You have downloaded a document from

The Central and Eastern European Online Library

The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

research institutes, and various content providers

Source: Congresul International de Muzicologie

International Musicology Congress

Location: Romania
Author(s): Adrian Boba
Title: ASPECTE EVOLUTIVE ÎN REPERTORIUL CORAL BISERICESC ROMÂNESC ȘI
SÂRBESC DIN BANATUL ISTORIC- SEC. XIX-XX
ASPECTE EVOLUTIVE ÎN REPERTORIUL CORAL BISERICESC ROMÂNESC ȘI
SÂRBESC DIN BANATUL ISTORIC- SEC. XIX-XX
Issue: 4/2018
Citation Adrian Boba. "ASPECTE EVOLUTIVE ÎN REPERTORIUL CORAL BISERICESC
style: ROMÂNESC ȘI SÂRBESC DIN BANATUL ISTORIC- SEC. XIX-XX". Congresul International
de Muzicologie 4:72 - 74.
https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=793027
CEEOL copyright 2022

ASPECTE EVOLUTIVE ÎN REPERTORIUL CORAL BISERICESC

ROMÂNESC ȘI SÂRBESC DIN BANATUL ISTORIC- SEC. XIX-XX

Dr. Călin Adrian BOBA

Faptul că Bisericile Ortodoxe prezintă o organizare națională, ceea ce asociază implicit și folosirea unei limbi
deosebite, face ca și dezvoltarea istorică a acestor Biserici să urmeze adesea direcții deosebite, ceea ce
influențează și evoluțiile particulare ale muzicii bisericești.
De asemenea, unele regiuni istorice, între care se numără și Banatul (istoric), s-au aflat la granița între
jurisdicțiile unor Biserici diferite, datorită coexistenței în zonele respective a credincioșilor de naționalitate și limbă
diferite, aceasta determinând o diversitate religioasă și culturală necunoscute în alte părți. Cunoașterea acestei
diversități este deosebit de interesantă și importantă pentru cercetătorii istoriei culturii, în general, și pentru cei ai
culturii muzicale religioase, în particular.
Pentru istoria bisericească (în particular pentru istoria cântării bisericești) cercetarea în paralel și împreună
a culturilor bisericești de limbi diferite este menită să reliefeze influențele reciproce dar și, ce este mai important,
unitatea dogmatică, liturgică și canonică a Ortodoxiei.
Muzica Bisericească, prin excelență zonă de frontieră a Teologiei Liturgice cu Muzicologia, îsi propune –
prin însăși natura ei – să medieze cele două domenii, să creeze punți de legătură între ele în ceea ce privește arta
sunetelor și în ultimă instanță să îmbogățească fiecare domeniu în parte prin împrumuturi respectiv preluări de
concepte din domeniul complementar.
La o primă privire asupra lucrării propuse cititorul se poate confrunta cu întrebarea: De ce este nevoie în
domeniul muzicologic de lucrări cu pronunțat caracter religios?
Răspunsul este simplu: segmentul Teologiei Liturgice ocupat de Muzica Bisericească reprezintă unul din
pilonii cultului crestin, mai mult decât atât, unul din pilonii activității misionare a Bisericii. Acesta este reflectat în
însăsi valența misionară a muzicii ca element cu care atât neofitul cât si credinciosul cu experiență – aflat pe o
treaptă mai înaltă sau mai puțin înaltă a scării desăvârsirii crestine – intră în contact în mod pregnant; această
muzică, cea bisericească, desi prelucrează prin excelență sacrul din punct de vedere literar, rămâne tributară – ca
mod de funcționare – regulilor anatomice respectiv fiziologice ale muzicologiei.
Lucrarea de față îsi propune în primul rând umplerea unui gol bibliografic deopotrivă teologic cât si
muzicologic, cuprinzând mai cu seamă o tratare academică a personalităţii şi activităţii unor muzicieni români și
sârbi precum și prezentarea științifică a contribuției lor în culegerea, conservarea, păstrarea și transmiterea tuturor
datelor referitoare la muzica corală bisericească bănățeană, adusă la zi din punctul de vedere al cercetării
muzicologice.Însă, dacă s-ar opri doar la atât, prezenta lucrare ar rămâne o simplă colecție de monografii ce
aparține disciplinei muzicologice Istoria Muzicii; pentru a evita acest lucru precum si pentru a evidenția
interdisciplinaritatea lucrării, prin contribuția ei adusă deopotrivă domeniului Teologiei Liturgice cât si domeniului
Muzicologiei, este nevoie de un demers ce să confere atât valoare muzicologică mai mult decât monografică cât
si valoare teologică acestei lucrări.
Rezolvare acestei probleme considerăm că am găsit-o îndreptându-ne pasii spre analiza și stilistica
muzicală – domenii de înaltă maturitate a muzicologiei ce nu doar creează un profil stilistic complet al unui

