UNIVERSITATEA DE STAT “ALECU RUSSO” MUN.

BALȚI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE REALE, ECONOMICE ȘI ALE MEDIULUI

CATEDRA DE ȘTIINȚE FIZICE ȘI INGINEREȘTI

Lucrare de laborator Nr.10

Disciplina:”Studiul materialelor”
Tema:” Călirea şi revenirea oţelului carbon”

Elaborat: Covalciuc V.

Grupa: IM11R

Verificat: Beșliu V.

Bălți 2017
 Călirea şi revenirea oţelului carbon

Scopul lucrării: formarea deprinderilor practice de realizare a proceselor de călire şi revenire a

oţelurilor carbon.

Obiectivele lucrării:
 de a compara cum influenţează viteza de răcire la călire şi temperatura revenirii asupra
structurii şi durităţii oţelului;
 de a căpăta deprinderi de realizare a procesului tehnologic de tratament termic;
 de a determina unele defecte care pot apărea în rezultatul călini şi posibilităţile de
remediere ale acestora.

Aparate, materiale şi instrumente

Pentru executarea lucrării sunt necesare următoarele aparate, materiale şi instrumente:
 diagrama Fier-Carbon;
 probe confecţionate din oţel 45;
 cuptor electric;
 recipiente de răcire (ulei, apă);
 microscop metalografic;
 hârtie abrazivă.

Noţiuni teoretice
Transformări în oţeluri la călire şi revenire Particularităţile transformării austenitei la răcirea
continuă. Scopul de bază al călirii constă în obţinerea unei durităţi înalte. Călirea oţelului se
numeşte tratamentul termic care constă în încălzirea oţelului mai sus de punctul critic AC3 sau
Aci, menţinerea la această temperatură cu o ulterioară răcire rapidă.
Punctul Aci corespunde la încălzire liniei PSK a diagramei Fe-C, punctul AC31 liniei GS.
Procesele ce se întâmplă în oţel la răcire sunt legate de transformările austenitei. Conform
diagramei Fe-C, austenita este stabilă la temperatura mai sus de linia PSK. La răcirea oţelului
mai jos de această linie are loc transformarea austenitei:
Fey (C) ^Fea(C) + Fe3(C) (1)
în rezultat, se formează faze care brusc se deosebesc după compoziţie: ferita prezintă aproape
fier pur (tehnic), cementita conţine 6,67% C. Prin urmare, această transformare este legată de
difuziune, adică de redistribuirea carbonului.
Viteza de răcire se determină din structura necesară. Călirea mai des se efectuează pentru
structura martensitică, ce corespunde unei durităţi mai înalte. în acest caz, mediul răcitor trebuie
să asigure o aşa viteză de răcire, care ne preîntâmpină descompunerea austenitei înlr-un amestec
ferito-cementitic (troostită, sorbită). însă o viteză de răcire excesiv de mare este negativă,
deoarece duce la formarea unei tensiuni interne adăugătoare care provoacă formarea fisurilor şi
deformaţiilor geometrice.
În practica de călire în calitate de medii răcitoare se utilizează apa, soluţie de 10% de NaOH sau
NaCl în apă, ulei mineral, emulsii de ulei în apă ş.a. Fiecare din aceste medii asigură o anumită
viteză de răcire.

2
 Călirea şi revenirea oţelului carbon

Tabelul 1. Valorile timpului de menţinere pentru tratamentul termic de călire.

Timpul în minute la secţiune

Temperatura încălzirii în
Cerc Pătrat Placă
°C
La 1 mm 0 La 1 mm grosime
600 2 3 4
700 1,5 2,2 3
800 1 1,5 2
900 0,8 1,2 1,6
1000 0,4 0,6 0,8

Mersul lucrării

 Determinaţi temperatura de încălzire pentru călire a oţelului 45 utilizând diagrama Fe-C.

 Determinaţi timpul încălzirii pentru călire a eşantioanclor din oţel 45.
 Studiaţi influenţa vitezei de răcire la călire asupra schimbării durităţii oţelului 45. Pentm
aceasta efectuaţi răcirea eşantioanelor încălzite până la temperatura de călire în diferite
medii: trei eşantioane în apă, unul în ulei. Măsuraţi duritatea acestor eşantioane până şi
după călire (câte 6 măsurări). înainte de călire, cât şi după călire efectuaţi analiza
microstructuraJă a eşantioanelor. Structura observată la microscopul MMU-3 sau
METAM desenaţi-o în caiet 2ntr-un pătrat cu latura de 30 mm sau cerc cu acelaşi
diametru, sau fotografiaţi.
 Studiaţi influenţa temperaturii revenirii asupra structurii şi durităţii oţelului 45.
Pentru aceasta efectuaţi revenirea eşantioanelor călite la martensit din oţel 45 la
temperaturile de 200'C, 400"C şi 600'C. Răcirea o efectuaţi în aer. Măsuraţi şi calculaţi

Calculam duritatea:
2F
HB=
πD ¿ ¿

1. d1=3,3 mm , D=12 mm, F=10000 N

2∗10000
HB= 3,14∗0,12¿ ¿

2. dapă=3,1 mm, D=12 mm, F=10000 N

2∗10000
HB= 3,14∗0,12¿ ¿

3. dulei=2,9 mm , D=12mm , F=10000 N

2∗10000
HB= 3,14∗0,12¿ ¿

4. d=3,5 mm, D=12mm, F=10000 N

2∗10000
HB= 3,14∗0,12¿ ¿
3
 Călirea şi revenirea oţelului carbon

Călirea
Mediul de racire Duritatea Temperatura
Apa 1294 µPa 780 c
Ulei 1474 µPa 780 c

Fig 3. Amprenta pe metalul otel dupa calire.

Concluzie: Efectuînd aceasta lucrare de laborator cu calirea oțelului am

opeservat ca dupa călirea sa mărit duritatea metalului.
Efectuaind calirea prin apa și prin ulei putem spune ca prin ulei se efetuează
o calire mai bună.