1.

Cunoașterea, respectarea și păstrarea tradițiilor

minorităților naționale este un demers important în
orice astfel de comunitate. Cum poate sprijini aceste
valori oferta CDȘ a unei unități de învățământ care
școlarizează elevi ce aparțin minorităților naționale?

Rezolvare:
Minoritățile naționale școlarizate de unitatea noastră
sunt sârbi, romi, maghiari, cehi și alte naționalități. prin
proiectarea CDȘ se urmărește completarea/realizarea
competențelor cheie regăsite în art. 68, alin.1, literele a)
și g), prin care elevii se pot împlini pe plan profesional și
personal și se pot integra în contextul socio-economic al
zonei. Valorile culturale ale minorităților naționale pot
sprijini oferta CDȘ, dezvoltând-o și făcând-o mai
atractivă prin diversele tipuri de exprimare: folcloristică,
literară sau culturală.
 SUGESTII DE REZOLVARE A SITUAȚIILOR PROBLEMĂ

1.Oferta curentă de CDS a școlii reflectă într-o măsură redusă preferințele elevilor, familiei sau
contextul/nevoile de la nivelul comunității. Cum puteți ameliora această problemă?

● chestionar de feedback (din partea beneficiarilor) a ofertei anterioare.

● analiza de nevoi prin consultarea beneficiarilor
● stabilirea CDȘ-ului în funcție de resursa umană și materială a școlii (cerere și ofertă)
● valorizarea resursei umane disponibilă (profesori creativi care să propună opționale atractive pentru elevi)
● identificarea altor furnizori de formare (părinți, ONG-uri etc)
● identificarea unor potențiali parteneri pentru dezvoltarea ofertei CDȘ
● adaptarea conținuturilor disciplinelor optionale din oferta curentă, pentru a satisface nevoile si interesele
elevilor/comunității locale.
Răspunsul la intrebarea 1 din lista finala Bucuresti ar consta in convocarea reprezentantilor parintilor la intalniri cu
conducerea scolii si stabilirea unei liste de dorinte ale parintilor privind oferta CDS a scolii.

