Proiect – Derivate

1.Introducere

Pierre de Fermat a fost un avocat, funcționar public și

matematician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale vaste în diferite
domenii ale matematicii, precursor al calculului diferențial, geometriei
analitice și calculului probabilităților.

Michel Rolle fost un matematician francez cu contribuțio

importante la istoria calculului diferențial și integral. Este cel mai
cunoscut pentru Teorema lui Rolle (1691) și co-inventator al
algoritmului lui Gauss (1690).

Joseph-Louis Lagrange a fost un matematician și astronom

francez de origine italiană, care a adus numeroase contribuții în
matematică și mecanică, fiind considerat cel mai mare matematician al
secolului al XVIII-lea. Napoleon l-a supranumit „piramida grandioasă a
științelor matematice”.

2.Exemple
- Derivarea sumei:
1
1. (𝑥 4 + ln 𝑥)′=4𝑥 3 +
𝑥
1
2. (sin 𝑥 + log 3 𝑥)′ = cos 𝑥 +
𝑥 ln 3
- Derivarea diferenței:
1. (𝑥 3 − 𝑒 𝑥 − 6)′ = 2𝑥 2 − 𝑒 𝑥
2. (3𝑥 − cos 𝑥)′ = 3 + sin 𝑥
- Derivarea produsului:
1. ( 4𝑥 × 𝑥 4 )′ = 4𝑥 ln 4 × 𝑥 4 + 4𝑥 × 4𝑥 3
2. (1 − 3𝑥)(11 + 5𝑥) = −3(11 + 5𝑥) + 5(1 − 3𝑥) = −30𝑥 − 28
- Derivarea câtului:
sin 𝑥 ′ cos 𝑥×𝑥 3 −sin 𝑥×3𝑥 2
1. ( ) =
𝑥3 𝑥6
 7+4𝑥 4×2𝑥−2(7+4𝑥) 8𝑥−14−8𝑥 7
2. ( )= = =−
2𝑥 4𝑥 2 4𝑥 2 2𝑥 2
- Derivate pentru funcții compuse:
′ 1
1. (2𝑥 + ln 𝑥)2 = 2(2𝑥 + ln 𝑥) (2 + )
𝑥

2. [sin(𝑥 + 1)]2 ′ = 2 sin(𝑥 + 1) × cos (𝑥 + 1)

- Ecuația tangentei într-un punct:
1
Să se scrie ecuația tangentei la graficul funcției f:D→R, 𝑓(𝑥) = ln 𝑥 − în punctul 𝑥0 = 1.
𝑥
𝑦 − 𝑓(𝑥0 ) = 𝑓′(𝑥0 )(𝑥 − 𝑥0 )
1
𝑓(1) = ln 1 − = −1
1
1 ′ 1 1 𝑥+1
𝑓 ′ (𝑥) = (ln 𝑥 − ) = + = ț
𝑥 𝑥 𝑥2 𝑥2
1+1
𝑓 ′ (1) = =2
1
𝑦 + 1 = 2(𝑥 − 1)
𝑦 = 2𝑥 − 3
- Teorema lui Fermat
Să se determine valoarea lui a, astfel încât 𝑥 3 − 𝑎𝑥 + 2𝑎 ≥ 8, ∀𝑥 ∈ (0, ∞).
Fie 𝑓: (0, ∞) → 𝑅 si 𝑓(𝑥) = 𝑥 3 − 𝑎𝑥 + 2𝑎, deci 𝑓(𝑥) ≥ 8.
Calculăm 𝑓(2) = 8 − 2𝑎 + 2𝑎 = 8.
Așadar 𝑓(𝑥) ≥ 𝑓(2), ∀𝑥 ∈ (0, ∞). Rezultă că x=2 este punct de minim.
Deci din Teorema lui Fermat rezultă 𝑓′(2) = 0.
𝑓 ′ (𝑥) = 3𝑥 2 − 𝑎
12 − 𝑎 = 0
𝑎 = 12
- Teorema lui Rolle
Să se determine a,b,c∈R pentru care se poate aplica teorema lui Rolle funcției
𝑓: [−3,3] → 𝑅, iar 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 − 7𝑥 + 𝑏 − 3, ∀𝑥 ∈ [−3,0)
= 𝑥 2 + (𝑐 + 1)𝑥 + 1, ∀𝑥 ∈ [0,3]
Pentru ca funcția să îndeplinească condițiile din ipoteza teoremei lui Rolle trebuie ca:
-f să fie continuă pe [−3,3], deci continuă inclusiv în x=0, așadar lim 𝑓(𝑥)=lim 𝑓(𝑥) = f(0)
𝑥↗0 𝑥↘0
lim 𝑓(𝑥) = lim(𝑎𝑥 2 − 7𝑥 + 𝑏 − 3) = 𝑏 − 3
𝑥↗0 𝑥↗0
lim 𝑓(𝑥) = lim [𝑥 2 + (𝑐 + 1)𝑥 + 1] = 1 b-3=1 rezulta b=4
𝑥↘0 𝑥↘0
f(0) = 1
-f să fie derivabilă pe (-3,3), inclusiv în x=0, așadar 𝑓 ′ 𝑠 (0) = 𝑓 ′ 𝑑 (0) (1)
𝑓(𝑥)−𝑓(𝑜) 𝑎𝑥 2 −7𝑥 𝑥(𝑎𝑥−7)
𝑓 ′ 𝑠 (0) = lim = lim = lim = −7 (2)
𝑥↗0 𝑥−0 𝑥↗0 𝑥 𝑥↗0 𝑥
 𝑓(𝑥)−𝑓(𝑜) 𝑥 2 +(𝑐+1)𝑥
𝑓 ′ 𝑑 (0) = lim = lim = 𝑐 + 1 (3)
𝑥↘0 𝑥−0 𝑥↘0 𝑥

Din relațiile (1), (2) și (3) rezultă că c+1=-7, de unde c=-8.

