NUVELA. Definiție.
Trăsături
Definiție
Nuvela (< fr. Nouvelle, it.
novella= nuvel, veste) este
o creație epică cultă, în
proză, de dimensiuni medii,
cu o acțiune mai dezvoltată
decât schița, cu un singur fir
narativ, având o intrigă mai
complicată, ce determină
conflicte puternice prin care
se evidențiază caracterul
mai multor personaje.
Trăsături
1. Acțiunea nuvelei are un singur fir narativ; secvenele narative se
leagă, de regulă, prin înlănțuire, dar se pot lega și prin inserție sau
prin alternanță.
2. Pentru că este o creație epică, are un subiect structurat pe
momentele subiectului. Cu o expozițiune scurtă, o intrigă rezultată
dintr-o conjunctură tensionată, care permite o desfășurare alertă a
acțiunii, ce atinge un punct culminant căruia îi urmează un
deznodământ previzibil sau imprevizibil.
3. Ordinea temporală nu mai este, ca în cazul schiței, cronologică,
putând să apară fapte situate în trecut sau în viitor, în raport cu
momentul narării. Durata acțiunii este mai întinsă, acoperând uneori
ani întregi,comprimați prin prezentarea succintă a întmâplărilor de
către narator.
4. Nuvela are un conflict puternic interior și exterior.
5. În nuvelă, modul de expunere dominant este narațiunea.
Descrierile sunt bogate în amănunte și sunt importante pentru
prezentarea cadrului acțiunii și pentru caracterizarea personajelor,
creând o anumită semnificație. Prin dialog și monolog, personajele se
prezintă direct.
6. Personajele nuvelelor sunt mai numeroase și mai complexe decât
cele ale schțielor, fiind caracterizate implicit, dar și explicit, stabilind
între ele un sistem de relații mai complicat. Pot intra în conflicte
exterioare, cu alte personaje, dar pot să trăiască și conflicte
interioare. Personajul are trăsături specifice prin care se deosebește
de alte tipuri de personaje; în nuvelă apare, de obicei, un singur
personaj principal. În nuvelă se pune mai mult accentul pe
caracterizarea personajelor, decât pe acțiune. Personajului de nuvelă i
se realizează un portret complex. În realizarea portretului se
utilizează mijloacele caracterizării directe (sunt prezentate de narator)
și indirecte (care reies din vorbele rostite, din faptele, din gândurile
lui, din atitudinea celorlalte personaje față de el, din descrierea lumii
în care trăiește și din prezentarea aspectului exterior).
7. Ca în orice creație epică, există și în nuvelă un narator aparent
obiectiv. Persoana la care se povestește poate fi persoana a III-a , dar
și persoana I.
8. Fiind o creație literară, și în nuvelă sunt utilizate figuri de stil și
procedee artistice.
9. Stilul nuvelei se caracterizează prin oralitate, realizată prin mai
multe mijloace artistice: cuvinte și expresii populare, regionalisme,
propoziții interogative și exclamative și dialog.