ANALIZE MEDICALE SI VALORI NORMALE

ANALIZA GRUPELOR DE SANGE

SISTEMUL OAB
SISTEMUL RH

Analizele medicale au valori ce se incadreaza in anumite limite normale.

Cresterea acestor valori sau scaderea lor sub limitele normalului sunt
considerate anormale sau patologice. Sunt frecvent intalnite situatiile, exceptand
boala in sine, care pot modifica valorile normale ale analizelor. Cunoasterea
acestor cauze in scopul eliminarii lor sunt de ajutor atat pacientului cat si medicului
care executa sau interpreteaza analizele.
Valorile normale ale analizelor trebuie interpretate si in raport de conditiile
locale, de obiceiurile alimentare, de factori climatici si geografici si chiar in raport
cu factorii genetici.
Este foarte important de subliniat ca in majoritatea cazurilor analizele
medicale singure nu pot servi la stabilirea unui diagnostic. Acestea sunt doar un
instrument ajutator la indemana medicului care corelat cu alte investigatii conduce
la stabilirea diagnosticului.
In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor
medicale exprimate in moli/l sau subunitatile acestora! Milimoli/l (a mia parte
dintr-un mol/l) sau micromoli/l (a miliona parte dintr-un mol/l). Acestea arata si
care este cantitatea de substanta analizata la un ml, la 100 ml sau la un l de produs
lichid analizat. De la un laborator la altul, in functie de metoda folosita la
determinare, aceste valori normale pot varia usor.

Valori in sange

Substanta Valori normale Factorul de Valori normale

analizata in grame si multiplicare in moli si
submultiplii submultiplii
Acidul uric 0.020-0.050 g/l mg/1X5.95 119-297 mmol/l
2.0-5.0 mg/100ml mg/100mlX59.5
Amoniacul 0.1-0.3 mg/l mg/1X58.5 5.85-17.55 mmol/l
Bilirubina indirecta 0.008-0.010 g/l mg/1X1.71 13.6-17.1 mmol/l
0.8-1 mg/100ml
Bilirubina directa 0-0.0025 g/l mg/1X1.71 0-4.30 mmol/l
0-0.25 mg/100ml
Bilirubina totala 0.008-0.0125 g/l mg/1X1.71 13.68-21.30 mmol/l
0.8-1.25mg/ mg/100mlX17
100ml
Calciul 0.090-0.110 g/l mg/1X0.025 2.25-2.75 mmol/l
9-11mg/100ml
Clorul 3.34-3.95 g/l g/1X28.2 94-111 mmol/l
334-395mg/ mg/100mlX0.282
100ml
Colesterolul 1.2-2.6 g/l g/1X2.58 3.1-6.7 mmol/l
120-260mg/ mg/100mlX0.258
100ml
Creatinina 0.0005-0.012 g/l mg/1X8.85 44-106 mmol/l
0.5-1.2 mg/100ml mg/100mlX88.5
Fierul 0.5-1.8 g/l mg/1X17.9 9-32 mmol/l
50-180 mg/100ml mg/100mlX0.179
Fosforul 0.030-0.045 g/l mg/1X0.032 0.96-1.44 mmol/l
3.0-4.5 mg/100ml mg/100mlX00.32
Glucoza 0.65-1.10 g/l g/1X5.56 3.6-6.0 mmol/l
65-110 mg/100ml mg/100mlX0.055
Hemoglobina 12-16 mg/100ml g/1X0.621 7.45-9.93 mmol/l
Magneziul 0.020-0.040 g/l mg/1X0.041 0.82-1.64 mmol/l
2-4 mg/100ml mg/100mlX0.41
Potasiul 0.160-0.200 g/l g/1X25.6 4.5-5.1 mmol/l
16-20 mg/100ml mg/100mlX0.256
Sodiul 3.1-3.5 g/l g/1X43.5 135-152 mmol/l
310-350 mg/100mlX0.435
mg/100ml
Trigliceridele 0.5-1.5 g/l g/1X1.14 0.57-1.71 mmol/l
50-150 mg/100ml mg/
100mlX0.0114
Ureea 0.2-0.5 g/l mg/1X16.6 3.30-8.30 mmol/l
20-50 mg/100ml mg/100mlX0.116