72

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

compozitor sau gen muzical, ci dau o anumită dimensiune științifică inedită cercetării materialelor aflate în muzeele
și bibliotecile eparhiale ale Bisericilor sârbă și română, mai ales cele din Republica Serbia.
Aceste aspecte mai sus prezentate ilustrează si argumentează demersul stiințific al acestei lucrări, metoda
de lucru folosită precum si transdisciplinaritatea (relevantă atât pentru Muzicologie cât si pentru Teologie) Prin
realizarea profilului stilistic al creației religioase a celor mai reprezentativi compozitori sârbi și români din sec. XIX-
XX și analiza comparativă a celor mai importante creații liturgice ale lor care au intrat în repertoriul universal se
realizează nu doar o lucrare validă din punct de vedere muzicologic (ea fiind validată prin însăsi drumul parcurs în
vederea stabilirii acestui profil), ci si o lucrare validă din punct de vedere teologic, ce aparține și Teologiei Liturgice
(mai exact unei subspecialității a acesteia: Muzica Bisericească).
Acest lucru este posibil si datorită faptului că un profil stilistic propune nu doar o concepție estetică muzicală
a unei personalități în domeniu ci si posibilitatea extinderii acestuia ca abordare interpretativă ce se aplică întregii
creații corale religioase ortodoxe a unei Biserici naționale (fiind practic o viziune estetică de abordare a acesteia)
Arta muzicală în ţinutul Banatului s-a afirmat încă din secolul XIX prin originalitatea ei, expresie a filozofiei
locuitorilor din această regiune, însoţindu-le existenţa în perioadele social-istorice, oglindindu-le aspiraţiile, fiind
transpuse în artă prin gânduri sau mesaje, aflate în acord cu etosul folcloric.
Spiritul naţional al populaţiei româneşti și sârbești din ţinutul Banatului – aflate într-o perioadă istorică sub
stăpânirea Imperiului Habsburgic – va renaşte în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin înfiinţarea
societăţilor şi a reuniunilor corale, fapt care explică înflorirea muzicii corale în această zonă în mod
deosebit.Ideologia şi îmbrăţişarea ideilor de tip politic și național este o expresie clară a modernităţii societăţii
bănăţene. Funcţia politică a ideologiei naţionale este stimulată în fazele de modificare profundă a societăţii şi a
culturii literare și muzicale care o caracterizează, iar acest aspect este pregnant şi evident pentru Banatul istoric
chiar și la începutul secolulului XXI.
Faptul că muzica corală bisericească din Banat reprezintă un fragment valoros și încă insuficient explorat în
cadrul marii familii ce poartă sugestiv denumirea de muzică bisericească este un lucru de netăgăduit şi argumentat
în primul rând de existența ei seculară, de toate formulele melodice transmise mai întâi pe cale orală, parte a marii
moșteniri lăsate de fastuosul rit bizantin timpuriu și transmise pînă la marginile imperiului de primele școli
monastice, dar și de primii propovăduitori ai creștinismului printre slavi în Balcani. Astfel muzica religioasă, însoțitor
permanent și parte integrantă a cultului bisercii, parcurge secole și se fixează în conștiința colectivă, împrumutând
și conservând în același timp caracteristici zonale, formule melodice specifice, ades asemănătoare celor din
folclorul balcanic sârb și român, dar care nu îi schimbă caracterul ecleziastic, ci din contră, îi conferă o notă inedită,
de o deosebită frumusețe și raritate, cu un specific aparte și foarte apropiată de sufletul celor ce o interpretează,
dar și de sufletul credincioșilor care o ascultă, descoperind în ea sonorități arhaice, dar foarte cunoscute lor, chiar
familiare am putea spune, sonorități ce fac parte din marele tezaur al muzicii religioase universale.
Importanţa tratării unui astfel de subiect într-o lucrare academică decurge din faptul că, în ciuda celor mai
sus prezentate, în ultimele 3 decenii ale secolului al XX- lea s- au scris prea puţine volume sau articole (majoritatea
fiind dicţionare generale de personalităţi ale muzicii româneşti sau alte lucrări de natură asemănătoare) care să
trateze aceasta temă destul de vastă, mai ales că tratarea implică un studiu amănunțit al celor două filoane direct
moștenitoare ale muzicii bisericești bănățene, atât cea română, cât și cea sârbă.
Și dacă despre muzica bisericească română din Banat s-au scris câteva tratate foarte bine documentate
care și ele vor sprijini cercetarea științifică a unei părți din lucarea ce se va naște respectând acest plan, în schimb
despre muzica bisericească sârbă, parte integrantă a muzicii bisericești din Banat, avem prea puține date în limba
română, simţindu-se astfel, o dată cu trecere timpului, din ce în ce mai acut lipsa unor tratate de specialitate (fie
ele biografii sau analize ale creaţiei unor compozitori, muzicologi sau sistematizatori sârbi ) care să trateze în
profunzime acest aspect important al muzicii bisericești din Banat. Mai mult, referitor la modul cum cele două ramuri
au evoluat mai întâi separat ăn primele secole ale erei noastre, apoi împreună în perioada medievală, iar din secolul
XIX iarăși separat, după despărțirea canonică a Bisericilor sârbă și română, de modul cum s-au influențat reciproc,
cum au transmis urmașilor moștenirea primită aproape nealterată există prea puține scrieri și studii de specialitate,
fapt care a dus la hotărîrea de a aborda acest subiect.

