Fondul Social European

Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară 2 Îmbunatăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETs, Operaţiune compozită OS.2.2, Schema de
ajutor de stat Schema de ajutor de minimis “VIITOR PENTRU TINERII NEETs II, Componenta 1 VIITOR
PENTRU TINERII NEETs II - regiuni mai putin dezvoltate Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Centru
Obiectivul specific 2.1, 2.2/4/Operațiune compozita Obiectivul Specific 2.1 - Creșterea ocupării tinerilor NEETs
șomeri cu vârsta între 16 - 29 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile;
Obiectivul Specific 2.2 - Îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea
competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 29 ani,
înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile
Prioritatea de investiții 8.ii: Integrare durabilă pe piața muncii a tinerilor (FSE), în special a celor care nu au un
loc de muncă, educație sau formare, inclusiv a tinerilor cu risc de excluziune socială și a tinerilor din comunitățile
marginalizate, inclusiv prin punerea în aplicare a “garanției pentru tineret”
Beneficiar: SC YMAC SABY COMPANY SRL
Titlul proiectului: „Sprjin și suport pentru dezvoltarea ideilor de afaceri a tinerilor NEETS”
Contract de finanțare nr. POCU/909/2/4/149568
Cod SMIS: 149568

METODOLOGIA DE INFORMARE SI PROMOVARE

DIN CADRUL PROIECTULUI

„ Sprjin și suport pentru dezvoltarea ideilor de afaceri a tinerilor

NEETS” – ID 149568
Cadru general
Prezentul proiect, este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul
Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, Axa prioritară 2 : Îmbunătățirea situației
tinerilor din categoria NEETs, Obiectivul tematic 8 : Promovarea unei ocupări
sustenabile și de calitate a forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă,
Prioritatea de investiții 8.ii : Integrare durabilă pe piața muncii a tinerilor (FSE),
în special a celor care nu au un loc de muncă, educație sau formare, inclusiv a
tinerilor cu risc de excluziune socială și a tinerilor din comunitățile marginalizate,
inclusiv prin punerea în aplicare a “garanției pentru tineret”, Obiectivul specific
2.1 - Creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 29 ani,
înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile si
Obiectivul specific 2.2 : Îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv prin
evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal
al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 29 ani, înregistrați la Serviciul Public
de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile

Locatia de implementare a proiectului : regiunile mai putin dezvoltate Nord- Est,

Nord-Vest, Vest, Centru.

1. Obiectivul general al proiectului/Scopul proiectului

Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea gradului

de ocupare al 1060 tineri NEETs someri cu varste cuprinse intre 16-
29 ani inregistrati la Serviciul Publice de Ocupare din regiunile Nord-
Est, Nord-Vest, Vest si Centru, cu accent pe cei din categorii
defavorizate cum ar fi rromi si din mediu rural, prin furnizarea de
servicii de informare si promovare, servicii de formare profesionala,
servicii de mediere pe piata muncii si sprijin pentru dezvoltarea
antreprenorialului in randul acestora pe perioada proiectului.

Proiectul isi propune imbunatatirea posibilitatilor de incadrare pe

piata muncii a tuturor celor 1060 tineri NEETs someri inregistrati la
Serviciul Public de Ocupare (SPO) vizati de proiect (din care cel putin
467 isi vor gasi un loc de munca) si de calificare a acestora (din care cel
putin 900 tineri vor obtine un certificate de calificare).
 De asemenea, proiectul se iinscrie in Axa Prioritara 2
Imbunatatirea situatiei tinerilor din categoria NEETs, Obiectivul
tematic 8: Promovarea unei ocupari sustenabile si de calitate a fortei
de munca si sprijinirea mobilitatii fortei de munca; Prioritatea de
investitii: 8.ii Integrarea durabila pe piata fortei de munca a
tinerilor(FSE) , iin special a celor care nu au un loc de munca, educatie
sau formare, inclusiv a tinerilor cu risc de excluziune sociala si a tinerilor
din comunitatile marginalizate, inclusiv prin punerea in aplicare a
“garantiei pentru tineret”, Obiectivul Specific 2.1 – Cresterea ocuparii
tinerilor NEETs someri cu varsta intre 16 – 29 ani, inregistrati la Serviciul
Public de Ocupare, cu rezidenta in regiuni eligibile; Obiectivul Specific
2.2 – Imbunatatirea nivelului de competente, inclusiv prin evaluarea si
certificarea competentelor dobandite in sistem non-formal si informal
al tinerilor NEETs someri cu varsta intre 16 – 29 ani, inregistrati la
Serviciul Public de Ocupare, cu rezidenta in regiunile eligibile.
CONTRIBUTIA PROIECTULUI LA REALIZAREA OBIECTIVULUI SPECIFIC
AL POCU 2014-2020: Prin obiectivul sau general, proiectul raspunde
prioritatilor de investitii, obiectivelor si actiunilor asumate de catre
Romania in cadrul POCU, respectiv valorizarea capitalului uman, ca
resursa pentru o dezvoltare sustenabila in viitor. Prin masurile sale
integrate, proiectul genereaza oportunitati de crestere a ocuparii
pentru 1060 de tineri NEETs someri cu varsta cuprinsa intre 16-29 ani
inregistrati la SPO, cu rezidenta in regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Vest si
Centru, precum si de imbunatatire a competentelor acestora prin:
➢ furnizarea de servicii de informare si promovare a activitatilor
proiectului si a necesitatii si importantei formarii profesionale,
precum si a ocuparii (inclusiv a ocuparii pe cont propriu),
➢ furnizarea de servicii de indrumare si inregistrare la SPO in
vederea profilarii acestora de catre expertii AJOFM din judetul de
reseinta al persoanelor vizate,
➢ furnizarea de servicii de formare profesionala autorizata in
ocupatii/meserii solicitate pe piata fortei de munca locala si/sau
regionala si/sau nationala pentru 900 persoane din grupul tinta
vizat de proiect,
➢ furnizarea de servicii de mediere pe piata muncii interne pentru
toate cele 1060 persoane incluse in grupul tinta vizat de proiect,
 ➢ furnizarea de servicii de dezvoltare a antreprenoriatului pentru
160 de persoane vizate de proiect (formare profesionala
antreprenoriala, servicii de consiliere si asistenta in vederea
elaborarii unui plan de afaceri, organizarea unui concurs de planuri
de afaceri si selectarea celor mai bune 20 dintre acestea in
vederea finantarii cu sume de pana la 25000 Euro echivalentul in
lei, consiliere si indrumare pentru infiintarea si functionarea
societatilor comerciale pentru cele 20 planuri de afaceri selectate
in cadrul concursului, servicii de monitorizare si consiliere in
vederea demararii activitatii si dezvoltarii afacerii pentru cele 20
planuri de afaceri selectate timp de 12 luni, monitorizare si
mentorat pe o perioada de 6 luni dupa etapa de implementare
pentru cele 20 planuri de afaceri in perioada de sustenabilitate a
acestora).

Proiectul promoveaza un model de ocupare, dezvoltare si

imbunatatire a competentelor pentru 1060 tineri NEETs din cele 4
regiuni mai putin dezvoltate vizate, bazat pe incluziune, sanse egale,
solidaritate si responsabilitate sociala care contrbuie in acelasi timp la
competitivitate si la dezvoltarea capitalului uman, in concordanta cu
prioritatile strategiei POCU. Activitatile proiectului aduc o contributie
la asigurarea conditiilor asumate de Romania si astfel: interventiile
integrate sub forma de masuri active de ocupare, respectiv informare si
consiliere profesionala (furnizata de SPO prin AJOFM-uri in vederea
profilarii), formare profesionala, mediere pe piata muncii interne si
antreprenoriat antreprenoriat constituie un mijloc de stimulare a
cresterii economice la nivelul regiunilor de implementare vizate si sustin
atingerea obiectivelor stabilite in cadrul altor provocari de dezvoltare
(competitivitate economica). Complementaritatea activitatilor
desfasurate in cadrul proiectului a fost gandita sa sprijine indeplinirea
indicatorilor de program stabiliti prin POCU, dar si pentru a sprijini
implementarea altor documente strategice nationale si europene care
vizeaza cresterea gradului de ocupare, imbunatatirea insertiei sociale si
profesionale, persoane din mediul rural si tineri NEETs pe piata muncii,
dezvoltarea unor masuri de incluziune activa si valorificarea
potentialului fortei de munca. Prin masurile integrate de formare
profesionala si mediere pe piata muncii, precum si prin infiintarea si
dezvoltarea de noi intreprinderi de catre grupul tinta vizat, proiectul
genereaza oportunitati de ocupare inovative la nivelul celor 4 regiuni
(Nord-Est, Nord-Vest, Vest si Centru), minim 467 tinerii NEETs isi vor gasi
un loc de munca, minim 20 intreprinderi infiitate si finantate prin
proiect si promoveaza un model de dezvoltare economica si sociala
bazat pe mobilitate, incluziune, non-discriminare, egalitate de sanse si
gen, care contribuie in acelasi timp la competitivitate si la dezvoltarea
capitalului uman, in concordanta cu obiectivele POCU.
CONTRIBUTIA PROIECTULUI LA APELUL DE PROIECTE POCU 2014-2020
„VIITOR PENTRU TINERII NEETs I” - AP 2/ PI 8.ii/ OS 2.1 & OS 2.2: prin
masurile integrate propuse, proiectul contribuie la obiectivele si
rezultatele apelului de proiecte POCU/909/2/4/Operatiune compozita
OS. 2.1, 2.2, respectiv:
➢ cresterea sanselor de ocupare pentru 1060 tineri NEETs (din care
340 tineri NEETs cu nivelurile de ocupabilitate C si D, respective
“greu ocupabil” si “foarte greu ocupabil”, 12% = 128 PERSOANE de
etnie roma si 22% = 234 PERSOANE din zona rurala) prin furnizarea
de servicii de informare si constientizare, servicii de formare
profesionala pentru 900 persoane din categoria celor cu nivel de
ocupabilitate B, C si D, respectiv ”mediu ocupabil”, ”greu
ocupabil” si ”foarte greu ocupabil” (din care minim 44% vor fi
calificati), servicii de mediere pe piata muncii pentru toti cei 1060
tinerii NEETs (din care minim 467 isi vor gasi un loc de munca in
termen de maxim 6 luni de la iesirea din operatiune), servicii de
dezvoltare a antreprenoriatului pentru 160 de tineri NEETs din
categoria celor cu nivel de ocupabilitate A ”usor ocupabil”
(formare profesionala antreprenoriala pentru toti cei 160 tineri
NEETs de nivel A, servicii de consiliere si asistenta in vederea
elaborarii unui plan de afaceri, organizarea unui concurs de planuri
de afaceri si selectarea celor mai bune 20 dintre acestea in
vederea finantarii cu sume de pana la 25000 Euro echivalentul in
lei, consiliere si indrumare pentru infiintarea si functionarea
societatilor comerciale pentru cele 20 planuri de afaceri selectate
in cadrul concursului, servicii de monitorizare si consiliere in
vederea demararii activitatii si dezvoltarii afacerii pentru cele 20
planuri de afaceri selectate timp de 12 luni, monitorizare si
mentorat pe o perioada de 6 luni dupa etapa de implementare
 pentru cele 20 planuri de afaceri in perioada de sustenabilitate a
acestora),
➢ imbunatarirea nivelului de competente pentru 1060 tineri NEETa
(din care 340 tineri NEETs cu nivelurile de ocupabilitate C si D,
respective “greu ocupabil” si “foarte greu ocupabil”, 12% = 128
PERSOANE de etnie roma si 22% = 234 PERSOANE din zona rurala)
prin furnizarea serviciilor de formare profesionala pentru 900
persoane din categoria celor cu nivel de ocupabilitate B, C si D,
respectiv ”mediu ocupabil”, ”greu ocupabil” si ”foarte greu
ocupabil” (din care minim 44% vor fi calificati) si prin furnizarea
serviciilor de formare profesionala in antreprenoriat pentru 160 de
tineri NEETs din categoria celor cu nivel de ocupabilitate A ”usor
ocupabil”.
Proiectul contribuie si se inscrie in axa prioritara, obiectivul tematic
si obiectivele specifice vizate de prezentul apel de apel de proiecte prin
urmatoarele masuri si efecte pozitive pe termen lung generate pentru
membrii din grupul tinta:
➢ implicarea in proiect a 1060 de tineri NEETs someri cu varsta
iintre 16 - 29 ani, iinregistrati la SPO, din care categoria
defavorizata romi: 12% din 4S225 = 128 PERSOANE si din zona
rurala: 22% din 4S225 = 234 PERSOANE.
➢ 340 tineri NEETs cu nivelurile de ocupabilitate C si D,
respective “greu ocupabil” si “foarte greu ocupabil”
➢ 900 de tineri NEETs someri cu varsta intre 16 - 29 ani,
inregistrati la SPO, vor dobandi o calificare la incetarea
calitatii de participant in cadrul proiectului;
➢ 467 de tineri NEETs someri cu varsta intre 16 – 29 ani,
inregistrati la SPO, primesc un loc de munca,inclusiv cei care
desfasoara o activitate independenta, la incetarea calitatii
de participant
➢ subventii pentru un numar de 900 participanti la cursurile de
formare profesionala de tip calificare;
➢ subventii pentru un numar de 160 participanti la cursurile de
formare antreprenoriala din cadrul servicilor de dezvoltare a
antreprenoriatului;
 ➢ subventionarea a minim 20 planuri de afaceri cu sume de
pana la 25000 Euro, echivalentul in lei, pentru minimum 20
tinerii NEETs pentru infiintarea si dezvoltarea de noi
afaceri/angajarii pe cont propriu;
➢ promovarea unei retele de parteneriate sociale ce vizeaza
solutionarea insertiei profesionale a tinerilor NEETs.
Aceste activitati sunt dedicate unui grup de 1060 de persoane
NEETs someri cu varsta cuprinsa intre 16-29 ani din regiunile mai putin
dezvoltate Nord-Est, Nord-Vest, Vest si Centru.
Dupa cum evidentiaza indicatorii de realizare si de rezultat ai
proiectului, acestea vor produce beneficii de lunga durata in randul
persoanelor ce constituie grupul tinta, contribuind la integrarea
acestora pe piata muncii. Atingerea acestui obiectiv va genera un efect
pozitiv pe termen lung asupra grupului tinta si asupra regiunilor,
deoarece prin acest proiect se asigura serviciile si structurile de sprijin
necesare facilitarii integrarii pe piata muncii a GT, accesul acestuia la
servicii de orintare, consiliere, informare si mediere.
Proiectul abordeaza teme secundare, precum: Sprijinirea tranzitiei
catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon si eficienta din
punctul de vedere al utilizarii resurselor - activitatile: 0,1,2,3,4,5;
Inovare sociala - activitatile 0,1,2,3,4,5; Imbunatatirea accesabilitatii,
a utilizarii si a calitatii tehnologiilor informatiei si comunicarii –
0,1,2,3,4,5; Nediscrimare – 0,1,2,3,4,5si temele orizontale: Dezvoltare
durabila, Egalitatea de sanse si Utilizarea TIC si contributia la
dezvoltarea de competente digitale.
Proiectul contribuie la dezvoltarea capitalului uman si cresterea
calitatii fortei de munca ocupate, in concordanta cu obiectivul general
al POCU, oferind competentele necesare in vederea „facilitarii insertiei
tinerilor NEETs pe piata muncii si ocuparii durabile a acestora”.
Scopul proiectului este reprezentat de stimularea oportunitarilor
de ocupare pentru 1060 de tineri NEETs, din care 32% sunt tineri NEETs
cu nivelurile de ocupabilitate C si D, respectiv “greu ocupabil” si “foarte
greu ocupabil”, 12% vor fi de etnie roma, 22% vor fi din mediul rural din
regiunile mai putin dezvoltate Nord-Est, Nord-Vest, Vest si Centru, prin
oferirea de servicii specializate de informare si constientizare, formare
profesionala, mediere pe piata muncii, antreprenoriat si angajare pe
cont propriu.
Scopul proiectului vizeaza adresarea unor nevoi stringente ale
grupului tinta, nevoi relevate in documentele strategice specifice,
precum si combaterea problemelor cu care acestia se confrunta in
momentul in care doresc sa ocupe un loc de munca, respectiv:
➢ Nivelul scazut de educatie si pregatire profesionala a tinerilor
NEETs la momentul tranzitiei catre piata muncii;
➢ Lipsa resurselor materiale/posibilitatilor financiare pentru
finalizarea studiilor obligatorii;
➢ Neconcordanta dintre calificarile profesionale/experienta
tinerilor NEETs si cerintele angajatorilor;
➢ Dezvoltarea insuficienta a culturii muncii in randul tinerilor si lipsa
competentelor acestora privind identificarea si ocuparea unui loc
de munca.
Proiectul contribuie la indeplinirea OS2.1 si OS2.2 al AP2/PI 8.ii si a
rezultatelor asteptate ale acestuia, intrucat intreprinde masuri active
concrete de combatere a somajului in randul tinerilor, prin oferirea de
servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca, pentru
tinerii NEETs din grupul tinta.
Proiectul contribuie la indeplinirea OS2.1 si OS2.2 al AP2/PI 8.ii si a
rezultatelor asteptate ale acestuia, intrucat imbunatateste in mod real
numarul tinerilor NEETs someri cu varsta intre 16 - 29 ani, iinregistrati
la SPO care isi imbunatatesc competentele ca urmare a sprijinului
primit.
Efectul pozitiv pe termen lung al proiectului este asigurat de maniera
integrata de oferire a serviciilor acestuia, care asigura parcurgerea
impreuna cu beneficiarii a tuturor etapelor pentru stabilirea necesarului
de educatie pentru piata muncii, identificarea si ocuparea unui loc de
munca. Nevoia imediata de solutionare a problemelor tinerilor NEETs
este cauzata si de faptul ca, pe termen lung, mentinerea acestora intr-
o stare de inactivitate va genera, pe langa cheltuieli suplimentare la
bugetul de stat si venituri reduse din activitatea acestora, un deficit
alarmant de forta de munca fara studii obligatorii pe pieta muncii.
Astfel, prin oferirea catre acestia de solutii personalizate pentru
stimularea ocuparii se va realiza incadrarea in munca a acestora si
evitarea situatiilor de marginalizare sau excludere socio-profesionala a
acestora.

