Acta Diurna (Evenimentele zilnice) din Roma, primul

ziar din istorie

incredibilia.ro

Potrivit lui Cicero, încă de la începutul istoriei romane, Pontifex Maximus a compilat pe o
lespede de piatră albă cele mai importante evenimente petrecute la Roma de-a lungul
anului, precum și numele consulilor și ale altor magistrați, și a plasat-o într-un loc public,
unde toată lumea o putea citi.

Aceste înregistrări au fost numite Annales Maximi și au fost compilate anual până când,
din motive pe care Cicero nu le explică, au încetat să mai e întocmite, cândva în anul
131 î.e.n. Începând cu acel an, analele au început să e compilate de scriitori precum
Cato, dar în mod privat.
Poetul Virgiliu alături de muzele Clio și Melpomene. Mozaic din secolul III. Foto:
Wikimedia

Cetățenii Romei nu aveau în viața de zi cu zi o sursă o cială care să le ofere informații

despre ceea ce se întâmpla în oraș, dincolo de bârfele populare și de zvonurile
răspândite din gură în gură. De aceea, Iulius Cezar a decis în 59 î.e.n. că era necesar să
creeze un fel de buletin zilnic pentru a umple acest gol.

În acel an, Cezar a ordonat ca funcționarii să publice procese-verbale zilnice, pe același

tip de lespede (numită album) care fusese folosită în trecut pentru anale, și să le a șeze
în locuri publice, cum ar Forumul din Roma, pentru ca toată lumea să le poată citi.

„La preluarea mandatului, Cezar a fost primul care a stabilit ca toate actele
Senatului și ale poporului să e consemnate într-un jurnal și ca acest jurnal să
e făcut public.” – Suetoniu, „Viețile celor 12 cezari”

Curiozitate.ro

Care este diferența dintre ciori și corbi? „Eminențele cenușii” din lumea
animalelor

Care este diferența dintre ciori și corbi? „Eminențele cenușii” din lumea
animalelor

Revistadesanatate.ro

Miracolul frunzelor de țelină. A ă de ce o numea Homer „iarba sacră”

Miracolul frunzelor de țelină. A ă de ce o numea Homer „iarba sacră”

Erau numite Acta Diurna (care înseamnă chiar „lucruri care s-au petrecut de-a lungul zilei
/ evenimente zilnice”) și, datorită caracteristicilor pe care le aveau, mulți istorici
consideră că au fost un predecesor clar al ziarelor moderne, potrivit Enciclopediei
Britannica.

Acesta poate considerat primul exemplu de jurnalism din istoria omenirii. Deși,
bineînțeles, nu are toate caracteristicile cerute în prezent, are mult mai multe decât s-ar
putea crede.
Acta Diurna nu cuprindeau doar chestiunile tratate în Senat, legile și dispozițiile o ciale și
publice ale magistraților, ci erau completate cu bârfe, evenimente excepționale, curioase
sau interesante, informații despre infracțiuni, construcția de noi clădiri și diverse anunțuri
de natură socială (nașteri, căsătorii, divorțuri, decese), militară sau municipală (anunțuri
de jocuri publice, festivități, aprovizionarea cu cereale și așa mai departe).

„Piață de ori din Roma antică”, pictură de Lawrence Alma-Tadema (1836—1912). Foto:
Wikimedia

Chiar dacă nu erau publicate zilnic, aveau o anumită regularitate. După ce erau expuse
publicului timp de câteva zile, erau retrase și păstrate în arhive împreună cu alte
documente publice.

Scribii publici și privați făceau copii ale Acta Diurna, adăugând la știrile o ciale și alte
informații curente, și le trimiteau guvernatorilor și provinciilor pentru a distribuite mai
departe în imperiu.

După moartea lui Cezar, împăratul Augustus a continuat această publicație, recunoscând
utilitatea Acta ca propagandă guvernamentală, deși a exclus din ele detaliile ședințelor
Senatului.

Citește despre Asasinarea lui Iulius Cezar, crima care a aruncat Roma în război civil
Unii cercetători cred că Acta Diurna trebuie să conținut chiar reprezentări gra ce ale
bătăliilor și victoriilor imperiului, asemănătoare reprezentărilor pe care le vedem azi pe
câte un arc de triumf.

Știm ce tip de conținut au inclus și avem o anumită idee despre cum erau datorită
mențiunilor unor autori latini. Petronius, în lucrarea lui, „Satyricon”, oferă o parodie a Acta
Diurna, în care sunt enumerate o serie de fapte ridicole:

26 iulie: Pe moșia de la Cumae s-au născut 30 de băieți și 40 de fete. 40.000

de banițe de grâu au fost mutate de pe câmpul de treierat în depozit. 500 de
boi au fost puși la jug. Sclavul Mithridates a fost răstignit pentru că l-a
blestemat pe spiritul păzitor al lui Gaius al nostru. În aceeași zi, 10 milioane de
sesterți au fost returnați în vistierie, din lipsă de oportunități de investiții. De
asemenea, a avut loc un incendiu în Grădinile lui Pompei; a izbucnit în conacul
supraveghetorului Nasta.

Pliniu cel Bătrân povestește mai multe întâmplări pe care le-a citit în Acta Diurna, una
despre delitatea unui câine față de stăpânul său, alta despre con ictul dintre două
familii în timpul unei înmormântări, iar o a treia despre un proces.

Cassius Dio reproduce povestea unui arhitect care a salvat un portic de la prăbușire, de
asemenea preluată din Acta, dar numai pentru a nota că împăratul Tiberius nu a permis
ca numele salvatorului să e publicat, deoarece era gelos pe marea realizare a
arhitectului.
Forumul din Roma. Reconstituire. Foto: hqallbase.site

Seneca se plânge de faptul că Acta publică liste lungi de divorțuri, căci de când ecare
gazetă are un caz de divorț, ei (romanii) au învățat să facă ceea ce înainte știau doar din
auzite.

Acta Diurna au fost publicate cel puțin până în anul 235 (sau, posibil, până la transferul
capitalei imperiale la Constantinopol, în anul 330). Din nefericire, niciun fragment original
nu s-a păstrat până în prezent, ci doar mențiuni despre ele în opera unor scriitori precum
Tacitus sau Suetonius.

Vezi imaginile din Papirusul erotic din Torino, prima „revistă pentru adulți” din istorie

Se știe că toate Acta includeau, la sfârșitul știrilor și anunțurilor, sintagma publicare et

propagare („publicați și răspândiți”), adică obligația tuturor locuitorilor imperiului de a le
face publice și de a le da mai departe.