Părinții refuză preluarea dispozitivelor necesare pentru învățarea online pe parcursul acestui an
școlar. Ce măsuri puteți întreprinde pentru a asigura condițiile pentru ca învățarea online să se poată
desfășura în bune condiții?t
Identificarea motivelor pentru care părinții refuză și apoi stabilite măsurile în funcție de cauze.
Asigurarea ca fiecare elev are acces la platforma de online a școlii
Publicarea pe site, anunț la ședințele cu părinții etc cu privire la posibilitatile de utilizare a dispozitivelor
Informarea părinților privind procedura de comodat a dispozitivelor
In caz de lipsa Internet scoala sa faca contract de servicii temporare de Internet
In lipsa energiei electrice ajutor pentru incarcarea telefoanelor, tabletelor, plata cartelei Internet de către
scoala
Școala nu a reușit până în prezent să participe la niciun proiect european în domeniul educației (de
exemplu, ETwinning, Erasmus+). Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
- Infiintarea unei comisii cu caracter temporar din cadrele didactice care au experienta in Erasmus;
- intocmirea Planului de dezvoltare europeana, in conformitate cu PDI, in vederea dezvoltarii dimensiunii
europene a scolii prin implicarea in proiecte finantate de UE prin programul Erasmus;
- realizarea unei analize de nevoi la nivelul fiecărei comisii metodice privind proiectele europene si
internationalizarea;
- parcurgerea materialelor legate de tipul de proiect pe care vrem sa-l implementam (KA1 - proiecte de
mobilitate si KA2 - proiecte de parteneriat școlar) care se gasesc pe site-ul ANPCDEFP;
- cautarea de parteneri pe platforma eTwinning pentru a demara si proiecte de cooperare virtuală si chiar
initierea unui astfel de proiect;
- desemnarea unei echipe care sa redacteze formularul de aplicație pentru următorul apel.
- participarea la conferințe, simpozioane unde sunt prezentate ,,Exemple de bune practici” în ceea ce privește
proiectele europene
- participarea unui nr de cadre didactice la cursuri de scriere și implementare a proiectelor cu finanțare
europeană
- afișarea la loc vizibil, în cancelarie, a site-urilor de unde colegii se pot informa, în ceea ce privește
proiectele europene
- formarea unei echipe pentru scrierea și implementarea unor proiecte europene;răbdare și optimism. Un
proiect E+ poate fi câștigat sau nu.
Pentru inițierea în școală a unui E+ directorul trebuie să popularizeze aspectele importante, să prezinte
importanta schimbului de experiență intreprins intr-un astfel de proiect și totodată trebuie să sublinieze
dificultățile pe care le presupune realizarea unui asemenea proiect.
-formarea unei echipe pentru scrierea si implementarea unui astfel de proiect, nu inainte de a-i trimite la
- solicitarea de asistență și consiliere pentru realizarea și aplicarea proiectelor Erasmus, etc.
16.Măsuri pentru atragerea de proiecte Erasmus+/Etwinnnig
Proiectele E+/ET reprezintă o deschidere importantă pentru școlile care promovează și aduc modernitatea și
noutatea experientelor din afară în școala românească.
Pentru câștigarea unui E+ sunt necesari o serie de pași ce trebuie urmați cu consecvență, conștiinciozitate,
cursuri de formare specifice, cursuri platite de catre scoala.
În demersul directorului se vor regăsi:
Identificarea cadrelor didactice interesate de a lucra la conceperea unui proiect E+, cadre didactice care au
resurse intelectuale, lingvistice și resurse de timp.
Sustinerea financiară din partea școlii pentru formare, a cadrelor didactice care doresc să demareze un astfel
de proiect și nu numai( școala alocă fonduri pentru perfectionare în limita bugetului existent)
Invitații în cadrul CP a unor reprezentanti dintr-o scoală implicată intr-un astfel de proiect, cu scopul de a
prezenta detaliat strucrura unui E+/ET/ schimb de experienta/avantaje/dezavantaje/costuri.
Realizarea unui cabinet în școală pentru proiecte, dotându-l cu materiale auxiliare care să sustină demersurile
unor proiecte (materiale audio, video, letrice, ghiduri de bună practică) internaționale
Oferta curentă de CDS a școlii este insuficient dezvoltată, cadrele didactice din școală fiind
puțin interesate să contribuie la dezvoltarea acesteia. Ce puteți întreprinde în acest
sens?
● realizarea analizei de nevoi asupra preferințelor elevilor cu privire la disciplinele pe care
doresc să le studieze ca și CDS
● informarea cadrelor didactice care sunt încurajate să realizeze opționalele
● identificarea cadrelor didactice disponibile pentru implementarea de CDȘ-uri
● implementarea unei proceduri menită să stimuleze implicarea cadrelor didactice (punctaj în
fișele de autoevaluare și pentru gradația de merit, oportunități de participare la cursuri de
formare suportate din bugetul unității, recunoașterea prin acordarea de diplome/profesorul
anului ...
● dezvoltarea unor proiecte educaționale prin implicarea cadrelor didactice care au implementat
CDȘ, parteneriate cu profesori asociați (în cadrul unui program de exemplu Școală după
școală) sau cu profesori de la alte școli în cadrul unor parteneriate.
● Punctajul aferent propunerii unui astfel de opțional, în cazul realizării unei etape de mobilitate
la nivel județean (completarea normei pe perioadă determinată sau nedeterminată, transferul
la cerere sau prin restrângere de activitate, detașarea/detașarea în interesul învățământului
etc.).

Participarea la formarea continuă în școală este foarte redusă, chiar dacă profesorii au
nevoi clare de dezvoltare profesională în arii diverse (abilitare curriculară,
managementul clasei, utilizarea noilor tehnologii și platforme în predare/ învățare/
evaluare, lucru cu copii cu dizabilități și/sau CES etc.). Oferiți un exemplu de
intervenție adecvată pentru ameliorarea acestei provocări
Stabilim un plan de acțiune:
● discuții individuale
● asistențe la ore
● identificarea aspectelor pozitive din activitatea didactică
● evaluarea corectă a limitelor personale
● motivarea cadrului didactic printr-un set de exerciții de motivare: reflecția asupra profesiei,
asumarea responsabilităților, dorința de schimbare și autodepășire.
● prezentarea ofertei de cursuri de formare și selectarea acelora care satisfac nevoile de formare
identificate.
● cursuri de formare continuă plătite de școală, nu doar din buzunarul propriu.
Cadrelor didactice li se poate aminti faptul că Formarea continuă și profesională este un drept și
o obligație stipulată în legislația în vigoare (LEN, Metodologia formării continue și
profesionale etc.)

