LICEUL TEHNOLOGIC * DR.

IOAN ȘENCHEA* FĂGĂRAȘ

LUCRARE PENTRU OBȚINEREA ATESTATULUI DE

CALIFICARE

TEMA:

COORDONATOR:

1
 Introducere
De-a lungul întregii existenţe a omenirii, aceasta a fost preocupată de dezvoltarea sa, în toate
laturile sale. Cea mai importantă latură, rămâne încă din vechime, latura materială, respectiv
asigurarea bunurilor materiale necesare traiului. Satisfacerea nevoilor populaţiei a fost şi va rămâne
baza activităţii economice .
Activitatea economică are o sferă atotcuprinzătoare de resurse şi nevoi care reprezintă
universul economiei, ce poate fi definit prin trei componente 1:
1. unitatea economică- verigă elementară în care se realizaeză activitatea economică, altfel
spus subiectul economiei;
2. resursele (mijloacele) economice necesare desfăşurării activitaţii economice, în relaţie cu
sursele de finantare;
3. actele (faptele) economice denumite generic tranzacţii economice.
Un alt aspect important legat de activitatea economică este cel legat de cine desfaşoară
activitatea, respectiv gospodăria în fapt, sau familia, ca persoană fizică şi întreprinderea
economică, respectiv persoana juridică (adică persoana fizică care se înscrie într-un cadru juridic
organizat). Cei care realizează activitatea economică prin faptele lor sunt agenții economici, unitățile
economice sau instituționale și contribuie în acest fel la procesul de diviziune a muncii2. Diviziunea
muncii are ca efect apariția unităților economice care participă fie la intregul ciclu economic,
respectiv productie-circulație-repartiție consum, fie doar la o secvență a ciclului. Creșterea nivelului
de dezvoltare, a productivității muncii și diversificarea producției, a determinat impărțirea producției
materiale si serviciilor pe sectoare astfel 3:
- sectorul primar- care cuprinde agricultura și piscicultura
- sectorul secundar-cuprinde industria și construcțiile
- sectorul terțiar- cuprinde ansamblul serviciilor.

2
 Indiferent de sectorul de care aparțin, pentru a putea desfășura activități cu scop lucrativ,
persoanele fizice si juridice care doresc acest lucru se pot asocia și constitui societăți cu
personalitate juridică, în una din următoarele forme4:
- societăţi cu răspundere limitat;,
- societăţi în comandită simplă;
- societăţi în comandită pe acţiuni;
- societăţi pe acţiuni;
- societăţi în nume colectiv.
Toate aceste societăţi se deosebesc între ele prin resursele şi sursele pe care le angajează în
derularea activităţii de bază şi care intră în componenţa patrimoniului entității

3
 CAP.I PREZENTAREA SOCIETATII SC VOINICII SRL

I.1. DATE GENERALE DESPRE SOCIETATE

Denumirea:
Societatea este inregistrara si inmatriculata la Registrul Comertului su denumirea S.C
VOINICII S.R.L.
Forma Juridică :
Societatea este cu răspundere limitată cu asociat unic, persoană juridică română, care îşi
desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi prezentul statut.
Modificarea formei juridice se realizează prin hotărârea asociatului unic, cu respectarea
condiţiilor şi formalităţilor prevăzute de lege .
Durata :
Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată.
Modificarea denumirii societăţii:
Se realizează în urma hotărârii asociatului unic şi numai după ce, în prealabil, s-a efectuat
operaţiunea de verificare a disponibilităţii firmei .
Sediul :
Sediul societăţii este în sat.Pojorta, nr 89, com Lisa, jud. Brasov
Prin voinţa asociatului unic, sediul societăţii poate fi schimbat în orice loc din România cu
efectuarea formalităţilor prevăzute de legea Registrului Comerţului.
Societatea va putea înfiinţa filiale, sucursale, agenţii, reprezentanţe, puncte de lucru sau alte
asemenea unităţi în ţară sau străinătate, pe baza hotărârii asociatului unic.
Obiectul principal de activitate al societăţii
Conform C.A.E.N., este in domeniul: hoteluri si restaurante
Cod CAEN 5520 Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata
Obiectul secundar de activitate al societăţii
Conform C.A.E.N. este: domeniul Agricultura

4
 0145 Cresterea ovinelor si caprinelor
0146 Cresterea porcinelor
0147 Cresterea pasarilor
0149 Cresterea altor animale
015 Activitati in ferme mixte ( cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor )
0150 Activitati in ferme mixte ( cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor )
CAPITALUL SOCIAL, PĂRŢILE SOCIALE
Capitalul social total subscris este în valoare de 200 lei aport în numerar.
Capitalul social se divide în 20 părţi sociale, fiecare cu o valoare nominală de 10 lei.
CONDUCEREA SOCIETĂŢII
Conducerea societăţii se realizează prin asociatul unic, care are următoarele atribuţii:
- să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea beneficiului net;
- să desemneze pe administratori şi cenzori, să-i revoce şi să le dea descărcare de activitatea
lor,
precum şi să decidă şi contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter
obligatoriu potrivit legii ;
- să decidă urmărirea administratorilor şi cenzorilor, sau după caz, a auditorilor interni, pentru
daunele pricinuite societăţii, desemnând şi persoana însărcinată să o exercite;
- să modifice actul constitutiv.
Deciziile asociatului unic se consemnează într-un proces verbal în registrul societăţii ce este
numerotat, sigilat şi parafat.
ADMINISTRAREA SOCIETĂŢII
Administrarea societăţii se face de către asociatul unic, în cazul în care nu a numit unul sau
mai mulţi administratori.
Societatea trebuie să ţină prin grija administratorului, un registru al societăţii în care
se vor înscrie numele şi prenumele asociatului, domiciliul, aportul la capitalul social, transferul
părţilor sociale sau alte modificări privitoare la acestea.
Administratorii (administratorul) sunt solidari răspunzători faţă de societate pentru:
- realitatea vărsămintelor ;
- existenţa reală a dividendelor plătite;
- existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;
- exacta îndeplinire a hotărârilor asociatului unic;