STRATEGIA NATIONALA DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA 2014-

2020
Obiectivul general - atingerea unui nivel sustenabil de ocupare a
fortei de munca sustinut de competitivitate economica, coeziune sociala
si dezvoltare durabila (tinta cheie 2020 – 40% rata de ocupare a fortei
de munca pentru grupa de varsta 16-29 ani) prin crearea de noi locuri
de munca, cresterea oportunitatilor de ocupare, facilitarea integrarii pe
piata muncii si promovarea incluziunii active; Prin incurajarea si
sustinerea valorificarii cunostintelor, proiectul va aduce o contributie
directa la atingerea a 2 din 3 obiective specifice ale Planului de Dezv.
reg. 2014-2020.
Principalele caracteristici identificate pentru tinerii NEETs din
Romania se refera la: preponderenta femeilor, nivelul de inactivitate de
lunga durata, nivelul redus de educatie, lipsa de experienta in munca,
descurajarea pronuntata a muncii. De asemenea, costurile totale
determinate pe termen lung de numarul mare de tineri NEETs sunt
extrem de ridicate, prin neparticiparea pe piata muncii si asocierea cu
un risc crescut de saracie si excluziune sociala, fapt ce necesita o
atentie deosebita si masuri aditionale pentru integrarea acestora.
Pentru a imbunatati situatia tinerilor NEETs si a facilita tranzitia
catre piata muncii, la nivel national se va actiona pe trei paliere:
educatie, formare, ocupare, prezentul proiect actionand pe ultimele
doua paliere – formare si ocupare, respectiv tinerii NEETs care nu au un
loc de munca vor urma cursuri de calificare si vor fi ajutati in gasirea
unui loc de munca, precum si prin dezvoltarea antreprenoriatului
(cursuri de formare antreprenoriala), consiliere in elaborarea de planuri
de afaceri, organizarea unui consurs de planuri de afaceri si finantarea
a 20 planuri de afaceri pentru stimularea ocuparii pe cont propriu a
tinerilor NEETs.
Pin activitiatile si masurile integrate propuse si prezentate mai
sus, proiectul contribuie la urmatoarele documente strategice
relevante:

