PROFESOR « ING. LASCOI— MARTIN ALEXANDRU a LICEUL TEHNQLOGIC DE ELECTRONICA $LAUTOMATIZARI .Caius Iacob” ARAD_ CIRCUIT ELECTRIC NERAMIFICAT DE CURENT ALTERNATIV | Reprezentarea marimilor sinusoidale.Diagrama vectorial: analiticd. Dou altematoare de-curent sinusoidal avand frecventa f=50Fiz conectate in serie ‘genereaza te.m.defezate una in raport cu cealalta cu un unghi @ ,-60°,dar a sdiror maritmi ‘maxime sunt identice F,_ ~ f,,,~160V. SA se construiascl diagrama vectorialA si analiticd atem_e, sie, aaltematoarclor Precum si Lem.rezuliantdl $8 se calculeze valorile efective ale tem.E,E, siE, Rezolvare probleme: | Objinerea Le.m.necesare Dupa cum s- arfitat in paragraful 7-2,intr-un cadru rectangular, care se roleste cu o vitezi unghiularl c,intr-un céimp magnetic uniform,.se induce tem, e=E, -sinot,unde E , este valoarea maxima a Le.m si e=expresia instantanee a tem. acd in locul unui cadru se dispun dou cadre rectangulare,rigid legate intre cle Pr si Ps reprezentate tn fig.10-1,care sunt deplasate in spatiu cu un unghi de 60°,atunci te.m. induse in cadre (e, respective e, )vor trece prin valorile lor nule ,extreme precum: si prin toate valorile lor: intermediare defazate cu 60°. cadrele in rotapi,cu pozitiainitiala din fig. 10-1,se obj valorile instantanee ale Lem induse in cadre: =, -sinot i e,=E.. -sin(@t+60") 2.Se poate exprima 0 aceeasi fazi initiala atét printr-un unghi pozitiv cdt si printr-un ‘unghi negativ?Unghiurile pozitive se considera méisurate intre axf si Vector in. sens opus sensului de migcare a acelor de ceasornic iar unghiurile negative in sensul de miscare @ acelor de ceasornic:Din aceasta. cauzit.se poate considera unghiul de 60°egal cu unghiul de 300° (fig.10-2,a) 3.Cum se calculeaza valoarca instantance a Lem.rezultante eE , sin(wt+9)?in uma rezolvarii problemei s-a calculat valoarea maxima tem. E,=277V.Faza initialé a vectorului ‘Empoate fi de asemenea .calculata daca tinem seama cit vectorul reprezentant este orientat dupa dingonala rombului, 9=0.5-60°=30" In cazul general acest unghi este dat de expresia: unde , si p, sunt fazele initiale ale tem. e, sie, ,care se adunA vectorial. Penira problema de aici ¢~0 si g,~60" de unde: 4typ =i + 1600366 _1600.866 Be 1601416005 "240 =057 in conseeinga: €277sin(sno +307) =27 in| 1604 Z)V. 5.Cum se foloseste conectarea in serie @ alternatoarclor de curent alternativ?T em. reprezentanid e (fig. 10-3) depinde nu numai de amplitudine tem.e, sie, a fiecdrui ‘alternator lust separat.cét si defazajele ,, dintre ele.in cazul in care fazele coincid,g.,=0 amplitudinea t.e.m.reprezentante #,=,, + £,, =160+ 160-320 Cand alternatorul se ‘conecteazl in 0 pozitic dc fazi,o,,=180".se obtine E,= 6,-6.0. Din aceasti cauz cuplarca in serie a alternatoarclor nu este folosité in practic’ ,datorits diferenjelor de acordare a fazelor.10-2.CIRCUIT FORMAT DIN REZISTENTA OHMICA $1 INDUCTANTA Enunjul problemei Un circuit (fig. 10-4) format dintr-o rezisten{& ohmic’ r-300 si 0 induetanga L=127mH=0.127H conectate in serie, este racordat Ia rejeaua de curent alternativ (sinusoidal) ‘cu tensiunea U=220V si frecventa FSOHz. Siise calculeze intensitatea curentului | care stribate eircuitul tensiunile U , si U,, toate puterile (activa, reactiva si aparent) gi s8 se construiascd diagrama vectorial’, triunghiul tensiunilor si triunghiul puterilor. 