73

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Concluzionând, putem spune că, având la dispoziție în limba română tratate aduse la zi despre activitatea
de culegere, sistematizare, păstrare și transmitere a datelor de importanță capitală în domeniul muzicii bisericești
a unor compozitori și muzicologi bănățeni de renume (Ion Vidu, Sabin Drăgoi, Tiberiu Brediceanu, Trifon Lugojan,
Atanasie Lipovan și alții ), precum și faptul că avem tot atîtea date de o deosebită importanță pentru tratarea acestui
subiect și în limba sârbă, având posibilitatea de a cerceta în mod direct de la sursă și nu prin intremediul puținelor
informații ce se regăsesc în dicționarele de specialitate întreaga activitate în această direcție a unor muzicologi,
compozitori și sistematizatori de renume ai muzicii bisericești sârbe din secolele XIX-XX (I.Marinkovic,Kornelije
Stanković și mai ales St. Stojanović Mokranjac ) considerăm că o tratare academică a personalităţii şi activităţii
acestor muzicieni precum și prezentarea științifică a contribuției lor în culegerea, conservarea, păstrarea și
transmiterea tuturor datelor referitoare la muzica bisericească bănățeană, adusă la zi din punctul de vedere al
cercetării muzicologice, este mai mult decât de dorit.
Dată fiind lipsa unor materiale recente care să trateze în mod exclusiv şi detaliat aspectele ce ţin de originea,
apariția și dezvoltarea muzicii bisericești în Banat, precum și sistematizarea acesteia în secolele XIX-XX, lucrarea
de faţă îşi propune să atingă marile domenii de cercetare ce trebuiesc conţinute, conform rigorilor științei Muzicii,
de un astfel de material. Astfel, fiecare capitol al acestei lucrări este constituit pe baza unui obiectiv specific, totalul
acestor obiective având misiunea de a contura importanța și rolul pe care l-a avut în istorie muzica corală
bisericească bănățeană, atât în Biserica Ortodoxă Română cât și în Biserica Ortodoxă Sârbă.

74

CEEOL copyright 2022