Planul de Implementare a Garantiei pentru Tineret 2017-2020

La nivel european, in 2013 s-a lansat un amplu program de

reducere a perioadei de tranzitie dinspre scoala sau o perioada de
inactivitate spre piata muncii, precum si a somajului in randul tinerilor,
intitulat Garantia pentru Tineret (GT). Nu mai putin de 7,5 milioane de
tineri se aflau in categoria NEET (Not in Education, Employment or
Training - care nu au un loc de munca, nu merg la scoala si nu sunt
angrenati in orice alta forma de pregatire profesionala), adica 12,9%
dintre tinerii europeni cu varste cuprinse intre 15 si 24 ani. Ceea ce
Garantia pentru Tineret si-a propus a fost sa ofere suport acestor tineri
in accesarea pietei muncii prin programe de training si formare,
asistenta pentru obtinerea de locuri de munca, programe de internship,
suport financiar pentru angajare (atat pentru angajati, cat si pentru
angajatori), sprijin pentru programe de antreprenoriat. Anuntat drept
„cel mai amplu program de combatere a somajului in randul tinerilor din
ultimii 25 ani”, Romania a configurat dupa modelul european propriul
program Garantia pentru Tineret, care pana acum a fost implementat in
doua perioade distincte, fiecare avand propriul plan de masuri: 2014-
2015 si 2017- 2020. Prin aceasta schema, Romania urmareste sa combata
somajul in randul tinerilor NEETs cu varsta cuprinsa intre 15-24 ani.
Aproape unul din cinci tineri din Romania intrau in aceasta categorie in
2015. Programul presupune inregistrarea lor la Serviciile Publice de
Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM-uri), profilare si consiliere, pentru
ca apoi, in decurs de patru luni, sa li se prezinte o oferta potrivita de
educatie, formare profesionala, loc de munca, sprijin pentru
antreprenoriat, ucenicie sau internship.
 Planul de implementare al Garantiei pentru Tineret pentru
perioada 2017-2020 are o structura complexa favorizand accesul
tinerilor NEET din grupurile vulnerabile la masurile programului Garantia
pentru Tineret in Romania.
Romania are o medie de 64% tineri romi in categoria NEETs, o
statistica de 4 ori mai mare decat cea la nivelul populatiei majoritare,
iar romii sunt unul dintre cele mai dezavantajate grupuri pe piata fortei
de munca. Numai unul din trei cetateni romi cu varsta cuprinsa intre 20-
64 de ani declara ca desfasoara o activitate remunerata. Chiar daca
Planul de Implementare a Garantiei pentru Tineret 2017-2020
mentioneaza explicit pentru prima data tintirea specifica pe care
programul ar trebui sa o aiba catre “cele mai vulnerabile categorii de
tineri (cei apartinand minoritatii roma, tineri cu dizabilitati, tineri post-
institutionalizati) pentru a se reduce riscul de excluziune sociala”,
cercetarea de teren efectuata in cadrul acestui proiect arata ca
deocamdata, „mai e mult pana departe”. Pana in acest moment, prin
Garantia pentru Tineret in Romania abia s-au facut pasi in directia
inregistrarii la SPO a tinerilor NEETs la modul general, performantele
generale ale implementarii Garantiei pentru Tineret in Romania fiind
modeste, dupa cum am aratat mai sus. Merita mentionat ca plecam
foarte de jos - in 2013 Romania avea cea mai mica proportie de NEETs
inregistrati la SPO din UE28 - 8,1%. Din intelegerea desprinsa din
interactiunile din teren, tinerii NEETs din comunitatile marginalizate,
mediul rural, grupurile vulnerabile – aceia la care se ajunge greu si doar
prin eforturi interinstitutionale – abia incep sa intre pe circuitul
procedural, sa fie inregistrati si apoi sa beneficieze de masurile
Garantiei pentru Tineret, in primul rand, si apoi a abordarii
“managementului de caz”. In ceea ce priveste tinerii de etnie roma,
datele obtinute de la AJOFM-uri despre includerea lor ca beneficiari in
Garantia pentru Tineret sunt neconcludente, dat fiind caracterul
optional de declarare a etniei la inscrierea la SPO.
Continuarea programului Garantia pentru Tineret in Romania si
dupa 2020 intr-o forma imbunatatita. Este necesara o evaluare a
impactului Garantiei pentru Tineret, astfel incat sa se poata lua in
considerare lectiile invatate din primele doua perioade de
implementare, respectiv o revizuire a Planului de Implementare.
Parteneriatele public-private la nivel local pot imbunatati considerabil
implementarea Garantiei pentru Tineret. Coordonarea si/sau integrarea
intre SPO si serviciile de sprijin sociale si educationale, precum si cu
autoritatile locale si sectorul privat (IMM-uri, sindicate, angajatori,
ONG-uri etc.) reprezinta principala recomandare pentru Romania,
recurenta in rapoartele institutiilor europene, si se resimte ca o
necesitate de baza in interactiunea direct in comunitati. Se resimte
nevoia cresterii capacitatii Serviciul Public de Ocupare de a ajunge in
primul rand fizic si informational la tinerii cu risc de marginalizare
sociala, apoi de a implementa masurile complexe si ne-standardizate de
acompaniere a lor pe piata muncii, printr-o intelegere profunda a
contextului individual si local. Este necesara preluarea si adaptarea la
specificul national de catre SPO a bunelor practici si resurselor existente
la nivel european – girate de progresele semnificative inregistrate in
acest domeniu de catre multe state membre de la lansarea programului
– cu privire la implementarea Garantiei pentru Tineret, in functie de
tipologia de vulnerabilitate a tinerilor NEETs; un astfel de exemplu ar
putea fi constituirea unei retele nationale de mediatori pentru tineret –
cu focus pe ocupare.
Politicile publice in domeniul educatiei, incluziunii romilor, a
ocuparii tinerilor din ultimii ani in Romania, inclusiv Garantia pentru
Tineret, sunt lacunare in cel mai bun caz in formulari, indicatori,
mecanisme de monitorizare in ceea ce priveste sustinerea mentinerii in
sistemul de educatie si apoi a tranzitiei pe piata muncii a tinerilor de
etnie roma, ceea ce, evident, se repercuteaza in implementarea lor
efectiva. Este nevoie de o mai buna corelare a masurilor dedicate
tinerilor din grupuri vulnerabile in diversele strategii guvernamentale
care ii vizeaza, ex. Strategia Nationala de Imbunatatire a Situatiei
Romilor, realizarea sinergiei cu Garantia pentru Tineret, definirea unor
indicatori de monitorizare coerenti, precum si alocarea/atragerea de
resurse bugetare pentru a-i indeplini;
Principalul mecanism pentru finantarea programului Garantia
pentru Tineret la nivelul UE este “Initiativa privind ocuparea fortei de
munca in randul tinerilor” (YEI), impreuna cu fondurile specifice din
Fondul Social European (FSE). Lansat in 2014, YEI a urmarit sprijinirea
tinerilor NEETs din 20 de state membre si a beneficiat de un buget de
8.8 miliarde euro pana in 2020. Garantia pentru tineret, prima mare
politica europeana specifica de combatere a somajului in randul
tinerilor, a reprezentat si reprezinta in continuare un proiect ambitios
de reducere a perioadei de tranzitie dinspre scoala sau o perioada de
inactivitate spre piata muncii, reducerea somajului in randul tinerilor si,
in special, oferirea de sprijin pentru categoriile socio-vulnerabile in
accesarea pietei muncii prin mecanisme specifice: programe de formare
si de training, asistenta pentru locuri de munca, programe de practica,
sprijin financiar pentru angajare (atat pentru angajati, cat si pentru
angajatori) sau programe de antreprenoriat. Un raport al Curtii
Europene de Auditori din mai 2017 subliniaza ca aproape doua treimi
(62%) 6 dintre tinerii care s-au inscris in programul Garantia pentru
Tineret in 2015 au primit oferte de angajare, educatie, stagiu sau
ucenicie. In plus, rapoartele Comisiei Europene indica faptul ca peste
doua treimi dintre tinerii care au beneficiat de Garantia pentru Tineret
in 2016 au fost in aceeasi situatie. Mai mult de 14 milioane de tineri s-
au inscris in program incepand cu ianuarie 2014, iar peste 2 milioane au
acceptat o oferta de munca, scolarizare sau ucenicie. Astfel, la nivel
european, indicatorii privind somajul in randul tinerilor, precum si
gradul de ocupare/revenire in programe educationale sau de formare a
tinerilor NEETs au inregistrat o serie de rezultate pozitive si datorita
implementarii programului Garantia pentru Tineret. Desi datele trebuie
interpretate pe fondul revenirii pe crestere a economiilor europene,
somajul in randul tinerilor la nivelul UE a scazut, intr-o prima etapa a
implementarii programului, de la varful de 23,7% in 2013 la 18,7% in
2016, iar procentul tinerilor NEETs cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 ani
a scazut de la 13,2% in 2012 la 10,5% in 2018.
In Romania, programul Garantia pentru Tineret a fost lansat formal
in anul 2013. Dupa modelul pus la dispozitie la nivelul Uniunii Europene,
Romania a elaborat si pus in aplicare propria strategie de implementare
a Garantiei pentru Tineret, care pana acum a fost impartita in doua
perioade: 2014-2015 si 2017- 2020. Initiativa privind ocuparea fortei de
munca in randul tinerilor, impreuna cu investitiile specifice din Fondul
Social European reprezinta instrumentele de finantare ale Garantiei
pentru Tineret in perioada 2014-2020. In Romania, YEI se
implementeaza prin Axa Prioritara 1 din cadrul Programului POCU 2014-
2020, cu o alocare financiara de 230,6 milioane euro, oferind sprijin
adresat direct tinerilor NEETs din regiuni care se confrunta cu rate ale
somajului de peste 25%. La nivel institutional, de implementarea si
monitorizarea programului se ocupa: Ministerul Muncii si Justitiei Sociale
si Serviciile Publice de Ocupare (SPO), reprezentate de Agentia
Nationala de Ocupare a fortei de munca (ANOFM) si de agentiile
judetene de ocupare a fortei de munca (AJOFM-uri).
Avand in vedere situatia dificila in ceea ce priveste ocuparea
tinerilor, precum si cea a categoriei NEETs, Romania va opta pentru o
abordare care se va concentra pe interventia timpurie si stimulente
pentru activarea tinerilor ca factori centrali ai intregii scheme. Aceasta
va integra initiative care vor viza atat mentinerea tinerilor in educatie,
pentru ca acestia sa poata absolvi si, astfel, sa aiba o sansa mai mare
piata fortei de munca, precum si stimularea celor care au renuntat
timpuriu la scoala. Importante pentru intreaga abordare vor fi
initiativele de identificare si atragere a grupului tinta, prin care
institutiile vor incerca sa ajunga la categoriile si grupurile de tineri cele
mai dezavantajate pe piata fortei de munca, cum este cazul tinerilor
care provin din grupurile vulnerabile, din familiile cu venituri reduse sau
al acelora din mediul rural, si sa le ofere sprijin pentru ramanerea in
educatie si formare prin intermediul subventiilor, oferindu-le in acelasi
timp orientare profesionala referitoare la potentialele directii de urmat
dupa absolvire. Pentru cea mai mare parte a actiunilor sunt prevazute
subventii destinate tinerilor aflati in sistemul de educatie sau formare
profesionala. Actiunile sunt implementate la toate nivelurile: national,
regional si local. Elementul cheie pentru ca tinerii NEETs sa poata
beneficia de masuri active pentru integrarea pe piata muncii este acela
ca trebuie in primul rand sa fie identificati si inregistrati la Serviciul
Public de Ocupare. O atentie deosebita se acorda subgrupurilor greu
accesibile, cum ar fi mamele adolescente, tinerii delincventi, tinerii
care parasesc sistemul de ingrijire (cazuri separate pentru sex masculin
si feminin), tineri ingrijitori, tineri cu dizabilitati, tineri cu handicap
cognitiv (autism) si tineri care au inregistrat abandon scolar. Pentru
acestia, nu este suficienta simpla existenta a serviciilor de inregistrare
la SPO, ci este necesar un efort suplimentar pentru implicarea lor in
programe de pregatire si atragere pe piata muncii intrucat interesul sau
capacitatea lor de a se implica activ in cautarea unui loc de munca si in
mentinerea acestuia este foarte scazut. Intregul proces de identificare,
inregistrare, profilare si sprijinire a tanarului NEET se va baza pe un
design de interventie personalizata, din perspectiva “managementului
de caz”, calibrat in functie de categoria in care tanarul se incadreaza
din perspectiva ocupabilitatii (de la usor angajabil pana la foarte greu
angajabil). Odata identificati si inregistrati tinerii beneficiaza de
profilare initiala si de servicii de informare, prin care li se comunica
oportunitatile pe care le au (educatie, formare, ocupare,
antreprenoriat): de exemplu, unii tineri care nu au finalizat educatia se
pot intoarce la scoala urmand un program educational de tip “A doua
sansa”, derulat de MEN sau se pot inscrie la un program de formare
profesionala/ucenicie care sa ii conduca catre ocupare durabila. De
asemenea, li se vor face cunoscute situatia actuala a pietei muncii si
oportunitatile existente, particularizate in functie de calificare, nivelul
de educatie, precum si riscurile si sansele de ocupare pe piata muncii a
tinerilor cu un nivel educational si/sau de calificare scazut (riscul
abandonului scolar). Ca parte a „managementului de caz”, este
prevazut si procesul de monitorizare a evolutiei tanarului atat pe
parcursul, cat si dupa implicarea lui intr-un program de masuri active.
Abordarea tinerilor NEETs, din punct de vedere al ocupabilitatii, se
poate realiza astfel: - Tinerii NEETs usor si mediu ocupabili vor putea
beneficia ulterior inregistrarii la SPO de masuri active de baza
(consiliere, formare profesionala, educatie, ucenicie, ocupare,
antreprenoriat) furnizate prin proiecte competitive a caror solicitanti
vor fi furnizorii de masuri active si angajatorii; - Tinerii NEETs greu si
foarte greu ocupabili vor putea beneficia de masuri active de baza
dublate de masuri de acompaniere adaptate nevoilor individuale,
furnizate prin proiecte care sa faca obiectul unor apeluri de depunere
de proiecte dedicate acestora, cum ar fi proiecte dedicate tinerilor care
sufera de o boala/dizabilitate, tineri cu responsabilitati familiale, tineri
iesiti din sistemul de protectie etc. Finantarea masurilor active de care
pot beneficia tinerii NEETs prin abordarea integrata a acestora din
perspectiva „case managementului” se realizeaza prin reforme si
initiative cheie destinate integrarii pe piata muncii - Initiative
planificate. Tinerii NEETs inregistrati la SPO, in functie de profilul
acestora, pot beneficia de consiliere profesionala, activitate care poate
avea ca surse de finantare: - bugetul asigurarilor pentru somaj (BAS) -
fondul social european (FSE). Activitatea de consiliere se poate realiza:
de catre SPO sau de catre furnizori privati de servicii autorizati.
Prin vizarea si implicarea in cadrul proiectului a unui numar de
1060 tinerii NEETs someri cu varsta cuprinsa intre 16-29 ani inregistrati
la SPO, cu domiciliul/resedinta in regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Vest si
Centru, proiectul contribuie in mod direct la realizarea scopului,
obiectivelor si actiunilor propuse in cadrul Planului de Implementare a
Garantiei pentru Tineret 2017-2020.
Strategia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (SNOFM)
2014-2020
Strategia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca 2014-
2020 (SNOFM) isi propune sa impulsioneze eforturile de a atinge
tinta de ocupare stabilita de Romania pentru anul 2020, si anume o
rata de ocupare de 70% pentru populatia in varsta de 20-64 de ani.
Indeplinirea acestei tinte va reprezenta contributia Romaniei la
realizarea dezideratului european in materie de ocupare stabilit
prin Strategia Europa 2020, strategie care isi propune ca Europa sa
creasca inteligent, durabil si favorabil incluziunii si sa gaseasca
mijloace pentru a crea noi locuri de munca. Strategia este
dezvoltata avand in vedere atat aspectele si provocarile nationale
identificate prin analiza aprofundata a evolutiilor economice si
sociale din primul deceniu al mileniului III cat si a provocarilor cu
care Romania se confrunta in contextul crizei economice si
recuperarii decalajelor fata de media UE. De asemenea, la
dezvoltarea strategiei s-a avut in vedere cadrul strategic de
referinta la nivel european – Strategia Europa 2020 si Strategia
Europeana de Ocupare. Strategia Nationala pentru Ocuparea Fortei
de Munca se doreste a fi o abordare integrata a politicilor
relevante, atat din perspectiva dezvoltarii cererii, cat si din
perspectiva gestiunii eficiente a ofertei pe piata muncii si propune
solutii realiste de abordare, care pot fi finantate din bugetul
national, bugetul asigurarilor pentru somaj si din resursele
financiare alocate in perioada de programare 2014–2020. Succesul
acestui demers strategic depinde de implicarea reala a tuturor
factorilor interesati (autoritati publice centrale si locale, parteneri
sociali, societate civila etc.) in fundamentarea, implementarea,
monitorizarea si evaluarea actiunilor ce vor fi dezvoltate. In plus,
o conditie fundamentala menita sa asigure succesul strategiei este
considerarea ocuparii drept o politica trans-sectoriala, care sa fie
avuta in vedere in momentul elaborarii tuturor politicilor de la nivel
national, o tinta in sine, care sa fie pozitionata in centrul
planificarii strategice nationale.
Principale provocari pentru politicile de ocupare a fortei de
munca specifice pietei muncii din Romania: Demografice: procesul
continuu si lent de scadere a populatiei Romaniei (spor natural
negativ si sold negativ al mobilitatii si migratiei externe); reducerea
numarului populatiei active si imbatranirea fortei de munca; •
Participare pe piata muncii: ponderea ridicata a populatiei ocupate
in agricultura; nivelul mai scazut de participare pe piata muncii in
randul femeilor in comparatie cu cel al barbatilor; nivelul ridicat al
riscului de saracie si excluziune sociala si, in special, a saraciei in
ocupare (in-work poverty); nivelul ridicat al somajului in randul
tinerilor; ponderea ridicata a somerilor de lunga durata in numarul
total de someri; • Competentele fortei de munca si participarea la
invatarea pe tot parcursul vietii: nivelul educational al fortei de
munca (15 ani si peste) scazut in comparatie cu media UE 27; nivel
scazut al utilizarii TIC de catre populatie, precum si utilizarea lor
limitata in economie; participarea redusa la programe de invatare
pe tot parcursul vietii; insuficienta fondurilor si a masurilor de
stimulare fiscala, adresate atat angajatorilor cat si angajatilor in
domeniul formarii profesionale continue; • Masuri active de
ocupare a fortei de munca: nivel scazut de investitie si participare
redusa a somerilor si a altor categorii vulnerabile pe piata muncii
la masuri active de ocupare; masurile de formare profesionala in
totalul masurilor active ocupa un loc secundar; insuficienta
monitorizare a impactului masurilor active asupra diverselor
grupuri carora li se adreseaza. In conformitate cu Monitorul
performantei ocuparii fortei de munca (EPM)15, document utilizat
pentru identificarea principalelor provocari existente la nivelul
Uniunii Europene, cat si la nivelul fiecarui stat membru in parte,
provocarile specifice pietei muncii din Romania identificate se
refera la: • Participarea pe piata muncii: Rata de ocupare a
femeilor redusa; Participare scazuta a lucratorilor varstnici pe
piata muncii; Nivelul ridicat al somajului in randul tinerilor si al
tinerilor NEETs; Durata redusa a vietii profesionale; • Politici active
pe piata muncii: Nivel scazut al cheltuielilor cu politicile active pe
piata muncii; furnizare, focalizare si personalizare insuficienta a
masurilor de ocupare; functionarea deficitara a serviciilor de
ocupare; Sisteme de securitate sociala adecvate si orientate spre
ocupare: Acoperire si nivel inadecvat al beneficiilor de somaj,
capcana saraciei, risc de saracie in munca, capcana salariilor mici;
• Echilibrul munca - viata personala: Furnizarea insuficienta a
facilitatilor de ingrijire de calitate a copiilor si/ sau a persoanelor
dependente; Incidenta ridicata a inactivitatii si a muncii cu timp
partial involuntare (involuntary part-time employment); • Egalitate
de gen: Decalaj inalt intre femei si barbati in ceea ce priveste rata
de ocupare; • Imbunatatirea ofertei de competente si a
productivitatii, invatarea pe tot parcursul vietii; Neadecvarea
calificarilor, sistem de previzionare insuficienta a competentelor;
Participarea populatiei adulte in educatie si formare profesionala
la un nivel persistent redus; • Imbunatatirea sistemelor de formare
si educatie: Incidenta ridicata a parasirii timpurii a scolii;
Atractivitate scazuta a educatiei si formarii profesionale; Furnizare
insuficienta a oportunitatilor de educatie de inalta calitate;
Tinand cont de faptul ca numarul de locuri de munca create
de economia romaneasca ramane redus, fapt generat de criza
economica si de restructurarile produse, cele mai afectate
categorii de populatie sunt cele situate la extremele pietei muncii:
tinerii si lucratorii varstnici. Oportunitatile de ocupare a unui loc
de munca limitate, perioada tranzitorie din viata pe care o
traverseaza, lipsa de experienta profesionala, nivelul redus de
educatie sau formare profesionala sporesc riscul excluziunii
tinerilor de pe piata muncii, explicand astfel o rata a somajului in
randul acestei categorii de 22,7% in 2012 si o rata a NEETs de 16,8%.
Acest lucru induce pe termen lung riscul unor dezechilibre sociale
si pierderi de capital uman, cu un impact negativ asupra
potentialului economic si al competitivitatii. Pentru a imbunatati
perspectivele tinerilor pe piata muncii din Romania si a creste rata
de ocupare in randul acestei categorii, Strategia pentru Ocuparea
Fortei de Munca 2014-2020 propune aplicarea unor programe
integrate orientate catre tinerii NEETs, fie prin oferirea unor locuri
de munca de calitate, fie prin reintegrarea in sistemul educational
sau prin participarea la cursuri de formare profesionala pentru a le
oferi acestora competentele solicitate de angajatori. Pentru
facilitarea tranzitiei tinerilor de la scoala la piata muncii, pe langa
consolidarea cooperarii intre actorii relevanti in scopul dezvoltarii
sistemului de monitorizare, documentul strategic vizeaza
implementarea unor masuri de tipul uceniciei la locul de munca
care, conform noilor reglementari, asigura calitatea in FPC si poate
beneficia de finantare suplimentara din FSE, dar si de tipul stagiilor
pentru absolventii de invatamant superior in vederea asigurarii unui
loc de munca de calitate, cu un nivel de securitate sociala decent.
Avand in vedere diversitatea acestei categorii de beneficiari, sunt
propuse masuri personalizate destinate tinerilor cu dizabilitati,
copiilor si tinerilor cu nevoi speciale in vederea cresterii participarii
la educatie si formare profesionala, contribuind la imbunatatirea
sanselor lor de a ocupa un loc de munca. Actiunile propuse sunt
menite sa sporeasca mobilitatea tinerilor pe piata europeana a
muncii, permitandu-le acestora sa-si creasca nivelurile de
competente si sansele de ocupare a unui loc de munca, precum si
perspectivele unei cariere si obtinerea unor venituri decente.
Strategia propune actíuni care vor viza: acordarea de facilitati
fiscale angajatorilor in vederea stimularii incluziunii pe piata
muncii a persoanelor vulnerabile concomitent cu sprijinirea
acestora pentru a facilita un acces mai usor la mediului fizic,
informational si comunicational, in scopul asigurarii protectiei,
sanatatii si securitatii la locul de munca, precum si stimularea
economiei sociale si a antreprenoriatului social. Asigurarea
serviciilor suport pentru persoanele vulnerabile aflate in cautarea
unui loc de munca reprezinta modele de dezvoltare alternativa ce
pot contribui semnificativ la promovarea coeziunii sociale, la
dezvoltarea locala sustenabila si, nu in ultimul rand, la dezvoltarea
unei economii incluzive. In vederea sporirii nivelului de competente
si corelarii acestora cu cerintele noilor locuri de munca, masurile
propuse ce vizeaza extinderea la nivel national a retelei de centre
de consiliere, orientare si reconversie profesionala, inclusiv
evaluarea gratuita a abilitatilor si competentelor, precum si
programele de reintegrare profesionala si reabilitare vocationala si
profesionala destinate persoanelor cu dizabilitati joaca un rol
deosebit de important in procesul de integrare a acestora pe piata
muncii. Populatia de etnie roma este confruntata cu probleme
speciale, generate de nivelul redus de educatie, avand o
participare pe piata muncii extrem de scazuta, categoria
persoanelor care nu desfasoara activitati economice fiind larga si
cuprinzand persoane casnice, pensionari, persoane aflate in
incapacitate de munca, beneficiari de ajutor social si persoane fara
ocupatie/someri. In acest sens, documentul strategic vizeaza in
primul rand masuri integrate destinate cresterii gradului de
ocupare a persoanelor din grupurile vulnerabile in scopul reducerii
riscului de saracie si excluziune sociala, concomitent cu stimularea
participarii la programe de educatie si formare personalizate.
Asigurarea unor servicii suport pentru persoanele de etnie roma
inactive pe piata muncii pot fi realizate prin eforturile conjugate
ale tuturor institutiilor cu atributii in domeniu, in paralel cu
asigurarea accesului la servicii de asistenta sociala in functie de
nevoia specifica a persoanei, in special in comunitatile
marginalizate inclusiv in cele rurale.
Astfel, prin masurile concrete de ocupare, respectiv
furnizarea de servicii de mediere pe piata muncii pentru toti cei
1060 tineri NEETs vizati de proiect si angajarea a minimum 467 din
randul acestora, inclusiv prin angajarea pe cont propriu, proiect
contribuie in mod direct la obiectivele si masurile de crestere a
ratei de ocupare propuse de Strategia Nationala pentru Ocuparea
Fortei de Munca (SNOFM) 2014-2020.

