsă de locuri
CREDIS). suplimentare - se numără printre cei 20
Vasile Ion – a frecventat CREDIS (OT, de candidaţi cărora li s-au restituit
adm. 2003, reînscriere în anul univ. 2004/ dosarele, cu mulţumiri pentru entuziasmul
2005; în anul univ. 2007/ 2008 ajunsese profesional de a se înscrie la această
în an IV). Exmatriculat în anul IV. primă specializare, cu recomandarea de
Vasile Mirela - a urmat PIPP a accesa în viitor alte posibilităţi de
(Programul Phare la UBB Cluj Napoca, formare şi de specializare ale secţiei.
NT, adm. 2006, abs. 2009); Lucrare de Vioreanu Ruxandra (stud. limbi) a
licență: Integrarea copiilor CES în urmat cursul facultativ de limba rromani
şcolile de masă (UBB Cluj-Napoca - în anul univ. 1992/ 1993, la FLLS –
FPȘE, 2009). București.
Velcu Năzdrăvan - admis la secţia A. Viziru C.I. Camelia – a absolvit
limba şi literatura rromani, în anul univ. CREDIS (VS, adm. 2000, abs. 2003),
2006/ 2007 (an I), însă întrerupe susținând lucrarea de diplomă:
prematur studiile în anul I. Monografia comunității de rromi din
Velicu Alin Robert - admis la secţiile comuna Băcești - județul Vaslui, nr. inv.
A. limba şi literatura rromani - B. limba 29.
și literatura spaniolă, în anul univ. 2012/ Vizitiu Crenguţa - admisă la secţia B.
2013 (an I); întrerupe studiile în anul II limba şi literatura rromani, în anul univ.
și pleacă în străinătate.
2001/ 2002 (an I), dar nu finalizează B. limba şi literatura persană, cu durata
studiile. de 3 ani, în anul univ. 2015/ 2016 (an I).
Vlad Alexe - a urmat Cursul de limba Voicu Stefania Alexandra - a urmat
rromani pentru studenții Facultăţii de Cursul de limba rromani pentru studenții
Sociologie şi Asistenţă Socială, Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă
Universitatea din Bucureşti, sem. I şi II Socială, Universitatea din Bucureşti,
(an univ. 2010-2011). sem. I şi II (an univ. 2010-2011).
Vlad Daniel - admis la secţiile A. limba Voiculescu M. Felicia – Lenuţa – a
şi literatura rromani – B. limba și frecventat CREDIS (BUC, adm. 2003).
literatura română, în anul univ. 2011/ Exmatriculare în anul I.
2012 (an I); abandonează studiile în Voiculescu Mariana – ca studentă în
sem. I al anului II. anul III, la teologie ortodoxă - limba
Vlad I. Carmen Laura - a absolvit engleză, a urmat, în anul univ. 2000/
CREDIS (BR, adm. 2002, abs. 2006), 2001, și cursul facultativ de limba
susținând lucrarea de diplomă Nunta (59 rromani la FLLS - Universitatea din
p., 2006, CREDIS). București.
Vlad I. Nicoleta - a absolvit CREDIS Volle Rose-Marie (Franţa) – a
(BR, adm. 2002, abs. 2006), susținând frecventat cursul facultativ de limba
lucrarea de diplomă Nunta (60 p., 2006, rromani la FLLS - Universitatea din
CREDIS). București.
Vladimir Todorov - bursier la secţia de
limba rromani în programul european W
“Erasmus” (de la Universitatea din
Veliko Tărnovo - Bulgaria, în an Wilson Hunter – a frecventat cursul
universitar 2009/ 2010). practic de limba rromani în anul univ.
Vladu (Năstase) Valentina - admisă la 2016-2017 la UBB Cluj Napoca.
secţia A. limba și literatura turcă - B.
limba și literatura rromani, în anul univ. Z
2002/ 2003 (an I); în anul II, se căsătorește
cu colegul ei, Năstase Daniel, și își Zaharia Viorel - admis la secţia A.
întrerupe studiile, intrând în concediu de limba şi literatura rromani, în anul
maternitate. universitar 2011/ 2012 (an I); studii
Vodă (Ştefan) Livia - a absolvit abandonate în sem. I al anului II.
CREDIS (TM, adm. 2001, șefă de Zaman (Manolache) Roxana Florentina
promoție, abs. 2005), susținând lucrarea - admisă la secţiile A. limba şi literatura
de diplomă: Nașterea și botezul. Practici rromani - B. limba şi literatura engleză,
și obiceiuri la rromi din perioada cu durata de 3 ani, în anul univ. 2009/
copilăriei timpurii, nr. inv. 229. 2010 (an I); studii abandonate în anul I.
Voicu M. Nicoale - a absolvit CREDIS Zamfir Alexandru Mihai – A urmat,
(DJ, adm. 2000, abs. 2003), susținând mai întâi, Facultatea de Litere și Științe,
lucrarea de diplomă Adjectivul în limba din cadrul Universității Petrol și Gaze
rromani (48 p., 2003, CREDIS). din Ploiești, la specializarea română-
Voicu Sorin Petre Mircea – admis la engleză (între 2007-2010), iar după
secțiile A. limba şi literatura rromani - terminarea studiilor universitare și-a
continuat pregătirea, în perioada 2010-
370 Gheorghe SARĂU
2012, la aceeași instituție de învățământ, Zamfir Ionela Liliana - admisă la

urmând un stagiu de masterat “Filologie secţiile A. limba şi literatura arabă - B.
- Studii culturale”. În calitatea lui de limba şi literatura rromani, cu durata de
masterand, avea să fie cunoscut de 4 ani, în anul univ. 2004/ 2005 (an I);
Gheorghe Sarău în ziua de 8 decembrie abs. cu licență în 2008.
2011, cu prilejul participării la seminarul Zătreanu Mihaela - admisă la secţiile
dedicat limbii rromani, "Utilizarea A. limba şi literatura engleză - B. limba
limbii rromani în diverse domenii de şi literatura rromani), cu durata de 4 ani,
activitate", organizat de ISPMN Cluj- în anul univ. 1998/ 1999 (an I); abs. cu
Napoca, unde Zamfir Alexandru Mihai a licență în 2003. Încă din perioada când
prezentat lucrarea Interferențe era elevă a Școlii Normale din
lingvistico-culturale româno-rromani. București, apoi ca învățătoare la Șc. nr.
La finalul conferinței, Gheorghe Sarău - 136 din București, a elaborat şi a
constatând că masterandul, viitor publicat alături de Gheorghe Sarău și
doctorand, este de etnie rromă, că Camelia Stănescu un manual de
intenționează să-și aleagă o temă la comunicare în limba rromani: v. prof.
doctorat cu un subiect ce trimite la limba Gheorghe Sarău; prof. Camelia Stănescu
rromani și, mai ales, vâzând că nu știe şi înv. Mihaela Zătreanu [Traducere:...]
această limbă, dar vorbește despre ea, 1998, Leman Ali, Valentina Jercea,
bazându-se doar pe opiniile informatorilor Marioara Constantinescu-Condruţ,
rromi din comunitate – îl sfătuiește pe Vieroslava Timar: Vakărimata-pustik
Alexandru Zamfir să se înscrie la o a vas i jekhto klàsa [comunicare, manual
doua facultate, la secțiile rromani – pentru clasa I (limba rromani)], Editura
hindi. Acest lucru s-a și întâmplat, Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Alexandru Zamfir urmând sfatul și Bucureşti, 140 p. (100 p. color + 40 p.
redevine student, după un an și jumătate, traducerea în limba rromani) [Reeditări
de data aceasta la secţiile A. limba şi în: 1999, 2000, 2002, 2004, 2005]. La
literatura rromani - B. limba şi literatura iniţiativa CEDU 2000+ şi SLO–
hindi, cu durata de 3 ani, în anul univ. MATRA Olanda - între anii 2001 -
2013/ 2014 (an I), în cadrul FLLS – 2004, Mihaela Zătreanu concepe trei
Universitatea din București. Termină manuale şcolare de limba şi literatura
studiile în iunie 2016, iar licența și-o rromani, destinate claselor II-IV, apărute
susține în septembrie 2016, tot la cererea la editurile „Veritas” și „Humanitas
profesorului Gheorghe Sarău. De notat Educaţional” sub îndrumarea
că, în paralel cu noile sale studiile redacţională a lui Gheorghe Sarău și cea
universitare, Alexandru Zamfir a urmat metodică a prof. Vasile Molan (v.:
și un stagiu doctoral cu o temă din Mihaela Zătreanu 2001, ABĆ. Anglutno
domeniul contrastiv română-rromani, la lil [Abecedar rrom], Bucureşti: Veritas,
Universitatea “Ovidius” din Constanța, 76 p. [redactor–consultant limba
între 2013-2016, sub îndrumarea prof. rromani: Gheorghe Sarău]; Mihaela
univ. dr. Domniţa Tomescu. Din Zătreanu 2002, I rromani ćhib rromani.
octombrie 2016, în calitate de O trinto berś, Bucureşti: Editura
colaborator, ține câteva ore de limba Veritas–Centrul Educaţia 2000+, SLO–
rromani la anul I, la secția la care a fost Olanda, 80 p. [Manual de limba rromani
student. pentru clasa a III-a; Redactor şi
consultant pentru limba rromani:

Gheorghe Sarău]; Mihaela Zătreanu,
2004, I rromani ćhib thaj literatùra vaś
o śtarto berś. Limba şi literatura
rromani pentru clasa a IV-a, Bucureşti:
Editura Humanitas Educaţional, 72 p.
[referent ştiinţific, consultant pentru
limba rromani: Gheorghe Sarău]). Între
2001 - 2004, lucrează alături de
Gheorghe Sarău în Ministerul Educației
Naționale, apoi Mihaela Zătreanu pleacă
pentru doi ani în Bulgaria, într-o
colaborare cu Fundația “Diversity”. În
decembrie 2007, pe vechiul post al ei
vine, prin concurs, Florin Fleican. A fost
directoarea Centrului Național de
Cultură a Romilor - Ministerul Culturii
şi al Cultelor, între 2008-2012.
Zgripcea (Idu) Carmen Luciana -
admisă la secţiile A. limba şi literatura
rromani - B. limba şi literatura română,
cu durata de 3 ani, în anul univ. 2013/
2014 (an I), abs. în 2016, dar nu și-a
susținut licența. Profesoară și funcționară în
Primăria Călimănești pentru problemele
rromilor.
G. ILUSTRĂRI (DOCUMENTE)
Nr. 1 a: Liceul Pedagogic din București, oct. 1992, Gh. Sarău și elevii săi la ora de limba rromani
Nr. 1 b: Liceul Pedagogic din București, oct. 1992, Gh. Sarău și elevii săi la ora de limba rromani
374 Gheorghe SARĂU
Nr. 2 a: martie 1992, adresă trimisă de Universitatea din Constanța la Ministerul Învățământului și Științei
Nr. 2 b: martie 1992, aceeași adresă trimisă de Universitatea din Constanța la Ministerul Învățământului și
Științei
376 Gheorghe SARĂU
Nr. 3: scrisoarea lui Gh. Sarău trimisă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, în 24 iunie 1992
Nr. 4: Primul anunț pentru Cursul facultativ de limba rromani, demarat în 22 oct 1992
378 Gheorghe SARĂU
Nr. 5: model de cerere-tip pentru înscrierea la cursul facultativ de rromani. Aici, cererea inspectorului școlar
rrom, dl. Ilie Pipoi, din 22 oct. 1992
Nr. 6 a: mediatizarea cursurlui facultativ de limba rromani a fost mereu în atenția ziaristului Florin
Antonescu, în anul univ. 1992/ 1993
380 Gheorghe SARĂU
Nr. 6 b: Prima semnalare în presă, în chiar ziua deschiderii cursului facultativ de limba rromani (22 oct.
1992), făcută de Florin Antonescu în ”Tineretul liber”
Nr. 7: adeverință – accept al MIS – Direcția Relații Internaționale ca Gh. Sarău să țină cursul facultativ la
UNIBUC, în afara orelor de program din Ministerul Învățământului și Științei
Nr. 8 a: În Finlanda, la Karjaa, în iulie 1991, la ed. a III-a a Cursului internațional de vară de limba rromani.
Sus: Hristo Kjucukov (BG, stânga, în picioare). Lîngă el, din România: Gheorghe Sarău (în picioare, al
doilea, din stânga), Olga Markus (în dr. lui Gh. Sarău) și Salomeea Romanescu (în dreapta Olgăi Markus).
La chitară, în dreapta: Branko Djurić (Serbia), la vioară: Milica (Serbia). Cei doi din fața pianinei, la chitări:
Henry Hedman și Yasmina - ambii din Finlanda.
382 Gheorghe SARĂU
Nr. 8 b: La a IV-a ediție a Cursului internațional de vară de limba rromani, desfășurat la Roma, în iulie 1992.
Sus (de la stânga spre dreapta): Antonio Jimenez (Spania), Gheorghe Sarău și Salomeea Romanescu (ambii
din România), Hristo Kjucukov (Bulgaria), Aleksander (Germania), Nicolas Jimenez (Spania), Santino
Spinelli (muzician rrom din Lanciano, Italia). Jos: Pepe Collu (Sardinia – Italia), Giovana Grenga – Italia.
Nr. 9: Gheorghe Sarău și Camelia Stănescu, la Saintes-Maries-de-la-Mer, în sudul Franței, în 1993, la ed. a
V-a a Cursului internațional de vară de limba rromani desfășurat la Saint-André-de-Sangonis.
Nr. 10: Anunțul pentru cursul facultativ de rromani din anul univ. 1997-1998
384 Gheorghe SARĂU
Nr. 11: scrisoare trimisă în mai 1996 de Gheorghe Sarău doamnei decan Elena Zamfir, pentru deschiderea
unui curs facultativ de limba rromani la Facultatea de Sociologie – asistență socială
Nr. 12: scrisoarea absolventei clasei de învățători rromi de la Liceul Pedagogic din București, Mirena Cioncă,
trimisă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (FLLS), datată 11.03.1996
386 Gheorghe SARĂU
Nr. 13: scrisoarea elevei Mihaela Zătreanu, de la Școala Normală (Liceul Pedagogic) din București trimisă la
FLLS, în martie 1996
Nr. 14 – p. 1: scrisoarea lui Gh. Sarău trimisă la FLLS în 21.03.1996

