Fibromul uterin afecteaza aproximativ 45-50% dintre femeile trecute de 35 de ani si peste

20% dintre femeile aflate in perioada de fertilitate. Cu o incidenta generala de

aproximativ 20%, fibromul uterin reprezinta cea mai frecventa patologie tumorala
benigna ginecologica, cu risc minim de malignizare. Ea se poate dezvolta atat in interiorul
sau in exteriorul uterului, cat si in interiorul peretelui acestuia, fiind numit si tumora
fibroasa, leiomiom sau miom, aparand ca urmare a unui dezechilibru hormonal.
Fibromul se poate dezvolta incet pe parcursul mai multor ani, fara sa prezinte simptome
semnificative, trecand astfel neobservat, sau se poate dezvolta rapid, in cateva luni.
Depistarea fibromului are loc in mod frecvent la un consult de rutina sau in urma unor
sangerari menstruale anormale. El poate fi evidentiat in cadrul unui control ginecologic
obisnuit sau printr-un examen ecografic.
Fibromul poate prezenta dimensiuni microscopice, dar se poate dezvolta atat de mult,
incat sa deformeze uterul si sa provoace chiar o comprimare a organelor vecine, inducand
tulburari severe in functionarea acestora. In aceasta situatie, se pot afla, de exemplu,
vezica urinara sau tractul digestiv. Informarea corecta este necesara atat din cauza
faptului ca majoritatera femeilor devin extrem de anxioase in momentul in care este
depistat fibromul, cat si din cauza faptului ca in multe situatii el poate conduce la o serie
de simptome extrem de neplacute, ce merg de la sangerari abundente si dureri intense in
regiunea abdominala, sau la contact sexual si pana la incontinenta urinara si constipatie.
In acelasi timp, fibromul uterin poate conduce la infertilitate sau - in cazul sarcinii - poate
provoca un avort spontan.
Atentia este necesara deoarece fibromul nu prezinta in general simptome specifice, dar
poate conduce la menoragie (menstruatie abundenta), dismenoree (menstruatie
dureroasa), metroragie (sangerari intre menstruatii), durere si presiune pelviana, senzatie
de balonare abdominala si marire a abdomenului, dureri de spate, disurie (dureri la urinat)
si chiar la incontinenta urinara sau la o obstructie uretrala. O atentie speciala ar trebui sa o
acorde mai ales femeile care isi doresc un copil, caci fibromul uterin poate conduce la
infertilitate, atat in cazul in care este lasat sa se dezvolte necontrolat, cat si in cazul
anumitor interventii. Si intre acestea trebuie mentionata si embolizarea, cu atat mai
periculoasa, cu cat multi ignora diferitele pericole, printre care si riscul infertilitatii. Nu
mai putin important de retinut este faptul ca fibromul poate constitui si cauza de avort,
nastere prematura, intarziere de crestere intrauterina a fatului, obstructie a canalului de
nastere. Astfel, in cazul gravidelor cu fibrom uterin, numarul cazurilor in care se impune
operatia cezariana este de sase ori mai mare.