5
 - stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun;
Reprezentarea şi administrarea societăţii comerciale se realizează de către administratori în
limitele competenţei stabilite de asociatul unic.
Societatea este administrată nelimitat, cu puteri depline de reprezentare şi administrare, de
ADMINISTRATOR având puteri depline de reprezentare şi administrare a societăţii, pe o perioadă
nelimitată.
ACTIVITATEA SOCIETĂŢII
Exerciţiul economico - financiar începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie al fiecărui
an. Primul exerciţiu va începe la data constituirii societăţii.
Angajarea personalului societăţii se face cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Amortizarea fondurilor fixe se stabileşte prin aplicarea normelor de amortizare asupra
valorilor de amortizare a fondurilor fixe .
Societatea va întocmi situaţii financiare şi contul de profit şi pierderi, va ţine evidenţa
activităţilor economico - financiare, conform dispoziţiilor legale.
Beneficiul societăţii se stabileşte prin situaţia financiară anuală aprobată de asociatul unic.
Din beneficiile societăţii se va prelua în fiecare an cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezervă
până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
Dacă fondul de rezervă după constituire s-a micşorat din orice cauză, va fi completat cu
respectarea prevederilor de la alin. 2. Plata efectivă a beneficiului se face cu respectarea prevederilor
legale.
Societatea va putea înfiinţa sucursale, filiale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi
în ţară, sau în străinătate, pe baza hotărârii asociatului unic şi cu respectarea prevederilor legale.
DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢII
Au ca efect dizolvarea societăţii:
- trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;
- imposibilitatea realizării obiectului societăţii sau realizarea acestuia;
- declararea nulităţii societăţii;
- hotărârea asociatului unic;
- hotărârea tribunalului;
- falimentul;
- alte cauze prevăzute de lege sau de modificările prezentului act constitutiv;

6
 Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect faţă de
terţi numai după trecerea de 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Din momentul dizolvării, administratorul nu mai poate întreprinde noi operaţii, în caz contrar
va fi personal şi solidar răspunzător pentru operaţiile pe care le-a întreprins.
Interdicţia prevăzută la alin.1 se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata
societăţii (în cazul în care durata de funcţionare a societăţii este limitată) ori de la data la care
dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarată prin sentinţă judecătorească.
Dizolvarea şi lichidarea societăţii cu asociat unic se face conform legii 31/1990 modificată şi
republicată.
FUZIUNEA ŞI DIVIZAREA SOCIETĂŢII
Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de către asociatul unic.
Fuziunea se hotărăşte de asociatul unic. Situaţia financiară întocmită cu această ocazie va fi
depusă o dată cu cererea de înscriere a hotărârii de fuziune la Registrul Comerţului, pentru a fi
menţionată în registru.
Administratorul societăţii este obligat în caz de fuziune sau divizare să pună la
dispoziţia asociatului:
a) proiectul de fuziune sau de divizare;
b) raportul întocmit de către organele de conducere în conformitate cu art. 2432 din Legea
31/1990 republicată şi modificată prin Legea 441/2006;
c) situaţiile financiare anuale şi rapoartele de gestiune pentru ultimele trei exerciţii financiare
ale societăţilor care iau parte la fuziune sau divizare;
d) situaţiile financiare, întocmite nu mai devreme de prima zi a celei de-a treia luni anterioare
datei proiectului de fuziune sau de divizare, dacă ultimele situaţii financiare anuale au fost întocmite
pentru un exerciţiu financiar încheiat cu mai mult de şase luni înainte de această dată;
e) raportul cenzorilor sau, după caz, raportul auditorului financiar;
f) raportul întocmit în conformitate cu art. 2433 din Legea 31/1990 republicată şi modificată
prin Legea 441/2006;
g) evidenţa contractelor cu valori depăşind 10.000 lei fiecare şi aflate în curs de executare,
precum şi repartizarea lor în caz de divizare a societăţii.
Proiectul de fuziune sau de divizare vizat de judecătorul delegat, se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţilor.

7
 Creditorii societăţilor care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protecţie
adecvată a intereselor lor. Orice astfel de creditor, a cărui creanţă este anterioară datei publicării
proiectului de fuziune sau divizare şi care nu este scadentă la data publicării, poate face opoziţie, în
condiţiile art. 62 din Legea 31/1990 republicată şi modificată prin Legea 441/2006;
Opoziţia suspendă executarea fuziunii sau a divizării până la data la care hotărârea
judecătorească devine irevocabilă, în afară de cazurile în care societatea debitoare face dovada plăţii
datoriilor sau oferă garanţii acceptate de creditori ori încheie cu aceştia un acord pentru plata
datoriilor.
În cazul divizării, dacă un creditor al societăţii căreia îi este transferată obligaţia în
conformitate cu proiectul de divizare nu a obţinut realizarea creanţei sale, toate societăţile
beneficiare sunt răspunzătoare pentru obligaţia în cauză, în limita activelor nete care le-au fost
transferate prin divizare, cu excepţia societăţii căreia i-a fost transferată obligaţia respectivă, care
răspunde nelimitat.
Fuziunea/divizarea produce efecte:
a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, de la data înmatriculării în registrul
comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele;
b) în alte cazuri, de la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat
operaţiunea, cu excepţia cazului în care, prin acordul părţilor, se stipulează că operaţiunea va avea
efect la o altă dată, care nu poate fi însă ulterioară încheierii exerciţiului financiar curent al societăţii
absorbante sau societăţilor beneficiare, nici anterioară încheierii ultimului exerciţiu financiar încheiat
al societăţii sau societăţilor ce îşi transferă patrimoniul.
LITIGII
Litigiile societăţii născute din contractele economice încheiate cu persoane fizice sau juridice
precum şi litigiile patrimoniale dintre asociaţi şi societate vor fi soluţionate de instanţele competente
prin aplicarea dreptului material român. Litigiile personalului angajat de societate se rezolvă potrivit
legislaţiei muncii în vigoare în România.
DISPOZIŢII FINALE
Prevederile statutului societatii SC TEMERARII SRL se completează cu normele Codului
Civil, Codului Muncii, Legii nr.31/1990, republicată, aşa cum a fost modificată prin Legea 441/2006
şi a legislaţiei comerciale în vigoare.

8
 Prezentul statut intră în vigoare la data semnăturii de către asociatul unic şi a dobândirii de
către societate a personalităţii juridice, conform legii, constituind actul constitutiv al acesteia.
(ASOCIAT UNIC şi ADMINISTRATOR)

I.2 STRUCTURA ORGANIOZATORICA A S.C.VOINICII SRL

Prin structură organizatorică se înţelege configuraţia internă a unei entităţi publice formată
din persoane, subdiviziuni organizatorice şi relaţii, astfel determinate încât să asigure premisele
organizatorice adecvate realizării obiectivelor managementului public.
Scopul structurii organizatorice este acela de a divide activităţile entităţii publice în sarcini,
care sunt efectuate de anumiţi angajaţi pentru a realiza obiectivele organizaţiei.
În temeiul actului normativ privind organizarea şi funcţionarea entităţii publice, managerul
aprobă structura organizatorică, alcătuită din: departamente, direcţii generale, direcţii, servicii,
birouri, posturi de lucru. Încadrarea cu personal de conducere şi personal de execuţie a acestor
structuri se regăseşte în statul de funcţii al entităţii.
În orice entitate publică, structura organizatorică reuneşte două segmente, aflate într-o
interdependenţă permanentă:
- structura de conducere a entităţii publice, care reuneşte ansamblul personalului,
compartimentelor şi relaţiilor organizatorice interne şi externe, constituite şi plasate în structura
organizatorică astfel încât să asigure condiţiile necesare desfăşurării proceselor de management şi de
execuţie prin care creşte gradul de satisfacere a interesului public;
- structura de execuţie a entităţii publice, care este formată din ansamblul personalului,
compartimentelor şi relaţiilor organizatorice interne şi externe, constituite cu scopul realizării şi
furnizării de servicii publice specifice tipului de entitate publică.
Componentele primare, încorporate în cele două segmente ale structurii organizatorice, sunt
următoarele:
- postul - un ansamblu de sarcini, responsabilităţi şi competenţe ce revin, în mod curent, unei
persoane pentru realizarea obiectivelor individuale;
- funcţia - cuprinde mai multe posturi cu aceleaşi caracteristici generale;
- compartimentul - un grup de persoane (minimum 2), care, sub o conducere unică, exercită
atribuţii omogene şi/sau complementare ce asigură realizarea unor obiective specifice;