388 Gheorghe SARĂU
Nr. 14 – p. 2, Idem
Nr. 15: Pan de învățământ la secția de “Romistică” a Universității Carolina din Praga, în an univ. 1995-1996
390 Gheorghe SARĂU
Nr. 16 – p. 1, scrisoarea lui Gh. Sarău spre Uniersitatea din Craiova, din aprilie 1996
16-p. 2, Idem
392 Gheorghe SARĂU
Nr. 17 - p. 1: Scrisoarea lui Gheorghe Sarău trimisă la FLLS, în 2 mai 1996

17 – p. 2: Idem
394 Gheorghe SARĂU
Nr. 17 – p. 3, Idem
18 – p. 1: Referatul din mai 1996, elaborat de șeful catedrei de limbi Oriental, conf. dr. Viorel Bageacu,
pentru înființarea secției de indianistică (hindi + rromani)
396 Gheorghe SARĂU
18 – p. 2, Idem
18 – p. 3, Idem
398 Gheorghe SARĂU
Nr. 19: scrisoarea FLLS tirmisă ca răspuns, în 21 mai 1996, lui Gheorghe Sarău, privind decizia de
deschidere a secției de Indianistică (hindi + rromani)
Nr. 19 bis, mesaj mediatic, transmis de Gh. Sarău, în 28.10.1996, legat de oportunitatea deschiderii secției de
rromani în cadrul specializării “Indianistică”, din anul univ. următor, 1997/1998.
400 Gheorghe SARĂU
Nr. 20: cererea lui Gheorghe Sarău pentru continuarea Cursului facultativ de rromani, datată 22 oct 1996
Nr. 21: menționarea specializării Indianistică (hindi-rromani) pentru prima dată în broșura oficială de
admitere în învățământul superior a Ministerului Învățământului privind admiterea în anul univ. 1997-1998
402 Gheorghe SARĂU
Nr. 22: Listă cu manualele și Bibliografia pentru Admiterea din septembrie 1997 la secția B. Indianistică
(hindi- rromani), la Facultatea de Litere (5 locuri) și la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (5 locuri)
Nr. 23: Mediatizarea concursului de admitere ce urma a se desfășura în septembrie 1997