Exista acum pe piata medicamente de ultima generatie, care redau intr-un timp scurt
bucuria unei vieti netulburate de efectele secundare ale fibromului si in acelasi timp sa
asigure pastrarea intacta a capacitatilor de procreare. Important este sa va informati si sa
discutati cu medicul dumneavoastra care este cea mai buna metoda de tratament in cazul
dumneavoastra, tinand cont de ceea ce va doriti in viitor, daca s-ar putea ca la un moment
dat sa va doriti sau nu copii. Si mergeti la control! Periodic!
Cauze
Cauzele propriu-zise ale fibromului nu sunt inca suficient de clare. In mod cert, este
implicat un dezechilibru hormonal, dar sunt invocati si factori infectiosi, mecanici sau
vasculari.
Datele statistice ne arata ca exista si o predispozitie genetica, riscul de formare a unui
fibrom uterin fiind mult mai mare in cazul in care mama, bunica sau o sora au avut si ele
fibrom uterin.
Analizele sunt insa mai complicate, deoarece 60% dintre femei prezinta fibromatoza
uterina sau mici noduli fibromatosi care pot involua dupa menopauza, fara a ajunge sa
dezvolte propriu-zis un fibrom.
Fibromul uterin apare statistic corelat si cu obezitatea si cu ciclul menstrual aparut inainte
de implinirea varstei de 12 ani. (De asemenea, se observa o incidenta mai mare a
fibromului la femeile afro-americane decat la cele caucaziene si o tendinta de a dezvolta
fibroame de dimensiuni mult mai mari.) Excesul de estrogen joaca fara indoiala un rol
esential. Acesta favorizand aparitia fibromului si accelerandu-i ritmul de crestere in cazul
in care deja a aparut.
Astfel, la menopauza, atunci cand nivelul hormonal scade, fibromul involueaza. La fel se
poate observa o crestere mai rapida a fibromului in timpul sarcinii si apoi o involutie
post-partum (dupa nastere). Dar aparitia fibromului este favorizata si de chiuretaje si
avorturi multiple, de afectiunile inflamatorii hemoragice, endometrite, metroanexite. De
asemenea, infertilitatea, absenta sarcinilor, este corelata cu o aparitie mai frecventa a
fibromului. Problemele hormonale raman insa principalul mecanism corelat dezvoltarii
fibromului.
In afara de hormonii femini, estrogen si progesteron, care joaca rolul principal, ei fiind cei
care stimuleaza dezvoltarea mucoasei uterine pregatind uterul pentru o eventuala sarcina
si favorizand cresterea fibroamelor uterine, un rol deloc de neglijat il joaca si disfunctiile
endocrine hipofizare, corticosuprarenale sau tiroidiene. Astfel, insuficienta tiroidiana este
si ea asociata cu aparitia fibromului uterin.
De remarcat si faptul ca tratamentul cu estrogeni aplicat de exemplu si pentru combaterea
sindromului menopauzal favorizeaza cresterea fibroamelor uterine aflate pana atunci in
stare latenta. Tot problemele hormonale explica accentuarea riscului in jurul varstei de
30-40 de ani si involutia fibroamelor dupa menopauza.
Tratament
In multe cazuri, fibromul nu necesita nici un fel de terapie, ci doar o monitorizare
ecografica regulata. In alte cazuri, se impune un tratament medicamentos sau chiar o
interventie chirurgicala. Dar la aceasta nu trebuie recurs decat atunci cand starea clinica
necesita intr-adevar o interventie, mai ales ca, in general, dupa menopauza fibromul
descreste.
A aparut si o adevarata moda a embolizarii uterine, prezentata ca lipsita de riscuri, ceea ce
s-a demonstrat insa a nu fi adevarat. Au aparut insa si tratamente medicamentoase ce
intervin asupra cauzelor ce produc fibromul uterin, conducand in unele cazuri la o
involutie a acestuia, pana la recuperarea calitatii normale a vietii.
Toate acestea reprezinta probleme pe care vom incerca sa le lamurim impreuna, astfel
incat fibromul uterin sa inceteze de a mai fi un motiv de spaima, iar pentru cele care se
confrunta cu aceasta afectiune, sa inceteze a mai fi cauza unui permanent disconfort care
sa le afecteze calitatea vietii.
Deoarece fibromul uterin prezinta un risc foarte mic de malignizare, sub 0,5%, si tinde sa