Școala dumneavoastră a fost solicitată să se alăture unui consorțiu școlar, ca școala de aplicație.
Cum credeți că o astfel de decizie poate să sprijine un profesor care intră acum în sistemul de
educație și ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

3654 din 12.04.2021 (MO 416/20.04.2021)

Asigurarea cadrului legal de asociere la consorțiu, cu studierea clară a legislației și cu analiza de impact a unei
astfel de asocieri pentru personal și unitate
Decizia ca școala să se alăture unui consorțiu trebuie gândită prin prisma modului în care aceasta ar aduce plus
valoare activității didactice și ar trebui luată în urma unui amplu proces de analiză derulat la nivelul
instituției.
Alături de responsabilul Comisiei de Formare continuă și profesională, aș face o analiză obiectivă a nevoilor de
formare în direcția mentoratului a cadrelor didactice ale școlii
În cazul profesorului care acum intră în sistemul de învățământ, aici nu vorbim despre practica pedagogică
necesară absolvirii unui ciclu superior, ci de
asigurarea unui real mentorat profesional pe parcursul carierei sale.

Toate demersurile vor trebui aduse la cunoștința beneficiarilor direcți și indirecți ai școlii, având în vedere faptul
că, activitatea de mentorat și practica pedagogică derulate în unitate vor produce modificări de ritm.

Familiile unui număr semnificativ de elevi din clasa a VIII-a indică faptul că în acest an copiii lor
nu se vor prezenta la Evaluarea Națională, fiind în risc de a nu continua studiile în
învățământul secundar superior. Oferiți două exemple de măsuri prioritare de intervenție care
să diminueze acest risc.

-discuții individuale cu părinții elevilor în cauză și identificarea factorilor care au dus la această decizie
-consilierea familiei și identificarea direcției de acțiune în funcție de nevoile elevului ( pregătire cu
elevii fizic, hibrid, online adaptate situației)
-sesiuni de consiliere școlară Ex. Conștientizarea asumării -„ încerc”;Motivarea elevilor, persuasiunea -
„Poți! Știi! Învinge emoțiile!”
-susținere financiară dacă e cazul prin identificarea unor Asociații, ONG-uri
În situațiile în care părinții sau aparținătorii refuză colaborarea și comunicarea, punerea în vedere a
prevederilor legale ale Legii Educației Naționale nr. 1/05.01.2011 care prevede învățământul până în
clasa a X-a, inclusiv, ca fiind obligatoriu. Le sunt puse astfel în vedere obligațiile pe care le au ca
părinți pentru dezvoltarea profesională și educația copilului, ca beneficiar primar al educației.
Legându-mă exact de cele de mai sus, oare am putea ca impreuna cu Direcția de Protecție a Copilului ,
să obligăm cumva părinții ? E doar o întrebare . Aceeasi întrebare si pentru situția 15 .
 Da, trebuie anuntată Directia de protectie a copilului. Ei au oricum mai multe instrumente.
Popularizarea invatam profesional prin invitarea unor reprez ai instituțiilor de învățământ profesional,
activități de consiliere împreuna cu CJRAE/CJAP, participarea la proiecte educative în parteneriat cu
instituțiile de învățământ profesional de tip Meseria - brățară de aur

Peste 10% dintre elevii înscriși în anul școlar precedent nu au frecventat școala/au avut o
frecvență foarte scăzută și s-au confruntat cu dificultăți în încheierea situației școlare. Oferiți
două exemple de măsuri prioritare de intervenție care să diminueze acest risc.
Monitorizarea și raportare zilnică la nivelul fiecărei clase unde avem acești elevi
identificarea factorilor care influențează frecventarea cursurilor (în cazul absentării la orele derulate în
regim de predare online, școala trebuie să se asigure că elevul are un dispozitiv care corespunde
cerințelor de logare și desfășurare a lecțiilor online; situații de boală, internare, carantinare etc.)
consiliere educațională a elevilor aflați în situație de risc
activități remediale ( fizic, online)
pachete educationale distribuite elevilor care nu au acces la invatarea online.
interventia mediatorului scolar
în ultimă instanță orientarea elevilor spre învățământul dual
În unele cazuri direcțiunea trebuie să găsească soluții viabile care să fie în avantajul elevului oferind
măsuri remediale iar, în cazurile extreme, oferind posibilitatea elevului să-și încheie situația școlară
în sesiunile special dedicate acestui lucru.

Peste 10% dintre elevii înscriși în anul școlar precedent nu au frecventat școala/au avut o frecvență
foarte scăzută și s-au confruntat cu dificultăți în încheierea situației școlare. Oferiți două exemple de
măsuri prioritare de intervenție care să diminueze acest risc.
monitorizarea și raportare zilnică la nivelul fiecărei clase unde avem acești elevi
identificarea factorilor care influențează frecventarea cursurilor (în cazul absentării la orele derulate în
regim de predare online, școala trebuie să se asigure că elevul are un dispozitiv care corespunde cerințelor
de logare și desfășurare a lecțiilor online; situații de boală, internare, carantinare etc.)
consiliere educațională a elevilor aflați în situație de risc
activități remediale ( fizic, online)
pachete educationale distribuite elevilor care nu au acces la invatarea online.
interventia mediatorului scolar
în ultimă instanță orientarea elevilor spre învățământul dual

În unele cazuri direcțiunea trebuie să găsească soluții viabile care să fie în avantajul elevului oferind
măsuri remediale iar, în cazurile extreme, oferind posibilitatea elevului să-și încheie situația școlară
în sesiunile special dedicate acestui lucru..
Numărul cazurilor de violență în spațiul școlar/bullying este în creștere în ultimii ani și afectează în mod
direct starea de bine a copiilor din școală. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea
iniția echipa de conducere a școlii.
-utilizarea sistemului de supraveghere video intern în scopul identificării corecte a situațiilor conflictuale cu
folosirea corectă a prevederilor GDPR.
-sesiuni de informare/susținere a cadrelor didactice/diriginți activități de conștientizare a bullying-ului, în
parteneriat cu specialiști
-Implementarea unui program de prevenire și diminuare a fenomenului de bullying în școală prin înțelegerea
bullying-ului ca fenomen complex, ce nu privește doar actorii implicați direct (agresor, victimă sau
spectatori), ci a întregii școli, a părinților și a partenerilor sociali.
-Pregătirea profesorilor pentru a distinge situațiile de bullying de cele de agresivitate, abilitarea lor pentru a
interveni în situații de bullying, crearea Grupului de Acțiune Anti Bullying, care sa aibă atribuții clare,
ajutat de minim 2 elevi/ clasa, supravegherea locurilor identificate ca fiind cu risc pentru producerea
bullying-ului, Contract Antibullying cu familiile elevilor etc.
-dezbateri pe diverse situații, vizionare de filme educative și responsabilizarea consilierului școlar (dacă există
arondat în școală)
-organizarea de activități care au ca scop dezvoltarea comportamentelor dezirabile ( activitati de interactiune
pozitiva, exemple de ce sa faci și nu cele de genul ce să nu faci );
Implicarea elevilor în vederea participării la programe și proiecte educative care au ca temă centrală violența în
mediul școlar /bullying-ul, proiecte/programe desfășurate în parteneriat cu organizații, fundații, asociații de
tipul Salvați copiii- Ora de net, eLiberare etc.

