După lovirea bucăţilor de material de ciocanele morii, acestea sunt proiectate de pereţii laterali.

Lucrul mecanic de percuţie c

Energia cinetică pe care o pierde un ciocan ca urmare a ciocnirii sale de bucăţile de material
este

(7.75)

unde: - viteza relativă a ciocanului în raport cu viteza bucăţilor de material înainte de percuţie, în
;

- masa bucăţii de material având greutatea , în ;

- masa ciocanului, redusă la punctul de percuţie, în .

Ţinând seama de relaţiile de mai sus, rezultă expresia puterii necesare antrenării ciocanelor

(7.76)

Pentru a calcula puterea necesară mărunţirii materialului prin deplasarea sa de-a lungul
grătarului cu bare, se determină iniţial lucrul mecanic necesar

(7.77)

unde: - forţa centrifugă care acţionează asupra bucăţii de material de greutate , în ;

- coeficientul de frecare dintre materialul mărunţit şi materialul depus pe grătar.

Forţa centrifugă se poate determina cu relaţia

(7.78)

unde: - viteza centrului de greutate al bucăţii de material de greutate , în ;

- distanţa dintre axa rotorului şi centrul de greutate a bucăţii de material, în .

(7.79)

unde: - diametrul rotorului, în ;

- diametrul bucăţii de material, , - greutatea specifică a materialului de

mărunţit.
Puterea necesară mărunţirii materialului prin deplasarea de-a lungul grătarului de bare este:

(7.80)

Puterea totală necesară pentru mărunţire va fi:

(7.81)

Dacă se ţine seama de frecările în lagărele rotorului şi în articulaţiile ciocanelor atunci

puterea necesară se determină cu relaţia:

(7.82)

unde: - coeficient ce ţine seama de pierderile de putere prin frecări ( ).

Pentru calculul puterii electromotorului de antrenare, se pot utiliza şi formule empirice de

tipul:

(7.83)

a urmare a acestei ciocniri este:

(7.65)

unde: - masa bucăţii de material, IV Proceduri de control si urmărire în faza de exploatare a

depozitului de deşeuri 45. Operatorul Forţa centrifugă ce acţionează asupra bucăţilor de material de
volum este

(7.72)

unde: - masa bucăţii de material de volum ;

 - viteza centrului de greutate al bucăţii de material având volumul , de-a lungul
grătarului cu bare;

- raza arcului reprezentând traiectoria bucăţii de material.

Viteza centrului de greutate este

(7.73)

unde: - diametrul rotorului morii;

- diametrul bucăţii de material de volum ;

- turaţia rotorului.

7.2.2.6. Puterea de acţionare

În cazul morilor cu ciocane, puterea se consumă pentru:

- antrenarea ciocanelor în vederea percuţiei cu bucăţile de material;

- sfărâmarea materialului prin deplasarea sa de-a lungul grătarelor cu bare;
- învingerea frecărilor în lagărele rotorului şi în articulaţiile ciocanelor;
- deplasarea aerului în interiorul statorului.
Pentru a determina puterea necesară pentru antrenarea ciocanelor, presupunem că fiecare
ciocan în timpul unei rotaţii complete, mărunţeşte o parte din cantitatea totală de material, această
parte având greutatea

(7.74)

unde: - debitul morii, în .

- turaţia, în .

- numărul de ciocane montate pe rotor.

