UTILIZAREA

LAMBOULUI VENOS IN
ACOPERIREA
DEFECTELOR DE PARTI
MOI – CASE REPORT

Dr Prodan Mihaela
 SCURT ISTORIC
• A fost descris pentru prima data de catre Nakayama in 1981 intr-un studiu experimental
fiind mai apoi introdus in practica in 1987
• Utilizarea LVA a fost limitata initial datorita aparitiei mai multor complicatii cum ar fi :

epidermoliza Necrozei partiale necroza totala a

congestie (100%)
superficiala(17.5%) (42.5%) lamboului (7.5%) ,
 LAMBOUL VENOS ARTERIALIZAT

•Este un lambou liber format din piele, tesut subcutanat si o retea venoasa.

•Lambou vascularizat prin reteaua venoasa situate in imediata vecinatate a

acestuia.

•Perfuzia acestuia este posibila prin schimbarea sensului de circulatie al

sangelui arterial prin patul vascular venos existent cat si prin
neovascularizatie arteriala.
SELECTAREA ZONEI
DONATOARE
Zona donatoare de electie ramane antebratul.
AVANTAJELE LAMBOULUI VENOS
Are avantajul prezervarii
arterei la nivelul zonei Lungimea pediculului-
donatoare, avand astfel adaptabila .
morbiditate redusa .

reducerea aspectului “bulky”

intalnit in cazul altor
lambou compozit.
lambouri libere, fiind astfel
un lambou subtire.

Durata interventiei redusa

datorita gradului redus de
dificultate al recoltarii.
 DEZAVANTAJELE/COMPLICATIILE
LAMBOULUI VENOS ARTERIALIZAT

infectia zonei tendintei de a

monitorizare mai
receptoare creste dezvolta ischemie
dificila
riscul de tromboza periferica

congestive venoasa shunt arterio-venos

INFLOW VS OUTFLOW

Inflow=aferent Outflow=eferent
 PREVENIREA
SHUNTULUI
ARTERIO-VENOS
UTILIZARI ALE
LAMBOULUI
VENOS
ARTERIALIZAT
• Poate fi utilizat pentru defectele de parti
moi de dimensiuni relative reduse atat
in faza acuta cat si in interventii
programate
 PRINCIPII
MICROCHIRURGICALE
• In alegerea calibrului venelor lamboului se urmareste ca
dimesniunea venei arterializate – inflow sa fie mai redusa in
comparatie cu vena de drenaj-outflow sau in cazul in care acest lucru
nu este posibil se recomanda microanastomoza mai multor vene de
acest fel cu scopul de a reduce congestia venoasa .
• In alegerea designului lamboului se urmareste ca vena aferenta sa fie
microanastomozata cu artera intr-un grad moderat de tensiune pentru
a evita posibila cudare a pediculului.
• De multe ori exista riscul blocarii fluxului sanguin , fiind necesar valvulotom.
 Pacient in varsta de 71 de ani diagnosticat cu carcinom
bazocelular la nivel frontal stang

Ca si antecedente personale patologice pacientul sufera de

DZ insulinodependent , cardiopatie mixta si accident
vascular tranzitoriu.

S-a practicat excizia formatiunii tumorale folosind chirurgia

PREZENTAR Mohs , s-a acoperit defectul rezultat cu o grefa PLD .

E DE CAZ Ulterior pacientul a mai suferit 2 reexcizii in urma

rezultatelor ehp , avand marginile de rezectie pozitive.

Dupa toate aceste interventii defectul rezultat a fost de 8

x13,5 cm , fiind rezecat atat fascia cat si o parte din osul
frontal .
• se decide acoperirea defectului cu un
lambou venos arterializat.
 • -se pozitioneaza tourniquet 1/3 proximala a bratului

TEHNICA • -Utilizand vein finder ( se poate utiliza si alta metoda ca si eco doppler , etc)
se deceleaza reteaua venoasa de la nivelul fetei volare a antebratului .de la

DE
mana non-dominanta
• -se diseca pana la nivelul dermului respectand forma defectului initial , in

RECOLTARE cadrul lamboului prelevat se observa 2 vene paralele

• -pentru a respecta directia fluxului sanguin si a evita posibila tromboza a
A vasului se stabileste un sens de inflow/ outflow - pentru a putea converti una
din venele lamboului in circuit arterial aceasta trebuie sa aiba flux retrograd