Politicile școlii din ultimii ani în aria combaterii oricărei forme de segregare școlară nu au condus la
rezultatele așteptate. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

dispunerea elevilor în bănci (se schimbă în mod regulat astfel încât niciun grup de copii să nu stea mereu în
spatele clasei)
activitățile de predare-învățare bazate pe activități de lucru în grupuri, în cadrul cărora copiii din grupurile
dezavantajate și ceilalți copii lucrează împreună
monitorizarea frecvenței elevilor din grupurile dezavantajate (ex. de etnie și gen)
programele de educație remedială
instruirea cadrelor didactice cum să abordeze situațiile în care apare intoleranța
produsele rezultate din activitatea tuturor elevilor sunt expuse în toate clasele.
implicarea elevilor în vederea participării la programe și proiecte educative care au ca temă centrală educația
incluzivă, proiecte/programe desfășurate în parteneriat cu organizații, fundații, asociații de tipul Salvați
copiii- Ora de net, eLiberare etc.
desemnarea în CRP a unui părinte reprezentant al grupurilor vulnerabile (CES, medii dezavantajate, grupuri
minoritare etc) pentru o mai bună cunoaștere a problematicii specifice și pentru a găsi împreună soluții.
Conducerea școlii a stabilit legături și se consultă în mod regulat cu autoritățile locale, ONG-uri și alte instituții
care pot sprijini eforturile școlii de a răspunde nevoilor elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv celor de
etnie rromă.
La nivelul școlii se constată lipsa unui sistem de avertizare timpurie cu privire la elevii aflați în situații de
risc major de excluziune și implicarea redusă a personalului din școală în identificarea și cunoașterea
acestora. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.
Monitorizarea elevilor potențial vulnerabili se efectuează permanent de către mediatorul școlar și personalul din
școală (nu se poate generaliza în cazul de față);
Intalniri/convorbiri cu personalul didactic din gradinitele arondate, ele pot oferi informații pertinente legate de
frecventarea grădiniței, tipul de familii, mediul din care provin.
Comunicare cu personalul medical din gradinita/ scoala.
Convorbiri cu învățătorii/diriginții.
Colaborarea cu consilierul școlar (acolo unde există), cu compartimentul de asistență socială din cadrul primăriei,
cu Serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională (CJRAE) cu scopul de a asigura integrarea socială
şi profesională a elevilor prin egalizarea şanselor.
Protejarea și promovarea drepturilor copiilor în toate domeniile;
Verificarea dosarelor de bursa, sociala/medicala, ele contin informatii legate de situatia financiara/mediul de
provenienta.
Identificarea problemei și a cauzelor ce stau la baza acesteia dezinteresul manifestat de părinți sau neimplicarea
educatoarei/învățătorului, a profesorului diriginte și chiar a colegilor de clasă sau a comunității;
Participarea directorului la ședințele cu părinții și consilierea eventualelor situații ridicate de aceștia sau, dimpot
identificarea părinților problemă și stabilirea unei legături directe cu aceștia – legătură menită a reduce risc
excluziunii;
Planificarea și aprobarea unor activități extrașcolare sau de educație non-formală, în colaborare cu profesorii
diriginți și consilierul educativ al școlii, menite să atragă toți elevii – serbări, activități de sudare a echipelor
pe clase (adesea, problemele pot avea cauze în interiorul claselor produse de animozitățile rezultate din
diferența socială, etnică sau de clasă dintre elevi), excursii, jocuri, întreceri între clase etc.
Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de cadrele didactice, chiar dacă
echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent. Ce măsuri concrete ați întreprinde
în acest sens?
Analiza situației concrete și a cauzelor care a condus la aceasta (câte cadre au această atitudine?. De ce refuză
cadrele să susțină incluziunea?)
Realizarea unui plan de măsuri concrete pentru 6 luni în funcție de cauzele identificate :
monitorizarea realizării, încă de la începutul anului școlar, a unei planificări/predări/evaluări adaptate și
diferențiate a copiilor cu CES la clasă;
întocmirea programelor individuale adaptate pentru fiecare disciplină în colaborare cu profesorul de sprijin;
finanțarea de către unitate pentru cursuri de formare în educație specială cu participarea cadrelor didactice vizate
consilierea familiilor pentru a solicita profesori de sprijin prin CJRAE respectiv pentru a asigura facilitatori
evidențierea pozitivă a cadrelor care promovează o abordare incluziva de succes
bonificație în cadrul autoevaluării anuale pentru cadrele didactice care asigură susținerea incluziunii copiilor cu
CES
Formarea personalului didactic în lucrul copiilor cu CES, incluziunea elevilor cu CES în învățământul de masă
s-a făcut fără o pregătire prealabilă a școlilor și cadrelor didactice;
Dezvoltarea unor parteneriate educaționale în colaborare cu CJRAE
CSEI - alocare învățător de sprijin

Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de părinții elevilor din școală,
chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste politici
în mod transparent, având profesorii ca parteneri. Ce măsuri concrete ați întreprindere în acest sens?