9
 - relaţiile organizatorice - legăturile care se stabilesc prin reglementări oficiale între
componentele structurii organizatorice;
- ponderea ierarhică - numărul persoanelor conduse nemijlocit de un manager;
- nivelul ierarhic - poziţii succesive ale posturilor de management şi execuţie faţă de
managerul general sau de cel mai important organism participativ de management.
În funcţie de particularităţile pe care le are fiecare domeniu de activitate, în sectorul public se
identifică mai multe tipuri de structuri organizatorice.
Cele mai frecvent întâlnite structuri organizatorice în entităţile publice din ţara noastră sunt
următoarele:
- structura ierarhic funcţională, caracterizată prin structurarea pe niveluri ierarhice;
- structura teritorială, caracterizată de organizarea în raport cu unitatea administrativ-
teritorială, axată pe un grad mare de flexibilitate şi pe diminuarea nivelurilor ierarhice;
- structură mixtă, caracterizată printr-un mixt al caracteristicilor primelor două structuri.
În unele lucrări de specialitate se recomandă adoptarea unor structuri organizatorice plate, cu
număr mic de niveluri ierarhice şi cu dezvoltare corespunzătoare pe orizontală, deoarece acestea
facilitează buna comunicare şi integrare a componentelor structurale în sistemul de management al
entităţii publice.
În vederea formalizării unei structuri organizatorice sunt utilizate următoarele documente: a)
Regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF), instrument de organizare folosit pentru descrierea
detaliată a structurii organizatorice a organizaţiei, fiind structurat, de regulă, în două subdiviziuni
principale: - prima parte, care cuprinde: informaţii privind baza legală a constituirii şi funcţionării
entităţii; o succintă prezentare a obiectului de activitate; organigrama generală, organigrame parţiale
ale principalelor componente ale organizării structurale (dacă este necesar); prezentări detaliate ale
principalelor caracteristici organizaţionale (obiective specifice sau individuale, sarcini, autoritate şi
responsabilităţi ale conducerii colective şi individuale); - a doua parte, care cuprinde descrierea în
detaliu a compartimentelor şi a funcţiilor încorporate, pentru primele prezentându-se obiectivele şi
atribuţiile acestora.
b) Fişa postului, document organizatoric indispensabil fiecărui angajat, utilizat ca suport
pentru evaluarea muncii acestuia, şi care prezintă în detaliu elementele cerute unui angajat pentru ca
acesta să-şi poată exercita în condiţii normale activitatea. Fişa postului cuprinde: - denumirea şi
obiectivele postului; - compartimentul din care face parte; 3 - competenţele şi responsabilităţile; -
cerinţe referitoare la studii, vechime şi aptitudini.

10
 c) Organigrama, este reprezentarea grafică a structurii organizatorice, fiind un element de
informare şi analiză, care are ca obiectiv punerea în evidenţă a componentelor structurale: funcţii,
compartimente, niveluri ierarhice, relaţii organizaţionale.
d) Statul de funcţii, documentul sub formă de schemă generală, care cuprinde posturile,
funcţiile, limitele de salarizare şi de încadrare ale personalului dintr-o instituţie.

I.3 Programul de publicitate a pensiunii Voinicii

Pensiunea Voinicii este amplasata in Pojorta, sat aflat la poalelel muntilor Fagaras . Drumul
pana la pensiune este asfaltat, si este functional pe tot parcursul anului. Se poate ajunge usor atat cu
autoturismul cat si cu autocarul.
Fiind un sat mic Pojorta, poate oferi turistilor zile de relaxare si de odihna la poalele
muntilor, dar si alte activitati specifice zonelor urbane : si aici putem incadra plimbari in parc, iesiri
la terasele localurilor din oras.

11
 Amplasata la poalele muntelui, pensiunea beneficiaza de un peisaj pitoresc, aer curat si
liniste, elemente care sunt tot mai cautate si mai pretuite in ultimii ani de catre turistii de
pretutindeni.
Terenul pe care este amplasata pensiunea are o suprafata de 2300 m2, oferind astfel
posibilitatea de noi amenajari. Cladirea este in stare buna, impartita in demisol, parter si mansarda.
Pensiunea are si o gospodarie proprie in care se cresc mai multe feluri de animale si de
pasari.Punnctul forte al pensiunii sunt caii care se pot folosi la calarie..
CAZAREA Posibilitatile de cazare constau in 5 camere cu pat dublu, 3 camere cu doua
paturi si un apartament cu 2 camere ce poate gazdui 5 oaspeti. S-a optat pentru aceasta structura
deoarece clientii vizati sunt familiile cu copii mici, care in general prefera sa ii aiba in aceeasi
camera in timpul calatoriilor. In cazul parintilor care vin cu mai mult de un copil, la dorinta acestora
se poate adauga un pat pliant (pentru acest scop au fost achizitionate 4 paturi pliante), sau se poate
inchiria una dintre camerele cu doua paturi.
Locurile de cazare se pot rezerva prin intermediul site-ului web al pensiunii, telefonic sau
prin intermediul agentiilor de turism cu care pensiunea colaboreaza.
SERVIREA MESEI Pe langa oferirea serviciilor de cazare, in cadrul unei pensiuni turistilor
trebuie sa li se ofere si posibilitatea de a lua masa. Gazdele de la pensiunea Voinicii vor face tot
posibilul pentru a oferi oaspetilor care le trec pragul o experienta cat mai placuta. O parte din
fructele si legumele proaspete vor fi aduse din gradina proprie, urmand ca necesarul sa fie completat
prin achizitii de la diferitii producatori locali. Tot de la acestia se vor achizitiona produse lactate
proaspete precum si carnea, in situatia in care in gospodarie se constata lipsa acestora. In elaborarea
meniului se va tine cont de specificul local, cat si de alimentele si mancarurile specifice diferitelor
sezoane. Preferintele oaspetilor vor avea de asemenea un rol important, acestia vor fi consultati in
prealabil, pentru a nu aparea surprize neplacute.
Nu in ultimul rand turistilor li se vor oferi si facilitati de petrecere a timpului liber. Printre
acestea se numara cele oferite in cadrul pensiunii, unde ei pot sa joace badminton, sa joace ping-
pong, sau sa se bucure de un gratar in aer liber. Sunt achizitionate si doua biciclete ce vor sta la
dipozitia celor dornici de o plimbare, iar serile vor putea fi petrecute in jurul unui foc de tabara,
chiar in curtea pensiunii.
Pentru cei experimentati echitatia este sportul pentru care este aleasa pensiunea.