LAMBOULU
si vena flux anterograd. ( valve)
• -dupa ce vena si noua artera au fost identificate si marcate se continua cu

I VENOS disectia in plan suprafascial pornind dinspre distal spre proximal . se practica
clamparea sau hemostaza tuturor vaselor cu exceptia celor marcate .
• -In cazul in care este necesar un pedicul mai lung ( ca in cazul de fata ) se
practica o incizie atat proximal cat si distal de lambou .
ASPECT
INTRAOPERATOR

Orietarea lamboului si insertia lui la

nivelul defectului. Defectul restant cu o
dimensiune de 70 cm patrati a fost
acoperit cu LVA , microanastomoze
intre vasele temporale superfciale.
 REZULTAT
POSTOPERATOR
LA 3 LUNI
TAKE HOME
MESSAGES -Lamboul venos arterializat este o varianta in
reconstructia defectelor de la nivelul extremitatii
cefalice cat si in cazul traumatismelor mainii.
-prezinta avantajul unui lambou compozit ,morbiditate
• scazuta a zonei donatoare , timpul operator este redus
inca prezinta limitari legate de dimensiunea si
gestionarea congestiei venoase comparativ cu alte
lambori libere frecvent utilizate
-desi exista numeroase teorii legate de cresterea ratei de
succes , nu exista ghiduri in acest sens
ARTICOL
ORIGINAL

•
 • Parrett BM, Bou-Merhi JS, Buntic RF, Safa B, Buncke GM, Brooks D. Refining outcomes in dorsal hand coverage:
consideration of aesthetics and donor-site morbidity. Plast Reconstr Surg. 2010 Nov;126(5):1630-8.
• Yan H, Brooks D, Ladner R, Jackson WD, Gao W, Angel MF. Arterialized venous flaps: a review of the literature.
Microsurgery. 2010 Sep;30(6):472-8. Review.
• Brooks D, Buntic RF, Taylor C. Use of the venous flap for salvage of difficult ring avulsion injuries. Microsurgery.
2008;28(6):397-402.
• Trovato MJ, Brooks D, Buntic RF, Buncke GM. Simultaneous coverage of two separate dorsal digital defects with a
syndactylizing venous free flap. Microsurgery. 2008;28(4):248-51.
• https://cancerci.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12935-018-0622-z
• Brooks D, Buntic R, Buncke HJ. Use of a venous flap from an amputated part for salvage of an upper extremity injury.
BrooAnn Plast Surg. 2002 Feb;48(2):189-92.
•  REFERENCES

BIBLIOGRAFI
• Roberts JM, Carr LW, Haley CT, et al. Venous flaps for revas- cularization and soft-tissue coverage in traumatic hand
inju- ries: A systematic review of the literature. J Reconstr Microsurg. 2020;36:104–109.
• Verhelst PJ, Dons F, Van Bever PJ, et al. Fibula free flap in head and neck reconstruction: Identifying risk factors for
flap failure and analysis of postoperative complications in a

E • low volume setting. Craniomaxillofac Trauma Reconstr. 2019;12:

• 183–192.
3. Park SW, Heo EP, Choi JH, et al. Reconstruction of defects after
• excision of facial skin cancer using a venous free flap. Ann Plast
• Surg. 2011;67:608–611.
4. Woo SH, Seul JH. Pre-expanded arterialised venous free flaps
• for burn contracture of the cervicofacial region. Br J Plast Surg.
• 2001;54:390–395.
• 5. Hong JP. Flap classification and applications. In: Plastic Surgery: Principles. Vol 1. 4th ed. St Louis, Mo.: Elsevier;
2018:366–432.
6. Lin YT, Henry SL, Lin CH, et al. The shunt-restricted arterial-
• ized venous flap for hand/digit reconstruction: Enhanced perfu- sion, decreased congestion, and improved reliability. J
Trauma. 2010;69:399–404.
• 7. Lombardo GAG, Tamburino S, Tarico MS, et al. Reverse flow shunt restricted arterialized venous free flap. J Hand
Surg Am. 2018;43:492.e1–492.e5.