1 a Rezolvarea problemei 1 Proprietiti ale rezistentei ohmice i inductantei.Pentru conditiile din problema, de remarcat dowd proprictiti ale rezistenei ohmice:in primul rind,rezistorul R nu depinde de freevena fe variajie a curentului sii al doilea rind tensiunea pe rezistenta U ,este in faz. cu curentul I. ‘Tindind cont de aceste particularitati.tegea cr ia pentru valori instantance ale Lensiunii gi curentului ast Curentul alternativ determina in bobind 0 Lem. e, care se opune variafiei curentului din circuit (legea lui Lentz) fenomen ce sta la originea aparitici unci “'rezistenje inductive” numitd inductan{4 sau reactant inductiva Pentru un curent sinusoidal reactanja: inductiva este dat de relatia: Xe ow L=2afl Astfel, spre deosebire de rezistenja ohmicd ,reactanja inductiva este in functie de frecvenqa f. Bobina difera de resistor si prin defazajul curentului in raport cu tensiunca Astfcl Le.m intr-o bobin& E , este defazati in urmé fat de current cu un unghi de 90° (fig. 10-5)Aceastd Le.m.echilibreazi tensiunea pe inductana U,, .Tensiunea U , este egala cu anes Sacingleea-nentlll = E 3Fig. 10-3.Diagrama vectorial a unui circuit format din elementele dde circuit R si L. curente in serie. Datorita acestor particularitati rezulta cd legea lui Ohm nu poate fi sorisi decdt pentru valori efective sau maxime ale curentului sau tensiunii de pe bobind.adica: U,=X,1 SauU, =X, Legea lui Ohm nu poate fi aplicatd pentru valori instantanee; u, #.X, i. 2:Triunghiul tensiunilor. Tensiunca la bornele circuitului este determinata de vectorul df =U), «U7, Acesti vectori se insumeazi dupa regula triunghiului Astfel,se deplaseazi vectorul (, (fig.10-5) paralel cu el insusi pénd in punctul K (fig.10-6)si se uneste printr-o dreapta punctul O-cu punctul M.Laturile triunghiului OKM reprezinta tensiunile pe rezistor U,,,tensiunea pe bobini (si tensiunea la borne U. Ojinem astfel triunghiul tensiunilor (fig, 10-6): o ® » K Fig. 10-6, Triunghiul tensiunilor pentru circuitul din fig. 10-4. 43. Caleulul impedantei. Triunghint impedantelor, Valoarea registrului este dati: 0300. Reaetia iductiva va fi: Xi=wl=2afL=2"3,14°50°0,127=409 Impedanga este egal cu 2= (ROK: - JOS a" = 500 Valorile gisite pentru impedanti si reactanti inductivi sunt legate prin raportul. ce ccaracterizeazh triunghiul dreptunghic din fig. 10-7. Pentru datele problemei, triunghiul impedanfclor OKM (fig. 10-7) precint& intre Iaturi uurmatorul raport: RX, +Z=30¢40450=3+445 M z ” ‘s) (a) 5 K Re Fig, 10-7. Triunghiul rezistentelor si al puterilor pentru circuitul din fig. 10-4 4. Caleutul curentului si al tensiunilor: Pentru circuitul studiat curentul este: um 1a aaa sitensiunea: U, = Rel =30-44 = 13P Up = X11 40-44-2170" 5.Caleulul defazajului dintre curent si tensiune. Din triunghiul tensiunilor (fig. 10-6) objine: areal u Rt Rkten BE U Zt Zz ‘Aceleasi expresii se pot obtine gi din triunghiul impedanjelor (fig. 10-7) Pentru datsle probiemei cose =~ 30-06 si p= = 2 = 1.33de unde rezult et z R = arceos 0,6 = arcig 1.33 2 53” {in consecinta, intr-un circuit neramificat compus dintr-un rezistor de recistenja R gi o bobind 1 de reactanja X,, tensiunea la bornele cireuitului este defazati fal de curent cu un unghi @ care depinde de raportul x, 6.Caleulul puterilor.Triunghiul puterilor. Puterea activi: P=U:-cosp=220-44-06= 5811" Din fig. 10-6 se observ ck: U-cosp=U, ‘In plus pe lénga puterea activa P determinata de rezistenja R, in curent alternativ, se folosese urmétoarele marimi: Puterea reactiva: Q=U-4-sing=X,-1* si puterea aparenti: S=U'.4=21"; pentru problema dat Q = 220-4,4-08 = 774vargi S=220-4,4 P4 (Volt-amper)=968VA. Puterea activa P, puterea reactiva Q si puterea aparenté $ sunt proportionale cu R, Xi si Z ceca ce permite (Ia 0 alt scarli) si se poath considera triunghiul impedantelor si triunghi al puterilor (simplificat intre paranteze) Discutié suplimentare: 1. Ge forma in expresia ecuatiel valorilor instantance pentru tensiunca mesei si curentului din cirewit, Dact