12
 Pentru turistii curiosi de spcificul locurilor si de felul cum se desfasoara viata in
aceasta zona, se vor organiza vizite si in alte gospodarii tipice taranesti, prilejuri perfecte pentru ca
si cei mici sa invete despre un alt stil de viata.
Pentru iubitorii naturii, se pot organiza excursii de o zi sau mai multe zile. Pot fi
indrumati spre cele mai pitoresti locuri de plimbare din zona.
Iata ca se poate gasi cate ceva de facut pentru fiecare oaspete, fie el adult sau copil,
aventurier sau comod.

CAPITOLUL II. TURISMUL ACTIVITATE ECONOMICĂ

II.1 Caracterizarea activităților de turism

Fenomen economic și social, turismul reprezintă o forma a activității economice desfășurate
în sectorul terțiar al economiei și este denumit pe bună dreptate comerț invizibil.
Legea turismului, defineste turismul ansamblul activităţilor desfăşurate in scopul producerii
de bunuri si servicii pentru turist, turistul fiind orice persoană care se află într-n loc diferit de cel în
care își are reședința, pentru o perioadă de cel mult 12 luni. Motivele pentru care se deplasează din
locul său de reședință pot fi unul sau mai multe din cele de mai jos:
I. motive fizice, care au legătură cu nevoia de: refacere fizică, psihică, îngrijire a sănătății, a
face sport, destindere. Cu alte cuvinte, aceste motivații vizează acele activități umane, prin
care turiștii pot contracara tensiunile generate de viața cotidiană.
II. motive culturale, vizează cunoașterea unor culturi diferite, descoperirea unor locuri inedite și
a specificului acestora privind stilul de viață al populației: muzica, arta, folclorul, dansul, cu
alte cuvinte, descoperirea patrimoniului cultural al destinației.
III. motive interpersonale, se axează pe dorința turiștilor de a întâlni oameni noi, de a căuta
experiențe noi de viață, de a vizita prieteni sau rude, de a evada din rutina relațiilor cotidiene
și a mediului uzual .
IV. motive legate de statutul social și de prestigiul personal al turistului, includ dorințele de
practicare a hobby-urilor, de dezvoltare a personalității, de recunoaștere și de atenție din
partea celorlalți.
Agenții economici care desfășoară activități turistice oferă clienților lor produse care înglobează
bunuri materiale şi servicii, capabile să satisfacă nevoile de turism dintre momentul plecării şi

13
momentul sosirii în locul de plecare. Specialiști în domeniu denumesc acest ansamblu de bunuri și
servicii produs turistic.5
Interacțiunea dintre elementele materiale ale produsului turistic și turist se soldează cu
satisfacerea unei nevoi, pe care o manifestă clientul. „Produsul turistic capătă consistență nu prin
elementele sale materiale ca atare, ci prin serviciile sau prestaţiile realizate prin intermediul lor (nu
autocarul - ci serviciul de transport, nu hotelul – ci cazarea, nu plaja – ci agrementul pe care îl
oferă)”6.
Serviciile care dau conţinut produsului turistic – denumite servicii turistice – se constituie într-un
ansamblu de cel puţin patru tipuri de bază, la care se adaugă agrementul, total diferite ca natură,
dupa cum se poate observa din schema de mai jos:

Cazare
Alimentație
DE BAZĂ Transport
Agrement
SPECIFICE Tratament
SERVICII Informare
TURISTICE Intermediere
Sportiv-recreative
SUPLIMENTARE Cultural -artistice
Financiare
Transport în comun Cu caracter special
Telecomunicații Diverse
NESPECIFICE Asistență medicală
Igienă și întreținere fizică
Cultural artistice
Distibuirea apei, gazelor,etc.

(Dupa Gabriela Stănciulescu)

1. Serviciul de cazare,– serviciul de bază existent în unitate care îndeplineşte rolul de domiciliu
temporar vizează și înglobează ansamblul activităţilor desfăşurate în spaţiul de cazare. Fiind alcătuit,

14
la rândul său, dintr-un grup de prestaţii oferite turistului pe timpul sejurului, în unităţile de cazare,
serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă, a cărei dezvoltare şi calitate depinde de cel
puţin doi factori: baza tehnico-materială cu dotări corespunzătoare, astfel încât să poată fi asigurate
turiştilor condiţiile optime de cazare; un personal calificat, structurat corespunzător, care-şi
desfăşoară munca în condiţii optime de organizare
Structurile de primire cu funcțiuni de cazare se clasifică, in funcție de caracteristicile
fundamentale, astfel

hotel,
motel
Unități hoteliere și asimilate acestora vilă
cabană
pensiune
CAZAREA
sate de vacanță
Unități extrahoteliere și complementare camere de închiriat
campinguri
popasuri turistice

Orice tip structură de primire, cu funcțiuni de cazare, trebuie sa răspundă „atît diferitelor
cerințe, motivații de călătorie cît și posibilităților financiare ale turiștilor” 7.
Serviciile complementare cazării care pot fi prestate într-o unitate turistică sunt:
❖ Păstrarea obiectelor de valoare;
❖ Spălatul și călcatul lenjeriei;
❖ Curățarea hainelor și a încălțămintei;
❖ Manipularea bagajelor;
❖ Asigurarea parcării autoturismelor;
❖ Schim valutar

15
 2. Serviciul de alimentaţie determină, la rândul său, calitatea prestaţiei turistice în ansamblul
ei, influenţând atât conţinutul, cât şi atractivitatea ofertei turistice şi are implicaţii directe asupra
modului de orientare a fluxurilor turistice.
Deși îndeplinește o funcție de bază, acest serviciu nu este obligatoriu să-l presteze toate
unitățile de cazare. Organizrea unui serviciu de alimentație presupune în primul rând amplasarea
spațiilor dedicate acestei activități în zone care sa nu afecteze odihna turiștilor. Totodată funcționarea
acestor spații trebuie să nu se interpună între alte tipuri de activități, fapt ce ajută la crearea unei
bune impresii turiștilor.
Structurile de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică pot fi clasificate astfel:
❖ Unități de alimentație publică din incinta structurilor de primire cu funcțiuni de cazare
(inclusiv cele care deservesc acestora);
❖ Unități de alimentație publică situate în stațiuni turistice,
❖ Unități administrate de societăți comerciale de turism( restaurant, baruri, unitati de
fast food, cofetarii, patiserii, etc.).
Ca activitate desfăsurată în cadrul prestației turistice, alimentația, pe lângă funcția de nutriție,
trebuie să răspundă și nevoilor de divertisment și după caz celor de afaceri, iar organizarea și
proiectarea acetor tipuri de activități se face tinând seama de o serie de particularități8:
- să fie prezentă în toate momentele importante;
- să asigure o diversitate structurală atât a preparatelor cât și a serviciilor;
- să aibă legatură cu forma de turism;
- să satisfacă exigențele turistilor autohtoni cât și a celor străini;
- să prezinte un element de selecție a destinațiilor de vacanță;
- să constituie chiar motivatia principală a călătoriei.
Între serviciile complementare oferite de structurile cu funcțiuni de alimetație merită amintite
▪ Organizarea de mese festive
▪ Asigurarea unor meniuri de regim, lactovegetariene, la cerere
▪ Asigurarea unor pachete cu hrană rece
▪ Room-service
3. Serviciul de agreement: reprezintă o componentă importantă a ofertei turistice indiferent
de forma de turism practicată.

