Lucrarea practica Nr.

Tema:Rezistoare pentru curenti slabi.

Insarcinari:
 Clasificarea si descrierea rezistoarelor in curenti slabi.
 Parametrii tehnologici.
 Marcarea rezistoarelor.
 Tehnologia de fabricatie a rezistoarelor in curenti slabi.

Mersul lucrarii:

Clasificarea si descrierea rezistoarelor in curenti slabi.

In circuitele de curenti slabi se folosesc rezistoare de tip:bobinate
chimice
potentiometre
neliniare

Bobinate-se realizeaza dintr-un conductor infasurat pe un suport izolant,sectiunea

conductorului este astfel aleasa incit in functionarea sa temperatura sa nu depaseasca o
anumita limita.

Rezistoarele bobinate se clasifica la rindul lor in rezistoare:neprotejate

lacuite
glazurate

Cele neprotejate sint folosite in incaperi cu umiditate redusa,este folosit la aparatele de

masurat electric.
Rezistoarele lacuite au acelasi principiu de functionare ca si cele neprotejate insa sunt
acoperite cu un strat protector de lac sau email,ele pot functiona in conditii cu umeditate
ridicata.
Rezistoarele glazurate au stratul protector realizat din glazura ca ciment silicolic.Aceasta
constructie permite functionarea la temperaturi mari.

CPB.2151.11 LPO1
Mod Coala Nr.document Semnat Data
Elaborat Lit. Coala Coli
Verificat 1
,,Rezistoare pentru curenti
slabi” Gr.C-113
Rezistoarele chimice se clasifica in rezistoare:peliculare
de volum.
Rezistoarele peliculare se realizeaza prin depunerea unei pelicule din carbura sau metal
pe un suport izolant din ceramica.
Rezistoarele chimice de volum se realizeaza dintr-un amestec ce cuprinde material
semiconductor si un izolant(cauciucul,rasina sntetica)aceste rezistoare se introduc fie
intr-un tub izolant,fie se preseaza in forma de vergele.

Rezistoare neliniare-sint caracterizate prin variatia importanta a rezistentei in cazul

modificarii unei marimi exterioare.Termistoarele sint rezistoare neliniare a caror
rezistenta variaza pronuntat cu incalzirea.
Parametri tehnologii:
1. Rezistenta nominala- este valoarea in Ohmi pentru care a fost construit rezistorul.
2. Toleranta admisa-fata de rezistenta nominala este abaterea in plus sau in minus in
%,rezistenta dinprocesul de fabricatie.
3. Puterea disipata- este puterea ce poate fi disipata de rezistenta fara a se incalzi
pentru limitele admisibile.Unitatea de masura a puterii este(wat.)
4. Coeficientul de variatie cu temperatuta a constitue o marime nominala si este
determinata de materialul din care a fost confectionat rezistorul.
5. Tensiunea nominala-este tensiunea maxima la care pote fi utilizat rezistorul fara a
deteriora izolatia.
6. Variatia rezistentei cu durata de utilizare-este un element folosit numai de
rezistoarele chimice.
7. Coeficientul de tensiune-indica valoarea rezistentei rezistorului in functie de
tensiunea aplicata la borne.

Marcarea rezistoarelor:
Rezistoarele pentru circuite de curenti slabi au caracteristicile marcate prin cod de culori
sau prin cod de cifre si litere.Codul de culori cuprinde 4 benzi colorate:primele 3 benzi
indica valoarea rezistentei,iar ultima toleranta.Prima banda se traseaza in apropierea
unuia din capetele rezistorului pentru a nu se produce confuzii in interpretarea
codului.Codul de litere si cifre cuprinde: 4-5 caractere,
2cifre si 1 litera
3 cifre si 1 litera
La marcarea rezistoarelor se foloseste urmatoarele litere:R,K,M,G,T.

Tehnologia de fabricatie a rezistoarelor in curenti slabi

Bobinate-se realizeaza dintr-un conductor infasurat pe un suport izolant.Pentru o
functionare mai buna se folosesc conductori cu rezistenta specifica mare de
exemplu,aliajele din fier:fier,crom si nichel,crom si aluminiu care au rezistenta
mare.Materialul izolant este alcatuit din sticla sau ceramica,deoarece ceramica poseda
rezistenta mecanica buna si rezistenta satisfacatoare la socuri.

