UNDE ELASTICE

APLICAŢII

1. Lungimea de undă reprezintă:

a) distanţa parcursă de undă în unitatea de timp;

b) distanţa dintre două puncte pe direcţia de propagare a undei pentru care funcţia  are aceeaşi valoare;

c) distanţa parcursă de undă într-o perioadă;

d) distanţa minimă dintre suprafeţele de egală fază;

e) distanţa minimă dintre două puncte pe direcţia de propagare pentru care faza se modifică cu 2 ;

f)  = u/,  – frecvenţă

2. Pentru aer se cunosc: p = 1 atm,  = 1,4 ,  = 1,3 kg/m3. Viteza de propagare a sunetului prin compresii
şi dilatări rapide ale aerului este:

a) 330 dm/s; b) 1,97106 dm/min; c) 1,18102 km/h; d) 328 m/s;

e) 3108 m/s; f) răspunsul a) este corect.

3. În cazul teoriei acusticii sunt adevărate următoarele afirmaţii:

a) sunetele sunt unde care produc senzaţii auditive urechii umane şi au frecvenţe cuprinse între 16 şi
20.000 Hz;

b) undele cu frecvenţa sub 16 Hz se numesc ultrasunete;

c) undele cu frecvenţa peste 20 kHz se numesc ultrasunete;

d) undele cu frecvenţa sub 16 Hz se numesc infrasunete;

e) nivelul intensităţii sonore se măsoară în decibeli;

f) nivelul auditiv se măsoară în beli;

4. Unde longitudinale cu frecvenţa 𝜈 = 500 𝐻𝑧 se transmit într-un mediu elastic al cărui modul de
elasticitate este E =4,321010 N/m2 şi care are densitatea  = 2700 kg/m3. Să se determine:

i) viteza de propagare a undelor în mediul respectiv;

ii) lungimea de undă;

iii) distanţa între două puncte ale mediului elastic între care diferenţa de fază este ∆𝜑 = 𝜋.
Rezolvare

E
i) v   4 103 m/s ;

v
ii) 𝜆 = 𝜈 = 8m;

𝜆
iii) ∆𝜑 = 𝑘∆𝑥; ∆𝑥 = 2𝜋 ∆𝜑 = 4m.

5. O undă transversală se propagă printr-un cablu elastic cu viteza v=15m/s. Perioada vibraţiilor punctelor
cablului este T=1,2s, iar amplitudinea A=2cm. Să se calculeze:

i) lungimea de undă;

ii) faza 𝜑, elongaţia y, viteza şi acceleraţia pentru un punct al cablului aflat la distanţa x=45m de sursa de
oscilatie la momentul t=4s;

iii) diferenţa de fază ∆𝜑 a două puncte de pe cablu aflate la distanţele x1=20m , respectiv x2=24,5m de
sursa de unde.

Rezolvare

i) 𝜆 = v𝑇 = 18m

𝑥 2𝜋 𝑥
ii) 𝜑 = 𝜔 (𝑡 − ) = (𝑡 − ) = 1,67𝜋
v 𝑇 v

y=Asin 𝜑 = −1,73cm; v= 𝜔𝐴cos𝜑 = 5,2cm/s; a=−𝜔2 𝐴sin𝜑

2𝜋 𝜋
iii) ) ∆𝜑 = 𝑘∆𝑥 = 𝜆
∆𝑥 = 2

6. Dintr-o gară, la momentul t0 = 0, porneşte un tren în mişcare uniform accelerată. La

momentele t1 = 2,4 s şi t2 = 28,1 s, sirena locomotivei emite câte un semnal de scurtă durată şi de aceeaşi
frecvenţă. În staţie, sunetele sunt recepţionate cu frecvenţele 1,R (primul sunet) şi 2,R (al doilea sunet).
Raportul frecvenţelor este n = 1,R/2,R = 28,2/27,1. Temperatura aerului este t = 27 oC iar presiunea
atmosferică este p = 1,013106 N/m2. Masa molară a aerului este M = 29 g/mol.

Determinaţi acceleraţia trenului.

Rezolvare:
 p pM RT
Viteza sunetului în aer este: u  , densitatea aerului este:   , deci u  ;
 RT M
u = 347 m/s.
Se produce efectul Doppler. Receptorul se află în staţie, în repaus, deci vR = 0. La momentele t1,2
viteza sursei (a trenului) este vS,1 = at1, respectiv vS,2 = at2 (a-acceleraţie). Pulsaţia sunetului recepţionat
este:
 u  v R cos  u
R  S  S ;  S = 2S ;  R = 2R.
u  v S cos  u  v S cos 
Ţinând seama de orientarea vitezelor  = . (conform figurii 1),
formula frecvenţei sunetului recepţionat:
u u u
 R  S ;  1, R   S ,  2, R   S .
u  vS u  v S ,1 u  v S ,2

=
vs
x
R S
suprafeţe de undă
(vR = 0)

Figura 1. Orientarea vitezelor.