16
 Acest serviciu presupune existenţa unor dotări adecvate pentru petrecerea timpului şi
divertismentul turistului cum ar fi terenuri de sport, piscine, săli de gimnastică etc.,dar şi existența
unui personal cu calificare de specialitate care să asigure instruirea sau supravegherea turiştilor. Tot
în categoria acestor activităţi se cuprind şi acţiunile iniţiate cu turişti, de natura serilor distractive,
concursurilor ş.a., pentru care dotările şi personalul nu ridică probleme deosebite. Unele unităţi
hoteliere îndeplinesc şi funcţii cultural-artistice, organizând manifestări de acest gen: festivaluri
folclorice, de cântece, de dansuri, reuniuni, întâlniri cu oameni de artă sau de cultură, expoziţii,
spectacole ş.a.
Cei mai mulți autori consideră că serviciul de agreement este serviciul care este indispesabil
din orice pachet turistic, în lipsa căruia celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a
turismului9.
4. Serviciile de transport precizate in Legea turismului pot fi :
1. transport rutier: autocare etc.;
2. transport feroviar: trenuleţe, trenuri cu cremalieră etc.;
3. transport fluvial şi maritim: vapoare etc.;
4. transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;
Serviciul de transport turistic are un rol determinant în creşterea calităţii prestaţiei turistice,
deoarece, prin intermediul său, este asigurat accesul turiştilor în zonele de interes turistic, întâlnirea
cererii cu oferta turistică şi, prin aceasta, transformarea lor din stare potenţială, într-una efectivă.
Datorită ponderii ridicate a costurilor serviciilor de transport în tarifele din sectorul turistic, este
necesar să se realizeze o optimizare a transportului, atât prin utilizarea raţională a mijloacelor de
transport, cât şi prin combinarea eficientă a formelor tipice de transport: rutier, feroviar, aerian, naval
şi, cu un rol specific în turism, transportul pe cablu.
Din cele prezentate până acum se pot reliefa trăsăturile specifice activităţilor de turism:
✓ Se produc numai pe măsură ce se manifestă consumul;
✓ Se consumă numai la locul de producere;
✓ Se efectueză cu cheltuieli mari de muncă vie;
✓ Se individualizează la nivelul fiecărui grup sau persoane;
✓ Complexitate și omogenitate;
✓ Nu pot fi stocate.

17
 „Valorificarea superioară a potenţialului turistic reprezintă un proces complex în cadrul
căruia dezvoltarea şi perfecţionarea resurselor materiale ocupă un loc important” 10
Ca în orice entitate economică și în cea de turism există un circuit economic care
presupune desfășurarea activității în trei faze și anume:
Aprovizionarea este „ansamblul de operații care-I permit unității de turism să dispună de
bunuri și servicii provenite din mediul comercial în mod permanent pentru a avea continuitate în
desfășurarea activității”11 faza în care entitatea se îsi procură bunuri și servicii necesare desfășurării
activității sale în volumul și stuctura necesară, după categoria de prestație:
• echipament hotelier și turistic( mobilier, aparatură electronică și electrică);
• utilaje și mașini necesare prestăriiserviciilor de alimentație publică(roboți, mașini de gătit,
mobilier pentru servit masa);
• materii prime și materiale necesare pregătirii preeparatelor culinare;
• bunuri și mărfuri vândute ca parte componentă a procesului de prestare a serviciului de
alimentație publică;
• echipamente necesare desfăsurării activității de agrement;
• angajarea unor servicii necesare desfășurării produsului turistic;
Producția este faza în care au loc o serie de activități prin care se identifică însuși serviciul
care a fost cumpărat, personalul unităților efectuând procese, in mod conștient, de tramsformare a
materiilor prime și materialelor în însăși prestația contractată. De remarcat că, pe toată durata
prestației serviciului au loc oserie de alte activități care susțin realizarea celei principale care
angajează alte consumuri, de exemplu: curățenia camerelor, debarasarea meselor, contolul
alimentelor, etc.
Complexul acesta eterogen de elemente materiale și imateriale poate fi grupat astfel:
• Prestația propriu zisă;
• Maanagementul procesului de prestție;
• Activități adiacente.
Comercializarea este faza în care prin vânzarea produselor turistice se urmărește pe lângă
acoperirea cheltuielilor obținerea unui profit cît mai mare. Serviciile turistice pot fi vândute fie direct
de către unitatea prestatoare fie prin intermediari având drept note specifice acestei etape

18
următoarele: se vând anticipat, la distanță de locul sejurului și fără prezență la momentul și locul
vânzării.

II.2 STUDIU DE CAZ

Pentru cei mai apropiaţi de natura oferim plimbări cu şareta şi trăsura, călărie de agrement,
călărie recuperatorie pentru adulţi. Puteţi vizita ferma de animale şi să participaţi sau să asistaţi la
activităţile specifice zonei rurale: adăparea şi ţesălarea cailor, mulgerea vacilor, curaţenia în boxele
animalelor.
Părinţii vor fi bucuroşi să afle că avem activităţi specifice pentru copii: călărie de agrement şi
recuperatorie alături de instructorii noştri, plimbări în natură. Puteţi să vă bucuraţi de aceste activităţi
alături de copii dumneavoastră sau să optaţi pentru o tabără.
Există şi un loc de joacă pentru copii cu leagăne, tobogan, trambulina, unde acestea pot să îşi
consume din energie cât timp dumneavoastră vă bucuraţi de saună, piscină sau faceţi plajă pe
sezlonguri în sezonul cald. În cadrul complexului puteţi juca tenis de masa şi biliard.
Activităţile fermei se pretează şi pentru cei mai aventurieri din fire. Zona monatană spectaculoasă
face ca activitatea perfectă pentru dumneavoastră să fie călăria pe trasee monatane. Tir cu arcul,
aruncarea de cuţite la ţintă, darts sunt numai câteva din activităţile de care vă puteţi bucura în cadrul
complexului.
Călărie 1 ora - 50 RON/persoană.
Traseu 4 ore - 150 RON/persoană
Trasee câteva zile - 200 RON pe zi/persoană
Traseele călare practicate la pensiune variază de la o ora la câteva zile, în funcţie de dorinţa,
disponibilitatea dar şi experienţa doritorilor de aventuri ca cele ale haiducilor.
Trasee de o ora
Atinge punctul cel mai înalt pe un platou descris de câteva dealuri mai înalte din apropiere,
cu panorama asupra vaii Avrigului şi celorlalte sate dimprejur. Cel mai indicat moment al zilei
pentru a îmbina frumuseţea peisajului terestru cu lumina şi culorile soarelui, norilor şi munţilor
dimprejur, este asfinţitul.
Trasee de 2 ore
Atinge poalele munţilor, pe un drum ce urmareşte o perioadă albia unui rauleţ repede de
munte pentru ca apoi s-o cotească printre dealuri nu foarte înalte, printre turme de oi, vaci, cai şi
ocazional bivoli. Intră în satul vecin Porumbacul, trece pe lângă gospodării tipic ţărăneşti, pensiuni