Valori in urina

Substanta Valori normale Factorul de Valori normale

analizata in grame/24 ore multiplicare in mol/24 ore
Acidul uric 0.30-0.80 g/24h g/24hX5.95 1.8-4.8 mmol/24h
Acidul vanil 1.7-7.4 mg/24h mg/24hX5.04 8.6-37.3
mandelic mmol/24h
Calciul 0.10-0.30 g/24h mg/24hX0.025 2.5-7.5 mmol/24h

Clorul 6-8 g/24h g/24hX28.2 169-225 mmol/24h

Creatinina 1-2 g/24h g/24hX8.85 8.85-17.7 mmol/24h
17 - cetosteroizii 6-20 mg/24h mg/24hX3.47 20-70 mmol/24h
Fosforul 0.5-1.5 g/24h g/24hX32 16-48 mmol/24h
Magneziul 0.06-0.18 g/24h g/24hX0.041 2.5-7.4 mmol/24h
Potasiul 2-3 g/24h g/24hX25.6 51-77 mmol/24h
Sodiul 4-6 g/24h g/24hX43.5 174-261 mmol/24h
Ureea 10-35 g/24h g/24hX16.6 166-581 mmol/24h

Alte analize

Substanta analizata Valori normale

Hematocrit la barbati = 40-48%- la femei = 36-42%- la copii
2- 15 ani = 36-39%
Hemoglobina la barbati = 80-100% sau 13-16 g la 100 ml sange-
la femei = 70-90% sau 11-15 g la 100 ml sange
Globule rosii barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub- femei
=3,7- 4,9 milioane pe 1 mm cub- copii (1-5 ani)=
4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub
Globule albe la a"ulti = 4000-8000 pe 1 mm cub- la copii (1-6
ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub
Trombocite 150 000-300 000/mm cubi
Fibrinogen 200-400 mg la 100 ml sange
Lipide totale 550-750 ml/100 ml
Trigliceride 50-150mg/100 ml
Acizi grasi 200-450 mg/100 ml
Lipoproteine 150-250 mg/100 ml
Fosfataze alcaline 1,5-5 UB - 3-13 UK - 13-45 UI
Fosfataze acide 1 UB – 4 UK – 4 – 14 UI
Aldolaze 2-10 U/ml- la adulti = 4-6 US/ml (unitati Sibley)
pe ml ser= 0,9-2,5 Mui/ML SER - la copii = 9
UI/ml ser
Transaminaze 10 – 40 UK – 2 – 16 UI
Amilaza in sange = 8-32UW/1 ml ser= 230-2700 UI/ ser- in
urina = 16-64 UW/ml urina= 8000-30000UW/24
ore sub 5500 UI/l
LDH 150-450 unitati Wrobleski- 120-240 U/l

Corticosteroizi barbati = 10-20 mg/24h - femei 6-15 mg/24 h-

copii = 2-4 mg/24 h
Catecolamine in sange = 32 mmol/l- in urina = 10-100 mg/24 h=
0,05-0,55 mmol/24 h- AVM - urina = 1,7-7,4
mg/24 h = 8,6 - 37,3 mmol/24 h
Lipaza 20 – 140 UI

Sistemul OAB
Acesta cuprinde patru grupe sanguine. Cu exceptia grupei 0(1), globulele
rosii contin o substanta cu rol antigen numita aglutinogen. (e de alta parte, serul
oamenilor, cu exceptia grupei A)"IV$, contine alta substanta cu rol de anticorpi
(aglutinina).
Exista doua aglutinine: anti-A si anti-B.
Venirea in contact a antigenelor A si B cu aglutininele respective (anti-A si
anti-B) produce aglutinarea (alipirea una de alta) globulelor rosii. Este deci foarte
important ca atunci cand se fac transfuzii de sange sa nu se intalneasca antigenul A
cu anticorpii anti-A si antigenul B cu anticorpii anti-B.
Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene
(aglutinogene) i s-a spus si sange de grupa zero (0). De aceea, aceste persoane au
fost numite donatori universali de sange, pentru ca sangele lor poate fi donat la
subiectii care poseda alte grupe sanguine, fara teama de a se produce accidente de
transfuzie.