Raportul frecvenţelor sunetelor recepţionate, după înlocuiri conduce la formula:

u  at 2 u n  1
n , a , a = 0,66 m/s2.
u  at1 t 2  nt1

7. Sunetul produs de o sursă punctiformă are nivelul auditiv Na,2 = 30 foni la distanţa d2 = 30 m
faţă de sursă. Să se calculeze:

1) intensitatea acustică a sunetului la distanţa d2;

2) nivelul auditiv la distanţa d1 = 16 m faţă de sursă;
3) distanţa maximă la care sunetul se mai aude.
Se cunoaşte Ia,0 = 10-12 W/m2 iar sunetul emis este cel normal,  = 103 Hz.

Rezolvare:
1) Nivelul auditiv este: Na2 = 10 lg Ia,2/Ia,0, deci Na2/10 =lg Ia,2/Ia,0, se obţine
3=lg Ia,2+12
Ia2 =10-9 W/m2.
2) Sunetul fiind cel normal intensităţile sonoră şi auditivă au aceeaşi valoare, Ia = Is.
Pe de altă parte, intensitatea sonoră este egală cu raportul dintre puterea sursei şi suprafaţa sferei
de rază d pe care o străbate energia sonoră în unitatea de timp: Is = P/(4  d 2 ).
Pe sfera de rază d2 nivelul auditiv este:
P P
N a , 2  10 lg  10 lg  20 lg d 2 ;
4  d  I a,0
2
2 4  I a,0
adică:
P
10 lg  N a 2  20 lg d 2 .
4  I a ,o
Pe sfera de rază d1 nivelul auditiv este:
I a ,1 P P
N a ,1  10 lg  10 lg  10 lg  20 lg d1 .
I a ,o 4  I a ,o d1
2
4  I a ,o
 Nivelul auditiv la distanţa d1 de la sursa sonoră:
d2
N a ,1  N a 2  20 lg ; N a ,1  36 foni .
d1

3) Sunetul se aude până la distanţa x pentru care Na = 0 ;

adică:
p p
10 lg  0 sau 10 lg  20 lg x
4 x I a ,0
2
4 I a ,0
d2
20 lgx = Na,2 + 20 lg d2 sau N a , 2  20 lg  0.
x
Înlocuind cu datele problemei se obţine:
lg d2/x = -1,6; d2/x = 10 - 1,6; x = 949 m.
8. O sursă de unde plane oscilează după legea yt   2 sin750 t  (cm). Să se determine
2
distanţa x faţă de sursă la care elongaţia este y  2 cm la momentul t  2  10 s, viteza de propagare a
undei fiind u  375 m/s.
Rezolvare:
Ecuaţia undei plane va fi dată de relaţia:
yx, t   A sin t  kx ,
unde numărul de undă k este dat de relaţia:

k  2 m-1.
u
Pentru cazul particular al problemei rezultă:

2  2 sin 750  2 102  2 x . 
1
15  2 x  ; x  7,37 m.
4

Probleme propuse
1. Într-o bară de oţel, E = 21011 N/m2,  = 7,89 g/cm3, se propagă unde plane longitudinale cu
frecvenţa  = 700 Hz şi amplitudinea A = 3,1 mm.
Determinaţi:
1) funcţia de undă  =  (x,t);
2) diferenţa de fază  pentru două puncte de pe direcţia de propagare, distanţa între ele fiind x = 2,2
m;
3) diferenţa de fază ’ ce corespunde la două stări pentru mişcarea de vibraţie a aceleiaşi particule,
atinse la două momente între care intervalul de timp este t = 8s.
2. Un automobil se deplasează într-o mişcare rectilinie uniformă cu viteza v = 90 km/h. La un
moment dat, claxonul automobilului emite un sunet de scurtă durată cu frecvenţa S = 660 Hz. În faţa şi în
spatele vehicolului se află câte un observator în repaus.
Calculaţi diferenţa între frecvenţele sunetelor recepţionate de cei doi observatori. (uaer = 340 m/s).
3. În timpul vorbirii nivelul mediu auditiv este Na = 40 foni.
Să se afle:
1) Nivelul auditiv al pragului senzaţiei dureroase în raport cu pragul de audibilitate;.
2) Raportul I/Ia,0 care arată de câte ori vorbim mai tare decât este necesar pentru a ne auzi.
Se cunosc: Ia,0 = 10 -12 W/m2 şi Imax = 100 W/m2.