se consideri ef faza infiali a curentului este muti? =U sig + 8) f= Im sin(ut +p) inlocuind datele problemei avem: Um= U2 = 202 = 3107 Im= 12 = 442 =624 si wa2y =2:314-50= 314 Din datele problemei rezulth c& y =0. Astfal defuzajul: = f- sax f= 9=35 In final se obtine: w= 310sin( 3141 +53") [7] i = 6,2sin(3144) [4]1, Exist vreo legituri intre triunghiul impedantelor (fig. 10-7) si triunghiul tensiunilor (fig 10-6)? Pentru a rdspunde Ia aceastl intrebare trebuie reamintit c& fiecare din tensiunile din circuitul reprezentat in fig. 10-4 este proportional cu rezistenga corespunzatoare, astfel: Uy =Rl, U,=X,-1 siU = 2-1, Dim aceasth cauza triunghiul OKM (fig. 10-6) poate fi folosit atét pentru tensiuni cit si pentru impedanje (pe fig. 10-6 impedanjele sunt reprezentate in paranteze). Este evident faptul c& scrile vutilizate pentru lacurile triunghiurilor tensiunilor si impedantelor sum diferite Lund pent trunghiul OKM (fig. 10-6) lunge lturilor triunghiuiui de 25,32 gi 40mm, se va obtine seara tensiunilor wf ~"2 =s26-5 si peniru scara triunghiului impedanjelor Me= 3 «122 care difert fata de alta cu a S28 4.4 ori, adic de Foi. 2, Existt vreo diferent intre aplicarea legilor lui Kirchhoff pentru valori instantanee gi efective ale curentilor si tensitmilor? Pentru valorile intermediare ale curenjilor si tensiunilor,legile lui Kirchhoff se aplica la fel ca in curentul continum; in cazul nostru:n = 4, +,- Ins pentru valori efective sau maxime, ale tensiunilor 51 cureniler,ccustile corespunzHioare fgilr ii KirchnofT trebuiese a fi utilizate su forma vectoriala efectudnd astfel o adunare vectorial (geometricd), in eazul nostru pentru circuitul din figura 10-4. aaa tuad8, 3, Exist bobine fara rezistenta ohmic si reostate faird rectan{a inductiva? Oricare contur conductor (sau bobind) strabatut de fluxul magnetic @ are pentru un curent / $i 0 inductanta: 2s r Inductanja La unei bobine cu mai multe spire (spirele sunt infigurate in acelagi sens) bispectral ner oat gla a ‘aceasti bobind inconjoard un circuit magnetic cu o mare permeabilitate magnetic&, Inductanta unei asemenea bobine este mult superioar® rezistenfei sale ohmice (mai ales a frecvente incete) din care cauzii rezistenta ohmica poate fi uncori neglijata si bobina va fi caracterizati numai de inductanfa sa. Reostatele prezinta sigur o inductanja care depinde de elememtele sale constructive, Inductante La reostatelor lichide gi a reostatelor Mira spire bobinate este foarte mic’, dar ia valori mari in cazul reostatelor cu spire multiple. in consecinta, nu exist in practic’ bobine (1’,) si reostate (R) ideale. Pentru a se apropia ciit mai mult de conditiile ideale, trebuie si se realizeze dispozitive eu X,)) mrespectiv £))X,. t4 Cum se determina rezistenta ohmic a unci bobine? Un provedeu consti in conectarea bobinei intr-un circuit de curent continu. Astfel, frecveta f0 si reactanfa inductiva: .x,=2e/=0 , in timp ce impedanta bobinei z= R=“. unde ‘este curentul din circuit i U tensiunea de 1a bornele bobine. Rezisienta ohmict, datorith efectului pelicular, creste odata cu cresterea freeventei. La frecvenja de 50 Hz cresteren rezistenjei ohmice nu este realizabilé decat Ia ‘conductoareie cu o foarte mare arie a sectiunii transwersale. 