NTE XXXXX/XXXX

Anexa 16

CALCULUL CURENŢILOR ÎN CAZUL UNUI SCURTCIRCUIT

APROAPE DE GENERATOR.

Curenţii de scurtcircuit în punctele K1 – K4 din figura A. 5 sunt calculaţi ca în anexa 15.

Sistem
K1
220 kV Sscc = 8000 MVA
(Sscc max = 12000 MVA)
Transformator T
ST = 250 MVA T
Y K2
usc = 14 %
UÎT/UJT =242/15,75 kV ∆
Generator G Transformator
SG = 235 MVA G ∼ auxiliar TA
x+” = 19,1% TA A
cos ϕ = 0,85 B Y C
STA =25 MVA
UG = 15 kV Y Y 15,75/6,3/6,3 kV

K3
M1-2 M3 M4 M9 – 13 M14 M5 M6 M7-8
6 kV 6 kV

T9 –13 T14 T15-19 T20

M M M M M M
K4
2x0,7 1x1,25 1x4,48 660V 380V 1x4,48 1x1,25 2x0,7
MW MW MW 660V MW MW MW
380V
M M M M

5x0,9 MW 1MW 5x0,9 MW 1 MW

Fig. A. 5. Schema unei reţele cu bloc generator – transformator şi bară de servicii proprii.

Un generator este conectat bloc la sistem de 220 kV cu o putere de scurtcircuit la t = 0 de Ssc =

8000 MVA.
Transformatorul de servicii proprii de la bornele generatorului este cu trei înfăşurării, alimentând
două sisteme de bare cu UN = 6 kV.
Influenţa motoarelor asincrone asupra curentului de scurtcircuit se ia în considerare când se
calculează scurtcircuitele în punctele K2, K3 şi K4 . Motoarele asincrone racordate la joasă tensiune pot fi
considerate ca grupuri de motoare.

1
NTE XXXXX/XXXX

IMPEDANŢELE DE SCURTCIRCUIT ALE ECHIPAMENTELOR.

În tabelul A. 5 sunt prezentate datele nominale ale echipamentelor, reactanţelor de scurtcircuit ale
acestora şi formulele cu care se calculează.
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit în punctele K2 şi K3 se ia în valoare maximă a puterii de
scurtcircuit Ssc, estimată în funcţie de dezvoltarea în perspectivă a sistemului energetic.
Tabelul A.5
Calculul parametrilor elementelor schemei A.3.
Echipamentul Datele nominale Datele şi ecuaţiile pentru Z+ = Z- Z0
ale echipamentului calculul lui Z+ şi Z0 [Ω] [Ω]
1 2 3 4 5
Reţeaua UN = 220 kV; c • UN2 1,1 • 220 2
Zs = Zs = = 6,655
sistemului S c = 1,1; S sc 8000
Ssc = 8000 MVA R s = 0,1• X s Z s = 0,6622 + j6,622
X s = 0,995 • Z s

Transformator T SN =250 MVA u sc UN2 14 242 2

Z TIT = • Z TIT = • = 32,8
UÎ/UJ = 242/15 kV 100 S N 100 250
∆Psc 0,52 • 242 2
usc = 14% R TIT = = R TJT = = 0,487
3 • IN2 250 2
Psc = 520 kW
∆Psc • UN2 X TIT = 32,8 2 − 0,487 2
=
S N2 = 32,8
Z TJT = 0,47 + j32,8
X TIT = Z 2T − R 2T
1
1 X TJTrap = 32,8 •
X TJTrap = X T
(U / U ) 2 (242 / 15)2
i j
= 0,126
Z TK = K T • Z TJT
R TJTrap = 0,0019

ZTJT rap =0,0019 + j0,126

ZTK =1,1(0,0019 + j0,126)

