UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

Facultatea Transfrontalieră

Domeniul de studii universitare de master

Geopolitică și interferențe sociale și culturale est-europene
Evoluția conceptului de frontieră în istoria estului și sud-estului Europei

PROIECT
Site-urile fake news din Republica Moldova
și influența lor asupra maselor

Elaborat: Grinco Ludmila

2021

Introducere
 I. Moldova- zonă „de dezvoltare „ pentru fake news ( Studiu de caz)
II. Impactul politic negativ prin intermediul site-urilor fake news
III. Fake news – armă de contraatac pentru manipularea maselor
Concluzii
Bibliografie
 Introducere
Știrile false reprezintă un tip de jurnalism galben sau de propagandă, care
constă în răspândirea de informații false difuzate prin mass-media tradițională
sau prin social media tradițională precum TV sau ziare, și mai nou site-uri
specializate în acest domeniu.  Știrile false sunt scrise și publicate cu intenția de
a induce în eroare, în scopul de a deteriora reputația unei agenții, entități sau
persoane, precum și pentru câștig financiar sau politic, de multe ori folosind
titluri senzaționale, necinstite, sau pur și simplu fabricate pentru a crește
numărul de cititori, pentru răspândirea în mediul online și pentru venituri prin
click-uri pe Internet. În acest din urmă caz, este similar cu titluri senzaționale de
tip "clickbait" din mediul online și se bazează pe veniturile generate din
generate, indiferent de veridicitatea poveștilor publicate.

Relevanța știrilor false a crescut în sistemul politic de tip post-adevăr. Pentru

mass-media, capacitatea de a atrage cititori la site-urile lor este necesară pentru a
genera venituri din  publicitate online. Dacă publicarea unui material cu conținut
fals atrage utilizatori, acest lucru aduce beneficii agenților de publicitate și
îmbunătățește opiniile. Accesul la venituri din publicitate online, creșterea
polarizării politice și popularitatea platformelor de social
mediaprecum Facebook au fost toate implicate în răspândirea de știri false care
concurează cu știri legitime. Actori politici sau din guverne au fost de asemenea
implicați în generarea și difuzarea de știri false, în special în timpul alegerilor
electorale.
Știrile false subminează mass-media serioasă și face dificilă promovarea
știrilor importante de către jurnaliști. O analiză a companiei de
media Buzzfeed a constatat că cele mai importante 20 fake news despre alegerile
prezidențiale din SUA din 2016 au primit mai multă atenție pe Facebook decât
cele mai importante 20 de știri despre alegerilor de la canalele mass-media
majore. Website-urile anonime care găzduiesc fake news scrise sub anonimat au
fost criticate, deoarece acestea fac dificilă urmărirea autorilor acestor știri false
pentru calomnie.
Mulți oameni au murit din cauza știrilor false. Oameni au fost atacați fizic
pentru povești false răspândite de mass-media, iar știrile false despre anti-
vaccinare au cauzat grave epidemii de boli care puteau fi prevenite, și care au
cauzat handicapuri și decese pentru adulți și copii.
 Lucrurile au început însă să o ia puțin razna odată cu apariția Internetului și
ieșirea în prim-plan a ceea ce experții au numit drept new
media (Internetul/online-ul). Acestea din urmă a dus pe de o parte la o creștere a
gradului de informare și acces la informație, însă pe de altă parte a adus cu sine
și creșterea gradului de manipulare și dezinformare (infodemia). Mai ales din
considerentul că fluxul informației și veridicitatea acesteia nu poate fi verificată
imediat pe moment. Astfel, odată cu boom-ul Internetului se produce și o
creștere a nivelului dezinformării (fake news), iar mass-media, pe lângă
misiunile sale clasice – de informare, de culturalizare, de divertisment, etc. – se
pricopsește și cu cea de... dezinformare/manipulare.