depozitului este obligat sa instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de deşeuri si sa
suporte costurile acestuia. Procedurile de control si monitorizare în faza de exploatare a unui depozit
de deşeuri cuprind: a) automonitorizarea tehnologică; b) automonitorizarea calităţii factorilor de
mediu. 46. Operatorii depozitelor existente vor respecta prevederile Planului de sistare /încetare a
activităţii de depozitare a deşeurilor sau de reamenajare a acestora, care va fi elaborat conform
cerinţelor Programului naţional de gestionare a deşeurilor. 47. Automonitorizarea tehnologică consta
în verificarea permanenta a stării si funcţionării următoarelor amenajări si dotări posibile din
depozite: a) starea drumului de acces si a drumurilor din incintă; b) starea impermeabilizării
depozitului; c) funcţionarea sistemelor de drenaj; d) comportarea taluzurilor si a digurilor; e)
urmărirea anuala a gradului de tasare a zonelor deja acoperite; f) funcţionarea instalaţiilor de
epurare a apelor uzate; g) funcţionarea instalaţiilor de captare si ardere a gazelor de depozit; h)
funcţionarea instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale; i) starea altor utilaje si instalaţii existente în
cadrul depozitului, cum ar fi cele de compostare, sortare materiale reciclabile, spălare/dezinfecţie
auto, incinerare. 48. Automonitorizarea tehnologică are ca scop reducerea riscurilor de accidente
prin incendii si explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj si
tasări inegale ale deşeurilor în corpul depozitului. ce face parte din volumul ;

- viteza bucăţii de material înainte de ciocnire egală cu viteza ciocanului după percuţie.

Lucrul mecanic se consumă pentru mărunţirea unui volum de material dat de relaţia:

(7.66)

unde: este gradul de măcinare corespunzător.

Bucăţile rămase după măcinare au volumul

(7.67)

şi dimensiunea

(7.68)

După ciocnirea de pereţii laterali ai morii, bucăţile de material sunt deplasate de-a lungul
grătarului cu bare.

Lucrul mecanic necesar este:

(7.69)

De unde rezultă lungimea necesară a grătarului

(7.70)

unde: - coeficientul de frecare dintre materialul mărunţit şi materialul depus pe grătar;

 - lucrul mecanic necesar mărunţirii volumului de material rezultat după ciocnirea de

pereţii laterali, având gradul de mărunţire

(7.71)

utilizeze o cantitate mai mică de combustibil prin efectuarea unui număr mai mic de lucrări și
tratamente. Astfel activitatea agricolă contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
9. Mergi într-o vizită la Gradina Botanică
Grădinile botanice sunt excelente habitate pentru conservarea biodiversității, deoarece oamenii
de știință pot cultiva și studia plantele în habitatele lor naturale. O vizită la Gradina Botanică te va
ajuta să înțelegi cât de bogată este biodiversitatea din țara noastră.
10. Implică-i și pe cei din jurul tău
Dacă tu ești conștient de importanța biodiversității și faci tot ce poți pentru a o proteja este indicat
să transmiți aceste informații și celor din jurul tău. Educarea oamenilor cu privire la importanța
conservării biodiversității crește gradul de conștientizare a publicului asupra problemei. Pe
măsură ce gradul de conștientizare a publicului crește, oamenii devin mai implicați în grija pentru
mediul înconjurător.
Oferă-le polenizatorilor o sursă de hrană suplimentară. Dacă stai la curte, poți planta o varietate
de flori sălbatice sau native care înfloresc tot timpul. În acest fel, asiguri o masă copioasă pentru
albine și pentru alți polenizatori indiferent de sezon.
 7. Protejează habitatele naturale
Intervenția omului asupra pământului poate avea un impact puternic asupra biodiversității.
Protejează habitatele naturale, nu călca florile sau culturile. Atenție, habitatele naturale se
întâlnesc la tot pasul, în iarbă, în poiana cu flori sau pe cărări de munte.
8. Mergi pe jos
Schimbările climatice pot avea consecințe majore asupra biodiversității. Poți reduce amprenta de
carbon dacă iei autobuzul sau alegi să mergi pe jos. O astfel de atitudine contribuie la protejarea
mediului prin reducerea poluării.
Oamenii de știință din industria de protecția plantelor lucrează în fiecare zi pentru a combate
efectele schimbărilor climatice. Un exemplu în acest sens este dezvoltarea și implementarea
lucrărilor de conservare în ferme. Aceste lucrări îi ajută pe fermieri să utilizeze o cantitate mai
mică de combustibil prin efectuarea unui număr mai mic de lucrări și tratamente. Astfel activitatea
agricolă contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
9. Mergi într-o vizită la Gradina Botanică
Grădinile botanice sunt excelente habitate pentru conservarea biodiversității, deoarece oamenii
de știință pot cultiva și studia plantele în habitatele lor naturale. O vizită la Gradina Botanică te va
ajuta să înțelegi cât de bogată este biodiversitatea din țara noastră.
un text coe
rent despre
mediullocal
utilizând
termenii:
degradrea me
diului,
poluarea aerul
ui, sursemobile
de poluare a a
erului, autoepu
rarea aerului,
ape industriale 
uzate,
ape uzate
provenite din
agricultură,
protecția
apelor, specii
de plante
șianimale
rare, mediul și
sănătatea
omului,
conservarea
mediului, arii
 protejate, op
t 
imizarea
mediului,
patrimoniul
natural și
istorico
-cultural al
localității
natale.
  2.
 