19
 cochete şi chiar o păstrăvărie (unde dacă se face oprire pentru masa, traseul se prelungeşte mult peste
doua ore). Apoi iese o bucată în şosea şi o taie brusc peste acelaşi firicel de apă, peste dealuri, înapoi
la pensiune, pe alt drum decat cel de la dus
Trasee medii
Traseul ulilor
Urcă pe munte, prin pădure, până aproape de creştet, unde se rotesc ulii în căutarea prăzii,
într-un peisaj deopotrivă sălbatic şi încântător, unde omul aude perfect pasul şi inima calului bătând
lângă a sa. De sus, unde se poate face oprire pentru picnic, se pot admira cretele munţilor Suru,
Vârful Negoiu, Transfăgărăşanul, până jos pe Valea Avrigului chiar şi Pensiunea, de unde s-a plecat.
Traseul padurii
Urmăreşte drumul prin pădure, pe unde noaptea doar urşii, mistreţii şi lupii mai calcă până la
râul pe care s-a format mai jos păstrăvăria, lângă satul vecin Porumbacul, unde din loc în loc se
întâlnesc mici baraje de apă lângă care se poate vara face plajă, pescui şi petrece câteva ore
încântătoare alături de prieteni la un grătar bun şi bere ţinută la rece în râu.
Întoarcerea se face tot pe dealuri, de preferinţă la asfinţit, pentru a surprinde exact frumuseţea
locurilor, dar pe alt drum decât cel de la dus.
Trasee lungi
Traseele lungi în general se alcătuiesc după o discuţie telefonică cu grupul de turişti
doritori.Se organizează pentru grupuri de la 6 pană la 10 persoane călare cu posibilitatea a incă 5
persoane cu căruţa cu colvitir la care se adaugă 2 însoţitori de la pensiune, iar traseul se discută în
funcţie de experienţa turiştilor şi de ceea ce işi doresc să vadă pe parcurs precum şi de dorinţa lor de
a urma un traseu dinainte stabilit sau de a improviza pe parcurs.
ATRACTII TURISTICE
• Transfăgărăşan
Pornit din comuna Bascov, după 61 km dincolo de comuna Arefu începe porţiunea aşa numitului
Transfăgărăşan, pe o lungime de aproximativ 91 km.
Ea face parte din Drumul Naţional 7C (DN7C) şi este unul din cele mai spectaculoase drumuri din
România, numit şi drumul din nori,care leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania.
Drumul construit peste Munţii Făgăraş, cel mai înalt lanţ muntos din România, care face parte din
Carpaţii Meridionali, este un drum asfaltat care în apropierea tunelului de lîngă Lacul Bâlea, ajunge
la altitudinea de 2042 m.

20
• Vârfu Negoiu Vârful Negoiu este un vârf montan situat în Masivul Făgăraş, judeţul Argeş. Cu o
altitudine de 2.535 metri, Negoiu este al doilea ca înălţime în România, fiind devansat doar de
Vârful Moldoveanu, altitudine 2.544 de metri. Până în perioada interbelică era considerat cel mai
înalt vârf din Carpaţi, exceptând Masivul Tatra. Este cunoscut drept fiind polul instabilităţii
atmosferice din România
• Muntele Suru Vârful Suru, Munţii Făgăraş, este un vârf al lanţului munţilor Făgăraş. Situat în
partea vestică a Făgăraşilor, Vârful Suru are o înălţime de 2.281 m. Comuna Racoviţa, vechi şi
prosper aşezământ românesc, datat încă din anul 1443, este situată la poalele Vârfului Suru. Pe
traseul montan spre vârf se găseşte cabana Suru (renovată de curând), unde se poate face popas.
Ultima parte a traseului până în vârf este mai abruptă âi este de obicei înzepezită până la începutul
lunii mai
• Masivul Moldoveanu Vârful Moldoveanu este vârful muntos cel mai înalt din România, situat în
Masivul Făgăraş, judeţul Argeş. Altitudinea sa este 2.544metri. Din cauza piscurilor montane din
jurul său, majoritatea de peste 2.400 de metri, vârful Moldoveanu este vizibil doar de pe creasta
Făgăraşului sau din aer, spre deosebire de multe din principalele vârfuri ale lanţului făgărăşan, care
sunt vizibile şi din Depresiunea Făgăraşului
• Mănăstirea Cârţa Localitatea şi mănăstirea Cârţa este situată la 43 km de Sibiu pe drumul spre
Braşov. Aici se pătrează ruinele mănăstirii cisterciene, unul dintre cele mai vechi şi importante
monumente ale stiului gotic timpuriu din Transilvania. Cistercienii sunt un ordin călugăresc originar
din Franţa, şi răspândit în mai multe ţări. Mănăstirea Carţa, fostă mănăstire cisterciană din ţara
Făgăraşului, actualmente biserica evanghelică a comunităţii locale germane, situată pe malul stâng al
Oltului, între municipiile Sibiu şi Făgăraş, în imediata vecinătate a localităţilor de azi Carta şi
Cărtişoara. Mănăstirea a fost fondată în anii 1205-1206 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, fiind
desfiinţată la 27 februarie 1474 de regele Matei Corvin.
Cascada Bâlea Lac Situată la peste 1200 m altitudine, cascada Bâlea este cea mai
spectaculoasă cădere de apă în trepte din lanţul Carpaţilor româneşti, cu o cădere de 60 m. Accesul
se face dinspre Sibiu pe şoseaua Transfăgărăşan până la cabana Bâlea Cascadă, iar de aici, pentru a
ajunge în dreptul cascadei, trebuie să urmaţi un traseu marcat cu punct roşu. Cele 50 de minute de
mers până la cascadă merită efortul. Deasemenea există şi telecabină pentru a urca pe munte

