Rolul basmului cult in peisajul literaturii romane.

Basmul cult are un rol foarte important in peisajul literaturii

romane. Basmul a apărut în epica populară, ulterior pătrunzând și în
literatura cultă. Este o specie a epicii (culte), cu narațiune amplă,
implicând supranaturalul sau fabulosul. Personajele sunt purtătoare ale
unor valori simbolice: binele și răul în diversele lor ipostaze. Conflictul
dintre bine și rău se încheie, de obicei, prin victoria forțelor binelui.
Eroul sau protagonistul este ajutat de ființe supranaturale, animale
fabuloase sau obiecte magice și se confruntă cu un adversar
(antagonistul). Eroul poate avea trăsături omenești, dar și puteri
supranaturale cum ar fi: puterea de a se metamorfoza, o forta
supraumana, etc…
Clasificarea sau funcțiile personajelor, prin raportare la erou: răufăcători;
donatori sau furnizori (personaje întâlnite întâmplător de erou, care îi
dăruiesc un obiect miraculos ce-l va ajuta la nevoie)și ajutoare (se pun la
dispoziția eroului care duce la bun sfârșit o sarcină, cu sprijinul lor).
Parcurgerea drumului maturizării de către erou presupune un lanț de
acțiuni convenționale sau momentele subiectului: situația inițială de
echilibru; intriga (evenimentul care dereglează echilibrul inițial);
acțiunea de restabilire a echilibrului (călătoria eroului, apariția
donatorului și ajutoarelor, trecerea probelor) si deznodământul
(refacerea echilibrului, răsplata eroului și pedepsirea răufăcătorului).
Cel mai cunoscul basm cult care apartine literaturii romane este
Harap Alb.In aceasta opera se intalnesc personajul
pozitiv/eroul/protagonistul acesta fiind Harap Alb; personajul
rau/antieroul/antagonistul (Spanul); personaje ajutatoare: Sfanta
Duminica, Ochila, Setila, Gerila, Flamanzila, Pasari-Lati-Lungila, calul,
furnica, albina; si personaje donator: albina, furnica, Sfanta Duminica.
Particularitățile basmului cult sunt:
-clișee compoziționale: formule tipice (inițiale, mediane, finale);
-motive narative diverse: călătoria, lupta, victoria eroului, probele
depășite, demascarea și pedepsirea răufăcătorului, căsătoria și răsplata
eroului etc.;
-specificul reperelor temporale (timpul fabulos, mitic) și spațiale
(tărâmul acesta și tărâmul celălalt) – sunt vagi, imaginare, redate la
modul general ;
-stil elaborat, îmbinarea narațiunii cu dialogul și cu descrierea;
-cifre magice, simbolice;
-obiecte miraculoase;
-întrepătrunderea planurilor real – fabulos; fabulosul este tratat în mod
realist;
-convenția basmului (acceptată de cititor): acceptarea de la început a
supranaturalului ca explicație a întâmplărilor incredibile.
In esenta basmul cult are un rol semnificativ in peisajul literaturii
romane fapt ce este dovedit de afirmatile precedente.