5, Este posibili conectarea unui transformator la o refea de curent continuu? ‘Un transformator are 0 mare reactan{& inductiva la frecventa nominala si mic& rezisten{a ‘ohmic, astfel incat impedanta sa in curent alternativ este mult mai mare decit rezistenta sa ‘in curent continu (vezi discutia precedent). In acest caz, daci un transformator (sau un. alt dispozitiv cu inductanjf mare si rezistenyi micd) este conectat, din eroare, Ia 0 rejea de ‘curent continu in loc de 0 refea de curent alternativ, atunci circuitul va fi strAbicut de un SS eee Cece Meenas Oh mee emer ree ene SO10-3 CIRCUIT COMPUS DIN REZISTOR $I BOBINA Enunqul problemei: Motorul unui aparat electric este conectat la refeaua de curent electric de 220 V (F=50Hz) printr-o reristenta de limitare Reuplat in serie. Acelagi motor este concctat direct (fir rezistenys de limitare) la ‘© refea de curent alternativ de 127 V; puterea activa a motorului este P_.=8W si factorul de putere al motorului cose_, =085 (9_. =31,50") Sk se determine sehema electric’ echivalenti a motorului electric, sa se calculeze parametrii schemei precum si curentral din Circuit $i tensiunile pe diferite portiuni din circuit, Rezolvarea problemel: 1. SCHEMA ELECTRICA ECHIVALENTA. Principial de funcfionare al motorului electric, dup cum s-a ardtat gi in capitolul 7, se bazeaz’ pe interactiunen dintre un cdimp magnetic si conductorii stribatuti de un curent clectric. Din aceasta cauz’ motorul electric este lun consumator aviind inductanta si rezistenjA a cliror parametrii echivalenfi Sunt Roy §i Lo fig. 10-8) Conform datelor problemei, comutarea tensiunii se face cu ajutorul ‘unui comutator K (fig. 10-8) de la 127 V (pozitia superioara) ia 220 V {pozitia inferioars), + Se deosebesic circuitul considerat (fig. 10-8) de circuitul examinat in aragraful 10-2? in cazul in care comutatorul K este pe pozitia de 127 V, circuitul se ‘compune dintr-o bobini, de rezistenja Rye 1 de inductanfh Legg, adic’ un circuit identic cu circuitul prezent, astfel incét parametrii caracteristici pot fi ccaleulati dupa metodele aritate in paragraful 10-2.‘ig. 108, Shera de ecivalentd @ unui motor electric cu douB tensiun! 2. CALCULUL PARAMETRILOR ECHIVALENTI AI MOTORULUL fn Tegimul de functionare a motorului eu alimentare din retcaua de 127 V uel cao ie cal eae : "cone * 127-085 as es {in rezisten{& ohmic’ echivalenti: Rane yen [Din triunghiul impedanfelor circuitului (fig. 10-7) rezulta: me Rig RP ae si, in cazul de aici; Mane = Reng tg USO! =1460-0,62 = 9060 ee a aa = Ra eX ~ fn - HS -170 sea selena nee ol Cue i ge Fagen 7 0078 ¥. 3. CALCULUL REZISTENTE! SIMPLIFICATE R. Aceasta rezistenfl este conectatA in serie. cu bobina motorului examinat, de Pparametrii R, $i Zu, in regim de functionare cu alimentare de la rejeaua de 220 V (comutatorul K fiind pe pozitia reprezentatl in fig, 10-8). 40* Se poate transforma acest circuit astfel incit si fie compus dinir-o reristenfa activa si o inductanta, ca in fig. 10-4? fin acest sens este modificat s@ se reprezinte separat rezistenta si inductanja bobinei (ca in fig. 10-9, a) gi s& se reprezinte schema echivalenta (ca fn fig. 10-9 b) in mod analog cu circuitul reprezentat in fig. 10-4.u=220 b) Fig, 10-9, Pentru circuitul din fig. 10-9, b cu parametrié R, si 1, s¢ construieste triunghiul impedantelor (fig. 10-11) in acelasi fel ca gi triunghiul din fig. 10- 7. Ne propunem sf aflim valoarea necunoscutl a rezistenjei R. din Sean EN Ce i eens eee ee oe ‘Singura valoare cunoscutl din triunghi este reactanta inductiva x. RnTindnd cont de faptul c& ambele regiuni’ de functionare curentul ‘motorului trebuie s8 fie acelasi, se calculeazA suma rezistenjei cchivalenta a circuitului (fig. 10-9). ee 7” 0974 Din triunghiul impedanjelor (fig 10-10) se objine: ) = \z,2 —x_? = v2980" —906? = 2840 Rezistenta suplimentara va fi: BR = R,~Ry, = 2840-1460 = 13800 Impartind porgiunea de circuit MN (:) in dou’ parti proportionate cu Rica R_, se giseste punctul L. (fig 10-10) si triunghiul impedantelor LNP pentru portiunea de circuit NP (fig 10-9,a) adic& pentru bobina de inductie ‘echivalenta a