2
NTE XXXXX/XXXX

TA SN =25 MVA 8 15,75 2

Z AB = • = 0,794
U1/UJ/UJ = 100 25
Z AC = Z AB = 0,794
15,75/6,3/6,3 kV
16 15,75
usc = 8%/8%/16% Z BC = • = 1,588
100 25
∆PSC AB = ∆PSC AC 15,75 2
R AB = R AC = 0,072 • =
= 72 kW 25 2
∆PSC BC =145 kW = 0,0286
15,75 2
R BC = 0,145 • =
25 2
= 0,0576
X AB = X AC =
= 0,794 2 − 0,0286 2 = 0,793
Z AB = Z AC − 0,0286 + J0,793
X BC = 1,588 2 − 0,0576 2 =
= 1,587
Z BC = 0,0576 + j1,587

ZA =
1
(Z AB + Z AC − Z BC ) Z A = 1 (− 0,004 − j0,03) =
2 2
= −0,0002 − j0,015 ≈ 0

Z B = (Z BC + Z AB − Z AC ) Z B = (0,0576 + j1,616) =
1 1
2 2
= 0,0288 + j0,808

Z C = (Z AC + Z BC − Z AB ) Z C = (0,0576 + j1,616) =
1 1
2 2
= 0,0288 + j0,808
1 Z BJT = Z CJT = 0,0046 +
Z rapJT = Z •
(Ui / U j )2 + j0,1293
Z AJT = 0

T 9 ÷ 13 SN =2,5 MVA 6 6,3 2

Z T 9 −13 = • = 0,953
T 15 ÷ 19 Ui/Uj =6,3/0,69 kV 100 2,5
Usc =6% 0,0235 • 6,3 2
R T 9 −13 = =
2,5 2
∆Psc = 23,5 kW
= 0,149
X T9 −13 = 0,953 2 − 0,149 2
= 0,886
Z T 9 −13 = 0,149 + j0,886
Z T 9 −13RAP = 0,0018 + 0,0106

3
NTE XXXXX/XXXX

T 14 SN = 1,6 MVA 6 6,3 2

Z T14 = • = 1,488
T 20 Ui/Uj = 6,3/0,4 Kv 100 1,6
usc = 6% 0,0165 • 16,3 2
R T14 = =
1,6 2
∆Psc = 16,5 kW
= 0,256
X T14 = 1,488 2 − 0,256 2 =
= 1,466
Z T14 = 0,256 + j1,466
Z T14RAP = 0,001 + j0,006
Generator SG = 235 MVA RG = 0,05 • Xd”
G UG =15 Kv ZG = RG + j Xd” = 15 2
Z G = 0,191• (0,05 + j) =
xd” = 19,1% = Xd” (0,05 + j) = 235
= 0,009 + j0,183
cos φ = 0,85 U G2
= X "d • • (0,05 + j) 1,1
SG KG = =
1+,191• 0,5267
c
KG = = 0,9991
1 + x "d sin φ

Z GK = K G • Z G Z GK = 0,9991•
• (0,009 + j0,183) =
= 0,009 + j0,183
2 2
 U /U   220 15,75 
K GTrap =  N G  • K GTrap =  •  •
 UIT / U JT   15 242 
c 1,1
• • =
( )
1 + x d − x T • sin φ
" 1 + (0,191 − 0,14) • 0,5267
= 0967
2
 U2   242 
Z GT = K GTrap •  2IT • Z GT = 0,967 •   •
  15,75 
 U JT 
• ZG + ZT • (0,009 + j0,183) +
+ (0,487 + j32,8 ) = 0,976 •
(2,125 + j43,2 + 0,487 + j32,8 )
= 2,55 + j74,18

4
NTE XXXXX/XXXX

CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT.

Scurtcircuit în punctul K1. Calculul se efectuează în conformitate cu formulele de la par. VI.4.