Acordul de Parteneriat (AP) 2014-2020

Se inregistreaza discrepante semnificative intre Romania si

UE27 in ceea ce priveste rata ocuparii fortei de munca in randul
tinerilor (grupa de varsta 15-24 de ani). In 2012, rata medie de
ocupare in Romania era cu 9% mai scazuta decat media UE (23,9%
in Romania, fata de 32,9% in UE27); in cazul femeilor tinere,
diferenta era de 10,7%. De asemenea, in anul 2012, procentul de
tineri care nu erau incadrati profesional si nu urmau niciun program
educational sau de formare (NEET) era cu 3,6% peste media UE
(16,8% in Romania, fata de 13,2% in UE27), iar in cazul femeilor
tinere, el se situa la 18,6%, fata de media de 13,5% a UE27. Tinerii
intampina dificultati la gasirea unor locuri de munca stabile, din
mai multe motive: • concurenta pe o piata muncii unde se
inregistreaza un deficit general de oportunitati de angajare; de
asemenea, lucratorii cu vechime nu renunta la posturile lor; • lipsa
relativa a experientei profesionale plaseaza tinerii intr-o pozitie
dezavantajoasa in competitia cu alti lucratori. Potrivit agentilor de
recrutare, 59% din angajatori nu-si pot permite sa angajeze tineri
lipsiti de experienta; • nivelul de educatie atins. Totusi, si cei cu
rezultate bune se confrunta cu rate de ocupare vadit mai mici decat
omologii lor din alte tari ale Europei; • lipsa competentelor cerute
de angajatori (atat competente tehnice, cat si calificari
profesionale, precum si aptitudini secundare, de exemplu
capacitatea de organizare a propriei activitati si a procesului de
invatare, aptitudini cognitive, de comunicare si organizatorice).
Situatia tinerilor pe piata muncii s-a deteriorat in decursul crizei
economice, rata de somaj crescand de la 18,6% in 2008 la 22,7% in
2012. Totusi, rata mare a somajului inainte de recesiune releva o
dificultate persistenta a tranzitiei pentru tineri, pe o piata a muncii
cu un deficit major de oportunitati de angajare. Astfel, fondurile
structurale 2014-2020 ar trebui sa includa actiuni care sa vizeze
furnizarea de sprijin si orientare tinerilor NEET, recunoasterea
competentelor dobandite in contexte informale si non-formale,
formare pentru dezvoltarea competentelor, inclusiv a celor
antreprenoriale, acordarea de subventii angajatorilor cu scopul de
a crea noi oportunitati de ocupare, programe de stagii si ucenicie,
sprijin financiar pentru ca tinerii NEET sa isi poata dezvolta propria
afacere si promovarea mobilitatii interne, inclusiv prin acordarea
unor prime de mobilitate.
Dat fiind deficitul general de locuri de munca de pe piata
muncii din Romania, concurenta este acerba pentru grupurile care
se confrunta cu dezavantaje speciale. Persoanele de etnie roma
ocupa o pozitie precara pe piata muncii din Romania, care poate fi
explicata prin multitudinea de dezavantaje pe care le prezinta,
cum sunt nivelul scazut de alfabetizare, educatie si competente,
precum si discriminarea pe piata muncii. In 2011, rata de ocupare
in randul persoanelor de etnie roma a fost de numai 36%, in timp
ce alti 36% erau in cautarea unui loc de munca, iar 28% erau
inactivi. Totusi, implicarea acestora in economia informala este
ridicata. Doar unul din zece romi a avut un loc de munca stabil in
ultimii doi ani, iar 52% au declarat ca nu au gasit nimic de lucru in
aceeasi perioada. Majoritatea persoanelor de etnie roma ocupate
lucreaza pe cont propriu, in meserii necalificate; numai 10-15%
dintre ei sunt salarizati. In ceea ce priveste femeile de etnie roma,
participarea lor pe piata muncii este extrem de redusa, numai 27%
fiind angajate si 36% declarand ca sunt in cautarea unui loc de
munca. Inca de la varste foarte fragede, numeroase femei de etnie
roma au responsabilitati de ingrijire a copiilor.
Modificarile contextului socio-economic si cele din structura
pietei muncii au condus la un numar sporit de persoane care cauta
un loc de munca si de someri care se adreseaza Serviciului Public
de Ocupare (SPO), precum si la o cerere sporita de servicii specifice
SPO, in special informatii si orientare, mediere si formare
profesionala. Cu toate acestea, un declin continuu al investitiilor in
masuri active de ocupare a fortei de munca, de la 0,16% din PIB in
2003 la 0,02% in 2011, a condus la reducerea amplorii si calitatii
serviciilor furnizate. Data fiind cheltuiala extrem de redusa,
participarea la programele de invatare pe tot parcursul vietii si
initierea de politici active pentru piata muncii raman printre cele
mai reduse la nivelul Uniunii. Ponderea cheltuielii destinate
masurilor active, din totalul fondului de somaj, s-a redus in
perioada crizei, cea mai mare parte a fondului fiind redirectionata
spre plata ajutoarelor de somaj. Mai mult, dupa adoptarea noilor
regulamente care faciliteaza accesul la locuri de munca pentru
anumite categorii de persoane care se confrunta cu dificultati la
angajare, functiile si indatoririle SPO au crescut. In plus,
constrangerile bugetare si masurile adoptate in contextul crizei
financiare si economice globale au determinat reducerea
personalului SPO cu 40% in perioada 2008-2010. In teritoriu, fiecare
angajat al SPO care se afla in contact direct cu beneficiarii si cu
alti someri trebuie sa furnizeze servicii de ocupare unui numar
mediu de 825 de 46 persoane/an. Acest fapt va presupune o
investitie corespunzatoare in construirea capacitatilor angajatului
SPO pentru ca acesta sa poata oferi masuri de ocupare eficiente.
Este nevoie de o abordare strategica si multilaterala pentru a corela
mai bine serviciile SPO cu nevoile clientului. Consolidarea
capacitatii administrative a SPO si asigurarea unui nivel adecvat al
resurselor destinate masurilor active reprezinta elemente cruciale
pentru cresterea calitatii si personalizarea serviciilor oferite de SPO
si pentru imbunatatirea eficacitatii acestora. Serviciile Publice de
Ocupare trebuie consolidate prin reducerea numarului de cazuri,
prin diversificarea serviciilor si prin integrarea acestora intr-o
oferta coerenta adresata solicitantilor de locuri de munca si
angajatorilor, precum si prin introducerea unui sistem transparent
de gestionare a performantelor. Furnizarea de masuri active pe
piata muncii trebuie sa fie mai flexibila si diversificata,
indreptandu-se spre o oferta integrata care sa corespunda nevoilor
de pe piata muncii. Pentru a depasi deficitul de personal al SPO,
parteneriatele mai stranse cu furnizorii privati de ocupare si cu
ONG-urile active in domeniul activarii vor fi indispensabile pentru
cresterea capacitatii serviciilor SPO. Prin urmare, alocarile pentru
perioada 2014-2020 ar trebui sa se axeze pe cresterea capacitatii
SPO de a furniza consiliere si orientare individuala, precum si
servicii de gestionare a carierei; servicii imbunatatite de plasare si
recrutare; servicii de recrutare adresate angajatorilor si de
corelare a competentelor candidatilor cu nevoile angajatorilor;
formare si recalificare, precum si programe de activare,
consolidandu-si activitatile in zonele rurale si in comunitatile
defavorizate si adresandu-se tinerilor NEET; monitorizarea cererii
de pe piata muncii si sondarea regulata a nevoilor angajatorilor;
dezvoltarea de parteneriate cu alte parti interesate (furnizori de
servicii private de ocupare a fortei de munca, autoritatile din
domeniul educatiei, angajatori, parteneri sociali si ONG-uri, etc.)
cu scopul de a asigura rezultate mai bune ale actiunilor de
informare si de activare si a imbunatati comunicarea cu angajatorii;
crearea, adaptarea si imbunatatirea procedurilor de lucru, inclusiv
pregatirea personalului si dezvoltarea de sisteme informatice.
Prin masurile integrate vizate de proiect, respectiv informare
si constientizare, formare profesionala, mediere si ocupare pe piata
muncii, dezvoltarea antreprenoriatului si infiintarea de noi afaceri,
acesta contribuie in mod direct la prevederile si rezolvarea
problemelor identificate si prevazute de Acordul de Parteneriat
2014-2020.

Recomandarile Specifice de Tara (RST) 2014 si 2015

Prevede printre altele, imbunatatirea pietei muncii prin
urmatoarele masuri:
1. consolidarea masurilor active in domeniul pietei fortei de munca;
2. activarea tinerilor neinregistrati (NEETs);
3. masuri de promovare a insertiei profesionale a lucratorilor in
varsta;
4. elaborarea de orientari clare privind stabilirea transparenta a
salariului minim;
5. punerea in aplicare a masurilor pentru integrarea romilor pe
piata fortei de munca, cresterea ratei de scolarizare si reducerea
ratei de parasire timpurie a scolii.
Astfel, proiectul prezent contribuie in mod direct la 3 din cele
5 recomandari de mai sus, respectiv 1.consolidarea masurilor active
in domeniul pietei fortei de munca prin furnizarea de servicii de
formare profesionala pentru toti cei 1060 tineri NEETs vizati de
proiect (900 la cursurile de calificare si 160 la cursurile de formare
in antreprenoriat), furnizarea de servicii de mediere pe piata
muncii pentru toti cei 1060 tineri NEETs vizati, din care minim 467
isi vor gasi un loc de munca, inclusiv prin angajarea pe cont propriu;
2.activarea tinerilor neinregistrati (NEETs) prin implicarea si
furnizarea de servicii integrate in cadrul proiectului a 1060 tineri
NEETs someri inregistrati la SPO cu varsta cuprinsa intre 16-29 ani,
cu domiciliul/resedinta in regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Vest si
Centru; 3.punerea in aplicare a masurilor pentru integrarea romilor
pe piata fortei de munca prin implicarea in cadrul proiectului in
toate activitatile sale a unui procent de minimum 12% = 128 tineri
NEETs de etnie roma.

Programul National de Reforma (PNR)

Rata tinerilor NEETs (grupa de varsta 15-24 ani) a crescut cu

0,2 puncte procentuale fata de anul anterior, la 14,7% in anul 2019,
cu 4,6 puncte procentuale peste media UE. Masurile de activare a
tinerilor NEETs, implementate de ANOFM in anul 2019, au contribuit
la angajarea a 31.485 persoane. SPO a oferit servicii de
acompaniament social personalizat, fiind incheiate contracte de
solidaritate pentru 194 tineri cu risc de marginalizare sociala.
Mobilizarea tinerilor NEETs catre agentiile teritoriale de ocupare a
condus la identificarea a 112.264 tineri NEETs si inregistrarea in
baza de date a SPO a 100.866 tineri NEETs, expertii in ocupare,
asistentii sociali, consilierii/ mediatorii scolari oferindu-le acestora
solutii adecvate de asistenta sociala, educatie, formare sau plasare
pe piata muncii. Ca urmare a implementarii proiectelor (plati in
valoare de 15.371.943,49 euro din FSE si contributie nationala)
dedicate tinerilor NEETs, pana in martie 2020, 3.498 persoane au
beneficiat de sprijin, din care 1.062 tineri de etnie roma si 2.481
tineri din zona rurala. Sunt subventionate programe de ucenicie la
locul de munca, stagii pentru absolventii de invatamant superior si
scheme de mobilitate destinate tinerilor NEETs (someri, persoane
cu handicap, unici sustinatori ai familiilor monoparentale, someri
de lunga durata, absolventi ai sistemului de invatamant).
Formarea, evaluarea si certificarea competentelor obtinute pe cai
non-formale/ informale, serviciile specializate de ocupare,
activitatile de acompaniament si integrare socio-profesionala
adresate tinerilor NEETs din categoriile “greu si foarte greu
ocupabil” contribuie, de asemenea, la cresterea numarului de
tineri NEETs care participa la piata muncii.
Astfel, proiectul prezent contribuie la continuarea acestor
masuri prin furnizarea de masuri active precum formare
profesionala, mediere pe piata fortei de munca si dezvoltarea
antreprenoriatului pentru 1060 tineri NEETs someri inregistrati la
SPO cu varsta cuprinsa intre 16-29 ani, cu domiciliul/resedinta in
regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Vest si Centru.
Strategia nationala privind incluziunea sociala si reducerea
saraciei 2015-2020
Persoanele care traiesc in saracie si au un nivel scazut de
educatie, nu se afla pe piata muncii sau sunt lucratori pe cont
propriu Educatia si statutul profesional sunt in stransa legatura cu
saracia relativa din punct de vedere al venitului (AROP). Mai mult
de o treime dintre persoanele care nu au reusit sa absolve decat
cel mult nivelul de invatamant gimnazial sunt expuse riscului de
saracie relativa. Procentul se reduce semnificativ la doar 15% in
randul celor care au reusit sa absolve liceul si/sau o scoala
postliceala si scade chiar mai mult, la doar 6% in randul celor care
au obtinut o diploma universitara. Dupa statutul profesional,
grupurile de persoane intre 15 si 64 de ani cu cele mai scazute rate
ale saraciei sunt angajatii si pensionarii (5,6% si respectiv 8,4%).
Persoanele cu cele mai ridicate rate ale saraciei sunt lucratorii pe
cont propriu in agricultura (60,6% dintre acestia aflandu-se in
saracie), urmate de someri (52,1% dintre acestia aflandu-se in
saracie).
Romii care traiesc in saracie Romii prezinta un risc mult mai
mare de saracie, indiferent de varsta, educatie sau mediul de
rezidenta. Pe baza pragului national al saraciei absolute
determinata pe baza consumului din anul 2013,12 cetatenii de etnie
roma sunt expusi unui risc de saracie de zece ori mai mare decat
restul populatiei. In timp ce rata calculata pentru populatia roma a
fost de 33%, rata saraciei pentru restul populatiei a fost de 3,4%.
Ingrijorator este faptul ca riscul de saracie este extrem de mare
pentru copiii romi – rata de saracie in cazul lor este de 37,7%, in
timp ce rata nationala a saraciei este de doar 4,3%.
In ciuda nivelului relativ scazut al somajului, Romania are o
rata foarte ridicata a saraciei persoanelor care muncesc si un nivel
ridicat de ocupare in sectorul informal. Exista un decalaj pronuntat
si persistent al ocuparii intre populatia apta de munca si restul
adultilor. Multe grupuri marginalizate din Romania, in special
populatia de etnie roma, persoanele cu dizabilitati si somerii pe
termen lung, au un deficit de oportunitati de angajare in
comparatie cu ansamblul populatiei. Desi somajul a crescut
nesemnificativ dupa criza economica din 2009, atat somajul
tinerilor cat si ponderea tinerilor care nu se afla intr-o forma de
educatie, ocupare sau instruire profesionala au crescut. Pentru a
reduce saracia si excluziunea pe piata muncii, Guvernul isi propune
sa creeze noi oportunitati de angajare si sa promoveze egalitatea
de sanse prin: cresterea nivelului abilitatilor, educatiei si
experientei pe piata muncii a persoanelor sarace si a celor
provenind din alte grupuri vulnerabile; cresterea ratei de ocupare
a fortei de munca a acestor persoane/ grupuri; si implementarea
de masuri care ar putea determina cresterea nivelului de salarizare
a grupului tinta (de exemplu masuri vizand reducerea
discriminarii). Principala prioritate in acest domeniu va fi
prevenirea somajului si cresterea ocuparii fortei de munca in randul
persoanelor in cautarea unui loc de munca, inclusiv pentru
populatia vulnerabila prin aplicarea eficace a politicilor active de
ocupare a fortei de munca. Totusi, aceste masuri vor fi doar partial
eficiente daca nu sunt insotite de politici economice care sa
determine crearea de locuri de munca sustenabile si bine platite.
Acest grup este alcatuit din persoane care nu sunt angajate, nu sunt
inscrise in sistemul de invatamant sau formare profesionala (NEET)
si care nu au o dizabilitate sau nu sunt pensionati anticipat.
Schimbarile demografice din Romania din perioada 2014- 2020 vor
modifica dramatic piata muncii. Pana in 2020, se prognozeaza ca
numarul persoanelor de varsta activa va scadea cu 4,5%, in timp ce
numarul varstnicilor va creste probabil cu 13%. Romania va trebui
sa-si mobilizeze toti lucratorii potentiali si sa investeasca in
educatia si abilitatile lor pentru a-i face mai productivi. Aceasta
face esentiala mobilizarea tuturor adultilor de varsta activa din cea
mai saraca chintila, care in prezent nu lucreaza, desi sunt apti de
munca. Acest grup reprezinta 26% din numarul total de adulti din
chintila (aproximativ 730.000 de persoane). O treime din acesti
adulti care nu sunt angajati, nu sunt inscrisi in sistemul de
invatamant sau formare profesionala si nu au o dizabilitate sau nu
sunt pensionati anticipat ar putea relua lucrul relativ repede, in
timp ce o alta treime ar avea nevoie de politici active de ocupare
si servicii sociale pentru a accesa piata muncii, iar ultima treime
este improbabil sa se angajeze. Studii internationale estimeaza ca
in jur de 10-23% din acest grup de adulti care nu lucreaza din cea
mai saraca chintila ar putea intra pe piata muncii pana in anul 2020,
daca primesc sprijin prin intermediul masurilor active de ocupare
si al serviciilor sociale si daca li se permite sa combine veniturile
din munca cu beneficiile de asistenta sociala.
 Numeroase grupuri marginalizate din Romania, printre care si
romii, persoanele cu dizabilitati si somerii pe termen lung,
inregistreaza rate de ocupare a fortei de munca mai reduse decat
restul populatiei. Aceasta este si situatia femeilor, decalajul de
ocupare a fortei de munca dintre sexe din Romania fiind cu 3,7%
mai mare decat in UE-28. Romii sunt o populatie tanara, iar o cota
tot mai mare dintre persoanele ce vor intra in urmatorii ani pe piata
muncii provine din randul familiilor rome. Mai mult, dintre acei
romi care sunt angajati, majoritatea au locuri de munca instabile
si informale. In Romania, un procent foarte mic dintre persoanele
cu dizabilitati este activ pe piata muncii (7,25% dintre persoanele
cu dizabilitati cu varste intre 18 si 64 de ani). Persoanele cu
dizabilitati au dreptul de a munci in masura capacitatii lor, la fel
ca toti ceilalti cetateni, si ar trebui sa primeasca sprijin suplimentar
astfel incat sa se poata pregati pentru a gasi, a accesa, a pastra sau
a recapata un loc de munca. Desi rata somajului a ramas la 7,0% in
2012 si a crescut foarte putin in urma crizei economice din 2009,
somajul in randul tinerilor (22,7% in 2012) si proportia tinerilor care
nu studiaza, nu lucreaza si nu urmeaza o forma de training/
instruire profesionala (16,8% in 2012) au crescut din 2009 ca
rezultat al crizei economice. Ambele cifre au inceput sa scada
recent, insa rata acestei categorii din randul tinerilor a ramas peste
media europeana (13,2% in 2012). Programul „Garantii pentru
Tineret” este un program european de reducere a somajului in
randul tinerilor prin asigurarea de acces personalizat la locuri de
munca, programe de ucenicie sau stagii de formare profesionala sau
asigurarea continuarii educatiei. In vederea fundamentarii
Strategiei a fost folosit un set de simulari pentru a estima impactul
introducerii acestui program pentru tinerii absolventi de liceu si
facultate care nu s-au angajat sau nu urmeaza un program de
educatie sau formare. Simularile au aratat ca implementarea
integrala a Programului „Garantii pentru Tineret” ar reduce rata
totala a saraciei cu 0,4% in 2016. Impactul a fost semnificativ cand
analiza s-a axat pe grupul tinta al programului - saracia in randul
tinerilor cu varste intre 18 si 25 de ani ar scadea cu 1,7%, aceasta
reducere fiind mult mai mare pentru barbati decat pentru femei.
Pentru a include grupurile vulnerabile pe piata muncii, Guvernul va
urmari: organizarea de campanii de sensibilizare a opiniei publice
pentru reducerea discriminarii grupurilor vulnerabile, in special a
romilor, persoanelor cu dizabilitati si a femeilor care isi cauta un
loc de munca; proiectarea si furnizarea de cursuri de formare
profesionala, calificare sau recalificare in diverse meserii,
respectiv accesibilizarea cailor de acces in cladiri si a posturilor de
lucru care sa faciliteze angajarea romilor si a persoanelor cu
dizabilitati; reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea fondului
locativ existent, respectiv infiintarea si extinderea rutelor si
mijloacelor de transport pentru includerea pe piata muncii a
somerilor, in special a celor din zonele rurale; facilitati fiscale
pentru intreprinzatorii care demareaza afaceri in mediul rural si
creeaza locuri de munca adresate grupurilor dezavantajate,
scheme de garantii pentru persoane defavorizate din mediul rural
si pentru tineri, si sprijinirea activitatilor de antreprenoriat, in
special pentru tineri.
Avand in vedere grupul tinta vizat si masurile integrate
propuse, proiectul contribuie la Strategia nationala privind
incluziunea sociala si reducerea saraciei 2015-2020 prin furnizarea
de servicii de formare profesionala, mediere pe piata muncii si
dezvoltarea antreprenoriatului pentru 1060 tinerii NEETs, din care
minim 12% (128) de etnie roma si minim 22% (234) din mediul rural,
servicii ce au ca scop cresterea gradului de ocupare a acestora si
imbunatatirea nivelului de competente. Astfel, rezultatele
concrete ale proiectului, respectiv 900 de tineri NEETs participanti
la programele de calificare vor obtine o calificare, minim 467 tineri
NEETs isi vor gasi un loc de munca (inclusiv prin agajarea pe cont
propriu), minim 20 tineri NEETs isi vor deschide o afacere pentru
care va primii finantare din proiect in valoare de minimum 25000
Euro, echivalentul in lei, vor contribui in mod direct la scopul,
obiectivele si masurile Strategiei nationale privind incluziunea
sociala si reducerea saraciei 2015-2020.