Un al Consiliului Reprezentativ al Părinților să fie din categoria părinților care au copii cu CES pentru a găsi
împreună modalități de susținere a incluziunii copiilor cu CES;
evaluarea adecvată a potenţialului de dezvoltare şi de învăţare al acestor copii, (dezvoltarea abilităţilor necesare
pentru învăţare, prin acumularea de cunoştinţe şi deprinderi utile pentru integrarea socio-profesioală)
monitorizarea strictă a progresului/regresului acestor elevi
sesiuni de informare cu privire la obiectivele învăţării şi dezvoltării personale ale elevului în raport cu
competențele prevăzute în profilul absolventului
activități de consiliere a părinţilor - orientarea către CMBRAE și prezentarea beneficiilor apelând la specialiști -
inclusiv la evaluarea națională elevii vor avea parte de subiecte personalizate.
implicarea familiilor în viaţa culturală a școlii, în comunitate
n rol deosebit de important în această situație îl au cadrele didactice responsabile de managementul clasei
(învățătorul, diri

Școala nu a reușit să adopte o platformă de învățare pentru toate clasele, care să susțină prin facilitățile ei,
activitățile de învățare desfășurate online. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea
iniția echipa de conducere a școlii.
implementarea unei platforme de învățare gratuită, simplă care este la îndemâna tuturor, folosirea conturilor
personale (Google și Microsoft)
formarea profesorilor în folosirea Google Classroom
ședință operativă, online sau cu prezență fizică, cu cadrele didactice și cu responsabilul cu activitatea online în
care se trasează sarcini concrete în sensul ca toate clasele să fie declarate cu domenii funcționale pe
platformă, dar și în al consilierii, transmiterii adreselor de mail și a parolelor necesare accesului/logării pe
platformă a elevilor, se dă un termen limită în care să se finalizeze toate activitățile în acest sens.
utilizarea e-mailului sau a whatsapp
în lipsa dispozitivelor, profesorii pot pastra legatura telefonic cu elevii, creându-se fise de lucru speciale sau
activități speciale
utilizarea zoom
aplicații de învățare de tip Kahoot, Quizzes, Word Wall, Twinkl, Digitaliada
surse de inspirație precum film și studiu individual
utilizarea canalelor de comunicare deja existente;