Se neglijează aportul motoarelor asincrone (deoarece aporul lor este mai mic de 5%).
Curentul de scurtcircuit trifazat:
IK" = IKGT "+IKS
"

1,1• U
IKGT " = = (0,0648 − j1,884)kA;
3Z GT
"
IKGT = 1,89kA;
S sc 8000
"
IKS = = = 20,99kA;
3 • UN 3 • 220
1,1 • UN
"
IKS = = (2,092 − j20,92)kA; IKS
"
= 21,02kA;
3Z s
IK" = IKGT
"
= IKS
"
= (2,1568 − j22,804)kA; IK" = 22,91kA.

Curentul de şoc:
Işoc = Işoc GT + işocS
Aportul generatorului:
R / X = R GT / X GT = 2,55 / 74,18 = 0,0344 → λ GT = 1,9
i socGT = λ 2 • IKGT
"
= 1,9 • 2 • 1,89 = 5,08kA

Aportul sistemului:

i socS = λ s • 2 • IKS
"
= 1,75 • 2 • 21,02 = 52,02kA
i soc = 5,08 + 52,02 = 57,1kA

Pentru tmin = 0,1s, curentul de declanşare:

Ir' = * IrGT + Irs = IrGT + IKS
"

; µ = µ 0,1s = 0,62 + 0,72 • e −0,32IK / ING = 0,882

n
IrGT = IKGT
"

[ ]
Ik" / INGrap = IKGT / ING (Ui / U j ) = 1,89 / [9,06 / (220 / 15)] = 3,058
IrGT = 0,882 • 1,89 + 1,67kA
Ir = 1,67 + 21,02 = 22,69kA

Scurtcircuit în punctul K2. Valoarea iniţială a curentului de scurtcircuit trifazat în punctul K2

(fără influenţa motoarelor asincrone) este suma curenţilor de scurtcircuit I”KG şi I”KT:

5
NTE XXXXX/XXXX

c • UN
"
IKG = = 2,56 − j51,97kA; IKG
"
= 52,11kA;
3 • Z KG
c • U NG
"
IKT = = (1,72 − j56,12)kA;
 
 
 
 1
3 Z KT + • ZS 
  UiG 
2

   
 U  
  jG  
"
IKT = 56,27kA
IK" = IKG
"
+ IKT
"
= (4,28 − j108,09)kA; IK" = 108,38kA

Deoarece R << X normal se poate calcula şi astfel:

c • UG
"
IKG = = 52,1kA
3 • Z GK
c • UG
"
IKT = = 56,27kA
1
3 • Z TK + 2
• ZS
 Ui 
 
U 
 j
IK" = IKS
"
+ IKT
"
= 108,38kA
şi se obţine acelaşi rezultat.

Utilizând ecuaţia:
UG 1 1 UG 1
IK" = c • • + =c• •
3 Z GK 1 3 Z echiv
Z TK + 2
• ZS
 Ui 
 
U 
 j 
în care Zechiv este:
1
Z GK • Z GK + 2
• Zs
 Ui 
 
U 
 j
Z echiv = = (0,0024 + j0,088)Ω
1
Z GK + Z GK + 2
• Zs
 Ui 
 
U 
 j 
Z echiv = 0,022Ω

Calculând cu Zechiv rezultă:

6
NTE XXXXX/XXXX

c • UG 1,1• 15
IK" = = = 108,38kA,
3 • Zechiv 3 • 0,088

aceleaşi cu cel determinat în cele două ipoteze.

işoc = işocG + işocT,

unde: i socG = χ G • 2 • IKG

"
= 1,86 • 2 • 52,11 = 137,07kA

pentru RG/X”d = 0,05 → χG =1,86,

iar Işoc T = χT = √2 • 56,27 = 147,22 kA
pentru R/X = 0,0052/0,17 = 0,0306 → χT = 1,85,
rezultă: Işoc = 284,29 kA.