Strategia Guvernului Romaniei de incluziune a cetatenilor

romani apartinand minoritatilor Romilor 2015-2020

Nivelul limitat de educatie, combinat cu discriminarea,

conduce la decalaje foarte mari in ceea ce priveste ocuparea si la
rate ale productivitatii extrem de reduse. Romii din Romania
inregistreaza o participare redusa pe piata formala a muncii, dar au
o participare ridicata pe piata informala a muncii, fara a putea
beneficia de mecanismele de securitate sociala. Un studiu realizat
pe un esantion reprezentativ de cetatenii romani apartinand
minoritatii rome de 16 ani si pana la 29 de ani, arata ca rata de
ocupare a fost de doar 36%, iar alte 36% persoane isi cautau un loc
de munca si 28% erau inactive (fata de rata de ocupare de 58%,
respectiv rata de somaj de 7,4%, la nivel national, conform datelor
INS 2011). Doar unul din zece romi au avut un contract de munca
pe durata nedeterminata in ultimii doi ani, iar 52% declara ca nu au
gasit niciun loc de munca in aceasta perioada. In randul femeilor
rome, participarea pe piata muncii este deosebit de scazuta, doar
27% desfasurand activitati economice si 36% declarandu-se in
cautarea unui loc de munca. In plus, majoritatea femeilor rome au,
inca de foarte tinere, un numar mare de copii in ingrijire.
Persoanele apartinand minoritatii rome care sunt ocupate lucreaza
majoritar pe cont propriu, doar 10-15% fiind salariati. Dintre
salariatii romi, majoritatea fie nu au nicio calificare, fie desfasoara
activitati care nu necesita calificare. Per total, din populatia
ocupata de cetateni romani apartinand minoritatii rome de 15 ani
si peste, 38% lucreaza ca muncitori necalificati, 32% au ocupatii
care solicita o calificare (muncitori, vanzatori, comercianti), 9%
sunt muncitori in agricultura, iar 13% au ocupatii traditionale rome.
Activitatile economice pe care le desfasoara sunt in cea mai mare
parte temporare, sezoniere sau ocazionale, ceea ce indica gradul
ridicat de subocupare la nivelul acestei populatii. Barometrul de
incluziune sociala (2010) arata ca riscul de concediere in cazul
cetatenilor romani apartinand minoritatii rome este de zece ori mai
ridicat decat in cazul intregii populatii, iar 41% dintre romii care isi
cauta de lucru nu sunt angajati tocmai pentru ca sunt romi. Din
acest motiv, 55% dintre romii angajati nu au un contract de munca
si 45% detin doar slujbe ocazionale sau temporare (fata de 5% dintre
romani). In aceste conditii, 72% dintre romii aflati in cautarea unui
loc de munca sunt dispusi sa presteze o munca indiferent de
conditii, sa fie angajati fara forme legale, ceea ce inseamna ca nu
vor contribui nici la sistemul de pensii si nici nu vor beneficia de
asigurari sociale. Conform datelor Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Fortei de Munca, ponderea somerilor in randul
cetatenilor romani apartinand minoritatii rome reprezinta, in
medie, aproximativ 10% din totalul somerilor inregistrati: 49.242
persoane din randul minoritatii rome din totalul de 492.427 someri
inregistrati la sfarsitul lunii martie 2013. Similar cu populatia
generala, romii someri inregistrati sunt in majoritate barbati, cu
varste cuprinse intre 30-49 de ani, cu un nivel scazut de educatie:
32% nu au nicio scoala formala, 37% au invatamant gimnazial
incomplet, 22% au terminat 8 clase si doar 4% au studii liceale.
Aproximativ 58% dintre cetatenii romi inregistrati in evidente
(martie 2013) provin din patru regiuni: Nord-Est, Nord-Vest, Vest si
Centru. Cea mai mare parte (88%) nu sunt someri indemnizati,
aceste persoane inregistrandu-se doar pentru a obtine documentele
necesare pentru venitul minim garantat Participarea redusa si
accesul limitat la pozitii nesigure si marginale pe piata muncii se
traduc in venituri precare si risc ridicat de saracie si excluziune
sociala. Astfel, venitul total disponibil la nivelul gospodariilor rome
este de trei ori mai mic decat in randul populatiei generale. In fapt,
60% dintre gospodariile rome traiesc dintr-un venit lunar mai mic
decat un salariu minim. In plus, instabilitatea locului de munca
rezulta in venituri care variaza considerabil de-a lungul anului, ceea
ce poate afecta negativ in special copiii (absenteism si chiar
abandon scolar, subnutritie, dezvoltarea unor boli cronice, etc).
Consecinta directa consta in saracie si o rata mare a privatiunilor
materiale, cu atat mai mult cu cat gospodariile cetatenilor romani
apartinand minoritatii rome sunt formate din adulti cu multi copii
si putine (sau niciuna) persoane ocupate. In Romania, precum si in
Bulgaria sau Ungaria, atat incidenta, cat si profunzimea saraciei,
sunt semnificativ mai ridicate la cetatenii apartinand minoritatii
rome decat la alte grupuri etnice. Riscul de saracie absoluta cu care
se confrunta acestia este de sapte ori mai mare, 31,1% dintre romi
fata de 4,4% din populatia tarii.
Masurile implementate, in conformitate cu prevederile Legii
nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Legii
nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca, republicata, in
vederea integrarii pe piata muncii a categoriilor vulnerabile,
inclusiv a cetatenilor romani apartinand minoritatii rome, cuprinse
in programele de formare profesionala si de ocupare a fortei de
munca conduc la formularea urmatoarelor directii de actiune: (1)
asigurarea informarii privind piata muncii si punerea in contact a
somerilor romi cu angajatorii a. servicii gratuite de informare si
consiliere profesionala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de
munca; b. servicii gratuite de mediere pe locurile de munca
vacante sau nou create; (2) cresterea sanselor de ocupare a
persoanelor apartinand minoritatii rome prin incurajarea
mobilitatii geografice si valorificarea capacitatilor antreprenoriale
a. stimularea mobilitatii fortei de munca prin acordarea de prime
de incadrare sau instalare, dupa caz; b. acordarea gratuita de
servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati
independente sau initierea unei afaceri, in scopul cresterii gradului
de ocupare prin infiintarea propriei afaceri; (3) stimularea
incadrarii somerilor indemnizati inainte de expirarea perioadei de
acordare a indemnizatiei de somaj prin completarea veniturilor
salariale; (4) dezvoltarea si certificarea competentelor
profesionale a. organizarea de cursuri de formare profesionala
pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca; b. servicii
gratuite de evaluare si certificare de competente dobandite in
sistem informal si non formal; c. cuprinderea in programe de
ucenicie la locul de munca. (5) stimularea angajatorilor care
incadreaza persoane apartinand unor categorii defavorizate pe
piata muncii prin acordarea de subventii; (6) acordarea de sprijin
financiar pentru infiintarea/ dezvoltarea unor noi afaceri (7)
acordarea de acompaniament personalizat tinerilor romi cu risc de
marginalizare sociala prin incheierea de contracte de solidaritate si
oferirea de servicii specifice. Cetatenii romani apartinand
minoritatii rome vor putea beneficia de masurile finantate din
Fondul Social European 2014-2020 care vor sustine crearea de locuri
de munca, prin: cresterea adaptabilitatii si mobilitatii in scop de
munca; crearea unor mecanisme adecvate de cautare a unui loc de
munca; furnizarea serviciilor de ocupare functie de nevoile
specifice ale acestora; sprijinirea actiunilor de ocupare pe cont
propriu. Din Fondul Social European 2014-2020 vor fi acordate
stimulente financiare/subventii persoanelor din cadrul
comunitatilor defavorizate si grupurilor vulnerabile, inclusiv
persoanelor 21 de etnie roma, in vederea incurajarii intrarii sau
mentinerii lor pe piata muncii, in paralel cu asigurarea tranzitiei de
la sistemul de protectie sociala catre piata muncii. Fondul Social
European 2014-2020 va finanta consilierea si pregatirea
profesionala pentru antreprenorii din sectorul social, entitatile din
economia sociala/intreprinderile sociale de insertie precum si
masuri de integrare socio-economica a persoanelor din comunitatile
marginalizate, inclusiv a celor cu o pondere semnificativa a
cetatenilor de etnie roma, precum si dezvoltarea infrastructurii de
servicii sociale la nivelul comunitatilor locale. Tinerii de etnie roma
(16-24 ani) pot beneficia de masuri destinate integrarii lor pe piata
fortei de munca sau de imbunatatire a competentelor, in special
pentru cei care nu au un loc de munca sau care nu urmeaza studii
sau cursuri de formare, inclusiv prin implementarea “garantiei
pentru tineri”.
Prin implicarea in cadrul proiectului in toate activitatile sale
a unui procent de minimum 12% = 128 tineri NEETs de etnie roma,
acest contribuie in mod direct la obiectivele si directiile Strategiei
Guvernului Romaniei de incluziune a cetatenilor romani apartinand
minoritatilor Romilor 2015-2020.

Strategia nationala de invatare pe tot parcursul vietii 2015-

2020

Caracterul incomplet si calitatea slaba a educatiei, in special

pentru anumite grupuri socio-economice, impiedica dezvoltarea
competentelor de baza pentru invatarea pe parcursul vietii. Cu
toate ca rata parasirii timpurii a scolii a scazut in ultimii zece ani,
aceasta a crescut in contextul crizei financiare globale din 2008-
2009 si a ajuns la 18,5% (trim. III 2014), una dintre cele mai ridicate
rate ale PTS din Europa. Rezultatele Programului pentru evaluarea
internationala a elevilor din 2012 indica faptul ca, in pofida
imbunatatirilor semnificative si sustinute fata de anul 2006, elevii
cu varsta de 15 ani din Romania continua sa obtina performante cu
mult sub media Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare
Economica la matematica, citire/lectura si stiinte. Datele PISA
indica, de asemenea, un procent ridicat al elevilor din Romania cu
varsta de 15 ani care, functional, nu stiu sa citeasca/socoteasca
(37,3% si, respectiv, 40,8% in 2012). Riscul cel mai ridicat de
parasire a scolii inainte de dobandirea competentelor de baza
esentiale pentru invatarea pe tot parcursul vietii se manifesta in
randul elevilor din mediul rural si acelor care provin din familiile cu
venituri mici, de etnie roma sau apartinand altor grupuri
defavorizate.
Strategia de invatarea pe tot parcursul vietii propune trei
piloni strategici care includ actiuni de coordonare, finantare si
reglementare pentru a depasi constrangerile. Obiectivele acestei
strategii sunt de acreste participarea la invatarea pe tot parcursul
vietii si de a imbunatati relevanta sistemelor de invatamant si
formare profesionala pentru piata muncii. In conformitate cu
obiectivul UE, principalul obiectiv strategic al Romaniei pentru anul
2020 este ca cel putin 10% din populatia adulta (cu varste cuprinse
intre 25 si 64 de ani) sa participe la activitati de invatare pe tot
parcursul vietii. Aceste obiective sunt acoperite de cei trei piloni
strategici: (i) acces si stimulente pentru participare; (ii) calitate si
relevanta; si (iii) parteneriate pentru o mai buna informare.
Directiile de actiune cuprinse in cadrul acestor piloni se incadreaza
in una sau mai multe categorii de instrumente pentruinterventie
guvernamentala: coordonare, finantare si reglementare. Au fost
selectate directiile de actiune prezentate deoarece acestea
abordeaza direct constrangerile identificate privind participarea:
informatii reduse si asimetrice, stimulente insuficiente si
capacitate inadecvata.
Prin furnizarea de servicii de formare profesionala continua
pentru toti cei 1060 tinerii NEETs someri inregistrati la SPO cu
varsta cuprinsa intre 16-29 ani, cu domiciliul/resedinte in regiunile
Nord-Est, Nord-Vest, Vest si Centru (900 la cursurile de calificare si
160 la cursurile de antreprenoriat), proiectul contribuie si
promoveaza in mod direct la obiectivele si pilonii Strategiei de
invatare pe tot parcursul vietii.