CAP. III NORME GENERALE DE E PROTECTIE A MUNCII

21
 Normele de protecţia muncii fac parte integrantă din procesul de producţie şi au ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor
profesionale.
Lucrătorii acestui sector, trebuie să respecte normelor de tehnica securităţii muncii la fiecare
compartiment de lucru, să şi le însuşească temeinic, participând la toate instructajele ce se fac în
unitate de către personalul autorizat la fiecare loc de muncă şi să semneze, în fişa de instructaj
individual, că a luat cunoştinţă de acesta.
Maşinile, utilajele şi ustensilele vor fi verificate înainte de folosirea lor spre a constata dacă
sunt în perfectă stare de funcţionare. Se va verifica dacă au fost luate măsuri de siguranţă conform
prescripţiilor şi dacă dispozitivele de siguranţă au fost instalate la utilaje şi instalaţiile din procesul
de producţie. Lipsurile şi defectele constatate se vor aduce imediat la cunoştinţa şefului ierarhic
superior (şef bucătar, şef de unitate etc.) care trebuie să ia măsurile de remediere. Este
interzis angajaţilor angajaţilor să fumeze sau să meargă cu lămpile de gaz aprinse în apropierea
materialelor inflamabile sau explozibile.
Deasemeni este interzis fumatul în bucătărie, laborator, unde se prepară alimente şi se
asamblează produsele finite. Fumatul este permis numai în locurile anume stabilite, respectând
normele PSI (prevenirea şi stingerea incendiilor).
La terminarea lucrului, angajaţii, trebuie să aşeze mărfurile în rafturi, ustensilele în sertare,
vesela compartimentată pe destinaţii, iar produsele alimentare alterabile să fie introduse în spaţii
frigorifice. Deasemeni, după folosirea utilajelor şi dezmembrarea componentelor, acestea se vor
curăţa, spăla, şterge şi se vor aşeza în spaţiile special amenajate.
Vor decupla toate utilajele de la sursele electrice, va închide toate robinetele de presiune şi
gaze. Vor strânge toate deşeurile şi le vor transporta la depozitele şi locurile stabilite, vor efectua
curăţenia perfectă (igienică).
La exploatarea maşinilor, a utilajelor, se va ţine seama de normele de protecţia muncii
specifice fiecărui utilaj. La maşina electrică de curăţat cartofi, se verifică piatra abrazivă, sau
centrifuga de inox, care curăţă rădăcinoasele în prezenţa apei.
Pentru protecţia lucrătorului, împotriva electrocutării se vor instala grătare de lemn, sau
covor cauciucat, la fiecare utilaj electric. Se verifică cartofii şi alte rădăcinoase să nu conţină corpuri
străine (pietre, metal), la introducerea în cuva de curăţire, pentru a nu deteriora maşina.
La maşina electrică de tocat carne, carnea se introduce numai după ce a fost curăţată de
pieliţă , tendoane şi resturi de oase. Se porţionează în bucăţi şi se va introduce în pâlnia de

22
alimentare prin intermediul dispozitivului de lemn. În caz de blocare se opreşte maşina de la sursa
electrică, se demontează şi se înlătură cauza blocării.
În toate ocaziile de defecţiune, nu se va umbla la instalaţia electrică sub tensiune, ci numai
după decuplarea de la sursa electrică. O atenţie deosebită se va acorda în procesul termic al
preparatelor culinare, la introducerea şi scoaterea preparatelor din cuptor, introducerea produselor
pentru prăjire în tigaia basculantă, friteuză, tigaie pe plită cu ulei înfierbântat etc., în toate condiţiile
păstrând distanţa de protecţie în faţa sursei termice şi folosind în permanenţă mănuşile de protecţie la
contactul cu utilajul sau vesela fierbinte.
Ştergerea geamurilor în interior şi în exterior se va face în permanenţă cu ajutorul scărilor
speciale, în perfectă stare de rezistenţă, fiind asigurată de unul sau doi lucrători.
Paharele se vor manipula în procesul de servire numai pe tăvi (fiind interzisă manipularea
între degete).
Flambarea diferitelor specialităţi culinare la masa consumatorilor (la gheridon), se va face cu
multă atenţie şi de la distanţă faţă de consumatori, când se realizează servirea propriu-zisă a
preparatului la masă. Exemple: clătite flambate, tort flambat…
Postul de prim ajutor se amenajează la toate locurile de muncă în cadrul unităţii şi va fi dotat
cu dulăpior special prevăzut cu toate materialele necesare acordării primului ajutor (pansamente, feşi
tifon, tinctură de iod, spirt, rivanol, leucoplast etc.)
Activitatea de închidere a unităţii.
După terminarea activităţii de servirea consumatorilor şi numai după ce ultimul consumator a
părăsit salonul de servire, indiferent de tipul mesei (obişnuită sau masă organizată), fiecare ospătar
(picolo), debarasează mesele de servire, mesele de serviciu (consolele), gheridoanele, de întregul
inventar care a fost pus la dispoziţia serviciului. Aceste operaţii, se fac cu mare atenţie, respectându-
se regulile de manipulare a obiectelor de inventar. Se trece la operaţiile de debarasarea feţelor de
masă, care se strâng pe trei categorii, în funcţie de starea în care se găsesc, după servirea
consumatorilor. Cele curate (nefolosite), se strâng cu grijă şi se împăturesc fără a se şifona,
respectându-se cutele formate iniţial. Feţele de masă murdare se strâng fără a se împăturii, se
înfăşoară, apoi într-o altă faţă de masă, pentru a fi duse la spălătorie, în seturi de 10, 20 bucăţi. Se
trece la operaţiile de curăţire a mobilierului, fie cu ajutorul unor perii speciale, fie cu cârpe speciale
pentru praf. Saunele se aşează, răsturnate pe tăblia mesei, pentru a se efectua igienizarea pardoselii,
în condiţii corespunzătoare, de asemenea suporturile de frapiere. Fotoliile şi canapelele tapiţate, se
vor aspira cu măturică specială şi cu aspiratorul, amplasându-le pe părţile laterale ale saloanelor,