motorului, =298052 4. CALCULUL TENSIUNIL Calcularea tensiunilor in circuitele de ccurent altemativ se face cu ajutorul reprezentarii vectoriale, Se construieste diagrama vectoriala pentru circuitul initial (fig. 10-8) cfnd alimentarea se face din rejeaua de 220 V. ‘Considerdind ca mai inainte (figi0-5) cd faza initiala a curentului este null, se construieste vectorul tensiunii t/, (fig. 10-8) care este in faz cu vestorul curentului /(fig. 10-11), Vectorul tensiunii U,. este difuzat ‘inaintea vectorului curentului / cu un unghi cunoscut ¢_, =31"50 ‘Tensiunea la bomele circuitului (vectorul U din fig. 10-11) este egala cu suma vectorial (geometric) a tensiunilor de pe portiunile de circuit (/, si U. Vectorii U,., si Un, din fig, 10-11 reprezint&: tensiunea pe rezistenya respectiv tensiunea pe inductanja bobinei (fig. 10-9,a), Calcularea tensiunilor reprezentatt in figura 10-11: Uy = +R=0,074-1380=102 7 U pug TR, = 0974 1460 = 108 Ong =U X gy =0,074-906 = 677 U,,=1-2,, =00741720= 1277 Pentru verificarea calculelor se pot folosi rapoartele care rezulti din reprezentarea vectorila din fig 10-11 = (0, +0, F + Wine = 002-108) +67" = 2207 Sila fel: %v= (OL OL, = ior se 1270 Discutit Suplimentare: 1. De ce este recomandat ca la construirea diagramei vectoriale 4 unui circuit in serie s& se inceapa de la vectorul curentuluui? Toate portiunile circuitului meramificat sunt strAblitute de acelasi curent cea ce permite construirea vectorului curentului comun $i orientarea fai de acest vector a tensiunilor de pe portiunile de circuit: in functie de difuzajele tor, 2. Ce legitturi existii intre denumirile punctetor de pe diagrama impedanjelor (fig. 10-10), diagrama tensiunilor (fig. 10-11) si de pe schema circuitului? Pe schema de principiu din Fig.10-9.a si pe diagramele studiate, puncicle corespunzitoare sunt. denumite in acelagi mod (M,L.N,P) ceea ce Permite observarea raportului fintre orice portiuni de circuit si rezistenfA sau tensiunea corespunzitoare. ‘De exemplu, portiunes de circuit MN (fig. 10-9,a) corespunde in fig 10-10 rezitenyei R, si in figura 10-11, tensiunit U,+U/,., in timp ce portiunii X¢. Se observa ch R gi X sunt reprezentate prin segmente perpendiculare (KM si MN) impedanta fiind: Za Re H(X, +4) =VR = 50 Pentru circuit R, L. $i C serie defazajul este dat de retajia; emp - 4-408 sau tee~X 2-075 Oricare mul{ime s-ar putea folosi, se obfine =37° = arccos08 = arctg 0.25 Relafia Ie arati ci defazajul este determinat de caracteristicile receptorului de energie: schema gi parametri ci. 2. Caleulul curentului si a tensiunilor, Curentul prin cireuit este acelasi Prin toate portiunile de circuit, Ciderile de tensiune pe portiunile de circuit (vezi fig. 10-16,b) sunt: U, =Up = Rl =4-24 = 96 in faza cu curentul U, = X,-J=8-24=192 7 difuzata fn urma curentului cu (90°) Ug = Xg-=5-24=120¥ difwzata tn urma curentului cu 90° Pentru obtinerea tensiunii totale trebuie s& se adune vectoriitensiunilor celor 3 portiuni de circuit (U,..U, /~). Se pot aduna tensiunile indiferent de ordinea lor? ‘Ordinea de adunare nu influenjeazit asupra rezultatului, ins se recomanda ca ‘mai fntfii si se adune vectorii U, gi U/., care Sunt orientafi dupa aceiasi dreaptd dX(fig. 11-16) si apoi si se adune fa vectorul objinut U, vectorul 7. © astfel de ordine a operatiilor ugureaza calculele. Prin insumarea vectorilor U, $i U- se cobjine vectorul tensiunii reactive U/,, care este egal cu diferenta tensiunilor 1, gi Ve, din cauza i aceste tensiuni sunt difwzate una in raport cu cealalta cu un ‘unghi de 180° sunt in opozitic de faza):(/, ~U, =192-120= 72 F . Pe de alta parte U, =U, Up =X, += Keel =(%,-KeV=X-1 23-2 DV. Mai apare © problem’: Existi in circuit valoarea calculati U/,? aceasta tensiune se poate masura cu un voltmetru (fig 10-15) monténdu-l intre punetele MsiN ale circuitului (practic aceasta nu se poate face decit Ia circuitele in care se poate neglija sezistenta bobinei faji de reactanfa sa inductiva). Trebuie remarcat faptul c& tensiunile pe bobind si pe conductor (192 V si 120 V) si care fac parte din portiunile de circuit examinate sunt in cazul de aici, mai mari decét tensiunea U,(72 V). Triughiul tensiunilor KMN (fig. 10-16,b) se caracterizeaza ‘prin urmatorul raport intre laturile sale:(/, +1), +1/=96-+72+120=443+5. Acelasi raport exist si fntre laturile triunghiului impedantelor, KMN (fig 10- 16a). ee ne verifica cu ‘riunghiului tensiunilor. = JU,* a BETTE = 1207 3. Calewlul puteritor. Reristenja activa R (fig. 10-15) are puterea activa: 7, = 2-1? =4-24=2,304W (in timp) $i puterea sa reactivi este nuld, 2-0. Rezistentele active ale bobinei L si a condensatorului C find mule, aceste clemente de circuit nu au putere activa, = 7, =0. Puterile reactive ale bobinei si condensatorului sunt: Q, =X, -1? = 8-247 = 4608 var; Qe = Xp -P =5:24? = 2880 var. Portiunea de circuit MN (fig. 10-15), care este caracterizata prin reactanja X=X,~Xp are puterea reactiva: Q=X-P =X PX eH =Q, Oy = 4608-2880 = 1728 var Astfel, puterea reactivil a circuitului este egald cu diferenja dintre puterea reactivd inductiva si puterea reactiva capacitiva. Puterea aparenta a circuitului este: S=Z-[? =5-24? = 2880FA aDiscutii suplimentare: 1. IN CE CAZ REACTANTA CIRCUITULUI $I DEFAZAJUL CURENTULUI FATA DE TENSIUNE SUNT DE SEMN NEGATIV? Daci NX =X, —Np <0 deci de semn negativ. Defazajul va fi stunci: = wrest <0 adicd de asemenea de semn negativ. Daca circuitul mi are decd condensator, deci reactant capacitiva X., reactanfa circuitului este. =—Y. 2. IMPEDANTA CIRCUITULUI POATE FI DE SEMN NEGATIV? Impedanta total8 a circuitului 2= JR’ +2" este, intotdeauna o mairime pozitiva, indiferent de x, X >0 sau x <0, in consecin{a impedanja nu poate fi negativa. 3. SE POATE INTOCMI BOBINA L $i CONDENSATORUL C, PRINTR- © BOBINA ECHIVALENTA? In cazul studiat X,>X,, din care cauzi reactanja circuitului "=X, —.', =3.si are, deci, un caracter inductiv. Aceasta inser ch lore gist pentru X poe obit flouind obine Ls condensatorul C print singarl boi ‘echivalentd de inductant’: x i a = Sage 7000 H = 2A mt in circuitul echivalent, format din rezistorul R=40: gi bobina echivalenti: 1.24mi, Curentul 7, tensiunile Y, si U,, precum si defazajul rimane acelasi, SCHEMA | ECHIVALENTA FORMATA DIN _ BOBINA ECHIVALENTA ist PASTREAZA VALABILITATEA $1 ATUNCI CAND FRECVENTA SURSEI DE ALIMENTARE VARIAZA? Parametri circuitului dat R, L si C nu depind de frecvena curentului sau tenstunii de alimentare a circuitului, adicd valoarea lor nu variaza in functie de frecvenja. Nu acelagi luera se poate spune despre inductanfa bobinei echivalente determinata in discutia Astfel, aceastl inductanti: 1 nyake ete ee a Ww Ww we depinde de freeventa f, din cauza c& w= 27 ‘In consecinja, nu se poste utiliza valoarea /, objinutd la discutia precedenta, decit pentru frecventa data a sursei de alimentare. 