404 Gheorghe SARĂU
Nr. 24: Mereu susținător al limbii, ziaristul Florin Antonescu anunță concursul de la secția de rromani din
septembrie 1997
Nr. 25: Anunțul liderului rrom Emilian Neculae, din 4.08.1997, pentru cursurile de pregătirea tinerilor rromi
în vederea susținerii examenelor de admitere la diferite facultăți în septembrie 1997
406 Gheorghe SARĂU
Nr. 26: mostră subiect dat la examenul de admitere la facultate la Facultatea de Litere, pentru secția B.
Indianistică (hindi-rromani), la limba rromani în sesiunea septembrie 1997
Nr. 27: Plan învățământ pentru specializarea B. indianistică (hindi-rromani)
Nr. 28: Programa pentru specializarea B. limba și literatura rromani cu începere din anul univ. 1998-1999,
selecție
408 Gheorghe SARĂU
Nr. 29: Programa specializării B. Limba și literatura rromani, publicată în volumul colectiv al FLLS pentru
anul univ. 1999-2000
Nr. 30: Rezultate la limbile rromani și hindi, după examenele din 21 iunie 1998, la încheierea semestrului al
doilea al primului an de studiu la secția comună, Indianistică (hindi-rromani)
410 Gheorghe SARĂU
Nr. 31: Afiș la o acțiune indiană, din 7 noiembrie 1997, la care au fost invitați studenții și profesorii secției
Indianistică (hindi-rromani)
Nr. 32 – p. 1, scrisoarea lui Gh. Sarău trimisă la FLLS, în 31 martie 1998, pentru deschiderea unei eventuale
secții de “rromologie”
412 Gheorghe SARĂU
Nr. 32 – p. 2, Idem
Nr. 33 – p. 1: scrisoarea din 14 mai 1998 trimisă de Partida Romilor (semnată de domnii Mădălin Voicu și
Nicolae Păun) la FLLS, în vederea structurării unei secții independente, B. Limba și literatura rromani.
414 Gheorghe SARĂU
Nr. 33 – p. 2, Idem
Nr. 34: scrisoarea comună a FLLF și FL (Facultatea de Litere) trimisă Universității din București, la
20.05.1998, în vederea structurării secției B. Limba și literatura rromani
416 Gheorghe SARĂU
Nr. 35: scrisoarea Universității din București trimisă la FLLS si la FL, în 26.05.1998, prin care se acordă cele
10 locuri secției B. Limba și literatura rromani
Nr. 36: scrisoarea UNIBUC trimisă în 28.05.1998 la Ministerul Educației Naționale (sosită în 29.05. 1998 și
transcrisă de Gh. Sarău, cu mâna, din original), ce însoțea dosarul de acreditare a noii specializări, B. Limba
și literatura rromani, cu începere din anul univ. 1998/ 1999
418 Gheorghe SARĂU
Nr. 37 – p. 1: HG 442, din 10 august 1998, cu autorizarea specializării B. Limba și literatura rromani
Nr. 37 – p. 2, Idem
420 Gheorghe SARĂU
Nr. 38: Listă cu potențiali corectori la proba de rromani, pentru examenul de admitere din septembrie 1998
Nr. 39: mostră subiect dat la proba de limba și literatura rromani la admiterea din septembrie 1998, la FLLS
422 Gheorghe SARĂU
Nr. 40: Listă cu rezultatele din data de 24 iunie 1999 la limba rromani, la sfârșitul sem. II al anului I
Nr. 41 – p. 1, Pliant pentru admitere la secția de limba și literatura rromani în an univ. 1999-2000
Nr. 41 – p. 2, Idem
424 Gheorghe SARĂU
Nr. 42: rezultate la finele sem. I al anului I (an univ. 1999-2000), la limba rromani
Nr. 43: scrisoarea Deliei Grigore, datată 15.06.2001, trimisă Rectoratului Universității din București, în
scopul constituirii unei secții A. Limba și literatura rromani
426 Gheorghe SARĂU
Nr. 44: scrisoarea domnului Secretar de Stat de la Ministerul Informațiilor Publice, dl. Ivan Gheorghe, trimisă
la FLLS, în iunie – iulie 2001, în scopul constituirii unei secții A. Limba și literatura rromani
Nr. 45 - p. 1: - Liste cu participanții la cursul facultativ de limba rromani, în anul univ. 2000-2001 (ultima
serie la cursul facultativ/ opțional)
428 Gheorghe SARĂU
Nr. 45 – p. 2, Idem
Nr. 46 -1, scrisoarea lui Gh. Sarău și a Deliei Grigore trimisă în 15.03. 2002, la Facultatea de Drept –
UNIBUC, în vederea deschiderii unui curs facultativ în cadrul respectivei facultăți
430 Gheorghe SARĂU
Nr. 46 - p. 2, Idem
Nr. 47: scrisoarea Facultății de Drept trimisă, cu conținut nepotrivit și neprofesionist, la Ministerul Educației
și Cercetării, ca răspuns la scrisoarea din 15.03.2002 expediată la respectiva Facultate de către Gh. Sarău și
Delia Grigore
432 Gheorghe SARĂU
Nr. 48: afiș privind spectacolul Teatrului studențesc rrom, din 4 iunie 2007
Nr. 49: scrisoarea ARACIP, trimisă în 15.07. 2009, la FLLS, în legătură cu vizita de acreditare a secției A.
Limba și literatura rromani
434 Gheorghe SARĂU
Nr. 50: Fișa vizitei ARACIS, datată 20 iulie 2009