Idendificați
sursele
naturale și
antropogen
e de
poluare,
care
conduc
ladegradar
ea mediului
în
localitatea
natală.
Completați
tabelul:
Surse de
poluare
Efectele
poluării
 S
oluții de
remediere
 
 3.
 
Identificați
modificăril
e mediului
natural din
împrejurim
ile
localitățiina
tale cauzate
de
activitățile
omului.
Explicați
consecințel
e
acestormod
ificări.
 4.
 
Precizați
cauzele de
determină
u Cu ajutorul tehnicilor delicate de producţie, al culturii de specii indigene şi al renunţării la

îngrăşăminte şi pesticide chimice, agricultura biologică evită epuizarea solurilor, limitează poluarea
pânzelor freatice şi respectă accesoriile culturilor (albinele, râmele…) şi ecosistemele din împrejurimi.
De altfel, destul de des, pune în valoare varietăţi locale uitate, alese pentru calităţile lor gustative sau
nutriţionale: napi, grâu, mere delicioase… Abonarea la un coş bio înseamnă aderarea la o filozofie de
ecologie globală. Asiguraţi-vă că fructele şi legumele sunt din producţia locală şi de sezon (puţină

conservare, puţin transport) şi că ambalajul este redus la minim. 5.

 
Elaborați
un
ciorchine la
subiectul
 Degradarea
și protecția
mediului
înlocalitatea
natală.
 6.
 
Scrieți un
mesaj
adresat
autoritățilo
r publice
locale, în
care
săpropuneț
i soluții de
îmbunătăți
re a stării
mediului
încojurător
.
7.
 
Explicați
teza:
Prote
cția mediului
înconjurător
este problema
principală
alocalității, a
republicii și a
lumii întregi 
.8.
 
Elaborați,
în baza
studiului de
caz pentru
localitatea
natală, 5
postere la
subiectele:


 
Degradar
ea apelor
și
măsurile
de
protecție
;

 
Degradre
a aerului
și
măsurile
de
protecție;
 


 
Degradar
ea
vegetației
și
măsurile
de
protecție;
 


 
Degradar
ea lumii
animale și
măsurile
de
protecție;
 


 
Degradar
ea
solurilor
și
măsurile
de
protecție;
 
 

 
3
 
Aplicație
practică la
geografie
 
Însărcina
rea 1
 
Degradarea
mediului
 n
atural
reprezintă
 procesul de 
sc
ădere sau de
pierdere
acalității lui,
care se
produce ca
urmare atâta
fenomenelor
naturale, cât
și a
intervențiein
eraționale a
omului, fără
a ține cont
de
capacitatea
de
regenerare a
naturii. Un
mod
de
degradare ce
se întâlnește
în satul
Bădiceni
 este
degradarea
prin poluare.
Celemai des
întâlnite
forme de
poluare
sunt: poluar
ea apei, polu
area solului,
poluareaae
rului
 