BENEFICIILE GRUPULUI TINTA:

➢ 1060 tineri NEETs vor fi informati si constientizati cu privire
la necesitate si importanta formarii profesionale si a angajarii,
inclusiv a angajarii pe cont propriu,
➢ 1060 tineri NEETs vor fi inregistrati ca someri la SPO si vor fi
profilati in una din cele 4 categorii de ocupabilitate A-usor
ocupabil, B-mediu ocupabil, C-greu ocupabil si D-foarte greu
ocupabil,
➢ 900 tineri NEETs din categoriile de ocupabilitate B, C si D vor
fi inscrisi la cursurile de formare profesionala din cadrul
proiectului si vor dobandii o calificare, respectiv isi vor
imbunatatii compententelor profesionale,
➢ 1060 tineri NEETs someri inregistrati la SPO cu varsta cuprinsa
intre 16-29 ani cu domiciulul/resedinta in regiunile Nord-Est,
Nord-Vest, Vest si Centru vor fi mediati pe piata muncii, din
care minim 467 (peste 44%) isi vor gasi un loc de munca
(inclusiv prin ocupare pe cont propriu,
➢ 160 tinerii NEETs din categoria de ocupabilitate A-usor
ocupabil vor beneficia de serviciile de dezvoltare a
antrenoriatului, respectiv vor participa la cursuri de formare
in antreprenoriat, vor beneficia de servicii de consiliere in
vederea dezvoltarii si finalizarii planurilor de afaceri, vor
partipa la un concurs de planuri de afaceri in cadrul carora vor
fi selectate si finantate cele mai bune 20, vor beneficia de
servicii de monitorizare si consiliere timp de 12 luni in vederea
infiintarii si dezvoltarii celor 20 planuri de afaceri finantate,
vor beneficia de servicii de monitorizare si consiliere in
perioada de sustenabilitate de 6 luni a celor 20 planuri de
afaceri selectate, finantate si implementate.
 Proiectul, prin activitățile propuse, contribuie la promovarea
temelor orizontale stabilite în POCU 2014-2020, conform
specificațiilor din Ghidului Solicitantului - condiții specifice:
În cadrul proiectului ne asumam contribuția la temele orizontale
stabilite prin POCU 2014-2020.
Prin activitățile propuse în cadrul proiectului asiguram
contribuția la urmatoarele teme orizontale:
➢ Dezvoltare durabilă – proiectul contribuie la tema orizontală –
sprijinirea tranziției către o economie bazată pe emisii
scăzute de carbon si propune în implementarea operațiunilor
aspecte legate de locuri de muncă verzi. Cheltuielile cu subv
pt start-up-uri contribuie implicit la tema orizolntala prin
fiecare plan selectat (10%). Mentionam faptul ca in cadrul
fiecarui curs de calificare, se identifica un modul privind
dezvoltarea durabila.
➢ Egalitatea de șanse, nediscriminarea etc: Cheltuielile cu subv
pt start-up-uri contribuie implicit la tema orizolntala prin
fiecare plan selectat (10%). Mentionam faptul ca in cadrul
fiecarui curs de calificare, se identifica un modul privind
egalitatea de șanse, nediscriminarea.
➢ Utilizarea TIC și contribuția la dezvoltarea de competențe
digitale – in cadrul proiectului se vor organiza cursuri de
competente digitale pentru 450 de cursanti, fiind furnizate
5400 ore de TIC, cu o contributie bugetara de minim 330.000
lei, doar in cadrul acestui tip de program de formare.
Mentionam faptul ca in cadrul fiecarui curs de calificare, se
identifica un modul TIC. Cheltuielile cu subv pt start-up-uri
contribuie implicit la tema orizolntala prin fiecare plan
selectat (10%).
 Proiectul contribuie prin activitățile propuse la promovarea
temelor secundare din POCU 2014-2020, conform specificațiilor din
Ghidului Solicitantului:
➢ Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute
de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al
utilizării resurselor - 2%
➢ 02. Inovare social - 1%
➢ 05. Îmbunătățirea accesibilității, a utilizării și a calității
tehnologiilor informației și comunicațiilor - 1%
➢ 06. Nediscriminare - 2%
In cadrul campaniilor de informare se va pune accent pe
promovarea celor 3 teme orizontare si a celor 4 teme secundare.
In cadrul metodologiei de selectie a planurilor de afaceri,
avem clar mentionate urmatoarele criterii, fiecare PA selectat sa
aiba o componenta de tema secundara:
➢ Cel puțin 10% din planurile de afaceri finanțate prin
intermediul schemei de minimis să propună măsuri ce vor
promova concret dezvoltarea durabilă prin dezvoltarea unor
produse, tehnologii sau servicii care contribuie la aplicarea
principiilor dezvoltării durabile de către întreprinderile
finanțate;
➢ Cel puțin 10% din planurile de afaceri finanțate prin
intermediul schemei de minimis să propună activități ce vor
promova concret sprijinirea tranziției către o economie cu
emisii scăzute de dioxid de carbon și eficiență din punctul de
vedere al utilizării resurselor;
➢ Cel puțin 10% din planurile de afaceri finanțate în cadrul
proiectului să propună măsuri ce vor promova concret
inovarea social;
➢ Cel puțin 10% din planurile de afaceri finanțate în cadrul
proiectului să propună măsuri ce vor promova concret
utilizarea și calitatea TIC prin implementarea unor soluții TIC
 în procesul de producție/furnizare de bunuri, prestare de
servicii și/sau execuție de lucrări;
Cheltuielile cu subv pt start-up-uri contribuie la tema secundara
prin fiecare plan selectat, astfel: procentul aferent fiecare teme
secundare fiind:
- 01.Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de
dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării
resurselor-2% (450947 lei – 10%*PA*20PA);
- 02.Inovare sociala - 1% (450947 lei – 10%*PA*20PA);
- 05.Îmbunătățirea accesibilității,a utilizării și a calității
tehnologiilor informației și comunicațiilor - 1% (450947 lei –
10%*PA*20PA);
- 06.Nediscriminare - 2% (450947 lei – 10%*PA*20PA),procente
alocate fiecarui PA selectat.

Obiectivele specifice ale proiectului

1. OS1. Identificarea si inscrierea in GT a unui numar de 1060 de

persoane care fac parte din categoria tinerilor NEETs someri
cu varsta intre 16 – 29 ani, inregistrati la Servicul Public de
Ocupare cu rezidenta in regiunile mai putin dezvoltate Nord-
Est, Nord-Vest, Vest si Centru, din care 12% vor fi de etnie
roma si 22% vor fi din zona rurala. OS2 contribuie la
identificarea si selectia a 1060 persoane fiind corelat cu A1.1
si A1.2 si cu indicatorul de realizare 4S225. Rezultate: 1060
persoane inregistrate din care 128 persoane de etnie roma si
234 persoane din mediul rural in grupul tinta al proiectului, 1
metodologie selectie grup tinta elaborata si implementata.
2. OS2 – Cresterea nivelului de informare si promovare in randul
tinerilor cu privire la avantajele aduse de proiect si
indrumarea acestora spre SPO in vederea participarii la
 formare continua si consolidarea unei cariere.Informatia
redusa este unul dintre principalii factori ai participarii reduse
la formare, astfel inca urmatorul obiectiv urmareste sa
contribuie direct la cresterea participarii tinerilor NEETs la
formare si ocupare prin familiarizarea acestora cu beneficiile
formarii si crearii unei cariere de succes -corespunde A2 si cu
indicatorul de realizare 4S225. Rezultate: 144 campanii (2
campanii * 4 regiuni * 18 LUNI) * 30 pers/campanie.
3. OS3. Sprijinirea participarii la programele de formare
profesionala a tinerilor NEETs someri cu varsta intre 16 – 29
ani, prin masuri integrate si flexibile cum ar fi: organizarea si
derularea de programe de formare profesionala a adultilor
(cursuri de initiere, calificare, recalificare, perfectionare sau
specializare). Programele se adreseaza tinerilor NEETs din
grupul tinta cu nivel de ocupabilitate B, C si D, respectiv
“mediu ocupabil”, “greu ocupabil” si “foarte greu ocupabil”.
– A3 (100% din tinerii care au nivel de ocupabilitate C si
D).Rezultate: 900 tineri NEETs din categoriile de ocupabilitate
B, C si D vor fi inscrisi la cursurile de formare profesionala din
cadrul proiectului, vor dobandi o calificare, respectiv isi vor
imbunatatii compententelor profesionale.
4. OS4. Stimularea ocuparii fortei de munca pentru tinerii NEETs
din grupul tinta care fac parte din toate nivelurile de
ocupabilitate, inclusiv celor de nivel A “usor ocupabil”, prin
furnizarea de servicii specializate de medierea muncii
organizate si desfasurate in conformitate cu prevederile Legii
nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si
completarile ulterioare. OS4 este corelat cu activitatea
A4.Rez: 1060 tineri NEETs someri inregistrati la SPO cu varsta
cuprinsa intre 16-29 ani cu domiciulul/resedinta in regiunile
Nord-Est, Nord-Vest, Vest si Centru vor fi mediati pe piata
 muncii, din care minim 467 (peste 44%) isi vor gasi un loc de
munca (inclusiv prin ocupare pe cont propriu)
5. OS5. Sustinerea antreprenoriatului si a ocuparii pe cont -
propriu a tinerilor NEETs cu nivel de ocupabilitate A “usor
ocupabil” prin acordarea de sprijin persoanelor din grupul
tinta pentru infiintarea de afaceri sub forma unor servicii
personalizate de sprijin,precum si acordarea de subventii sub
forma de micro-granturi pentru infiintarea de noi afaceri
tinerilor NEETs ale caror planuri de afaceri vor fi aprobate in
cadrul proiectului – A5.1+A5.2. Rez. 20 noi afaceri infiintate
pe baza planurilor de afaceri castigatoare.

Activitatile proiectului

Proiectul se va desfasura pe parcursul a 24 luni, respectiv in

perioada septembrie 2021 – septembrie 2023.

A.0. MANAGEMENTUL PROIECTULUI

SA 0.1. Coordonarea generala a proiectului

Activitatile specifice managementului de proiect vor avea

continuitate pe intreaga perioada de implementare a acestuia si vor
cuprinde selectarea si organizarea echipei de proiect, realizarea
procedurilor de lucru, monitorizarea tuturor activitatilor
implementate, a rezultatelor si a indicatorilor atinsi, achizitionarea
bunurilor si serviciilor necesare implementarii optime a proiectului,
organizarea de sedinte de lucru periodice ale echipei de proiect
(minim 1 intalnire lunara), activitati de raportare.
 A 0.2. Informare si publicitate
Componentele activitatii:
- Organizarea conferintelor proiectului (de lansare si incheiere); Se
vor organiza 2 conferinte, de inceput si final de proiect, prin care
se vor face cunoscute obiectivele proiectului, serviciile proiectului
si rezultatele propuse/atinse, Vor fi prezentate date despre
finantator, programul operational, obiectivele si rezultatele
proiectului, beneficii pentru membrii GT.Invitatii vor fi: mas-
media, actori relevanti de la nivel regional si local, factori
interesati, ce vor contribui la punerea in practica a proiectului.
- Realizarea de informari si comunicari cu privire la stadiul
implementarii proiectului, demararea serviciilor, demararea
programelor de formare si a sesiunilor de instruire etc.;
Va fi creata strategia de informare si publicitate a proiectului de
catre S va include realizarea de materiale de promovare a
proiectului (text si concept grafic), receptia si distribuirea
materialelor de promovare, dezvoltarea paginilor de social media,
organizarea evenimentor de promovare ale proiectului, inclusiv
cele 2 conferinte de lansare si finalizare a proiectului: vor contribui
la promovarea proiectului si finantatorului.
Acestea vor asigura diseminarea informatiilor privind proiectul si
activitatilor ce se vor derula pentru GT (conferinta de lansare) si a
rezultatelor proiectului (conferinta de incheiere).

A1. Contactarea si inregistrarea in grupul tinta a tinerilor NEETs

A 1.1. Pregatirea si multiplicarea materialelor necesare pentru
inregistrarea in grupul tinta a tinerilor NEETs si incheierea
protocoalelor de colaborare cu SPO
Setul de materiale va fi compus din:
- Mapa/dosar persoana inregistrata - Aceasta va servi ca suport
pentru dosarul personal al fiecarui tanar NEETs inregistrat in cadrul
proiectului si va fi completata/actualizata periodic, in functie de
parcursul profesional al cursantului;
- Brosura/pliant de prezentare a proiectului - Aceasta va fi
inmanata fiecarui tanar Neets si va contine informatii generale cu
privire la activitatile desfasurate in cadrul proiectului, posibilitatile
de participare in diferite activitati, drepturi si obligatii ale
participantului, date de contact pentru personalul implicat in
proiect;
- Formular de inregistrare in grupul tinta - Va fi elaborat in
conformitate cu prevederile POCU, fiind actualizat doar cu datele
de identificare ale solicitantului;
- Formular de evaluare initiala - Va fi utilizat pentru obtinerea de
informatii suplimentare fata de cele furnizate de catre SPO/AJOFM
pentru tinerii NEETs inregistrati in proiect. Acesta va servi ca
document suport pentru activitatea de formulare recomandari
privind participarea in activitatile proiectului;
- Recomandare de participare in activitatile proiectului - Va fi
utilizat de catre personalul echipei de implementare pentru
directionarea participantilor catre diferitele activitati derulate in
cadrul proiectului, in functie de optiunile, pregatirea profesionala,
experienta profesionala si nivelul de ocupabilitate al tanarului
NEETs inregistrat.
 SA 1.2. Inregistrarea tinerilor NEETs in grupul tinta si
pregatirea dosarelor in vederea participarii in activitatile
proiectului

In cadrul activitatii de contactare, persoanelor ce urmeaza a fi

inregistrate in grupul tinta le vor fi prezentate urmatoarele
informatii:
- informatii despre proiect si fiinantatorii acestuia;
- informatii despre activitatile desfasurate si oportunitatile
oferite;
- informatii despre modalitatea de inregistrare in proiect.

A2. Campanie de informare si promovare in randul tinerilor in

vederea identificarii persoanelor cu varsta intre 16 si 29 de ani
care nu sunt ocupati si nu urmeaza nici o forma de educatie sau
formare in vederea directionarii acestora catre SPO in vederea
inregistrarii si profilarii
Aceasta subactivitate vizeaza realizare unei campanii de recrutare,
informare si constientizare a grupului tinta, la nivelul regiunilor de
implementare. Aceasta va consta in derularea a 144 campanii de
informare si constientizare, precum si prin interviuri telefonice sau
"door to door", ce se vor solda prin completari de chestionare. De
asemenea, se vizeaza distribuirea unei brosuri "Un pas pentru un
viitor de succes", ce detaliaza beneficiile formarii si crearii unei
cariere de succes.

A3. Sprijin pentru participarea la programele de FPC prin

măsuri integrate și flexibile
Activitatea de formare se va desfasura in cadrul regiunilor de
implementare, avand drept obiectiv îmbunatatirea nivelului de
competente si cresterea nivelului de calificare a unui numar de 900
de tineri Neets care participa la prog de form prof/cursuri de
initiere,calificare.Activitatea este adresata tinerilor NEETs din
grupul tinta al prului,cu nivelurile de ocupabilitate B,C si
D,respectiv ”mediu ocupabil”,”greu ocupabil” si ”foarte greu
ocupabil”.
Activitatea curpnde urmatoarele etape:
- înscrierea la progle de formare profesionala
- verificare/tiparire manuale;
- organizare grupe de curs,intocmirea notificarilor si
inregistrarea grupelor la Comisia de autorizare, stabilire
orar,frecventa,etc
- desfasurare curs
- monitorizare desfasurare curs de catre specialistul formare
- examinare cursanti
- scrierea si eliberare certificatelor de absolvire.
Responsabilul formare va monitoriza activitatea formarii
profesionale si seminariile prin verificarea documentelor : dosarele
cursantilor, listele de prezenta la cursuri,graficul de desfasurare al
cursurilor,procesele verbale ale sesiunilor de examinare. Calitatea
serviciului oferit va fi evaluata in urma analizarii chest de
satisfactie aplicate pe esantion de cursanti.
Se vor oferi 85 de grupe de cursuri de calificare si 45 cursuri de
competente digitale TIC (autorizate ANC) pt 900 de
participanti,dupa cum urmeaza:
Cursuri de calificare:
- Nivel 2:522 cursanti – 58 grupe * 360 ore/gr
- Nivel 3:350 cursanti – 25 grupe * 720 ore/gr
- Nivel 4:28 cursanti – 2 grupe * 1080 ore/gr
Cursuri competente digitale TIC:450 cursanti – 45 grupe * 120 ore/gr

A4. Furnizarea de servicii specializate pentru stimularea

ocupării
Se vor furniza servicii de medierea muncii la tinerii NEETs someri
din grupul tinta cu toate nivelurile de ocupabilitate, inclusive celor
de nivel A, “usor ocupabil” in vederea stimularii ocuparii fortei de
munca.