Coala

Mod Coala Nr.document Semnat Data

Aliajul de mare rezistivitate este un aliaj întrebuinţat la confecţionarea rezistoarelor de
precizie (utilizate în măsurări electrice), a rezistoarelor de pornire şi reglare a motoarelor
electrice şi a rezistoarelor de încălzire la cuptoare şi instalaţii electrotermice. Aliajele de
mare rezistivitate pentru rezistoare de laborator trebuie să prezinte efect termoelectric
redus şi conductivitate constantă pentru evitarea erorilor de măsură. Se utilizează
manganina (86% Cu, 2% Ni, 12% Mn), constantanul (60% Cu, 40% Ni), nichelina (25-
35% Ni, 2-3% Mn, 67% Cu) şi unele aliaje din metale preţioase (aur cu crom, argint cu
mangan şi staniu, argint cu nichel). Pentru instrumente de măsură de precizie mai mică şi
pentru reostate de curenţi mari se utilizează aliaje mai ieftine, de cupru-zinc (bronz
fosforos) sau cupru-nichel-zinc. Constantanul se utilizează şi la confecţionarea
termocuplelor pentru măsurarea temperaturilor până la 700°C datorită efectului
termoelectric pronunţat pe care îl prezintă în contact cu cuprul (43 μV K-1) şi cu oţelul
(54 u.V K-1). Metalele pure de mare rezistivitate (platina, temperatura de lucru 1.400°C,
molibdenul, 2.000°C, wolframul, 3.000°C) se utilizează numai în cuptoare de laborator,
din cauza costului ridicat. Molibdenul şi wolframul trebuie să aibă, în plus, atmosferă
protectoare, deoarece se oxidează uşor în prezenţa oxigenului din aer. Pentru
confecţionarea rezistoarelor de încălzire care lucrează la temperaturi de peste 1.200°C, se
utilizează pe scară largă materiale nemetalice. Carborundul (carbura de siliciu) folosit la
încălzitoare sub formă de bare numite silite, poate lucra la temperaturi de 1.400°C, dar
este supus unui pronunţat fenomen de îmbătrânire, mărindu-şi rezistenţa electrică în
timp. Disiliciura de molibden (MoSi2), prelucrată, prin procedeul metalurgiei pulberilor,
sub forme de bare, poate suporta în medii oxidante temperaturi de 1.700°C. Cărbunele şi
grafitul pot funcţiona numai în atmosferă lipsită de oxigen, sub formă de bare, tuburi,
creuzete sau plăci, până la temperaturi de 2.000°C. Aliajele de mare rezistivitate pentru
reostate de pornire şi reglare trebuie să fie ieftine, să reziste la trepidaţii şi să nu se
corodeze prin Încălzire. Se folosesc aliaje de tip manganina, la care s-a înlocuit nichelul
cu aluminiu: novoconstantanul, cu rezistivitatea 0,45 Ωmm2/m şi aliajul A (terlo), cu
aceeaşi rezistivitate. Aliajele de mare rezistivitate pentru rezistoare de încălzire trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii: să aibă rezistivitate cât mai mare, pentru ca gabaritele
să fie mici; să aibă coeficient redus de variaţie a rezistenţei cu temperatura pentru a nu se
produce şocuri de curent la conectare; să aibă punct de topire ridicat: să nu îmbătrânească
(să nu-şi modifice proprietăţile în timp): să fie maleabile şi să se poată suda, electric sau
autogen. Aliajele crom-nichel pot suporta temperaturi până la 1.200°C, au rezistivitate
1,1-1,8 Ωmm2/m şi se prelucrează bine dacă conţinutul de crom nu depăşeşte 20%.
Aliajele fier-crom-aluminiu (fecral) sunt mai ieftine, dar au calităţi inferioare
(temperatura maximă 850°C, rezistivitate 1,2-1,4 Ωmm2/m). Aliajul kanthal (20% Cr, 5%
Al, 75% Fe), poate lucra până la temperaturi de 1.300°C, având rezistivitatea de 1,3-1,45
Ωmm2/m.

Concluzia:efectuind lucrareaNr.1 am facut cunostinta cu Clasificarea si descrierea

rezistoarelor in curenti slabi, parametrii tehnologici,marcarea rezistoarelor,tehnologia de
fabricatie a rezistoarelor in curenti slabi.

Coala

Mod Coala Nr.document Semnat Data