LAMBOUL VENOS ARTERIALIZAT

WORD
• A fost descris pentru prima data de catre
Nakayama in 1981 intr-un studiu
experimental fiind mai apoi introdus in
practica in 1987
• Utilizarea sa a fost limitata initial datorita
aparitiei mai multor complicatii .Pe un studiu
facut pe 40 de lambori venoase s a observat :
-congestie observata la toate lambourile
-Necrozei partiale (42.5%) ,
-necroza totala a lamboului (7.5%) ,
-epidermoliza superficiala(17.5%)
 Pentru a imbunatatii rata de supravietuire s-
au facut numeroase studii privind design ul –
mai exact dimensiunea redusa a lamboului este
un factor care creste rata de supravietuire),
orietarea lamboului la nivelul defectului
(orientarea retrograda avand rezultate mai
bune),anatomia venelor prin respectarea
valvelor acestora cat si alegerea zonei donatoare
potrivite.
Definitie:

• Este un lambou liber format din piele, tesut

subcutanat si o retea venoasa.
• Lambou este vascularizat prin reteaua
venoasa din imediata vecinatate a acestuia.
• Perfuzia acestuia este posibila prin
schimbarea sensului de circulatie al sangelui
arterial prin patul vascular venos existent cat
si prin neovascularizatie arteriala.

Zona donatoare: sistemul venos superficial de

la nivelul distal al extremitatilor prezinta un
numar redus de valve cat si o retea venoasa
mai extinsa , vascularizeaza direct tegumentul
supraiacent si este mai usor de vizualizat .
Zona donatoare de electie ramane antebratul.
De cele mai multe ori zona donatoare se
inchide per primam.
Avantajele lamboului venos arterializat

- are avantajul estetic (tegument asemanator

ca si consistenta ,
- -fara par-daca e recoltat de pe fata volara a
antebratului )si functional(fiind un lambou
subtire)
- reducerea aspectului “bulky” intalnit in cazul
altor lambouri libere
- Are avantajul prezervarii arterei la nivelul
zonei donatoare, aceasta avand astfel
morbiditate redusa
- Lungimea pediculului- customizabila .
- Poate fi recoltat impreuna cu structurile
nervoase adiacente , oferind posibilitate
obtinerii unui lambou inervat. Exista in
literatura cazuri in care a fost folosit in
reconstructia de tendoane , ligamente si
capsulei articulara interfalangiene. Astfel
poate fi un lambou compozit.
Dezavantajele lamboului venos arterializat
-monitorizare mai dificila . Desi in cazul perfuziei
suficiente , acestea fac echimoze datorita
presiunii mare din vena arterializata si a peretilor
subtiri ai acesteia care au o oarecare
permeabilitate. Pentru a aprecia gradul de
congestie se poate utiliza eco doppler sau Pinprick
test.

-infectia zonei receptoare creste riscul de

tromboza . In cazul acoperirii unui defect cu
potential infectios, creste timpul de vindecare iar
etapa neovascularizarii este intarziata,crescand
perioada de timp in care lamboul trebuie sa se
bazeze pe fiziologia circuitul venos ,la care se mai
adauga si activarea trombocitelor.

-tendintei de a dezvolta ischemie periferica

Capatul eferent al venei are o presiune similara cu
capatul aferent , iar in acest caz fara un gradient al
presiune perfuzia periferica a lamboului risca sa
fie compromisa. Pentru a evita acest lucru fu chan
whey propune anastomozarea mai multor vene cu
scopul reducerii stazei venoase a lamboului .

-congestive venoasa.
Care se poate reduce prin utilizarea unei vene
aferente ( artera) de dimensiuni mai mici in
comparatie cu vena eferenta.

Shunt ul arterio venos-

.Intre vena care are rolul de a transporta sangele
in sens inflow respectiv outflow , se formeaza o
retea venoasa .In cazul in care se arterializeaza
una dintre ele aceasta conexiune se transforma in
shunt arterio-venos.

pentru a intelege mai bine , notiunea de aferent

sau inflow se refera la sensul in care sangele intra
in vas , iar eferent sau outflow cand sangele este
drenat din vas.
Modalitati de eliminare a shuntului arterio venos
-exista mai multe modalitati in functie de modelul
venos existent al lamboului .
-modelul ideal este PI patteren= 2 vene paralele
dispuse longitudinal. Se foloseste o vena aferenta
– care se arterializeaza , iar cealalta se foloseste
pentru drenaj .in cazul in care nu exista conexiuni
majore intre cele 2 , presiunile vor avea valori
fiziologice , permitand vascularizarea periferica a
lamboului .

-H pattern= 2 vene paralele cu conexiune printr-

un ram transversal. Acest ram este ligaturat
pastrandu se vena aferenta respectiv vena
eferenta ca in cazul modelului II.

-Y pattern= o vena care porneste din partea

distala a lamboului si se bifurca in 2 ramuri care
ies prin capatul sau proximal . Una dintre ramurile
proximale este aleasa ca vas de tip eferent si este
ligaturat aproape de bifurcatie in timp ce
segmentul restant serveste ca vas de tip
inflow .Ideal lamboul de tip Y va fi recoltat in asa
fel incat bifurcatia sa fie cat de distal posibil
pentru maximizarea lungimii vasului eferent .
-Lambda pattern = doua vene distale care converg
in cea proximala . Este imaginea in oglina a
lamboului de tip Y , iar modalitatea de
restrictionare a shunt ului este invers , cu
ligaturarea ramului distal aproape de bifurcatie ,
Acesta va fi de tip inflow iar segmentul ramas de
tip outflow

-I pattern= o singura vena continua care se intinde

pe toata lungimea lamboului. Deoarece trebuie sa
asigure circulatie atat outflow cat si inflow aceasta
va fi ligaturala in mijloc , asadar jumatatea
aferenta va fi arterializata si cea eferenta va fi
pastrata ca vena.