A5. Sustinerea antreprenoriatului, inclusiv a ocuparii pe cont-

propriu

SA5.1 Acordarea de sprijin persoanelor din grupul țintă pentru

înființarea de afaceri sub forma unor servicii personalizate de
sprijin
Aceasta act consta in oferirea de servicii de business coaching
pentru acei participant care isi doresc demararea unei afaceri pe
cont propriu,prin infiintarea fie a unei intreprinderi, sau PFA. In
urma analizei profilului ocupational, vor fi identificati 160 de NEETs
someri , care vor participa la sedinte de business coaching ce vor
acoperi printre altele: 1. Sesiuni individuale de mentorat cu
business coaches; 2. Sesiuni de consiliere si consultanta pentru
deschiderea si mentinerea unei afaceri; 3. Desfasurarea unei
simulari manageriale prin care isi vor testa si imbunatati abilitatile
necesare conducerii unei afaceri.
In cadrul acestei activitati vor participa exclusive tinerii someri
NEETs cu nivel de ocupabilitate A “usor ocupabil” care vor fi
indrumati si consiliati in vederea elaborarii planurilor de afaceri si
infiintarii de noi afaceri.

SA 5.2 Acordarea de subventii (micro-granturi) pentru

infiintarea de noi afaceri.
In cadrul acestei activitati se va realiza o metodologie de evaluare
si selectie a ideilor de afaceri in vederea asigurarii unui proces
transparent de selectie in cadrul participantilor.(draft anexat).
Planurile de afaceri vor fi supuse aprobarii unei comisii de selectie,
pe baza unor criterii stabilite de beneficiarul finantarii
nerambursabile, in cadrul unui proces transparent si
nediscriminatoriu. Se vor respecta totodata indicatorii asumati de
proiect astfel incat sa se asigure o acoperire uniforma a intregii arii
de implemntare a proiectului cat si o dezvoltare a
antreprenoriatului atat la nivel local cat si regional. Promovarea
concursului de planuri de afaceri va fi facuta in cadrul GT inca de
la participarea la conferinta de informare, astfel incat fiecare
persoana eligibila (tanar NEETs cu nivel de ocupabilitate A “usor
ocupabil”) sa isi poata construi un plan de afaceri pornind in acelasi
timp de la competentele si propria motivatie, dar si de la
oportunitatile de care pot beneficia pentru a se dezvolta in directia
aleasa.
 Scopul elaborarii metodologiei pe informare si publicitate
Prezenta metodologie stabilește modul de realizare a
comunicării interne și externe care va avea loc in cadrul proiectului
si modul in care se va realiza informarea grupului tinta si
promovarea la nivelul proiectului.
Scopul acestei metodologii este de a asigura transparența și
publicitatea activităților din cadrul proiectului derulat în
conformitate cu cerințele POCU și cu legislația română în vigoare

Procedura își propune optimizarea fluxului informational și

asigurarea transparenței/ vizibilității activităților derulate de către
toți membrii echipei de implementare.
Prin implementarea acestei proceduri se va permite
facilitarea accesului la informațiile de interes pentru mass media,
actorii relevanți de la nivel local și regional, factori interesați care
vor contribui la punerea în practică a proiectului precum și pentru
publicul larg.
Prin această intermediul acestei metodologii, sunt enuntate
cerințele privind stabilirea metodelor și responsabilităților pentru
comunicare și consultare a responsabililor din cadrul proiectului, cu
părțile interesate - grup țintă, furnizori de servicii, parteneri etc. –
în vederea transmiterii datelor și informațiilor specifice în cadrul
proiectului.
Prezenta metodologie își propune optimizarea fluxului
informational și asigurarea transparenței activităților derulate din
cadrul proiectului, de către toți membrii echipei de proiect. Prin
această metodologie sunt stabilite principiile și mijloacele de
comunicare în interiorul echipei de implementare a proiectului dar
si metodele prin care se desfasoara comunicarea cu partile
interesare si persoanele care indeplinesc conditiile pentru a fi
incluse in grupul tinta.
 Prin implementarea acestei proceduri se va permite
facilitarea accesului la informațiile de interes general, se va realiza
informarea si promovarea activitatilor si obiectivelor proiectului,
pentru toate persoanele interesate si care vor fi eligibile pentru
recrutarea in grupul tinta. Implementarea prezentei metodologii va
constitui un instrument adecvat de analiză a activităților
desfasurate in cadrul proiectului si prin analiza perfomantelor
prezentei metodologii se vor elabora planuri de imbunatatire a
activitatilor desfasurate de catre echipa de proiect.
Totodata, sprijină auditul precum și alte organisme abilitate
în acțiuni de auditare și/ sau control, dar și managerul în luarea
deciziei.

Domeniul de aplicare al prezentei metodologii

Metodologia de informare si publicitate elaborata in cadrul
proiectului, se aplica de catre membrii echipei de management,
avand ca si scop principal informarea grupului tinta si mentinerea
unui grad crescut de promovare al proiectului. Elaborarea
metodologiei v-a facilita recrutarea grupului tinta.

Strategiile relevante aprobate in cadrul proiectului

Cadrul legislativ aplicabil POCU:
1. Legislație UE:
- Decizia Comisiei Europene C (2015) 1287/ 25.02.2015 prin care se
adoptă Programul Operațional Capital Uman 2014- 2020
2. Legislație națională:
- Legea 98/ 2016 privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, contractele de concesiune de lucrări publice şi de
concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare
- Legea Contabilităţii nr.82/1991 cu modificarile si completarile
ulterioare
- Ordonanţa Ministerului Finantelor Publice nr. 1917/2005 privind
aprobarea Normelor metodologice cu modificările și completările
ulterioare privind organizarea şi managementul pentru Institutia
Publica Curtea de Conturi, pentru instituţii publice şi instituţiile
implicate în implementare.
- Ordin Ministerului Finanţelor Publice nr. 3055/2009 privind
aprobarea regulamentelor contabile cu modificările și completările
ulterioare.
· Legea nr.672/2002 privind Auditul public şi controlul financiar
preventiv cu modificările și completările ulterioare
· Metodologia pentru eligibilitatea cheltuielilor (Ghidurile emise de
Ministerul Finanţelor Publice)
· Legea nr.119/1992 privind Auditul intern şi controlul financiar
preventiv
- Manualul de identitate vizuală pentru Instrumente Structurale
2014-2020, aprobat prin OMFE nr. 2640/18.09.2015
- Manual de proceduri a Ministerului Finanţelor Publice
- Ghidurile solicitantului – conditii generale/ specifice, POCU
Proiectul abordeaza teme secundare, precum: Sprijinirea
tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon si
eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor - activitatile:
0,1,2,3,4,5; Inovare sociala - activitatile 0,1,2,3,4,5; Imbunatatirea
accesabilitatii, a utilizarii si a calitatii tehnologiilor informatiei si
comunicarii – 0,1,2,3,4,5; Nediscrimare – 0,1,2,3,4,5si temele
orizontale: Dezvoltare durabila, Egalitatea de sanse si Utilizarea
TIC si contributia la dezvoltarea de competente digitale.
 Strategiile relevante din cadrul proiectului :
1. Acordul de Parteneriat (AP) – 2014-2020;
2. Recomandarile Specifice de Tara (RST) – 2014-2015;
3. Programul National de Reforma (PNR);
4. Planul de Implementare a Garantiei pentru Tineret 2017 – 2020;
5. Strategia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca ( SNOFM )
2014-2020;
6. Strategia Guvernului Romaniei de incluziune a cetatenilor
romani apartinand minoritatilor Romilor 2015-2020;
7. Strategia nationala de invatare pe tot parcursul 2015-2020.
8. Strategia Nationala pentru Promovarea Imbatranirii Active si
Protectia Persoanelor Varstnice, pentru perioada 2015-2020;
9. Strategia nationala privind incluziunea sociala si reducerea
saraciei 2015-2020.

Descrierea metodologiei de informare si promovare

Elaborarea metodologiei este esențială pentru motivarea și
satisfacerea profesională și materială a personalului implicat,
pentru eficiența și eficacitatea actiunilor intreprinse de managerul
de proiect, dar si pentru informarea continua a grupului tinta si
promovarea proiectului.
Activitatea de informare a grupului tinta si promovarea
proiectului se va desfasura de catre expertii angajati in cadrul
proiectului prin diverse modalitati de informare cum ar fi :
- Publicarea de anunturi, comunicate de presa, atat in mediul
virtual cat is in mediul fizic
- Conferintele ale proiectului – conferinta de lansare a
proiectului cat si conferinta de inchiere a proiectului
- Elaborarea de materiale informative – brosuri, afise, anunturi,
invitatii, flye-re, roll-upuri, pliante
- Elaborare sigla/logo a proeictului
- Elaborarea unei platforme informatice care sa contina toate
datele de interes general pentru grupul tinta vizat
In cadrul proiectului vizat, activitatea de informare si promovare
se va realiza respectandu-se principiul egalitatii de sanse si se vor
acorda informatii clare, concise, concrete si corecte, care sa
raspunda oricaror intrebaria grupului tinta.

Procedura de publicitate
Scopul procedurii de publicitate : Aceasta procedura are ca scop
asigurarea transparentei si publicitatii activitatilor din cadrul
proiectului derulat, in conformitate cu cerintele POCU si cu
legislatia romana in materie.
Aplicabilitatea procedurii de publicitate : Procedura se aplica pe
toata perioada de desfasurare a proiectului.
Procedura de publicitate : Membrii echipei de implementare :
propun publicarea informatiilor de interes public referitoare la
proiectele a caror implementare sunt responsabili, cu respectarea
prevederilor Manualului de Identitate Vizuala si a Legii nr.544/2001
cu modificarile si completarile ulterioare.
Managerul de proiect : avizeaza informatiile propuse de membrii
echipei de implementare si dispune transmiterea acestora pentru a
fi publicate. Membrii echipei de implementare : asigura
actualizarea informatiilor de interes public referitoare la proiect
pentru a caror implementare sunt responsabili, cu respectarea
prevederilor Manualului de Identitate Vizuala si a Legii nr.544/2001
cu modificarile si completarile ulterioare. Acestia urmaresc
respectarea de catre contractori a regulilor de identitate vizuala in
ceea ce priveste materialele publicitare precum si orice alte
materiale elaborate in cadrul proiectelor finantate din fonduri
POCU si diseminate in cadrul conferintelor, EVENIMENTELOR
organizate in cadrul proiectului. Urmaresc respectarea de catre
contractori a regulilor de identitate vizuala cu privire la bunurile
achizitionate din fonduri POCU, in cadrul proiectelor de achizitii.
Planificarea campaniei de promovare adresata potentialilor
antreprenori va include :
• Concentrarea campaniei pe canale de comunicare online :
website-uri de busines, social media, blogg-uri de specialiate,
plaformele hub-urilor locale de sustinere a antreprenoriatului
(acceleratoare, incubatoare, centre de transfer tehnologic,
clustere tehnologice);
• Etapizarea programului si fixarea ex-ante a calenderului urmarit
de administratorul schemei;
• Dezvoltarea unei identitati de program, unui brand usor de
recunoscut la nivel de program;
• Asocierea clara a programului cu finantatorul si obiectivele
acestuia : ex.MFE prin FSE – crearea de noi locuri de munca;
• Dezvoltarea unei comunitati in jurul programului. Aceasta
comunitate va putea interactiona online prin platforme de
socializare,sau direct in cadrul intalnirilor organizate de
administratorul programului.
Calendarul campaniei de promovare corespunde cu urmatoarele
actiuni si demersuri de promovare:
• Lansarea instrumentelelor de comunicare si promovare utilizate
in cadrul campaniei de promovare a antreprenoriatului, si respectiv
programului de sprijin si incubare :blog,pagina proiect, facebook,
twiter, inventarierea metodelor si instrumentelor de comunicare
deja existente la nivelul proiectului;
• Realizarea de comunicate si articole in online pentru promovarea
antreprenoriatului.
• Consolidarea prezentei online prin postari pe toata perioada de
inscriere si aparitii media (TV si Radio)
• Comunicari pentru mediatizare a concursului, insotita de un
tutorial video de inscriere in platforma de incarcare a planurilor de
afaceri.
In cadrul evenimentelor participantii vor avea posibilitatea sa
interactioneze direct cu antreprenorii si echipa de proiect, sa puna
intrebari, sa isi clarifice nelamuriri, sa se inscrie la standurile
special amenajate in grupul tinta prin completarea formularului. Se
va asigura posibilitatea de interactionare a participantilor cu
antreprenori, alti potentiali antreprenori aflati la inceput de drum,
reprezentanti ai administratiei publice, potentiali finantatori si
investitori, fiind primele evenimente derulate prin proiect care vor
contribui la coeziunea mediului de afaceri, identitficarea masurilor
de consolidare a mediului de afaceri si crearea unei retele care
sustine dezvoltarea afacerilor sustenabile. De asemenea, in cadrul
conferintelor vor fi abordate teme precum: dezvoltarea afacerilor,
integrarea principiilor responsabilitatii sociale si invoarii sociale in
strategiile de busines, dezvoltarea sustenabila a afacerii si
oportunitatilor de ocupare.
Elaborarea planului de promovare va viza atingerea urmatoarelor
elemente:
- Realizarea identitatii vizuale a organizatiei;
- Realizarea planului de comunicare a proiectului;
- Realizarea bannerelor pentru proiect;
- Realizarea roll-up-urilor pentru proiect;
- Elaborarea, editarea si multiplicarea materialelor promotionale
pentru proiect;
- Realizarea paginii web (micro-site) dedicata a proiectului;
- Actualizarea micro-site-ului proiectului;
- Organizarea conferintelor de presa si emiterea comunicatelor de
presa pentru deschiderea si inchiderea proiectului.
CONFERINTE DE PRESA:
Organizarea conferintelor de presa pentru inceperea / incheierea
proiectului va respecta urmatorul plan de realizare:
1. Pregatirea conferintelor de presa
In cadrul acestei etape, vor fi parcursi urmatorii pasi:
a) alegerea momentului (data, ziua, ora);
b) stabilirea locului de desfasurare;
c) stabilirea listei invitatilor;
d) redactarea si trimiterea invitatiilor;
e) redactarea documentatiei;
f) elaborarea materialelor ajutatoare;
g) pregatirea discursurilor sau interventiilor;
h) pregatirea reprezentantilor organizatiei care vor participa la
conferinte;
i) pregatiri si verificari de ultima ora.
2. Desfasurarea conferintelor de presa
Aceasta secventa cuprinde mai multe momente importante:
a) primirea jurnalistilor;
b) deschiderea conferintelor;
c) discursul reprezentantului organizatiei;
d) iintrebarile;
e) iinchiderea conferintelor;
f) dialogul informal (cafeaua si racoritoarele).
3. Evaluarea conferintelor de presa va consta in colectarea
informatiilor aparute in presa dupa organizarea conferintelor,
precum si aprecierea impactului acestora.