Curentul de rupere:

Irt =IrG + IrT = IrG + I”KT, deoarece IrT = I”KT

IrG = µ • I”KG, I”KG/ING = 52,11/9,06 = 5,75 → µ0,1s = 0,74
IrG = 0,74 • 52,11 = 38,56 kA
Ir = 38,56 + 56,27 = 94,83 kA

Întrucât în punctul K2 nu există întreruptor care să rupă întregul curent, poate prezenta interes
numai aportul prin transformator, pentru întreruptorul respectiv Ir = I”KT.
Aportul motoarelor asincrone la valoarea curentului de scurtcircuit se poate calcula cu valorile
impedanţelor din tabelele A.6, A.7, raportate la 15 kV:

ZM 1-4 = (0,097 + j 0,809) Ω = ZM 5-8

ZM + T 9-13 = (0,48 + j 1,25) Ω = ZM + T 15-19
ZM + T 14 = (2,266 + j 6,23) Ω = ZM + T 20
ZMB = ZMC = (0,105 + j 0,462) Ω

7
NTE XXXXX/XXXX

Tabelul A. 6.
Caracteristicile motoarelor asincrone racordate la joasă
tensiune şi transformatoarelor MT/JT.
UM
1 2 3 4
Transformator nr. 9 ÷ 13; 15 ÷ 19 nr.14; 20
SNT MVA 2,5 1,6
Ui kV 6,3 6,3
Uj kV 0,66 0,4
usc % 6 6
∆Psc kW 23,5 16,5
Motoare
PM MW 0,9 1,0
UN kV 0,66 0,38
cos φ • η 0,8 • 0,9 = 0,72 0,72
Ip/IN 5 5
RM/XM 0,42 0,42
XM 1,3 1,3
SM = PM/cos φ • η kVA 1,25 1,39
ZT Ω 0,953 1,488
RT Ω 0,149 0,256
XT Ω 0,886 1,466
ZM Ω 0,0697 0,0206
RM = 0,42 • XM Ω 0,027 0,0081
XM = 0,922 • ZM Ω 0,0643 0,0192
I”KM (UN = 0,66 kV; 0,38 kV; c = 1,05) kA 5,74 11,8
ZM rap =ZM (Ui/Uj)2 Ω 5,813 5,111
RM rap =RM (Ui/Uj)2 Ω 2,252 2,010
XM rap =XM (Ui/Uj)2 Ω 5,363 4,764
RT + RM rap Ω 2,401 2,266
ZT + ZM rap Ω 6,249 6,23
XT + XM rap Ω 6,766 6,599
I”KT (UN = 6,3 kV; c = 1,1 kA 0,592 0,607

8
NTE XXXXX/XXXX

2
U 
Z MBrap =  iTA  • Z MB = (0,656 + j2,89)Ω = Z MC
 U jTA 
(Z B + Z MBrap ) • (Z C + Z MCrap )
Z M− TA = ZA + = (0,331 + j1,509)Ω
Z B + Z C + Z MBrap + Z MCrap
c • UNG 1,1 • 15,75
− TA − = = 6,48kA.
"
IKM
3 Z M− AT 3 • 1,545

Tabelul A.7
Caracteristicile motoarelor asincrone racordate direct la bara de 6 kV.
UM
1 2 3 4 5
Nr. 1, 2; 7; 8 Nr. 3; 6 Nr. 4;5
PN MW 0,7 1,25 4,48
Nr. unităţi buc. 4 2 2
UN kV 6 6 6
cos φ 0,85 0,82 0,88
η 0,945 0,956 0,96
Ip/IN 5,1 5,6 5
Perechi poli p 3 2 3
SN = PN/cos φ • η MVA 0,87 1,59 5,303
IN = SN/(√3 • UN) kA 0,084 0,153 0,511
I”K/IN (cIp/IN) 5,61 6,16 5,5
m = PN/p MW 0,23 0,63 1,49
RM/XM 0,15 0,15 0,10
χM 1,65 1,65 1,75
µ (tmin = 0,1s) 0,75 0,725 0,74
q (tmin = 0,1s) 0,6 0,52 0,61
I”KN = (I”K/IT) • IN kA 0,47 0,94 2,81
işoc = KM √2 • I”KN kA 1,097 2,193 6,95
irM = µ • q • I”KN kA 0,212 0,354 1,268