(atmosferică
). Aceste
elemente
de bază
vieții
omenești se
pare că
sunt și
celemai
afectate de
acțiunile
iresponsabil
e aleființei
omeneș
ti. Aerul este
poluat în
primul
rând de
către
sursele
mobile de
poluare
:
transportul
auto și
tehnica
agricolă
care
segăsește în
satul meu
din plin.
Însă,
spre bucuria 
noastră, aeru
l are capacit
atea de a se 
autoepura.
Autoepurar
ea aerului
 
atmosferic
este
procesul
prin care
aerul revine
pe cale
naturală la
compozițiaa
nterioară
poluării.
Apa la fel
este poluată,
mai gravă
fiind
poluarea
artificială.
Seîntîlnesc
mai des așa
surse de
poluare ca:
apele
menajere și
apele uzate
provenitedi
n ag
ricultură
, iar
apele uzate
industrial
 
și cele
radioactive
sunt
caracteristic
emai mult
orașelor.
 
În legătură
cu această
poluare, ar
trebui să fie
pus un
accent pe
protecția
apelor
, pentru că
aceasta
reprezintă
una din
condițiile
vitale. Pe
lângă aerși
apă, supuse
degradării
mai
sunt
Fauna și
Flora. În
satul meu se
întâlnesc
speciirare
de plante
 
cum ar fi
ghiocelul și
specii rare
de animale
 
ca bufnița și
vidra. De pe
urma polură
ii are de
suferit
mediul și să
nătatea
omului
, deoarece
acesta are
partede aer 
/ apă
poluate.
Pentru a
ameliora cât
de cât
situația se
propune
conservare
amediului
, care
ar asigura
păstrarea și
îmbunătățire
a calității
mediului. În
acest sens,în
țară sunt
instaurate
arii
protejate
, unde
se găsesc
specii de
plante și
animale pe
cale d
e dispariție.
Primăria
satuluiBădic
eni
 
găsește și
aplică
soluții
pentru prote
cția și optim
izarea medi
ului, deoare
cecomponen
tele lui
reprezintă
patrimoniul
natural și
istorico
-
cultural al
localității
.
 

 
Protejarea biodiversității nu este doar responsabilitatea fermierilor. Protejarea habitatelor naturale
este responsabilitatea noastră, a fiecăruia dintre noi. Există mai multe modalități prin care putem
proteja biodiversitatea.
1. Conservă sursele de apă
Sursele de apă proaspătă sunt esențiale pentru biodiversitate. Poți contribui la păstrarea
biodiversității prin reducerea cantității de apă pe care o folosești zilnic. Poți face un duș în 5
minute sau poți să oprești apa atunci când speli vasele sau când te speli pe dinți. În prezent,
oamenii de știință din industria de protecția plantelor dezvoltă soiuri și hibrizi de plante care sunt
capabile să își atingă potențialul de producție maxim prin utilizarea unei cantități minime de apă.
2. Reutilizează și reciclează
Aplicație
practică la
geografie
 
Însărcina
rea 2
 
Surse de
poluare
Efectele
poluării
 
Soluții de
remediere
 
Gunoiști
neautorizate
 -
Poluarea
chimică
 -Amende 
pentruarunca
rea
gunoiului
lalocuri
neautorizate-
Reciclarea
deșeurilor 
 -
Instalarea
coșurilor de
gunoiArdere
a
combustibili
lor
în condiții
casnice
 -Poluarea
aerului-Boli
respiratorii-
Reducerea
cantității de
oxi
gen din
atmosferă
 -Înverzirea
teritoriilor-
Folosirea
surselor de
energie
regenerabilă
 Apele mena
jere -
Poluarea
apelor și a
solurilor-
Boli și
infecții ale
sistemului
digestiv-Ore
de ecologie
la licee
și școli
 -Informarea
oamenilorde
spre
posibililele
dauneaduse
de poluare
Defrișarea
fâșiilor
de pădure
 -Eroziunea
solului-
Reducerea
cantității
deoxigen
din
atmosferă
 -Înverzirea
altor
teritorii-
Interzicerea
defrișăriiiraț
ionale a
fâșiilor
de pădure