COMUNICATE DE PRESA:
Comunicatele de presa vor fi emise, ca si organizarea conferintelor
de presa, in scopul anuntarii inceperii si incheierii implementarii
proiectului. Acesta va fi publicat in mediul on-line, pe retelele de
socializare si pe site-ul solicitantului/partenerului.
BANNERE/ROLL-UP-URI
Pentru realizarea bannerelor/roll-up-urilor ce vor fi afisate la
locatiile de implementare a proiectului se vor derula urmatorii pasi:
1. Elaborarea machetei de banner/roll-up
Macheta de banner/roll-up va respecta toate regulile de identitate
vizuala prevazute in Manualul de Identitate Vizuala POCU si va
contine urmatoarele informatii:
- finantatorii proiectului
- programul prin care este finantat proiectul
- date de identificare proiect
- denumire proiect
- perioada de implementare proiect
- date de contact proiect
Banner-ul/roll-up-ul va fi conceput color, urmand ca imprimarea
acestuia sa se realizeze in aceeasi maniera. Banner-erele vor fi
afisate la loc vizibil, pe structura de sustinere speciala existenta
deja la sediul organizatiei pentru afisarea banner-elor proiectelor
implementate.
Roll-up-urile vor fi afisate la loc vizibil, in incinta organizatiei.
PLIANTE/AFISE
Toate materialele promotionale vor fi realizate color, pentru a
putea respecta toate regulile de identitate vizuala POCU si a avea
un impact vizual placut asupra publicului tinta.
Macheta de pliant/afis va contine urmatoarele elemente:
- Elemente de identitate vizuala;
- Informatii generale despre proiect;
- Echipa de implementare proiect;
- Obiective proiect;
- Rezultate asteptate proiect;
- Grup tinta proiect;
- Rezultate asteptate proiect;
- Sustenabilitate;
- Principii orizontale;
- Teme secundare FSE;
- Plan de achizitii;
- Activitati previzionate.
Realizarea materialelor promotionale pentru promovarea imaginii
proiectului se va derula astfel:
1. Identificarea companiei care va imprima materialele
promotionale
Aceasta va fi selectata in urma unei analize a pietei de profil,
avandu-se in vedere incadrarea in plafonul bugetar stabilit.
Compania producatoare va imprima materialele promotionale
utilizand machetele comunicata de reprezentantii proiectului.
2. Materialele promotionale vor fi realizate de catre compania
producatoare. Acestea vor respecta toate regulile de identitate
vizuala prevazute in Manualul de Identitate Vizuala POCU.
Toate materialele pentru promovarea proiectului vor respecta
regulile Manualului de Identitate Vizuala POCU.
Asigurarea masurilor de informare, publicitate si vizibilitate a
proiectului este o subactivitate transversala, necesara pentru
implementarea in bune conditii a tuturor activitatilor.
- Vor fi organizate 2 conferinta de presa, la inceperea/inchiderea
proiectului;
- Vor fi emise 2 comunicate de presa la inceperea/inchiderea
proiectului;
- Vor fi afisate bannere exterioare, afise de tip A3 si roll-up-uri
interioare pentru promovarea proiectului, ce vor fi afisate la sediul
si la locatiile de implementare;
- Vor fi distribuite/afisate pliante si respectiv afise, cu ocazia
intalnirilor cu beneficiarii, la locatiile de implementare a
proiectului si la sediile SPO;
- Toate documentele rezultate in cadrul proiectului vor contine
informatii cu privire la finantator si programul operational prin care
se finanteaza interventia.
- Expertii se vor asigura ca cei care participa iin cadrul proiectului
sunt informati iin mod specific cu privire la sprijinul acordat;
 Masurile minime de informare si publicitate:
- Vor fi organizate 2 conferinta de presa, la inceperea/inchiderea
proiectului;
- Vor fi emise 2 comunicate de presa la inceperea/inchiderea
proiectului;
- Vor fi afisate bannere exterioare, afise de tip A3 si roll-up-uri
interioare pentru promovarea proiectului, ce vor fi afisate la sediul
si la locatiile de implementare;
- Vor fi distribuite/afisate pliante si respectiv afise, cu ocazia
intalnirilor cu beneficiarii, la locatiile de implementare a
proiectului si la sediile SPO;
- Toate documentele rezultate in cadrul proiectului vor contine
informatii cu privire la finantator si programul operational prin care
se finanteaza interventia.
- exp se vor asigura ca cei care participa iin cadrul proiectului sunt
informati iin mod specific cu privire la sprijinul acordat;
Se va acorda atentie act orizontale, asigurarii vizibilitatii, calitatii,
informarea privind egalitatea de sanse.

Principii
1. Proiectul pune accent pe valoarea contribuţiei personalului
şi doreşte să se asigure că grupul tinta este informat şi implicat în
activităţile proiectului
2. Informare si promovarea va avea un caracter deschis,
transparent, se va derula în timp, corespunzător şi va include
întregul personal implicat în proiect.
3. În comunicarea desfășurată în proiect se folosesc
mecanisme ce permit, facilitează și sprijină acest proces de
comunicare în dublu sens, fiind asigurată claritatea și înțelegerea
aspectelor și feedback-ul.
 4. Se va avea în vedere protecția informațiilor personale și
confidențiale în toate tipurile de informare si promovare.
5. Informarea si promovarea eficientă va asigura luarea
deciziilor la nivelul echipei de proiect

In cadrul proiectului, in ceea ce priveste informare si

promovarea, se vor implementa urmatoarele 3 masuri minime de
informare si publicitate, conform celor stabilite in Orientari privind
accesarea finantarilor iin cadrul programului Operational Capital
Uman 2014-2020, cu modificarile si completarile ulterioare, si
anume :
- asigurarea vizibilitatii proiectului (prin expunerea unui
banner, precum si a unor afise de tip A3) la sediul de
implementare a proiectului
- expunerea unor bannere, in locatiile unde se va proceda
pentru inregistrarea in grupul tinta a tinerilor NEETs
- expertii angajati se vor asigura ca cei care participa in cadrul
proiectului sunt informati correct, in mod specific, cu privire
la sprijinul acordat prin FSE/ ILMT;
- toate documentele referitoare la implementarea proiectului
si publicate pentru public sau participanti, inclusiv
certificatele de prezenta sau alte certificate, vor include o
mentiune cu privire la faptul ca operatiunea a fost sprijinita
in cadrul FSE/ ILMT
Rezultatul este corelat si contribuie la: Obiective: OS1, OS2, OS3,
OS4, OS5,. Activitatea: A1. Temele secundare FSE– Sprijinirea
tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon si
eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor, Inovare
sociala, Imbunatatirea accesibilitatii, a utilizarii si a calitatii
tehnologiilor informatiei si comunicatiilor, Nediscriminarea, Teme
orizontale : Dezvoltare durabila, Egalitate de sanse si non-
discriminarea, Utilizarea TIC si contributia la dezvoltarea de
competente digitale - Indicatorul de realizare 4S225
 Obiective

Echipa de management al proiectului pentru atingerea

obiectivelor de performanță, stabilite prin proiect, își propune să
eficientizeze informarea si promovarea proiectului prin:
- informarea și angajarea personalului în dezvoltarea obiectivelor
proiectului explicând și discutând natura și scopul deciziilor,
planurilor, politicilor desfășurate în derularea proiectului
- sprijinirea personalului în îndeplinirea sarcinilor din proiect
furnizând informații funcționale
- diseminarea informaţiilor privind progresul în derularea
proiectului.
- transmite informații și alte aspecte care interesează proiectul
- solicitarea și asigurarea măsurilor de obținere a feedback-ului din
partea angajaților asupra aspectelor legate de activitățile
proiectului
- acceptarea schimbării datorată implicării personalului prin
feedback
- sprijinirea și asigurarea înțelegerii de către angajați a rolurilor ce
le revin în cadrul proiectului

Canalele de informare si promovare ce vor fi utilizate sunt:

- poșta electronică: canal utilizat îndeosebi pentru creșterea

conștientizării, care atrage atenția grupului tinta, prin care se
comunică în timp util informațiile
- întâlniri de lucru/ conferințe/ reuniuni- reprezintă un canal ce
permite o discutare mai detaliată a aspectelor abordate și care
conduce la dezvoltarea înțelegerii
- comunicare față în față/ ședințe de lucru/ întâlniri ale
personalului/ prezența managerului de proiect- canal ce permite
o mai mare implicare, cu dzebateri în dublu sens și o mai bună
absorbție a informației
- cursuri de formare/ sondaje pentru determinarea gradului de
satisfacere a participanților din grupul tinta - canal ce permite o
cunoaștere mai bună până la nivel individual
- reuniuni ale echipei de management/ ședințe ale echipei de
implementare și/sau lucru- canal ce permite fundamentarea și
întărirea mesajelor transmise și oportunități de convingere,
conducând astfel la creșterea angajamentului pentru atingerea
obiectivelor propuse

I. Informarea si promovarea internă

Se vor organiza întâlniri periodice (lunare) ale echipei de

proiect, de planificare și analiză, cu scopul de a revizui și
monitoriza activitățile din luna precedentă și de a planifica
activitățile și măsurile necesare pentru luna de raportare imediat
următoare. În cadrul acestor ședințe se crează oportunitatea
schimbului de informații, discutării și analizării, revizuirii
progresului înregistrat în implementarea activităților proiectului.
Deasemeni în cadrul acestor întâlniri se vor discuta eventualele
probleme apărute, se vor propune acțiuni corective sau de
eliminare a neconformităților, se vor identifica și discuta
potențialele riscuri apărute și se vor propune metode alternative
de lucru care vizeaza informarea grupului tinta si promovarea
proiectului.

II. Informarea si promovarea externă

Asigurarea vizibilității proiectului

În principiu, activitățile derulate în cadrul proiectului sunt

confidențiale. În aces sens responsabilii cu informarea si
promovarea va dezvolta o strategie decomunicare care să vizeze:
- informațiile cu privire la activitățile și rezultatele proiectului,
furnizarea lor către autoritățile competente, termenele și formatul
solicitat
- furnizarea informațiilor cu privire la activitățile și rezultatele
proiectului, pentru a fi diseminate către mass media- comunicate
de presă, conferințe, web- site, etc.
- corectitudinea informațiilor ce urmează a fi transmise în
comunicarea externă

Politica privind mass media

În relația cu mass media, managerul de proiect dar și echipa

de implementarea va aborda o politică pro- activă și cooperantă,
legătura pe acest segment de comunicare fiind asigurată de
responsabilul de comunicare din proiect.
Pentru o relație de încredere reciprocă și asigurarea unui
mesaj coerent și consistent, vor fi aplicate o serie de reguli după
cum urmează:
- comunicare către mass- media va fi efectuată numai cu aprobarea
managerului de proiect
- canalele media electronice sau materialele de acest tip vor fi
utilizate numai după obținerea autorizării din partea managerului
de proiect.

III. Informarea grupului tinta al proiectului

Informarea potentialilor membrii ai grupului tinta al

proiectului, presupune derularea unor activitati complexe de
informare, comunicare si promovarea in randul publicului vizat a
beneficiilor proiectului in ceea ce priveste posibilitatile de instruire
a grupului tinta.
Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea
gradului de ocupare al 1060 tineri NEETs someri cu varste cuprinse
intre 16-29 ani inregistrati la Serviciul Publice de Ocupare din
regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Vest si Centru, cu accent pe cei din
categorii defavorizate cum ar fi rromi si din mediu rural, prin
furnizarea de servicii de informare si promovare, servicii de
formare profesionala, servicii de mediere pe piata muncii si sprijin
pentru dezvoltarea antreprenorialului in randul acestora pe
perioada proiectului.
In cadrul proiectului se va urmari asigurarea urmatoarelor
actiuni: informare si promovare, medierea muncii, formare
antreprenoriala, acordarea de sprijin persoanelor din grupul tinta
pentru infiintarea de afaceri, programe de formare profesionala in
cadrul carora se vor acorda subventii fiecarui cursant.
Activitatea de informare si promovare a proiectului, vizeaza
un numar de 1060 de tineri din categoria NEETs, dintre 467 de
persoane vor fi integrate pe piata muncii si isi vor gasi un loc de
munca si 900 dintre acestia vor obtine un certificat de calificare.
Grupul tinta va fi format din persoane care indeplinesc conditiile
de eligibilitate impuse in ghidul solicitantului, specific apelului de
proiecte - POCU/909/2/4/Operațiune compozită OS. 2.1,
2.2/4/Operațiune compozită OS. 2.1, 2.2.
Atat activitatea de informare, cat si celelate masuri
promovate in cadrul proiectului, vor respecta principiul egalitatii
de sanse si nediscriminarii, punand accent pe tratamentul egal
dintre barbate si femei, fara a se realiza nici o dosebire, exculdere
sau preferinta de rasa, nationalitate, etnie, religie, varsta, etc.
Actiunile de informare a grupului tinta si de promovare al
proiectului, se vor desfasura la nivelul fiecarui judet, din regiunile
mai putin dezvoltate - Nord- Est, Nord-Vest, Vest, Centru, in
vederea asigurarii de sanse egale de participare a persoanelor din
toate judetele regiunii de dezvoltare in care proiectul se va
implementa.
In vederea informarii grupului tinta vizat in cadrul proiectului,
se vor utiliza urmatoarele : evenimente teme secundare si campanii
de promovare, campanii/actiuni de informare si constientizare,
seminarii cu tematici nonformale organizate in functie de nevoile
grupului tinta in domenii importante pentru piata muncii,
Activitatea de informare a grupului tinta si promovarea
proiectului, se va desfasura conform mentiunilor si vor cuprinde
mijloace precum :
 - Vizite in teren
- Sesiuni de informare
- Comunicari online
- Comunicare mass-media
Vizitele in teren presupun deplasarea in locatiile de
implementare a proiectului iar informatiile prezentate vor cuprinde
urmatoarele :
1. Obiectivul general al proiectului
2. Obiectivele specifice ale proiectului
3. Categoriile de grup tinta eligibilie
4. Axa prioritara de investitii
5. Data de incepere si de finalizare a proiectului
6. Activitatil care se vor desfasura
7. Conditiile de finantare din cadrul proiectului
8. Alte informatii care sunt solicitate de catre beneficiarii
informati si interesati pentru a fi selectati in vederea
recrutarii in grupul tinta
Temele orizontale vor fi respectate pe toata durata
desfasurarii activitatii de informare a grupului tinta si anume :
- Egalitatea de sanse si non-discriminarea : toti membrii GT,
atat in cadrul informarii initiale cat si dupa momentul
recrutarii, vor primi informatii teoretice si recomandari
practice, adaptate specificului activitatii lor. Pe parcursul
realizarii activitatilor se va tine cont de practicile si politicile
relevant in domeniul combaterii discriminarii, asigurandu-se
evitarea oricarui tratament preferential, deosebire,
excludere, restrictive sau preferinta bazata pe criterii precum
: rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala,
convingeri, gen, orientare sexuala, varsta, handicap, boala
cronica contagioasa, apartenenta la o categorie defavorizata
- Dezvoltarea durabila : membrii grupului tinta vor fi informati
cu privire la conceptul de dezvoltare durabila, ce reprezinta
 totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socio-
economica al carui fundament il reprezinta asigurarea
echilibrului intre sistemele socio economice si potentialul
natural. Dezvoltarea durabila trebuie privita ca o adaptare a
societatii si a economiei la marile probleme cu care omenirea
se confrunta in prezent.
- Promovarea egalitatii intre femei si barbati : beneficiarii
proiectului vor fi informati, de faptul ca, in cee ace priveste
accesul la finantare si selectarea planurilor de afaceri, se va
asigura participarea la concurs a tuturor persoanelor din
grupul tinta, indiferent de categoria sociala din care provine,
asigurandu-se tratament egal si egalitate de sanse atat pentru
barbati cat si pentru femei.
Prin proiect se va stimula și încuraja spiritul antreprenorial și
vor fi făcuți, în acest sens, primii pași în dezvoltarea competențelor
antreprenoriale. Pe parcursul formării antreprenoriale, aceste
persoane vor fi ajutate să-și planifice afacerea și să creeze planuri
de afaceri competitive.
Beneficiile directe se concretizează în:

• Participare la un program de formare antreprenorială specifică în

conformitate cu standardele existente
• Participare la un program de dezvoltare a competențelor
antreprenoriale
• Realizarea de către fiecare participant la formare, a unui plan de
afaceri individual, instrument util în planificarea ideii de afaceri,
dezvoltarea acestora și obținerea unor posibile finanţări;
• Posibilitate de a primi finanţare directă sub formă de minimis
• Servicii personalizate de consiliere în vederea implementării
planurilor de afaceri în domeniul antreprenoriatului social și în
domeniul antreprenoriatului, inclusiv de identifcare a de piețe de
desfacere oferite persoanelor selectate în vederea implementării
planurilor de afaceri;
• Includerea gratuită într-o platformă online – o rețea de sprijin,
putând astfel beneficia pe viitor de acces gratuit și instant la
informații pentru dezvoltarea unei întreprinderi

Campaniile de informare offline realizate conform unei

planificări detaliate, elaborate in cadrul proiectului, va presupune
deplasarea în locațiile de implementare a proiectului, cu o
interacțiune directă cu beneficiarii proiectului, distribuirea de afișe
și prezentarea succintă a informațiilor privind: finanțarea
proiectului; axa prioritară de investiții; parteneriatul din cadrul
proiectului; locația de implementare a proiectului; obiectivele
proiectului; principiile orizontale; data de începere și de finalizare
a proiectului; activitățile și rezultatele asumate prin cererea de
finanțare; desfășurarea programului de formare în antreprenoriat
social; metodologia de selecție a grupului țintă (criterii privind
recrutarea în grupul țintă al proiectului) și condițiile de finanțare
ale planurilor de afaceri sociale ce vor fi sprijinite în cadrul
proiectului și a altor informații care sunt solicitate de către
beneficiarii informați și interesați pentru a fi selectați în vederea
recrutării în grupul țintă al proiectului.