1 U2 Ω 8,11 4,043 1,358

ZM = • N
Ip / IN S N
XM Ω 0,989 • ZM 0,989 • ZM 0,995 • ZM
8,021 3,999 1,351
RM Ω 0,15 • XM 0,15 • XM 0,1 • XM
1,203 0,6 0,135

9
NTE XXXXX/XXXX

Curentul dat de motoarele asincrone la scurtcircuit în punctul K2 trebuie luat în considerare

deoarece acesta măreşte cu circa 7% curentul dat de generator şi de sistem.
Suma curenţilor de scurtcircuit va fi:
I”K + I”KM-AT 108,38 + 6,48 =114,86 kA

Curentul de şoc suplimentar şi curentul de rupere daţi de motoarele asincrone se adaugă calculând
işoc M-AT şi IrM-AT:
işoc M-AT = χ√2 • I”KM-AT = 1,7√2 • 6,48 = 15,58 kA
Pentru χ s-a luat în primă aproximare valoarea de 1,7 (în tabelele A.6 şi A.7 χ are fie
valoarea 1,65, fie 1,75 pentru motoarele racordate la MT şi 1,3 pentru cele racordate la JT).

Fig. A.6. Schema de succesiune pozitivă pentru calculul aportului de scurtcircuit al motoarelor
racordate la JT şi MT (impedanţele racordate la 15 kV – raport 15,75/6,3 kV)

Fig. A.7. Detaliu privind motoarele asincrone conectate la bara de 6 kV în figura A.5.

10
NTE XXXXX/XXXX

Când se calculează işoc cu metoda frecvenţei echivalente, cu impedanţele din tabelele A.5 – A.7,
găsim χc = 1,701 şi rezultă:
işoc = χc √2 • I”KM-AT = 1,701 • √2 • 6,48 = 15,59 kA,
practic egal cu cel calculat mai sus.
Se poate exprima că IrM-AT = I”KM-AT.
Datorită faptului că IrG +IrM-AT < IrT → IrT = I”KT, capacitatea de rupere aîntreruptorului dintre
generator şi transformator poate fi calculată cu IrT = 56,27 kA.

Scurtcircuit în punctul K3.

Valoarea iniţială a curentului de scurtcircuit trifazat este dată de suma curenţilor:

I”k = I”KT + I”K Σ (M1….M5) + IK Σ 9M +T9-14)

Calcularea curentului I”KTA (fig. A.8):

Fig. A.8. Schema reactanţelor de succesiune pozitivă pentru calculul curentului

de scurtcircuit în punctul K3.

(Z AJT + Z echiv ) • (Z cjT + Z MC )

Z KTA = Z BJT + = (0,0049 + j0,143)Ω
Z AjT + Z cjT + Z echivrap + Z MC
Z KTA = 0,1431Ω

unde: ZBJT = ZcjT = (0,0046 + j 0,1239) Ω

ZAjT = 0

11
NTE XXXXX/XXXX

Z echivrap = (0,0004 + j0,014)Ω

Z MC = Z Z = (0,105 + j0,462)Ω
∑ (M5 −8 ) ∑ (M+ T15 − 20 )
c • UN
"
IKTA = = (0,9153 + j26,7)kA
3 • Z KTA
"
IKTA = 26,73kA

Ştiind că:

IK" = (0,558 − j4,655)kA; IK" = 4,69kA

∑ (M1− 4 ) ∑ (M1− 4 )

şi

IK" = (1,023 − j2,663) kA; IK" = 2,85 kA

∑ (M + T 9 −14 ) ∑ (M + T 9 −14 )

rezultă:
IK" = (2,496 − j3,028)kA; IK" = 34,12kA.

Deducem puterea de scurtcircuit:

S”K = √3 • UN • I”K = √3 • 6 • 34,12 = 354,6 MVA.