I. Moldova- zonă „de dezvoltare „ pentru fake news

( Studiu de caz)
Decese ale celebrităților sau cazuri de învieri miraculoase, ba chiar
apropierea apocalipsei, sunt doar câteva din știrile false ce fac audiență în
Republica Moldova. Însă democrația este în pericol.
În ciuda celor doar 21 de ani ai săi, Cornel Ababii administrează deja nu mai
puțin de 10 site-uri de știri, unele dintre ele fiind  – în anumite momonte –
printre cele mai citite din Republica Moldova.
Dar Ababii nu are niciun fel de experiență de jurnalist; după cum singur
mărturisește, este un împătimit de computere decis să facă bani din răspândirea
știrilor false. ”Știri” despre accidente de mașină, secetă, cutremure sau apropiata
Apocalipsă.
În 2017, încurajat de un prieten, a scris despre moartea inventată a doi
cântăreți de muzică populară – Irina Loghin și Adrian Ursu. În primul caz a
adunat un milion de clickuri, în cel de-al doilea, peste 700 000.
Cifrele sunt mari pentru Republica Moldova, o țară cu doar circa 3,5
milioane de locuitori. E drept că o parte dintre clickuri ar fi putut veni și
din România, unde cei doi cântăreți au mulți fani.
„Astfel de articole îmi aduc vizitatori și publicitate, ceea ce se traduce în bani
(din reclamă)”, a declarat Ababii pentru BIRN, într-un mesaj pe Facebook
messenger.
Ababii a înviat chiar și celebrități decedate, iar asta i-a permis să câștige în
medie 100USD pe lună, o sumă decentă pentru un student într-o țară în care
leafa minimă lunară este de doar 158 USD.
 Dar nu numai lumea mondenă l-a preocupat, îngrijorător fiind că el că și-a
îndreptat ”atenția” și către partidele de opoziție din Moldova.
Membru al Partidului Democrat, de guvernământ, Ababii neagă orice
motivație politică, deși a publicat știri false despre personalități ale opoziției. O
știre din 11 mai, de exemplu, despre un atac imaginar asupra liderului opoziției,
Andrei Năstase, a avut 7000 de accesări.
Ababii nu este însă singurul caz. Fake news reprezintă o armă tot mai
folosită în fosta republică sovietică, unde politica și societatea oscilează între
tentația apropierii de Occident și Rusia. Influența acesteia din urmă persistă la
peste un sfert de secol de la dobândirea independenței Republicii Moldova.

II. Impactul politic negativ prin intermediul site-urilor fake

news
Din cauza corupției și a guvernării ineficiente, cea mai săracă țară din Europa
este vulnerabilă în fața propagandei rusești bine orchestrate, într-un război
informațional cu Occidentul în plină escaladare după anexarea peninsulei
Crimeea, în 2014.
În acest context, la sfârșitul anului 2016, înainte de campania pentru
alegerile prezidențiale, pe un site fals înregistrat în Panama, guralumii.net, s-a
afirmat că  Maia Sandu, candidatul pro-occidental, i-ar fi declarat cancelarului
geramn Angela Merkel că Moldova va găzdui 30000 de refugiați sirieni.
Știrea a fost reluată intens de presa moldovenească mainstream, inclusiv de
media audiovizuale, ajutându-l, se spune, pe Igor Dodon, liderul Partdului
Socialist pro-rus, să câștige  în fața Maiei Sandu, în cel de-al doilea tur a
alegerilor, la o diferență de doar 70000 de voturi. Ulterior, site-ul a devenit
inaccesibil.
Experții media afirmă că Moldova reprezintă un teren propice pentru știri
false.
„Cei care nu au educație media cred și diseminează astfel de dezinformări
care le suscită interesul”, a declarat Petru Macovei, cunoscut analist media și
director executiv al Asociației Presei Independente, API, din Chișinău.
“ În Moldova cele mai multe știri false sunt create cu intenția de a
discredita un adversar politic sau de a influența un proces politic”.
 Edita Badasyan, corespondent al publicației European Journalism
Observatory, a declarat pentru BIRN:
“Răspândirea știrilor false se face mult mai ușor în țările din fostul spațiu
sovietic, inclusiv în Moldova, pentru că oamenii sunt mai tentați să le accepte.
Nu există obișnuința de a căuta sau compara diverse surse de informație, de a
pune informația într-un context mai larg”.
Site-urile false au devenit o modalitate obișnuită de a răspândi fake news în
Moldova; site-urile arată întocmai ca acelea pe care le copiază, având doar
adresa de web ușor modificată.
BIRN a analizat jurnalul.md, o versiune falsificată a site-ului jurnal.md, activ cu
precădere în perioada alegerilor locale din mai, la Chisinau.
Acest site l-a susținut pe Constantin Codreanu, candidat la primărie din partea
Partdului Unității Naționale, PUN, apropiat partidului aflat la putere, și a
publicat atacuri la adresa opozanților acestuia.
Nu există informații publice despre proprietarul site-ului; BIRN a verificat
IP-ul și a descoperit că site-ul a fost inițial înregistrat în România, dar, ulterior,
serverul a fost mutat in SUA, în prezent aflându-se în Danemarca.
Un alt exemplu îl reprezintă ziaruldegarda.com, care clonează
cunoscutul Ziar de Gardă, creat și închis anul trecut. BIRN i-a verificat IP-ul și a
descoperit că adresa și numărul de telefon ale proprietarului, Luca Maxim,  erau
false.