involueze dupa menopauza, este recomandat ca atat timp cat el nu produce un anumit
disconfort pronuntat, sa fie pastrat doar sub o supraveghere medicala periodica, la sase
luni. Daca sangerarile, durerile si celelalte simptome posibile devin deranjante, se poate
apela la un tratament medicamentos, chirurgical, la embolizarea arterelor uterine sau la
ultrasunetele focalizate.
In privinta tratamentelor medicamentoase trebuie mentionate in primul rand
contraceptivele orale care reduc scurgerile menstruale, dar nu reduc dimensiunile
fibromului. Apoi sunt hormonii androgeni sintetici. Hormonii androgeni naturali,
cunoscuti drept hormoni masculini, sunt produsi de ovare si de suprarenale in cadrul
desfasurarii normale a ciclului. Administrarea suplimentara de hormoni androgeni are ca
rezultat micsorarea fibromului si oprirea menstruatiei, dar poate conduce si la depresii si
anxietate, la ingrasare si poate produce acnee, cefalee, cresterea parului si ingrosarea
vocii. Se poate interveni de asemenea si pe reducerea nivelului de estrogen si progesteron,
a hormonilor feminini.
In unele cazuri se impune o interventie chirurgicala. Aceasta poate consta in extirparea
fibromului, miomectomie, sau in unele cazuri chiar a uterului in intregul sau,
histerectomie. Extirparea fibromului poate avea loc prin efectuarea unei incizii
abdominale sau laparoscopic, iar in alte cazuri si pe cale vaginala, sub control
histeroscopic. Se mai poate apela si la mioliza sau termoliza prin radiofrecventa, o
procedura laparoscopica ce distruge fibromul si vasele de sange care il iriga, utilizabila in
cazul unor dimensiuni mici. Din 2004, este disponibila si distrugerea fibromului cu
ultrasunete focalizate, dar procedura necesita o aparatura speciala de RMN pentru
urmarirea si ghidarea interventiei.
O alta metoda puternic mediatizata o reprezinta embolizarea arterelor uterine. Aceasta
consta in obturarea arterelor care iriga uterul conducand la atrofierea fibromului. Din
cauza complexitatii efectelor secundare ce apar in cazul acestei proceduri si a faptului ca
femeile tind sa le ignore le vom detalia in cadrul postarilor ulterioare.
Embolizarea
Embolizarea reprezinta injectarea intr-o artera a unui material care permite blocarea
completa a acesteia. Initial, procedeul s-a dezvoltat pentru demersul de a distruge prin
necroza anumite tumori canceroase localizate, dar si pentru a trata anumite anevrisme
arteriovenoase, deci pentru a obtura anumite cai de comunicare anormale intre o artera si
o vena. Fiind folosita si pentru reducerea unor sangerari grave la nivel uterin, s-a observat
accidental faptul ca embolizarea arterei uterine conduce nu numai la o oprire a sangerarii,
dar si la o descrestere a fibromului. Astfel, s-a ajuns la dezvoltarea metodei de embolizare
a arterei uterine drept tratament impotriva fibromului, capatand apoi si denumirea de
embolizare a fibromului uterin.
Chiar daca se vorbeste in mod uzual despre aceasta metoda ca fiind lipsita de riscuri, in
realitate riscurile sunt multiple si unele chiar destul de severe, motiv din care e necesar sa
intelegem mai bine in ce consta aceasta metoda.
Interventia are loc in mod normal in cadrul unei spitalizari si a informatiilor obtinute in
urma unei arteriograme menite sa ofere indicatii cu privire la vasele care alimenteaza cu
sange uterul si fibroamele. Intregul proces de embolizare va fi controlat cu raze X,
folosind o substanta de contrast ce va fi injectata. Sub anestezie locala se introduce un
cateter prin intermediul unei incizii la nivelul arterei femurale, care este condus pana la
nivelul arterei uterine. Aici sunt injectate microparticule, care vor conduce la blocarea
arterelor. Oprirea alimentarii cu sange a fibromului nu se poate realiza insa fara a afecta si
alimentarea cu sange a uterului. Astfel, si acesta este afectat, mai mult sau mai putin, intr-
un mod greu de stabilit, dar care conduce la o modificare a proprietatilor peretelui uterin