-exista mai multe variatii , insa cele mentionate

sunt cele mai intalnite .

Utilizarea lamboului venos arterializat

• Poate fi utilizat pentru defectele de parti moi

de dimensiuni relative reduse atat in faza
acuta (pretabil pentru defectele de parti moi
 ale mainii si ale degetelor )cat si in interventii
programate ( ca de exemplu in cazul
defectelor rezultate in urma exciziilor
chirurgicale ale carcinoamelor fetei si ale
gatului).
• In cazul traumatismelor de la nivelul degetelor
de tip dezmanusare sau a devascularizarilor
cu lipsa de substanta cat si a defectelor de
spatiu comisural lamboul venos poate fi o
varianta de reconstructie. Exista in literatura
si cazuri in care s-a folosit lamboul venos
arterializat pentru reconstructia in sechele
postcombustionale din zona cervicala.

•
• Principii microchirurgicale
• In alegerea calibrului venelor lamboului se
urmareste ca dimesniunea venei arterializate
– inflow sa fie mai redusa in comparatie cu
vena de drenaj-outflow sau in cazul in care
acest lucru nu este posibil se recomanda
microanastomoza mai multor vene de acest
fel cu scopul de a reduce congestia venoasa .
• In alegerea designului lamboului se urmareste
ca vena aferenta sa fie microanastomozata cu
 artera intr-un grad moderat de tensiune
pentru a evita posibila cudare a pediculului.

In cazul de fata este vorba despre un pacient in

varsta de 71 de ani diagnosticat cu carcinom
bazocelular la nivel frontal stang .
-s-a practicat excizia formatiunii tumorale folosind
chirurgia Mohs , s-a acoperit defectul rezultat cu o
grefa PLD .
-Ulterior pacientul a mai suferit 2 reexcizii in urma
rezultatelor ehp , avand marginile de rezectie
pozitive.
-dupa toate aceste interventii defectul rezultat a
fost de 8 x13,5 cm , fiind rezecat atat fascia cat si
o parte din osul frontal .

-Ca si antecedente personale patologice pacientul

sufera de DZ insulinodependent , cardiopatie
mixta si accident vascular tranzitoriu.
-se decide acoperirea defectului cu un lambou
venos.
Tehnica de recoltare a lamboului venos

-se pozitioneaza tourniquet 1/3 proximala a

bratului
-Utilizand vein finder ( se poate utiliza si alta
metoda ca si eco doppler , etc) se deceleaza
reteaua venoasa de la nivelul fetei volare a
antebratului .de la mana non-dominanta
-se diseca pana la nivelul dermului respectand
forma defectului initial , in cadrul lamboului
prelevat se observa 2 vene paralele
-pentru a respecta directia fluxului sanguin si a
evita posibila tromboza a vasului se stabileste un
sens de inflow/ outflow - pentru a putea converti
una din venele lamboului in circuit arterial aceasta
trebuie sa aiba flux retrograd si vena flux
anterograd . ( valve)
-pentru a separa vasele cu circulatie anterograda
de cele cu circulatie retrograda, venele conecante
dintre cele 2 au fost ligaturate pentru a evita
formarea de shunt arterio-venos .
-dupa ce vena si noua artera au fost identificate si
marcate se continua cu disectia in plan
suprafascial pornind dinspre distal spre proximal .
se practica pliparea tuturor vaselor cu exceptia
celor marcate .
-In cazul in care este necesar un pedicul mai lung (
ca in cazul de fata ) se practica o incizie atat
proximal cat si distal de lambou .

In continuare :
Dupa recoltarea lamboului venos , acesta a fost
pozitionat la nivelul defectului , fiind facute
anastomozele celor 2 vase la artera temporala
superficiala , respective o vena subcutana de la
acelasi nivel.
-Dupa sistarea clamparii vasculare se remarca
pulsatii la nivelul zonei proximale a noii artere ,
pulsatii care nu se propaga distal ,motiv pentru
care se practica sectionarea a 3 valve cu ajutorul
valvulotomului.
-dupa se fixaeaza lamboului de marginile
defectului.
1. Parrett BM, Bou-Merhi JS, Buntic RF, Safa B, Buncke GM, Brooks D. Refining
outcomes in dorsal hand coverage: consideration of aesthetics and donor-site
morbidity. Plast Reconstr Surg. 2010 Nov;126(5):1630-8.
2. Yan H, Brooks D, Ladner R, Jackson WD, Gao W, Angel MF. Arterialized venous
flaps: a review of the literature. Microsurgery. 2010 Sep;30(6):472-8. Review.
3. Brooks D, Buntic RF, Taylor C. Use of the venous flap for salvage of difficult
ring avulsion injuries. Microsurgery. 2008;28(6):397-402.
4. Trovato MJ, Brooks D, Buntic RF, Buncke GM. Simultaneous coverage of two
separate dorsal digital defects with a syndactylizing venous free flap.
Microsurgery. 2008;28(4):248-51.
5. https://cancerci.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12935-018-0622-z
6. Brooks D, Buntic R, Buncke HJ. Use of a venous flap from an amputated part
for salvage of an upper extremity injury. BrooAnn Plast Surg. 2002
Feb;48(2):189-92.