III. Fake news – armă de contraatac pentru manipularea

maselor

În 2017, Asociația Presei Independente a lansatstopfals.md, un proiect menit

să atragă atenția jurnaliștilor și a publicului din Moldova asupra pericolului
știrilor false și a-i învăța cum să le recunoască.
Anul acesta, API a publicat un raport care demonta un articol foarte
răspândit, potrivit căruia România a început să plătească cuplurilor 10000 de
euro pentru fiecare nou născut – un lucru semnificativ pentru mulți moldoveni
care dețin cetățenie română, dar și un potențial sprijin pentru partidele care
susțin unirea celor două țări.
Articolul original a fost publicat de zeci de organizații de presă, iar un
material publicat de romaniatv.net a fost distribuit pe Facebook de 4634 ori,
punând în umbră dezvăluirea făcută de API.
 Culmea ironiei, stopfals.md are propria clonă creată de persoane necunoscute
și înregistrată în SUA. Intitulat stopfals.com, acest site fals pare a copia întocmai
originalul, dar publică și informații lipsite de obiectivitate.
Procuratura generală a Moldovei  a declarat că nu există legislație împotriva
răspândrii știrilor false. Doar în caz de defăimare, calomnie sau distribuire a
unor informații personale, autoritățile ar putea acționa, dar o astfel de situație nu
s-a înregistrat niciodată în  cazul știrilor false.
Pe de altă parte, Moldova a acționat mai concret împotriva dezinformării
rusești concertate. O lege care a intrat în vigoare în ianuarie interzice programele
tv cu conținut politic și militar din țări care nu au ratificat Convenția Europeană
a Televiziunii Transfrontaliere, cum ar fi Rusia.
În cele câteva luni de la adoptarea legii, e greu de făcut o estimare cât de
reale sunt efectele acestei măsuri.
Petru Macovei afirmă însă că autoritățile de la Chișinău au puține motive să
ia măsuri în cazul știrilor false locale.
„Cele mai multe știri false se referă la politicienii din opoziție”, spune el.
„Atâta timp cât cei de la putere nu sunt, de obicei, victime ale campaniilor de
dezinformare, poliția nu este interesată să-i descopere pe cei care răspândesc
minciuni”.
„Poliția are deja forța de a combate criminalitatea cibernetică, în special dacă
implică defăimare sau declarații false” a declarat Macovei pentru BIRN.
  În fine, Edita Badasyan afirmă că moldovenii ar trebui să beneficieze de mai
multe programe de educație media. Altfel, doar interdicțiile făcute pe cale legală
nu ar face decât rău.
„Oamenii înșiși ar trebui să știe cum și de unde să selecteze o sursă de
informații credibilă. Orice încercare de a interzice un website sau un post de
televiziune, chiar dacă răspândesc știri false, încalcă libertatea de expresie”,
crede Badasyan.

Concluzii
Mutațiile pe care le-a suferit mass-media odată cu ascensiunea online-ului au
adus cu sine nu doar efecte benefice asupra sectorului. Pe lângă creșterea
nivelului libertății de expresie și a dreptului la opinie, online-ul a adus cu sine și
o creștere a gradului de dezinformare, a atentat la noțiunea clasică de jurnalism
și mass-media și a șters oarecum granițele dintre ceea ce este și ce nu este mass-
media, cine se poate și cine nu se poate numi jurnalist. Niște provocări care ar
trebui rezolvate și/sau reglemenatate cât mai curând, anume din considerentul că
publicarea unor date, cifre, opinii și informații în general trebuie să impună și
asumarea unei responsabilități pentru acestea.

Sectorul mass-media din Republica Moldova are câteva mici-mari probleme

și anume, este necesară clarificarea și reglementarea termenului de mass-media.
Una dintre soluții ar fi un Registru al instituțiilor media, care ar fi un punct de
început pentru aceasta. Totodată, reieșind din clarificarea și instituționalizarea
instituțiilor mass-media, e necesar să fie clar identificat cine își poate atribui
calificativul de jurnalist și, foarte important, un mecanism/instrument/instituție
privind protejarea drepturilor acestora. Un Sindicat al jurnaliștilor ar putea fi o
încercare de clarificare atât a faptului cine se poate numi pe sine jurnalist, cât și
un for care ar proteja drepturile acestuia.

Ceea ce trebuie să înțeleagă breasla jurnaliștilor este că interesul de a

soluționa cele câteva provocări menționate mai sus trebuie să vină din partea lor.
Jurnaliștii nu ar trebui să aștepte ca politicienii să vină cu aceste idei. 

În cazul celor din urmă, este nevoie să înțeleagă că un sector media corect și
sănătos se poate dezvolta dacă ei vor manifesta voință politică, calitate pe care
nu prea au avut-o pe parcursul ultimilor 30 de ani. Dar, niciodată nu este prea
târziu, important este ca cei care conduc această țară să își dorească. Un început
ar fi revenirea la discuții și, ulterior, la adoptarea proiectelor de lege la care s-a
lucrat până în 2019.

Bibliografie
1) https://agora.md/stiri/82224/opinie-media-si-mass-media-ce-este-si-
cum-putem-responsabiliza-jurnalistii-din-republica-moldova
2) https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Știri_false
3) https://www.internews.org/sites/default/files/2018-
11/03_INTERNEWS_Final%20report_25.10.18_RO-web.pdf