observabil in special in cazul unei eventuale viitoare sarcini. In plus, exista riscul ca
microparticulele sa migreze si sa afecteze si irigarea cu sange a ovarelor si, mai rar, a
altor organe. In primul rand, o atentie speciala trebuie acordata verificarii existentei unei
eventuale intolerante la substanta de contrast si la o iradiere prelungita cu raze X.
Recuperarea dupa interventie este, in general, mai rapida decat in cazul unei interventii
chirurgicale, dar - in afara de complicatiile ce pot aparea in primele zile - in cazul
embolizarii fibromului uterin, complicatiile pot aparea mai ales lunile urmatoare, de
multe ori dupa un an sau chiar doi, in special din cauza proceselor de degradare
necontrolata a fibromului si a afectarii irigarii cu sange a uterului si in unele situatii, a
altor organe.
Exista astazi noi metode de tratare a fibromului, oferite de medicamentele de ultima
generatie, care elimina aceste riscuri.
NEVOIA SI DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME ȘI DELEGATE EVALUARE
PROBLEMA DE NURSING
1.Nevoia de a Alimentaţie şi Pacienta să fie Intervenții autonome: Pacienta
bea și a mânca. hidratare echilibrată respectă
-explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientei,
inadecvată prin hidroelectrolitic. regimul
deficit, manifestată -conştientizez pacienta asupra importanţei regimului alimentar în alimentar, are
Pacienta să fie
Alimentaţie şi prin: inapetență, menţinerea sănătăţii, poftă de
echilibrată
hidratare regim alimentar, mâncare.
nutriţional. -fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate,
inadecvată cauzată de
prin deficit intervenția -explorez preferinţele pacientei asupra alimentelor permise şi
chirurgicală interzise,
-explic pacientei că îşi va relua alimentaţia când va decide
medicul,
-sfătuiesc pacienta să srespecte regimul alimentar impus,
-verific alimentele procurate de însoțitori,
-informez familia în legătură cu regimul alimentar, cu importanța
acestuia în recuperarea bolnavei și asupra alimentelor permise și
interzise.
Intervenții delegate:
-alimentez pacienta parenteral, instituind perfuzii cu glucoză 5 %,
hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi, vitamine şi
electroliţi după indicaţia medicului.
2.Nevoia de a Eliminare vaginală Pacienta să aibă Intervenții autonome: Pacienta are în
elimina. inadecvată o stare de bine, continuare
 manifestată prin: de confort și -asigur repaus la pat, hemoragii
scurgeri securitate. menstruale,
Eliminare -aplic pansament absorbant și îl fixez în „T”,
serosanguinolente dar în cantitate
vaginală
postoperator -schimb pansamentul des, mult mai
inadecvată
mică.
în cantitate -schimb lenjeria de pat și de corp ori de câte ori este nevoie,
moderata, cauzate
de extirparea -învăț pacienta tehnici de relaxare,
tumorii -liniștesc pacienta în legătură cu problema sa,
( fibromului uterin)
-asigur o atmosferă caldă, răspund prompt și plină de solicitudine
la chemare,
-încurajez pacienta să-și exprime gândurile și sentimentele în
legătură cu problema de dependență.
Intervenții delegate:
-efectuez spălături vaginale cu soluții antiseptice,
-administrez tratamentul medicamentos recomandat de medic:
Clexane 20 mg, subcutanat
3.Nevoia de a Imobilitate Pacienta să aibă Intervenții autonome: Pacientei i s-
se mișca și a manifestată prin: tonusul au permis
-planific un program de exerciţii pasive în funcţie de capacitatea
avea o bună dificultatea de a se muscular şi ușoare mișcări
pacientei,
postură. mobiliza, restricţia forţa musculară și a avut o
mobilităţii, cauzată păstrată. -masez regiunile predispuse la escare, pudrează cu talc, postură
de intervenţia adecvată.
Imobilitate chirurgicală -efectuez exerciții pasive, la fiecare 2 ore,
-pregătesc psihic pacienta în vederea oricărei tehnici de îngrijire,
 -redau încrederea pacientei că imobilitatea sa este o stare
trecătoare şi că treptat îşi va relua mersul.