-𝑓(−3) = 𝑓(3)
9𝑎 + 21 + 1 = 9 − 21 + 1
9𝑎 = −33
11
𝑎=−
3
- Șirul lui Rolle
Să se determine numărul de rădăcini reale ale ecuației:
𝑥 3 − 6𝑥 2 + 9𝑥 = 10
1. Fie 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 3 − 6𝑥 2 + 9𝑥 − 10
2. Rezolvăm ecuația 𝑓′(𝑥) = 0.
𝑓′(𝑥) = (𝑥 3 − 6𝑥 2 + 9𝑥 − 10)′ = 3𝑥 2 − 12𝑥 + 9
𝑓′(𝑥) = 0 3𝑥 2 − 12𝑥 + 9 = 0
3𝑥 2 − 12𝑥 + 9 = 0
3(𝑥 2 − 4𝑥 + 3) = 0
𝑥 2 − 4𝑥 + 3 = 0
𝑥 2 − 𝑥 − 3𝑥 + 3 = 0
𝑥(𝑥 − 1) − 3(𝑥 − 1) = 0
(𝑥 − 1)(𝑥 − 3) = 0 𝑥1 ′ = 1
𝑥2 ′ = 3
3. Calculăm f în capetele intervalului (R) și în 𝑥1 ′, 𝑥2 ′.
6 9 10
lim 𝑓(𝑥) = lim (𝑥 3 − 6𝑥 2 + 9𝑥 − 10) = lim 𝑥 3 (1 − + − ) = −∞
𝑥→−∞ 𝑥→−∞ 𝑥→−∞ 𝑥 𝑥2 𝑥3
𝑓(1) = 1 − 6 + 9 − 10 = −6
𝑓(3) = 27 − 54 + 27 − 10 = −10
6 9 10
lim 𝑓(𝑥) = lim (𝑥 3 − 6𝑥 2 + 9𝑥 − 10) = lim 𝑥 3 (1 − + − )=∞
𝑥→∞ 𝑥→∞ 𝑥→∞ 𝑥 𝑥2 𝑥3
4. Realizăm tabelul semnelor – Șirul lui Rolle
x −∞ 1 3 ∞
f(x) − − − +
5. Concluzii:
Avem o singură schimbare de semn, deci o singură rădăcină a lui f.
𝑥1 ∈ (3, ∞)
- Teorema lui Lagrange
Fie 𝑓: [−2,1] → 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 + 𝑎𝑥 + 1, 𝑥 ∈ [−2,0)
𝑥 3 + 𝑏, 𝑥 ∈ [0,1]
Știind că se poate aplica teorema lui Lagrange, aflați a și b, dar și punctul c
corespunzător.
1. Punem condiția ca f să fie continuă pe[−2,1].
Deci f trebuie să fie continua și în punctul x=0, deci lim 𝑓(𝑥)=lim 𝑓(𝑥) = f(0)
𝑥↗0 𝑥↘0
lim 𝑓(𝑥) = lim (𝑥 2 + 𝑎𝑥 + 1) = 1
𝑥↗0 𝑥↗0
lim 𝑓(𝑥) = lim(𝑥 3 + 𝑏) = 𝑏 𝑏=1
𝑥↘0 𝑥↘0
f(0) = b
2. Punem condiția ca f să fie derivabilă pe (−2,1).
Deci f trebuie să fie derivabilă și în punctul x=0, deci 𝑓 ′ 𝑠 (0) = 𝑓 ′ 𝑑 (0) (1)
𝑓(𝑥)−𝑓(𝑜) 𝑥 2 +𝑎𝑥 𝑥(𝑥+𝑎)
𝑓 ′ 𝑠 (0) = lim = lim = lim =𝑎 (2)
𝑥↗0 𝑥−0 𝑥↗0 𝑥 𝑥↗0 𝑥
𝑓(𝑥)−𝑓(𝑜) 𝑥3
𝑓 ′ 𝑑 (0) = lim = lim =0 (3)
𝑥↘0 𝑥−0 𝑥↘0 𝑥
Din (1), (2) și (3) rezultă că a=0.
3. 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 + 1, 𝑥 ∈ [−2,0)
𝑥 3 + 1, 𝑥 ∈ [0,1]
F este contiună pe [−2,1], derivabilă pe (−2,1). De aici rezultă că există un 𝑐 ∈ (−2,1)
astfel încât 𝑓(1) − 𝑓(−2) = 𝑓′(𝑐)(1 + 2)
2 − 5 = 𝑓′(𝑐) × 3
𝑓 ′ (𝑐) = −1
𝑓′(𝑥) = 𝑥 2 , 𝑥 ∈ (−2,0)
3𝑥 2 , 𝑥 ∈ [0,1)
1. 𝑐 ∈ (−2,0), 𝑓 ′ (𝑐) = 2𝑐 2. 𝑐 ∈ [0,1), 𝑓 ′ (𝑐) = 3𝑐 2
2𝑐 = −1 3𝑐 2 = −1
1 1
𝑐=− 𝑐2 = −
2 3
1
Rezultă că singura soluție este 𝑐 = −
2

BIBLIOGRAFIE:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Pierre_de_Fermat
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Michel_Rolle
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Joseph-Louis_Lagrange
4. https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20XI-a/Matematica/Corint/A370.pdf