Nr. 51: cererea trimisă de Gh. Sarău și D. Grigore în 30.09.2009 conducerii UNIBUC în legătură cu
angajarea Laviniei Mihaela Pencea la secția de limba și literatura rromani, cu începere din anul univ. 2009/
2010
436 Gheorghe SARĂU
Nr. 52: comunicarea de către ARACIS, în 8.07. 2010, a rezultatului de acreditare a secție A. Limba și
literatura rromani
Nr. 53 – p. 1: Raportul de evaluare externă transmis de ARACIS, în 30.04.2015, în legătură cu secțiile

acreditate, între care și secția A. Limba și literatura rromani din cadrul UNIBUC – FLLS
438 Gheorghe SARĂU
Nr. 53 – p. 2, Idem
Nr. 53 – p. 3, Idem
440 Gheorghe SARĂU
Nr. 53 – p. 4, Idem
Tiparul s-a executat sub c-da nr. 4223/2017,
la Tipografia Editurii Universităţii din Bucureşti

Sarau Gheorghe 2017 Istoricul Studierii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sarau Gheorghe 2017 Istoricul Studierii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea prin orice mijloace şi sub orice formă, cum ar fi

Istoricul studierii limbii rromani

Lucrarea se adresează foștilor și actualilor studenți, masteranzi și doctoranzi ai

Şos. Panduri nr. 90-92, 050663 Bucureşti – ROMÂNIA

Copertă: LAURENȚIU MUȘOIU

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

AUTORII CONFESIUNILOR INCLUSE ÎN PREZENTUL VOLUM

I.Cadre didactice universitare

II.Foști studenți/ cursanți/ colaboratori

Ed. – editură INALCO – Institutul Național de Limbi

OSI - Open Society Institute Budapest SJ – Sălaj

Limba rromani azi, în lume și pe înțelesul tuturor, în contextul

Congresul de la Varşovia din 1990 a rezolvat problema cea mare a designului

Prof. univ. dr. Marcel Courthiade

CUVÂNT DIN PARTEA AUTORULUI

MESAJELE ȘEFILOR DE CATEDRE ȘI DE DEPARTAMENTE

“Pe un plan mai larg și cu efect imediat în spaţiul cultural, Gheorghe

“Încă de la început am colaborat excelent cu profesorul Gh.

„Atunci când, la Catedra de Hungarologie, ne-am confruntat

pentru drepturi și condiții mai bune), așadar, cu cei doi piloni ai

Mesajul doamnei prof. univ. dr. Ana-Cristina Halichias – directoarea Departamentului

“Înfiinţarea, la 1 noiembrie 2011, a unui departament care

profesională şi de viaţă pe care am dobândit-o prin colaborarea cu

“În perioada în care am fost director de Departament,

„Colaborarea cu Secţia de Limba şi Literatura Rromani este

Programul de Limba şi Literatura Rromani reprezintă un

Limba rromani și ... japoneazul clasicist clujean

“Înainte să vorbesc despre mine și limba rromani, trebuie să

Așa au trecut repede cinci ani la facultate. Să nu credeți că

Limbile clasice, pe care le-am învățat, m-au ajutat mereu și la

Fiind clasicist, înțeleg bine importanța și beneficiul de a studia

a studia la UBB Cluj, dar acolo nu am găsit pe nimeni, care să poată

„Rămâi aici, că e mai mișto!”

„Am început să învăț limba rromani în 1992 sau 1993, dintr-o

tradițiile culturale ale rromilor, despre prejudecățile și dificultățile

cultural germanofon. Sigur că pot și trebuie să existe discuții

CONFESIUNEA UNUI MULTIPLU ABSOLVENT

Dr. Elena Radu

“Sunt Elena Radu, născută în Municipiul București, în

După o acomodare forțată de doi ani în acel orășel uitat de

spunea, cu multă bucurie și încredere, că a fost înscris la un curs de

vulcan, gălăgioasă și plină de ambiții. Personalitatea-mi cumva

dovedesc colegilor din cancelarie că nu sunt ”țiganca de serviciu” și

ulterior, facilitator. Poziţii onorante, dar nimeni nu-şi poate

întotdeauna colegii sau prietenii după criteriul că sunt prea săracă

ASPECTE PRIVIND ISTORICUL STUDIERII LIMBII RROMANI

A.UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

I. Studiul limbii rromani ca disciplină universitară facultativă (1992-2011):

IV.Studiul limbii rromani la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine grație Programului

V.Cursuri de limba și literatura rromani la forma de învățământ ID (“învățământ deschis la

I. STUDIUL LIMBII RROMANI CA DISCIPLINĂ UNIVERSITARĂ FACULTATIVĂ

1. Studiul limbii rromani ca disciplină universitară facultativă (1992-2001) la

pentru reglementarea statutului acestui curs şi pentru remunerarea profesorului Gheorghe

Într-o ordine cronologică, îi amintim pe unii dintre participanți la curs, după

an univ. 1992/ 1993: Salomeea Romanescu (stud. limbi), Camelia Stănescu

Încă de la debutul său, Cursul a fost deschis și pentru studenţii şi cercetătorii

Dintre străinii care au frecventat cursul facultativ în perioada 1997-2001/

“… am fost întâmpinate cu cel mai frumos şi dulce: „Miśto avilen!”

“Eram studentă la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine.

alte ţări; învățăm, dar ne și plimbăm şi noi...”. Eu: „Hai să mergem

aşa am făcut şi eu şi domnul profesor! Şi tot cu dânsul am fost la

prefaţatori, co-autori la dicţionare rrome, cercetători în domeniul antropologic şi istoric

Un curs facultativ intensiv, ca la carte...

Tot atunci am citit sau recitit cu plăcere cărți cu tematică rromă,