Postură inadecvată -suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat cu

manifestată prin: cele necesare.
dificultate de a
Postură schimba poziția, Pacienta să aibă
inadevată cauzată de postură Intervenții autonome:
intervenția adecvată. -așez pacienta într-o poziție confortabilă în funcție de starea sa de
chirurgicală sănătate și de recomandările medicului,
-folosesc mijloace auxiliare pentru a asigura confortul și poziție
confortabilă pacientei,
-sfătuiesc pacienta să ceară ajutorul cadrelor medicale când vrea
să-și schimbe poziția,
-schimb poziția pacientei la interval de două ore.
4.Nevoia de a Insomnie cauzată Pacienta să Intervenții autonome: Pacienta
dormi și a se de durere beneficieze de beneficiat de
- observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a
odihni. manifestată prin somn somn
celorlalte nevoi,
ore insuficiente de corespunzător
corespunzător
somn, 4-5 pe cantitativ şi - întocmesc un program de odihnă corespunzător organismului,
cantitativ şi
Insomnie noapte, somn calitativ
calitativ.
perturbat, treziri
frecvente, ațipiri în
timpul zilei,
neliniște,
iritabilitate.
5.Nevoia de a Dificultate de a se Pacienta să se Intervenții autonome: Pacienta
se îmbrăca și îmbrăca şi poată îmbrăca şi necesită în
- identific capacitatea şi limitele fizice ale pacientei,
dezbrăca. dezbrăca dezbrăca continuare
manifestată prin: singură. - sugerez aparţinătorilor să procure pacientei haine largi uşor de
ajutor pentru a
dificultate de a se îmbrăcat, cu mod de încheiere simplu și încălțăminte ușoară de
se îmbrăca și
Dificultate de îmbrăca și încălțat, fără șireturi sau capse pentru a nu fi necesară aplecarea
dezbrăca.
a se îmbrăca dezbrăca, cauzată bolnavei să se încalțe,
şi dezbrăca de intervenția
chirurgicală. - îmbrac şi dezbrac pacienta asigurându-i intimitatea cu ajutorul
paravanului.
6.Nevoia de a Dificultate de a Pacienta să pre- Intervenții autonome: Pacienta
fi curat, urma prescripțiile zinte necesită în
-realizez toaleta pe regiuni,
îngrijit, de a îngrijirilor de tegumentele şi continuare aju-
proteja igienă manifestată mucoasele cu- -pregătesc materialele pentru baie, tor pentru a-și
tegumentele şi prin incapacitatea rate. realiza igiena
mucoasele. de a îşi face igiena -asigur temperatura salonului (20- 22°C) şi a apei (37-38°C), corporală.
corporală, imobili- -ajut pacienta să se îmbrace, să se pieptene, sa-şi facă toaleta
Dificultate de
tate, cauzată de cavităţii bucale, să-şi taie unghiile,
a urma
intervenția
prescripțiile -protejez pacienta cu paravan cu paravan şi o conving cu tact şi cu
chirurgicală.
îngrijirilor de blândeţe să accepte.
Alterarea
igienă.
tegumentelor şi
Alterarea tegu- fanerelor cauzată Pacienta
Pacienta să fie
mentelor şi de intervenţia prezintă
echilibrată Intervenții autonome:
fane-relor chirurgicală tegumente
nutri-ţional
manifestată prin -îndrum pacienta ca la reluarea alimentaţiei să consume alimente alterate.
pentru fa-
prezenţa plăgii. vorizarea neiritante şi neexcitante,
cicatrizării
 leziunii. -încurajez și susțin pacienta în permanenţă,
-urmăresc aspectul pansamentului ca leziunea să nu sângereze şi să
se menţină uscat.
7.Nevoia de a Durere localizată la Pacienta să nu Intervenții autonome: Durerea a
evita nivelul bazinului mai prezinte scăzut în
-ajut pacienta să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele
pericolele. de intensitate mare, durere. intensitate.
de remisie sau exacerbare,
ce iradiază la
Problema:
nivelul membrului -manifest înţelegere faţă de suferinţa pacientei,
Durere membrului inferior
drept cauzată de -rog pacienta să folosească termeni precum: uşoară, moderată,
Anxietate intervenția intensă sau insuportabilă pentru a descrie intensitatea durerii,
Perturbarea chirurgicală -aşez pacienta într-o poziţie confortabilă
imaginii de manifestată prin
facies crispat, -mă asigur că cearşaful este bine întins,
sine
nelinişte, ge-mete, -mă asigur că pansamentul este în permanenţă uscat,
Risc de agitaţie, afirmarea
complicații durerii, susținerea -educ pacienta să susţină incizia chirurgicală în timpul tusei sau a
părții dureroase. strănutului,
-asigur odihna pacientei

Anxietate cauzată Intervenții delegate:

de durere și de -administrez tratamentul medicamentos prescris de medic:
intervenția
chirurgicală - Algocalmin 3 fiole pe zi
manifestată prin
nelinişte, temeri, - Mialgin 1 fiolă la 12 ore.
frică, voce
tremurătoare,
agitaţie, facies Pacienta să nu Intervenții autonome: Pacienta nu
crispat. mai prezinte mai este
-favorizez adaptarea pacientei la noul mediu, agitată, este
anxietate.
-furnizez explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate, liniștită, nu
asupra tratamentului medicamentos, asupra îngrijirilor mai are temeri,
postoperatorii, asupra recuperării stării de sănătate, vocea nu mai
este tremu-
-asigur un climat calm, de securitate, la nevoie, veioză, clopoţel, rătoare.
semnal de alarmă,
-diminuez stimulii auditivi şi vizuali: zgomote şi lumină intensă,
Perturbarea
imaginii de sine -stau în preajma pacientei la nevoie,
cauzată de inter-
-permit unui membru al familiei să stea lângă pacientă.
venția chirurgicală
mani-festată prin Intervenții delegate:
perceperea
-administrez la indicaţia medicului un anxiolitic uşor: Anxiar o
negativă a corpului
tabletă seara.
și a funcției
sexuale.

