Test nr.

2
Postovoi Eugeniu Gr-3 “FF”
Subiectul 1.
Consider că este posibilă concurența de norme dintre art.188 și lit.b, alin(2), art.145 CP RM,
deoarece, dacă ne referim la tâlhărie, art.188, făptuitorul decurge la această faptă din interes material
(sustragerea bunurilor reprizintă interesul ) . La lit.b, alin(2), art.145 CP RM, legiuitorul stipulează
la fel acest interes material, care la determinat pe făptuitor să comită infracțiunea de omor. Respectiv
dacă modelăm o speță: A l-a atacat pe B, în scopul sustragerii un telefon de ultimă generație, care ar
valora în jur de 40 mii lei, provocându-i lu-i B mai multe lovituri . B pentru a se apăra a opus și el
rezistență, iar A văzând că acesta se opune, și nu poate sustrage telefonul, a luat o bară metalică
aflată în apropiere și i-a aplicat lui B o lovitură, ultrior acesta a murit. Din speță rezultă că putem
vorbi de o concurență de norme, deoarce nu suntem în prezența unui omor din imprudență, A
vizându-și foarte bine scopul și și-a dat foarte bine seama că o bară metalică poate omorâ o
persoană. De aici rezultă în bazalit.c, art.117 CP RM, că vom aplica ca pedeapsă lit.b, alin(2),
art.145 CP RM
Subiectul 2
- Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la alin.(1) art.186 CP RM îl constituie relaţiile
sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile. În ipoteza consemnată la lit.c) alin.(2) art.186
CP RM, în plan secundar, se aduce atingere relaţiilor sociale cu privire la inviolabilitatea încăperii, a
altui loc pentru depozitare sau a locuinţei. Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la alin.(1)
art.190 CP RM are un caracter complex: • obiectul juridic principal îl formează relaţiile sociale cu
privire la posesia asupra bunurilor mobile; • obiectul juridic secundar îl constituie relaţiile sociale cu
privire la încrederea și buna-credință de care părțile trebuie să dea dovadă la încheierea și executarea
unui act juridic.
- Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 186 CP RM, are următoarea structură: 1) fapta
prejudiciabilă care constă în acţiunea de luare ilegală şi gratuită; 2) urmările prejudiciabile sub
formă de prejudiciu patrimonial efectiv al cărui mărime se situează între limitele de 20% din
cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat, aprobat de Guvern pentru anul în curs la
data săvârșirii faptei - 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de
Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, și care nu are un caracter considerabil; 3) legătura
de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă şi urmările prejudiciabile; 4) modul ascuns. Latura
obiectivă a infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.190 CP RM are următoarea structură: 1) fapta
prejudiciabilă alcătuită din două acţiuni: a) acţiunea principală, care constă în dobândirea ilicită a
bunurilor altei persoane, adică în sustragere; b) acţiunea adiacentă, care constă în inducerea în eroare
a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca
mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților
(în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului
juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau
viclean; 2) urmările prejudiciabile sub forma prejudiciului patrimonial efectiv i) al cărui mărime se
situează între limitele de 20 % din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat, aprobat
de Guvern pentru anul în curs la data săvârșirii faptei, și 20 de salarii medii lunare pe economie
prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, și ii) care are
un caracter considerabil; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă şi urmările
prejudiciabile.
- Subiectul infracțiunii analizate este persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii faptei
a atins vârsta de 14 ani (art.186 CP RM). Subiectul infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.190 CP RM
este persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins vârsta de 16 ani. În
ipoteza operării agravantelor consemnate la lit.b) și d) alin.(2) și alin.(3) art.190 CP RM, vârsta
minimă a răspunderii penale este de 14 ani. În ipoteza consemnată la lit.d) alin.(2) art.190 CP RM,
subiectul trebuie să aibă o calitate specială: persoană cu funcţie de răspundere sau persoană care
gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală