Rezistenţa Materialelor 1 – Unitatea U1 – Diagrame de eforturi pe bare drepte 2018-2019

U1. Diagrame de eforturi pe bare drepte, static determinate

Obiective 1. Tensiuni şi deformaţii

2. Definirea eforturilor senţionale
3. Relaţii diferenţiale între eforturi şi solicitări
4. Trasarea diagramelor de eforturi
5. Rezumat U1
6. Teste de autoevaluare U1
7. Teme U1
8. Bibliografie

Timpul alocat 6 ore

1. Tensiuni şi deformaţii

Atunci când un corp solid oarecare se află sub acţiunea unui sistem de încărcări mecanice
cu o intensitate este numită tensiune mecanică. Aceasta depinde de tipul şi de nivelul solicitărilor
care se produc, de poziţia, punctului în care se face analiza, precum şi de direcţia după care se
aplică tensiune mecanică.
Daca materialul elementului solidului de rezistenta satisface legea lui Hooke relaţia
(1), atunci expresia lungirii specifice după direcţia axei OX se poate scrie relaţia (2) :
(1)
unde reprezintă lungirea specifică;
reprezintă tensiunea după direcţia normală, în ;
E reprezintă modulul de elasticitate longitudinal, modului lui Young, în .
(2)
Aplicănd relaţia (2) pentru cele două direcţii, după axa OY şi după axa OZ, se obţin,
relaţiile (3) şi (4).
(3)

(4)
Deformaţiile liniare sunt reprezentate în figura 1. Din figura U1.1 se poate observa că
unghiul drept se poate modificat în urma deformării, astfel:
(5)(6)
Modificarea totală a unghiului drept din planul XOY, care se mai numeşte deformaţie
specifică unghiulară sau lunecare specifică este:
(7)

Univeristatea Petrol-Gaze, Ploieşti 1

Rezistenţa Materialelor 1 – Unitatea U1 – Diagrame de eforturi pe bare drepte 2018-2019

Modificarea totală a unghiului drept din planul YOZ, care se mai numeşte deformaţie
specifică unghiulară sau lunecare specifică este:
(8)
Modificarea totală a unghiului drept din planul ZOX care se mai numeşte deformaţie
specifică unghiulară sau lunecare specifică este:
(9)

Fig. U1.1. Deformaţiile specifice liniare pentru elementele geometrice de tip suprafaţă.

Ţinînd seama de modul de definire a deformaţiilor specifice şi a lunecărilor specifice se

poate introduce tensorul deplasărilor într-un punct curent, relaţia (10).

(10)

2. Definirea eforturilor secţionale

Prin solicitarea unui corp se dezvoltă forţe interioare, care pot fii evidenţiate prin
aplicarea teoremei de echilibru. Astfel se consideră un corp aflat în echilibru sub acţiunea unui
sistem de forţe exterioare. Prin secţionarea acestuia cu planul [S], se obţin două corpuri care
răman în echilibru, figura U1.2, unde N reprezintă forţele axiale, Tz, Ty reprezintă forţele
tăietoare, Mx, My, Mz reprezintă momentele încovoietoare.
Efortul secţiunilor N, este pozitiv atunci cînd se produce o solicitare de tracţiune sau
întindere, iar dacă are sens contrar, o solicitare de compresiune. Ty, Tz reprezintă forţa tăietoare
după direcţiile OY şi OZ şi produce o solicitare de tăiere sau de forfecare şi acţionează în sensul
acelor de ceasornic avînd sensul pozitiv. Momentul încovoietor Mx, My, Mz produce solicitarea
de încovoiere. În aceste condiţii se poate stabili regula de semna reprezentată în figura U1.3.

Univeristatea Petrol-Gaze, Ploieşti 2

Rezistenţa Materialelor 1 – Unitatea U1 – Diagrame de eforturi pe bare drepte 2018-2019

Fig. U1.2. Eforturile din secţiunea unei bare. Fig. U1.3. Conveţia de semne pozitive

3. Relaţii diferenţiale între eforturi şi solicitări

Fie o bară dreaptă încărcată cu o sarcină distribuită după o lege oarecare. Pe un element
de lungime infinit mică dx, se poate considera că sarcina p este uniform distribuită (figura
U1.4a). Se detaşează elementul de lungime dx şi pe feţele sale se aplică eforturile, considerate
pozitive (figura U1.4b). Cum aceste eforturi variază în lungul barei, pe secţiunea din stânga
acţionează eforturile T şi Mi, iar pe cea din dreapta T+dT şi M+dMi.

a b
Fig. U1.4. Legătura între efort şi sarcini

Se face proiecţie de forţe după direcţia OX astfel:

De unde rezultă , relaţie care arată că derivata funcţiei forţei tăietoare în raport
cu abscisa secţiunii, este egală cu sarcina distribuită normală la axa barei din acea secţiune, luată
cu semn schimbat. Asemănător se deduce că derivata funcţiei forţei axiale în raport cu abscisa
secţiunii este egală cu sarcina distribuită axială din acea secţiune, luată cu semn schimbat. Suma
de momente faţă de centrul de greutate al secţiunii din dreapta, conduce la:

De unde resultă , relaţie care arată că derivata funcţiei momentului încovoietor

în raport cu abscisa secţiunii, este egală cu forţa tăietoare din acea secţiune.
Dacă se mai derivează încă o dată în raport cu dx, se obţine următoarea relaţie
diferenţială între eforturi şi sarcini, relaţia 11.

(11)

Univeristatea Petrol-Gaze, Ploieşti 3

Rezistenţa Materialelor 1 – Unitatea U1 – Diagrame de eforturi pe bare drepte 2018-2019

Observaţii cu privire la relaţia 11:

1. valoarea efortului tăietor într-o secţiune reprezintă tangenta trigonometrică a unghiului
pe care îl face cu axa barei, tangenta la diagrama Mi în secţiunea respectivă.
2. dacă sarcina distribuită este nulă (p = 0) pe un interval (interval neîncărcat), pe acel
interval efortul tăietor T este constant (T = const.). Pe acest interval, diagrama momentul
încovoietor Mi este reprezentată prin drepte oblice, numai dacă T nu este nul. Dacă p < 0, efortul
tăietor T, scade.
3. pe intervale încărcate cu sarcină uniform distribuită (p = const.), diagrama Mi este o
parabolă, iat diagrama T o dreaptă înclinată. În cazul unei distribuţii neuniforme a sarcinii
distribuite p, ambele diagrame (T şi Mi) sunt curbe a căror formă depinde de tipul sarcinii.
4. În secţiunile din dreptul forţelor transversale concentrate, diagrama T prezintă o
discontinuitate de valoare (salt), egală cu valoarea acelei forţe şi produsă în sensul acesteia, iar
diagrama Mi prezintă o discontinuitate de tangentă (o frângere, schimbare de pantă) a porţiunilor
vecine ale diagramei.

4. Trasarea diagramelor de eforturi. Aplicaţii

4.1. Trasarea diagramelor de eforturi pe bare simplu rezemate

Trasarea diagramelor de eforturi presupune următoarele etape şi anume:

A. calcul reacţiunilor;
B. trasarea diagramei de forţe axiale, N;
C. trasarea diagramei de forţe tăietoare, T;
D. trasarea diagramei de momente, M.

Aplicaţia 1
Se consideră bara simplu rezemată, din figura de mai jos, care este solicitată de o forţă
concentrată exterioară F=100kN, care este aplicată în punctul B. În punctul A se regăseşte un
reazem dublu, adică are 2 reacţiuni (VA şi HA) şi în punctul B se regăseşte o articulaţie.

Sumă de proiecţii după direcţia axei OX

Univeristatea Petrol-Gaze, Ploieşti 4

Rezistenţa Materialelor 1 – Unitatea U1 – Diagrame de eforturi pe bare drepte 2018-2019

ΣFx = 0:     HA = 0
Sumă de momente aplicată în punctul a
ΣMA = 0:   – F x 400 + VB x 1000 = 0
VB = (F x 400)/1000 = 40 kN
Sumă de momente aplicată în punctul B
ΣMB = 0:   – VA x 1000 + F x 600 = 0
VA = (F x 600)/1000 = 60 kN
Ecuaţia de verificare dupîă direcţia axei OY
ΣFy = 0:    VA – F + VB= 60 x 1 – 100 + 40 x 1 = 0

Aplicaţia 2
Se consideră bara simplu rezemată din figura de mai jos, care este solicitată de o forţă
exterioară uniform distribuită q=10 N/mm aplicată pe tronsonul BC.

Sumă de proiecţii după direcţia axei OX

ΣFx = 0:    HA= 0
HA = 0 N
Sumă de momente aplicată în punctul A
ΣMA = 0:   – q x 500 x (500 + 500/2) + VD x 1500 = 0
VD = [q x 500 x (500 + 500/2)]/1500 = 2500 N
Sumă de momente aplicată în punctul D
ΣMD = 0:  – VA x 1500 + q x 500 x (1000 – 500/2) = 0
VA = [(q x 500 x (1000 – 500/2))]/1500 = 2500 N
Ecuaţia de verificare după direcţia axei OY
ΣFy = 0:    VA – q x 500 + VB = 2500 x 1 – 10 x 500 + 2500 x 1 = 0

OBS. Pentru că există o sarcină uniformă distribuită pe tronsonul de bară BC (q=10 N/mm),
distribuţia forţei tăietoare este liniară şi atinge un minim.
Din acest motiv alura variaţiei diagramei de momente pe tronsonul BC, în punctul de
minim de pe diagrama de forţe tăietoare (tronsonul BC), atinge un maxim (1562 kNmm). Panta
Univeristatea Petrol-Gaze, Ploieşti 5
Rezistenţa Materialelor 1 – Unitatea U1 – Diagrame de eforturi pe bare drepte 2018-2019

diagramei de momente pe tronsonl AB trebuie ca să fie identică cu începutul curbei de pe

tronsonul BC din diagrama de momente.
Pentru că nu există solicitare exterioară după direcţie axială, diagrama de forţe axiale nu
există.

Aplicaţia 3
Se consideră bara simplu rezemată din figura de mai jos, care este solicitată de forţa
exterioara uniform distribuită q=50 kN/mm aplicată pe tronsonul CD, o forţă concentrată F1=100
kN, aplicată în punctul B şi o forţa axială F2=200 kN, aplicată în punctul E.

Sumă de proiecţii după direcţia axei OX

ΣFx = 0:    HA + F2 = 0
HA = F2 = – 200 kN;
Sumă de momente aplicată în punctul A
ΣMA = 0:   –F1 x 500 – q x 500 x (1000 + 500/2) + VB x 2000 = 0
VB = [F1 x 500 + q x 500 x (1000 + 500/2)]/2000 = 15650 kN;
Sumă de momente aplicată în punctul E
ΣME = 0:   – VA x 2000 + F1 x 1500 + q x 500 x (1000 – 500/2) = 0
VA = [F1 x 1500 + q x 500 x (1000 - 500/2))]/ 2000 = 9450 kN;
Ecuaţia de verificare după direcţia axei OY
ΣFy = 0:    VA – F1 – q x 500 + VB = 9450 x 1 – 100 – 50 x 500 + 15650 x 1 = 0

OBS Din ecuatia de proiectie pe directia axei OX, axa barei AE, reacţiunea din punctul A, HA
este inversul forţei F2, din acest motiv sensul HA este tăiat şi schimbat corespunzător.
Diagrama de forţă axială, N, este pozitivă pentru că forţa exterioară, F2 aplicată în
punctul E, trage de bară.
Univeristatea Petrol-Gaze, Ploieşti 6
Rezistenţa Materialelor 1 – Unitatea U1 – Diagrame de eforturi pe bare drepte 2018-2019

Forţa uniform distribuită q=50 kN/mm se rezumă la o forţă concentrată a cărei valoare
este q x (deschidere tronsonului de bară C-D).

Aplicaţia 4
Se consideră bara simplu rezemată din figura de mai jos, care este solicitată de o forţă
concentrată F1=50 kN, aplicată în punctul B, o forţa axială F2=20 kN, aplicată în punctul C şi un
moment M=200kNmm, aplicat în puntul C.

Sumă de proiecţii după direcţia axei OX

ΣFx = 0:    HA + F2 = 0
HA = – F2 = – 20 kN, deci se schimbă sensul reacţiunii forţei HA.
Sumă de proiecţii după direcţia axei OY
ΣFy = 0:    VA - F1 = 0;
VA = F1 = 50 kN;
Sumă de momente aplicată în punctul A
ΣMA = 0:  MA – 500 x F1 – M = 0;
MA = 500 x F1 + M = 25200 kNmm;
Ecuaţia de verificare după direcţia axei OY
– 1000 x VA + MA + 500 x F1 – M = – 1000 x 50 + 25200 + 500 x 50 - 200 = 0

Aplicaţia 5
Se consideră bara simplu rezemată din figura de mai jos, care este solicitată de o forţă
concentrată F1=50 kN, aplicată în punctul B, o forţa axială F2=40 kN, aplicată tot în punctul B, o
forţă concentrată F3=30 kN, aplicată în punctul C şi o forţă concentrată F4=20 kN, aplicată în
punctul D.