Pacienta să aibă Pacienta are o

Risc de complicații o percepție de percepție de
sine pozitivă. Intervenții autonome: sine pozitivă.

-permit pacientei să îşi exprime negarea, la început, pentru a o

ajuta să se adapteze,
 -ajut pacienta să se pună în va-loare prin aspectul său,
-explic pacientei că este normal să resimtă mânie, frustare sau
depresie în această situaţie,
-încurajez și susțin pacienta, îi explic că restricția vieții sexuale
este temporară și o va putea relua după vindecare.

Pacienta să pre- Pacienta a pre-

zinte o evoluţie Intervenții autonome: zintat o
favorabilă fără -asigur repaus la pat, evoluţie
complicaţii. favorabilă fără
-monitorizez funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în foaia de complicaţii.
observaţie, diureza şi reluarea micţiunilor,
-asigur igienă genitală și corporală riguroasă,
-controlez tampoanele perineale pentru a observa culoarea,
cantitatea și mirosul secreției eliminate,
-sfătuiesc pacienta să nu poarte lenjerie intimă sau haine strâmte, -
educ pacienta asupra regimului alimentar, asupra restricției
mobilității și a vieții sexuale,
-supraveghez aspectul pansamentului, să fie uscat şi să nu
sângereze,
- voi schimba pansamentul în cazul în care acesta este umed sau
dacă pacienta prezintă semne locale sau generale de infecţie a
plăgii,
-urmăresc cantitatea şi aspectul lichidului drenat în momentul în
 care golesc recipientul de colectare,
-schimb poziţia pacientei la interval de două ore,
-sfătuiesc pacienta ca la orice modificare a stării de sănătate să
anunțe cadrele medicale.
Intervenții delegate:
-dacă pacienta nu prezintă micțiune, montez sondă urinară, la
indicaţia medicului,
-administrez anticoagulant la indicaţia medicului: Clexane o fiolă
pe zi, subcutanat,
-recoltez secreţie din plagă, în cazul în care prezintă semne de
infecţie, în vederea examenului bacteriologic şi antibiogramă, la
indicaţia medicului.
8.Nevoia de a Alterarea Pacienta să înțe Intervenții autonome: Pacienta
comunica integrității vieții leagă toate res- înțelege toate
-îi explic pacientei necesitatea restricției activității sexuale și
sexuale tricțiile restricțiile
importanța pentru sănătate a respectării acestor recomandări,
chirurgicală activității activității
Alterarea manifestată prin sexuale. -îi explic pacientei că își va relua viața sexuală după vindecare, sexuale
integri-tății restricția activității
vieții sexuale sexuale, cauzată de -sprijin și susțin pacienta.
intervenția
cirurgicală

9. Nevoia de a Lipsă de cunoştinţe Pacienta să Intervenții autonome: Pacienta

învăţa cum să- cau-zată de deţină suficiente deţine
ţi păstrezi inaccesibilitatea la informaţii -răspund cu calm la întrebările pacientei încercând să găsesc un suficiente
sănăta-tea. informaţie despre mă-surile vocabular pe înțelesul acesteia, informaţii
manifestată prin de prevenire ale despre mă-
Lipsă de -vorbesc deschis şi îi explic ce măsuri trebuie luate pentru a
cunoştinţe insufici- complica-ţiilor surile de
cunoştinţe preveni eventualele complicaţii, importanța respectării regimului
ente asupra şi despre prevenire ale
alimentar și a restricției sexuale,
măsurilor de îngrijirile complicaţiilor
prevenire ale preoperatorii. -îi descriu pacientei îngrijirile care urmează să fie efectuate: şi despre
complicaţiilor şi a tehnica pansamentului, exerciţiile pentru recâştigarea mobilității. îngrijirile
îngrijirilor preoperatorii.
postoperatorii,
cerere de
informaţie.