25. CUM SE MASOARA UNGHIUL DE DEFAZAJ? Pentru masurarca tunghiului de defazaj se foloseste un soarat specializat numit fazmetru a cirui schema este reprezentata in fig. 10-17. Din punct de vedere constructiv, un fazmetru este asemndtor cu un wattmetra gi este aleatuit din dou’ infagmari: 0 {nffgmare de curent AD gi una de tensiune BC. Bomele bobinelor sunt denumite pe corpul aparatului prin literele I gi U (ig. 10-17). Dupa schema de legaturi din fig. 10-17, inffigmarea BC este crestata la bomele AK ale circuitului si arati defivzajul dintre tensiunea U gi curentul 1 (37° fin cazul studiat). Defazajul dintre tensiune si curent mai poste fi calculat si dupa indicatile a frei aparate de misurk: an wattmetru, un voltmetru si un ampermetru. Astfel daci in circuitul din fig. 10-17 se inlocuieste fazmetrul prin wattmetru, -wattmetrul va masura puterea activa a circuitulut P=Ulease Cunoscéind in plus tensiunea U si curentul 1, din indicayile aparatelor de ‘msurd corespunzitoare, se poate calcula gi ¢, $i deci oarccos 6. CARE VA FI INDICATIA FAZMETRULUI (FIG. 10-17) IN CAZUL IN CARE CONDUCTORUL CK ESTE INLOCUIT PRIN CONDUCTORUL CF? Daca legitura electrica de la boma K este defticuth si se realizeazh contact electric in punctul F (legiitur reprezentati cu linie punctat& in fig. 10-17) fazmetral va ardta indicajia zero, din cauzit-cd tensiunea pe rezistenja U, si curentul prin circuit au aceiasi faz. 2410-6, CIRCUIT COMPUS DIN MAI MULTE ELEMENTE DE ‘CIRCUIT ACTIVE $1 REACTIVE Circuitul reprezentat in fig. 10-18 confine dowd condensatoare avind buf =16-10°F si C,=O04pF =04-10°F, un reostat cu rezistenja ,=S00@si douk bobine de inductanfe 1, =69 mil = 0,069 1 si £,=0J1M. Rezistenta primei bobine fiind foarte mica se considera egala cu zero in timp ce rezistenta celei de a doua bobind este R, =100.0. La ambele A si G se aplica o tensiune U=100 V de frecvenga 400 Hz. 8 se determine curentul prin circuit, c&derile de tensiune pe diferite portiuni de ciruit si puterile active si reactive ale fiecdrui element de circuit si s8 se stabileasca bilanful puteritor. b & Rezolvarea probleme: 1. Determinarea impedantelor din cireuit. in problemele precedente (paragraful 10-2, 10-3 gi 10-4) calculul curentului s-a cfectuat dupa determinarea rezistenjelor si a reactanjelor echivalente, Provediind la fel, putem reduce problema de aici la probleme precedente, adic& Ia un circuit format din rezistor, bobind, i condensator. Reacftile capacitive ale condensatoarelor sunt: 1 1 to" FG Ta woes Yor #Xq Least = 1000.0 Cy Rescfile inductive ale bobinelor sunt: 2Xj =2pfh, =2-3,14- 400-0,068 = 175.0 ie ta- Bos as ou 2758 Piaesaterwn we Re R, +8, =500+100=6000 Reactanfa inductiva totald este: X= Ny + Xgg 1784275 = 450.0 Reactanta capacitiva totald este: X, = Noy + Xeq = 250+ 1000 = 1250.0 Reactanja echivalenta toatala este: X= X, =; =430~ 1250 =-800.0 Impedanja bobinei 1, este: 2, = 4RE 4X2 = M100" +27 = 2920 Impedanfa totald a circuitului este: Z=AR +X" = {600" +(—800) =10000 2. Construirea potigonutui impedantei. Rezultatcle obtinute permit construirea diagramei (poligonului) impedanjelor (fig. 10-19). Astfelm alegind seara M, =10- 2 se incepe constructia din punctul A, reprezentind, in jos, reactanjele capacitive X,, $i X-, (segmentul AB si BC) apoi, sub un unghi de +4 faya de segmental AC, ‘se reprezinta rezistenja &, (segmentul CD) dupa care plecind din punctal D, in sens X, $1 ig (Segmentele DF si FE) sin stist, lepers BS) ‘Segmentul AG care inchide poligonul reprezinta imapedanja Z *SSCemcml loin i 10-19) sunt dispuse in ordinea in care lementele corespunzatoare plasate in schema din fig. 10-18. Verificarea corectitudinii constructicise poate face de exemplu, grafic, cu ajutorul poligonului 2= Me AG = 10-100 = 10000 Acelagi rezultat s-a obfinut gi pe cale analitica. 