Criza metalelor rare în industria auto și IT

Filip Păunescu și Andrei Bolosin

Criza componentelor electronice a lovit industrii importante la nivel mondial,

inclusiv industria auto, unde lipsa semiconductorilor necesari a frânat, chiar
blocat, fluxul producție-livrare. Probleme de producție și livrare se întâlnesc și
la alte tipuri de produse electrice și electronice, de la calculatoare, telefoane
mobile, până la electrocasnice de mici sau mari dimensiuni. Principala cauză o
reprezintă lipsa materiilor prime pentru producția semiconductorilor, a
microcipurilor sau a altor componente. Pentru producția acestora sunt
necesare resurse naturale din ce în ce mai greu de găsit, de exploatat și livrat.

Un gigant în producerea bunurilor electronice, în contextul crizei de cipuri, s-

au folosit de ideea inovatoare de a face procesoare din siliciu.

Elementele rare afectează aproape toată lumea. Toți oamenii care trăiesc în
țările cu tehnologie avansată și aproape toți cei care trăiesc în țările lumii a
treia folosesc metalele rare în viața lor de zi cu zi: mașina pe care o conducem
(benzina este rafinată din petrol folosind catalizatori și convertoare catalitice
cu metale rare reduc emisiile poluante de la evacuarea mașinii), vizionarea
știrilor la televizor (culorile roșu și verde de pe ecranele televizorului),
telefoanele și computerele pe care le folosim pentru a comunica (magneții
permanenți din difuzoare)

În acest context, asistăm la o cursă globală pentru a asigura furnizarea acestor

materiale rare, mai ales că acestea provin doar din foarte puține țări. Germania
și China au concurat pentru drepturile de litiu în Bolivia, Tesla s-a orientat
către extragerea propriului litiu în Nevada, există războaie comerciale între
Coreea de Sud și Japonia bazate pe resurse critice, iar SUA și China concurează
pentru metalele rare.

În plus (conform raportului “Deșeurile Electronice și Economia Circulară” -

comandat de The House of Commons), aurul, staniul, wolframul și tantalul,
folosite în electronice, sunt considerate „minerale de conflict”, deoarece
exploatarea și vânzarea lor au fost legate de finanțarea crimelor, violenței,
violurilor și a altor abuzuri ale drepturilor omului în Republica Democrată
Congo (RDC). Cobaltul, un alt mineral folosit în bateriile litiu-ion, este
considerat și el un „material de conflict” din pricina valorii sale în creștere.

Astfel se produce o penurie în aceste industrii, iar dezechilibrul dintre cerere și

ofertă determină o creștere imensă a prețurilor(spre exemplu înainte de
această criză, o placă video decenta pentru calculator costa între 1.700-1.800
lei, dar acum se ajunge si la 3.500 -4000 lei).
Modelele hibrid dispun de un motor pe benzină și unul electric.Depinde de
stadiul tehnologic existent putem avea următoarele cazuri:

•Motorul electric il "sustine" pe cel pe benzina pentru a reduce consumul de

carburant si de noxe.

•Mașina functioneaza ca un automobil electric, motorul pe benzina avand rolul

de generator pentru bateriile motorului electric.

Printre cele mai importante metale rare afectate de o astfel de criza va fi

niobiul, minereu folosit la fabricarea unor magneți foarte puternici, utilizați
atât la motoarele electrice ale automobilelor hibride, cât și în alte domenii (de
exemplu, la generatoarele turbinelor eoliene). Alte minereuri aflate in pericol
sunt terbiul, disprosiul si lantanul, acesta din urmă fiind folosit in cantități
mari la realizarea bateriilor. Ca să înțelegem mai bine: la fabricarea unui motor
pentru Toyota Prius se folosesc un kilogram de niobiu și 10-15 kilograme de
lantan pentru fiecare baterie.

Pentru a reduce dependența de China, Uniunea Europeană propune 10

proiecte miniere cu potențial pentru litiu care, dacă sunt dezvoltate, ar putea
permite blocului comunitar să treacă de la 1 la 30% din producția mondială
până în 2030, întrucât în relația industriala cu chinezii se observa o degradare
treptată, iar aceste proiecte ar fi foarte benefice pentru a sprijini activitatea
industrială in Uniunea Europeană, există proiecte pentru metale rare în
Norvegia, pentru cobalt în Finlanda și pentru litiu în Spania, Cehia și
Portugalia. De asemenea, mai multe oferte de comerț liber și o viitoare Comisie
Europeană care militează pentru reducerea emisiilor de carbon semnalează că
Uniunea Europeană va avea mai multe pretenții cu privire la bunurile sale. Mai
exact, vrea să își crească independența prin producție proprie și să devină unul
dintre principalii exportatori.

În concluzie, această criză are un efect negativ asupra domeniului industrial,

dar se încearcă găsirea unor soluții mai ieftine, sustenabile și relativ ușor de
realizat.