Dimensiunile globalizării sunt:

https://drept.ucv.ro/RSJ/images/articole/2006/RSJ3/B10AndraGaina.pdf DE CAUTAT SI AICI

– dimensiunea economică: limitată, în general, la nordul SUA, Europa, sudestul Asiei (Japonia),

adică la aşa numita „triadă”. De aceea, unii specialişti susţin că termenul de „triadizare” pare mai

potrivit decât cel de „globalizare”;

– dimensiunea mediului ambiant: se referă la adâncirea conflictului dintre civilizaţia industrială

şi mediul ambiant, ducând la fenomenul încălzirii globale, apariţia găurii în stratul de ozon,

defrişarea pădurilor etc.

– dimensiunea socială: extinderea reţelelor de comunicare la mare distanţă (chat, e-mail);

– dimensiunea culturală: „americanizarea” culturii mondiale este un fapt incontestabil, riscând să

pună în pericol culturile regionale şi locale;

– dimensiunea politică: face referire la faptul că problemele existente la ora actuală pot fi

rezolvate numai la nivel internaţional, respectiv global, şi de aceea integrarea europeană este

văzută ca un răspuns de succes la provocările globalizării.

Măsurarea indicelui de
globalizare
Măsurarea indicelui de
globalizare
Masurarea indicelui de
globalizare
Măsurarea indicelui de
globalizare
Datorită structurii sale multidimensionale, opiniile privind definiția globalizării se contrapun

atunci când sunt luate în considerare efectele globalizării asupra creșterii economice. Chiar

dacă procesul de globalizare duce la crearea de oportunități pentru economiile naționale prin

creșterea economică pozitivă pentru unele state, aceasta determină de altfel și dispersia

veniturilor din sărăcie și nedreptate și, de asemenea, influențează creșterea economică în mod

negativ pentru alte state.

Aceste opinii diferite cu privire la efectele globalizării au scos în evidență necesitatea de a

calcula indicele de globalizare pentru a detecta efectele concrete ale acestui proces complex.

Când această nevoie a crescut, Dreher (2006) a fost primul care a venit cu o metodă de calcul a

indicelui de globalizare, iat mai apoi și-a actualizat metoda în 2008. Indicele general al

globalizării, care este elaborat de Dreher include trei indici de sub-globalizare. Acestea sunt:

A. Indicele globalizării economice: Acest indice include doi sub-indici care sunt fluxurile

efective și restricțiile. Fluxurile efective sunt calculate ca pondere din PIB a comerțului,
investițiilor și stocurilor din comerțul exterior, investițiile de portofoliu, plata veniturilor către

cetățenii străini.

Restricțiile sunt calculate ca bariere ascunse la import; rata tarifului mediu, ponderea curentă a

veniturilor din impozitele pe comerțul internațional și restricțiile privind contul de capital.

Volumul fluxurilor actuale și a restricțiilor în indicele globalizării economice este de 50%.

B. Indicele globalizării sociale: Acest indice cuprinde trei sub-indici care sunt contactul

personal, fluxurile de informații și proximitatea culturală. Contactul personal se calculează prin

traficul telefonic, ponderea în PIB-ul a transferurilor, a turismului internațional, populația

străină în funcție de populația totală și scrisorile internaționale pe cap de locuitor. Fluxurile de

informații se calculează pe baza utilizării internetului la 1000 de persoane, a televiziunii

la 1000 de persoane și a ponderii numărului de ziare în PIB. Proximitatea culturală se

calculează ca numărul de restaurante McDonald's pe cap de locuitor, numărul de magazine

Ikea pe cap de locuitor și ponderea numărului de cărți în PIB.

C. Indicele globalizării politice: Acest indice este calculat cu patru sub-indici care

reprezintă numărul de ambasade într-o țară, calitatea de membru în organizațiile

internaționale, participarea la misiunea Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite

(ONU) și la tratatele internaționale.

https://www.researchgate.net/publication/

324476360_Efectele_agregate_si_distributive_ale_globalizarii_consecinte_la_nivel_micro_si_m

acroeconomic_Cazul_Romaniei_si_al_Republicii_Moldova