2g1. Calcutu tensiunitor sa curentala Curentul prin circuit este: =o14 ‘Obfinerea diagramei veetoriale. Diagrama vectorialé a tensiunilor sages dite siecoen piano Magee cle i 10-19 rezistenjele si reactanjele prin tensiunile corespunzatoare: ‘Atunei, seara tensiunilor A, va fi: My = My-1=10-0)=1 nm Folosind poligonul (fig. 10-19) se objine, de exemplu tensiunea la bornele U=My -AG =1-100= 1007 -valoare ce coincide cu valoarea dati. 4. Calculul puterilor, Rezistenta ohmic’ a bobinei de inductanta 1, a celor dowd condensatoare este nuld, din care cauzi aceste elemente nu disipa Putere activa, Pent acesteelemente de circuit rimindnd de calulat puters lor Qc) = F-Ugy 0-25 2,5 var Oca =1-Uey = 01-100 =10 var 2{n timp ce puterea sa reactiva este egala cu zero, 0; = 0 Cea de a doua bobind, de parametrii 1, si R, are gi puterea activa si putere reactivi: P,=P-R,= (01) 100-18 py =P -X4y = (01) 2752.75 var Puterea activa a circuitului este: PaRAP=S4126" ssau altfel cunoscutt: 600 P=U-t-cosg = U-1-% = 100-0)- = 64 Zz 000 in concluzie, puterea activi a circuitului este egali cu suma puterilor sactive ale tuturor portiunilor de circuit, Puterea reactiva a circuituli: 2 = (x) +12)~ (cr + ea) = (1,75+2,78)-(2,5+10)=-8 var sau, tel determina =U -I-sing = UX = 100-012 = Q=U-1 sing =U 03 8 yar in concluzie, puterea reactivd a circuitului este egald cu diferenta dintre ‘suma puterilor reactive ale tuturor portiunilor inductive de circuit si suma puterilor reactive ale tuturor portiunitor capacitive de circuit. Cu diagrama puterilor se ia poligonul impedantelor (fig. 10-19) insa la alti ‘scar, scara puterilor Ms, unde Ms este data de: WA Meant, 7 10-0," 014 Sciriteputerilor active si eacive sunt numeric epale cu Ms. Cu ajutorul potigonului impedanfei din fig. 10-19, se objine pe cale graficd puterea aparenti a circuitului: ‘S=Ms-AG=0)-100=10 7-4 Discutit suptimentare: 1, POT DETERMINA VALORILE R, L $I C DIRECT DIN DATELE PROBLEMEI? S-a calculat, mai inainte, rezistenja totald a circuitului = 600.9. Pentru o conexiune serie, inductanga totala este: Lak +h, =069+0)1= 01794 Valorile echivalente objinute pentru R, L si C permit stabilirea unei scheme aseminitoare celei reprezentate in fig. 10-15, a cdrei calcul s-a examinat mai inainte, 22. CE CARACTER AREA (INDUCTIV SAU CAPACITIV) REACTANTA TOTALA A CIRCUITULUI? in circuitul studiat xX, X’, ). S& se compare schema cu cea din problema 209, din punct de vedere al posibiltajitor de reglare a unghiulué de defazaj. Fig. 10-27 342110 bobind de rexinenth , 91 muuctanih 2, este comoctanl in Herve cts ‘comicenaner de capsid C=2 yo, Texstieaes pe bint este #/, 120 V gi pe fondensanar {/, = 40 Defazape bnive tensile 1), yi (/, este eal ca 120". Sib sc detormme rerwtcnis ) moacxanis hebinci, icnsunes srs! dc alimentary a ctreuttihe, dc feecventa cercutuhes exw f= 100 Fy (212. conditiie protilome: 211 53 se determine licks Ae wood fare take Capac) comdcomanoradi Castel Raokt a se esigure regiarea detain dine tessaunes sunes de dhmenure 5 termes bole c= + *10-8 Problema de control Pentru circuitul din figura 10-28 se da: Curentul I=0,1 A si toate valorile rezistenjelor bobinelor gi condensatorilor Raml=600, Ra Frecvenfa curentului sinusidal este 50 Hz. Si se determine pentru portiunea de circuit indicat, pentru ficcare varianta a problemei in tubul 10-1, impedanja totala Z., tensiunea U, defazajul @ dintre tensiunea U si curentul I si s& se afle ecuatia valorilor instantanee ale tensiunii obtinute, in functie de faza initiala a curentului y (indicata in tubul 10- Dy) ‘Numarul T Porgiunea ; AC| BD | CF | DE| FG | EK | GK | GI | AD| CE | DG | EL 341-7. BIBLIOGRAFIA, |. loan de Sabata, Bazele eleetrotehnici, Litografia IPTV, Timigoara, 1975; 2. Ridule}, R, Bazele electrotehnicii, Falitra didactid si pedagogies, Bucuresti, 1981; 3. Timotin, A. si Hortopan, V., Lecfi de bazele electrotchnicli, Editura didactic8 si pedagogicd, Bucuresti, 1964; 4. Zaitchik, M. Z., Problémes et exercices d'électrotechnique générale, Editions Mir, Moscou, 1980, 4o