23
unde s-a efectuat curăţenia, apoi, din nou la locul iniţial. Când pardoseala este de mozaic, piatră sau
marmură, se mătură, se freacă cu aspirator-storcător special cu smoc (mop), după dizolvarea
detergentului în căldăruşa specială. Când pardoseala este din parchet, se mătură, iar resturile
menajere şi praful care nu au putut fi luate cu mătura, se strâng cu cârpa umedă sau cu aspiratorul.
Concomitent cu efectuarea curăţeniei-igienizării, salonului şi mobilierului, se asigură o
aerisire, prin deschiderea ferestrelor şi uşilor sau prin acţionarea instalaţiei de ventilaţie. După
ştergerea prafului de pe întregul mobilier, uşi, ferestre, plante decorative, oglinzi, lambriuri etc., se
coboară scaunele şi suporturile de frapiere, de pe mese, aşezându-le la locurile iniţiale.
Periodic, cel puţin o dată pe săptămână se efectuează curăţenia generală a salonului,
planificat la anumite ore, se scutură tapiţeria afară, se spală geamurile, tocurile de la ferestre, uşi,
oglinzi, se lustruieşte mobilierul şi lambriurile. Se curăţă corpurile de iluminat, lustrele, aplicele,
tuburile fluorescente, se spală perdelele şi se aspiră draperiile. Se curăţă colţurile pereţilor
plafonului, folosindu-se perii speciale cu coadă lungă.
În sezonul de vară, când servirea se efectuează şi prin extinderea pe terase, trotuare
amenajate, se va menţine permanent un aer împrospătat, prin stropirea pavimentului şi a vegetaţiei.
După efectuarea tuturor operaţiilor de curăţenie, igienizare a sălii de servire, a mobilierului, în oficii,
vesela de servire, în secţiile de producţie, în secţia bar, bufet, grupuri sanitare, se inventariază
tacâmurile şi se înregistrează în caietul special pentru acest inventar.
Conducerea unităţii (şeful de unitate, şeful de sală), după ce a primit vânzările de la ospătar, a
întocmit centralizatorul de vânzări şi monetarul, verifică împreună cu ospătarii şi şefii de secţii,
calitatea igienizării unităţii şi securităţii acesteia la toate intrările, urmând închiderea şi părăsirea
unităţii cu întreaga formaţie.
Influenţa mediului asupra muncii.
Studii şi cercetări de specialitate ergonomice au demonstrat că toţi factorii de ambianţă fizică
(zgomot, temperatură, umiditate, aerisire, lumină, culoare etc.) pot exercita influenţa pozitivă sau
negativă asupra muncii, contribuind la diminuarea oboselii şi crearea unei bunăstări psihice şi
fiziologice atât a clienţilor cât şi a lucrătorilor care-i servesc.
Zgomotul poate avea influenţe pozitive, stimulative sau contrarii, nocive. Sunetele muzicale,
cu o intensitate medie sau redusă sunt plăcute, stimulative. Sunetele fără armonie şi zgomotele cele
mai diverse din restaurante sunt neplăcute, cu influenţe nefavorabile asupra clienţilor şi lucrătorilor
din unităţile respective, duc la o stare de enervare a clienţilor şi la scăderea randamentului în muncă
al personalului. Ţinând cont de faptul că în unităţile noastre trebuie să se asigure o ambianţă sonoro

24
care să favorizeze conversaţiile (nivelul zgomotos ambiant între 55-60 decibeli, al dialogului de la
un metru distanţă între interlocutori 65-70 decibeli) sunt necesare măsuri ca activitate să se
desfăşoare în condiţii optime de sonorizare şi care să nu depăşească limitele pragului normal de
audibilitate. În consecinţă, măsurile vor fi orientate spre atenuarea surselor de zgomot care sunt
legate de specificul activităţii din fiecare unitate.
Se au în vedere sursele de zgomot specifice (dialogul dintre clienţi, dialogul dintre clienţi şi
personalul de servire, programele muzical-artistice din unităţi, tehnologia de servire aplicată,
manipularea şi transportul inventarului pentru servire şi de lucru etc.) şi sursele de zgomot
nespecifice (trântirea uşilor, conversaţii cu voce tare sau cu ton ridicat, manipulări
necorespunzătoare de obiecte de inventar, utilizarea unor mijloace tehnice producătoare de zgomot,
poluare sonoră din zonă etc
. Temperatura corespunzătoare a locului de muncă asigură valoarea de confort şi creează
bunăstarea fiziologică. Se apreciază optimă, din punct de vedere ergonomic, o temperatură în jurul
valorii de 200C. Aceasta, în funcţie de felul muncii şi poziţia de lucru, poate varia astfel: muncă
intelectuală în poziţie aşezată 21-230C, muncă uşoară în 191 poziţie aşezat 190C, muncă uşoară în
poziţie ortostatică 180C, muncă grea în poziţie ortostatică 170C.
Asigurarea temperaturii optime în spaţiile de producţie şi servire trebuie să fie realizată
diferenţiat potrivit specificului fiecărui spaţiu deoarece o căldură prea mare provoacă moleşeală,
somnolenţă, indispoziţie pentru muncă, lipsa de solicitudine şi invers, dacă temperatura este sub
limite, apare senzaţia de neconfort, necesitatea purtării unei îmbrăcăminţi neadecvate, mişcării
inutile şi implicit scăderea atenţiei, a puterii de concentraţie şi a interesului pentru îndeplinirea
sarcinilor profesionale.
Umiditatea şi puritatea aerului au o importanţă deosebită pentru sănătatea omului. Prezenţa
aerului în încăperi având umiditatea în afara limitelor recomandate (între 30 şi 70%) poate avea
urmări nefavorabile prin scăderea capacităţii de apărare a organismului, mărirea riscului de
îmbolnăvire a organelor respiratorii şi ale vederii. De asemenea, existenţa în aerul din încăperi a
unor concentraţii mari de praf, fum, gaze, mirosuri nespecifice poate avea consecinţe negative asupra
celor care îşi desfăşoare activitatea sau îşi petrec timpul în încăperile respective.
Lumina şi culoarea ca factori de ambianţă fizică influenţează recepţionarea informaţiei
vizuale, având rol funcţional, estetic, psihofiziologic, de protecţie şi securitate a muncii.

Concluzii:

25
 Datorită structurii, activității și condiților natura din apropiere pensiunea VOINICII
oferă și asigură condiții pentru un sejur deneuitat le fel ca multe alte societăți turistice din
zona Țara Făgărașuli.
Localizată la distanțe acceptabile față de atracțiile turistice din zonă, această
Pensiune are capacitatea de a oferii posibilitatea de drumeții, spații de cazare,dar și
meniuri cu bunătăți din acaestă zonă.

Bibliografie:

1
Mihaela Dumitrana, Luminiţa Jalbă, Oana Duţă, Contabilitatea în comerţ şi
turism, Ed. Universitară, Bucureşti, 2008, p.15
1
Ilie Gavrilă, Dan Nițescu, Paul Tănase Ghiță, Constantin Popescu, Economie,
Manual pt. cl. XI ,Ed. Economică, București, 2000, p.22
1
Ghe.Crețoiu, Stelian Iordache, Ioan Cavachi, Liviu Moraru, Economie,
Manual pt. cl.XI, Ed. Antet, 2006, p. 15
1
Legea nr. 31/1990 a societăților, republicată și actualizată prin legea 163/2018
1
T. Gherasim, D. Gherasim, Marketing turistic, Bucureşti, Editura Economică,
1999 p25
1
Claudia Olimpia Moisă, Tehnica operațiunilor de turism, note de curs, Alba
Iulia, 2016, p.13
1
Stefania Mihai și colect., Alimentație publică și Turism, manual pt. cl. a IX a,
Ed. Niculescu, 2005, p.5

26