Valorile factorului χ pentru calculul curentului de şoc sunt:

χ TA = 1,02 + 0,98e − 3 (0,0046 / 0,1293 ) = 1,86

i soc 10,24
χ (M1− 4 ) = = = 1,55
2 •I "
K (M1 − 4 ) 2 • 4,69
χ = 1,02 + 0,98e − 3 (1,17 / 3,12 ) = 1,35
∑ (M + T 9 − 14 )
i soc = 1,15χ TA 2 • IKTA
"
+χ 2 • IK" +χ 2 • IK"
∑ (M1− 4 ) ∑ (M1− 4 ) ∑ (M + T 9 − 14 ) ∑ (M + T 9 − 14 )

işoc = 96,58 kA

cu 1,15 • χTA = 2,14 (metoda raportului impedanţei la locul de defect) şi raportul R/X al motoarelor la
joasă tensiune, inclusiv transformatoarele lor (tabelul A.6), rezultă valoarea medie:
i soc 96,58
χ= = = 1,99
2 •I "
K 2 • 34,12

12
NTE XXXXX/XXXX

Curentul de declanşare calculat anterior arată că valoarea curentului I”KG este mai mică decât de
două ori ING, astfel încât IrTA = I”KTA (departe de generatorul de scurtcircuit):
IrTA =I”rTA
Ir = IrTA + Ir Σ (M1÷4) + Ir Σ (M+T9÷14)
4
Ir = ∑ µ i qi • IKMi
"
= 4,08kA (conform tabelului A.7)
∑ (M1− 4 ) i =1

Ir = µ • q • IK" = 0,77 • 0,342 • 2,85 = 0,75kA

∑ (M+ T 9 +14 ) ∑ (N+ T 9 −14 )
pentru µ = 0,77 (tmin = 0,1s) cu I”K/IM =5 şi q = 0,342, corespunzător puterii motoarelor asincrone de
joasă tensiune pe perechi de poli (putere nominală ≤ 0,3 MW şi p = 2):
Ir = 26,73 + 4,08 + 0,75 = 31,56 kA (Ir/I”K = 0,92; tmin = 0,1s)

Scurtcircuit în punctul K2.

I”K se calculează cu ajutorul schemei din figura A.9:

Fig. A.9. Schema de succesiune pozitivă pentru calculul curentului de scurtcircuit în punctul K4

c • UN
"
IKT = = (5,88 − j35,17)kA
3 • (Z p + Z T14 )
"
IKT = 35,43kA
c • UN
"
IKM14 = (4,3 − j10,19)kA
3 • Z M20
14 = 11,06kA
"
IKM
IK" = IKT
"
+ IKM
"
= (10.18 − j45,36)kA; IK" = 46,49kA

13
NTE XXXXX/XXXX

Calculul curentului de şoc:

işoc = işoc T 14 + işoc M 14

işoc T 14 = χ√2 • I”KT, unde χ = f (R/X) = 1,65
R/X = 1,065/6,372 = 0,167

Conform metodei raportului impedanţei la locul de defect, este necesar să se ia:

1,15 • χ = 1,15 • 1,65 =1,9

În acest caz, pentru scurtcircuitul la joasă tensiune χ = 1,8.

işoc M 14 = χM√2 • I”KM, unde χM = 1,3 (tabelul A.7);
işoc = 1,8 √2 • 35,43 + 1,3 √2 • 11,06 = 110,52 kA.

Dacă la calculul Işoc T 14, impedanţa transformatorului de joasă tensiune reprezintă principala parte
a sumei Zp + ZT14, se considereă numai raportul R/X al transformatorului pentru determinarea lui χ:
RT14/XT14 = 1,032/5,911 = 0,175,

Rezultă: χ = 1,6 şi un curent de şoc total:

işoc = 1,6 √2 • 35,43 + 1,3 √2 • 11,06 = 100,5 kA, mai mic cu circa 10%.

14