Univeristatea Petrol-Gaze, Ploieşti 7

Rezistenţa Materialelor 1 – Unitatea U1 – Diagrame de eforturi pe bare drepte 2018-2019

Sumă de proiecţii după direcţia axei OX

ΣFx = 0:   HA + F1 + F3 + F4 = 0
HA = – F1 – F3 – F4 = –100 kN
Sumă de momente aplicată în punctul A
ΣMA = 0:  – F2 x 1000 +VB x 2000 = 0
VB = F2 x1000 / 2000 = 20 kN;
Sumă de momente aplicată în punctul C
ΣMB = 0: – VA x 2000 + F2 x 1000 + F4 x 1000 = 0
VA = ( F2 x 1000 + F1 x 1000) / 2000 = 20 kN
Ecuaţia de verificare după direcţia axei OY
ΣFy = 0:    VA – F2 + VB = 20 x 1 – 40 + 20 x 1 = 0

OBS
Pe diagrama de forţe tăietoare, T, în punctul B, forţa F2=40kN se evidenţiază prin saltul
de la valoarea de 20 kN la valoarea de –20 kN.

5. Rezumat U1

1. În cadrul U1 s-au definit :

Univeristatea Petrol-Gaze, Ploieşti 8
Rezistenţa Materialelor 1 – Unitatea U1 – Diagrame de eforturi pe bare drepte 2018-2019

- deformaţii specifice, tensiunile si legăturile dintre acestea;

- relaţiile între efort şi încărcări;
- modalitatea de trasare a diagramelor de eforturi.

6. Teste de autoevaluare U1
Pentru următoarele bare să se precizeze varianta corectă

TESTUL 1

1, Valoarea forţei axiale pe intreaga bară este:

a) + 50 kN b) – 50 kN c) 80 kN d) 20 kN
2, Valoarea forţei tangenţiale VB este:
a) + 9 kN b) – 9 kN c) 25 kN d) – 21 kN
3, Valoarea momentului încovoietor în punctul B :
a) +3500 kNmm b) +6300 kNmm c) –6300 kNmm d) –1500 kNmm

TESTUL 2

1, Valoarea forţei axiale HB are valoarea:

a) 20 kN b) 50 kN c) 0 kN d) 80 kN
2, Valoarea forţei tangenţiale VB este:
a) + 10 kN b) + 10,10 kN c) 20 kN d) – 100 kN
3, Valoarea momentului încovoietor în punctul A:
a) –7500 kNmm b) –1000 kNmm c) –6300 kNmm d) –4000 kNmm

TESTUL 3

Univeristatea Petrol-Gaze, Ploieşti 9

Rezistenţa Materialelor 1 – Unitatea U1 – Diagrame de eforturi pe bare drepte 2018-2019

1, Valoarea forţei axiale HA are valoarea:

a) 10 kN b) 30 kN c) 70 kN d) 0 kN
2, Valoarea forţei tangenţiale VA este:
a) + 10 kN b) –10 kN c) 12 kN d) 0 kN
3, Valoarea momentului încovoietor în punctul A:
a) –2000 kNmm b) 0 kNmm c) –30000 kNmm d) –100 kNmm

TESTUL 4

1, Valoarea forţei axiale HA are valoarea:

a) 10 kN b) 30 kN c) 70 kN d) 0 kN
2, Valoarea forţei tangenţiale VA este:
a) + 150 kN b) –20 kN c) 375,45 kN d) 10 kN
3, Valoarea momentului încovoietor în punctul A:
a) 222000 kNmm b) 409700 kNmm c) +3000 kNmm d) +200 kNmm

Raspunsuri
Testul 1 1a, 2a, 3c,
Testul 2 1a, 2a, 3b,
Testul 3 1c, 2d, 3b,
Testul 4 1d, 2c, 3b,

7. Teme U1
Univeristatea Petrol-Gaze, Ploieşti 10
Rezistenţa Materialelor 1 – Unitatea U1 – Diagrame de eforturi pe bare drepte 2018-2019

Pentru urmatoarele scheme de incarcare, din figurile de mai jos, sa se realizeze

diagramele de eforturi N, T si M.

8. Bibliografie

1. V. Talle, Ş. Vasilescu, D. Bădoiu., Rezistenţa materialelor, Editura UPG, Ploieşti 2002.

2. Ş. Vasilescu, V. Talle, D. Bădoiu., Rezistenţa materialelor – tehnici de calcul şi proiectare,
Editura ILEX, Bucureşti, 2002.
3. S. Vasilescu, V. Talle., Rezistenta materialelor – solicitari fundamentale, Editura UPG,
Ploiesti, 2007.
4. A. Anghel, Rezistenţa materialelor 1, Editura UPG, Ploieşti 2005.

Univeristatea Petrol-Gaze, Ploieşti 11