Iar persoanele care apartin grupei de sange AB (IV), neposedand in serul lor
anticorpi (aglutinine) care sa se uneasca cu aglutinogenele, pot primi sange de la
subiectii cu alte grupe de sange, de aceea au fost numiti primitori universali de
sange.
Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se putea sti in cazuri de
boli si accidente grave ce tip de sange este necesar pentru transfuzie. Transfuzia
sanguina facuta cu sange nepotrivit poate produce accidente grave. Grupa sanguina
cea mai intalnita la noi in tara este A II urmata in ordine descrescatoare de 0 I, B
III si AB IV.
Grupele umane sanguine in sistemul OAB
Deoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schimba in timpul
vietii, in unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. Dar pentru aceasta
este necesara si analiza altor grupe sanguine, lucru foarte dificil care se face numai
in laboratoare specializate in filiatie. Desi s-au facut unele speculatii, stiinta nu a
dovedit ca ar exista anumite calitati sau defecte ale oamenilor in legatura cu
apartenenta lor la o grupa sau alta de sange.

Sistemul Rh
Prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care s-a
descris prima data factorul Rh. (e baza sistemului Rh, globulele rosii umane au fost
impartite in doua tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (Rh pozitive) si
cele care nu poseda acest antigen (Rh negative).
Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta
circa 85% din populatie, iar restul de 15%, care nu au acest factor, se numesc Rh
negative.
In mod normal nu exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa
aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. Deoarece globulele
rosii ale persoanelor Rh negative nu contin factor Rh, sangele acestora poate fi
transfuzat la persoanele Rh pozitive fara nicio teama, caci lipsind factorul Rh, nu
pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-RH). Iar in cazul unei transfuzii cu
sange de la o persoana Rh pozitiva, la o persoana Rh negativa, in corpul acestei
persoane se produc in mod artificial anticorpi anti-Rh care, cu ocazia unei a doua
transfuzii cu sange Rh pozitiv, produc aglutinarea globulelor rosii ale donatorului,
cu complicatii grave. Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie Rh negativa
ramane insarcinata cu un barbat Rh pozitiv, iar copilul este Rh pozitiv.
Cu ocazia sarcinii a nasterii, a avortului, sangele copilului trece prin placenta
in sangele mamei dand nastere la anticorpi anti-Rh. Iar in timpul celei de-a doua
sarcini acesti anticorpi ai mamei se combina cu globulele rosii ale fatului pe care le
distruge (hemoliza), provocandu-i icter si anemie grava.
Daca si mama si tatal sunt Rh negativi nu exista niciun pericol pentru copil.
De asemenea, daca ambii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh si nu
exista niciun fel de urmari neplacute pentru copil.
O mama Rh negativa care are un sot Rh pozitiv poate da nastere unui copil
Rh pozitiv in 85% din cazuri si unui copil Rh negativ in 15% din cazuri.
Daca copilul este Rh negativ, ca si mama, nu are nici o importanta pentru
nasterile urmatoare. Iar daca copilul este Rh pozitiv (ca si tatal) atunci el poate cu
ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama Rh negativa cu anticorpi anti-Rh ca si
in cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv.
In acest caz, copiii Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de
complicatiile amintite. De aceea, toate femeile gravide Rh negative, insarcinate cu
parteneri Rh pozitivi, sunt luate in evidenta pentru observatie si tratament in
vederea preintampinarii complicatiilor ce ar putea aparea la copii.
 Tot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina Rh-ul la fetele
care urmeaza sa faca transfuzie de sange. Daca ele sunt Rh negative trebuie sa
primeasca un sange identic. Pentru ca daca primesc sange Rh pozitiv ele vor forma
anticorpi anti-Rh, care vor actiona asupra copilului atunci cand vor fi gravide.
In unele situatii, mama Rh negativ cu copil Rh pozitiv poate avea anticorpi
anti-Rh nu numai in sange ci si chiar in lapte, in acest caz alaptarea copilului este
contraindicata.