Școala nu a reușit să monitorizeze în mod sistematic condițiile în care s-a desfășurat învățarea online în
anul școlar precedent. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de
conducere a școlii, evidențiind riscurile non-intervenției.
procedura de desfășurare și monitorizarea orelor în online
Chestionar de satisfacție anonimizat privind modul de desfășurare a orelor online atât profesorilor cât și elevilor
și părinților
Plan de inspecții online
Adaptarea fișei de observare a lecțiilor și în regim de predare online;
Stipularea în Graficul Unic de Inspecții la nivelul unității și printr-o procedură dedicată acestui scop, a tipurilor
de inspecție/monitorizare specifice predării online;
Introducerea în toate clasele virtuale a directorului unității/coordonatorul comisiei metodice.
Informaticianul școlii urmărește rapoartele cu privire la orele desfășurate săptămânal și informează directorul
dacă sesizează ore sistematic nedesfasurate
Asistențe scurte la orele desfășurate online ale directorului
Discuții cu profesorii care nu-și fac orele, cursuri de formare dacă este cazul
Informaticianul școlii să consilieze tehnic profesorii neștiutori
Sancționarea, chiar și pecuniară a profesorilor care continuă să nu-și susțină orele on-line
Riscurile non-intervenției pot fi regăsite în lacunele acumulate în acea perioadă. Necesitatea unei evaluări inițiale
riguroase pentru fiecare disciplină de studiu și stabilirea unui plan ulterior de intervenție. În situații viitoare
trebuie elaborat un 1plan de monitorizare a activităților desfășurate online (condica online, asistențe online
realizate de directori și CEAC).
Există o diferență semnificativă între rezultatele elevilor obținute în evaluările curente (medii anuale) și
rezultatele la evaluările naționale. Cum răspundeți unei astfel de provocări?
-Monitorizarea evaluărilor și verificarea existenței standardelor minime de evaluare la fiecare disciplină
-Creșterea obiectivității procesului de evaluare curentă, în paralel cu propunerea programelor de pregătire
suplimentară pentru examene
-Disciplinele la care se susține examenul de Evaluare Națională sunt lb. română și matematica, însă – pe lângă
acestea, mai există alte 16 discipline la care elevul poate dovedi competențe atinse la nivel optim și chiar
peste medie;
- În mediul rural 90% dintre catedre/norme se compun în mod mozaic, iar clasele sunt cu predare simultană
adesea. Aceste lucruri pot influența/lăsa urme în sistemul de notare a elevilor.
Realizarea corespunzătoare a asistențelor la clasă a cadrelor didactice; creșterea importanței evaluărilor inițiale și
a celor de parcurs cu aplicabilitate la orele de curs; realizarea testelor de evaluare la un nivel apropiat cu cel
de la Evaluare națională; consilierea cadrelor didactice în vederea evitării efectului “halo”, “Pygmalion”,
ecuaţiei personale a profesorului, efectului de contrast sau de ordine sau a erorii logice. Ca răspuns se poate
întreprinde: evaluare externă, creşterea ponderii evaluării formative, corelarea evaluării formative cu cea
sumativă, asigurarea anonimatului probelor scrise, introducerea unor bareme de notare, utilizarea probelor
standardizate şi a testelor docimologice, prelucrarea statistică a rezultatelor, reprezentarea grafică şi
interpretarea lor adecvată, decelarea cauzelor, dezvoltarea la elevi a capacităţii de autoevaluare, prezentarea
criteriilor şi a grilelor de corectare, verificarea ritmică a elevilor şi informarea lor cu privire asupra lacunelor
sau progreselor înregistrate

Școala are dificultăți în a face față creșterii semnificative a numărului copiilor cu dizabilități și/sau CES,
deși urmărește să fie o organizație cu adevărat incluzivă. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care
le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii, evidențiind riscurile non-intervenției.

Legea educației Naționale

Art. 25
(3) Pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale sau nedeplasabili din motive medicale se poate organiza
învăţământ la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală. Pentru copiii cu dizabilităţi locomotorii,
în vederea integrării acestora în învăţământul cu frecvenţă, se vor achiziţiona elevatoare sau procesul
instructiv-educativ se va desfăşura într-o sală de clasă situată la parterul unităţii.
Art. 47^2 În învăţământul primar, cu precădere pentru clasa pregătitoare şi pentru clasa I, se vor efectua, în mod
obligatoriu, teste de evaluare a capacităţii de învăţare în vederea depistării precoce a tulburărilor de învăţare,
stabilirii eventualelor metode specifice de educaţie şi a asigurării terapiilor specifice. Pe parcursul ciclului de
învăţământ primar se efectuează evaluări anuale.
Art. 47^3 Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice elaborează, în termen de 90 de zile de la intrarea
în vigoare a prezentei legi, metodologia pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de învăţare.
Art. 47^4 Metodologia va cuprinde procedurile de evaluare pentru depistarea tulburărilor de învăţare, precum şi
cadrul general de asigurare a cadrelor didactice cu pregătire adecvată şi a terapiilor specifice.
Art. 47^5 Cu acordul prealabil al consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi la recomandarea
specialistului, pentru fiecare caz în parte, elevii cu deficienţe de învăţare pot folosi materiale sau instrumente
 compensatorii, inclusiv tehnologie informatică, şi vor beneficia de evaluare adaptată pe parcursul
semestrelor.
Art. 47^6 La nivelul centrelor judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională/Centrului Municipiului Bucureşti
de Resurse şi Asistenţă Educaţională se organizează compartimente de consiliere parentală pentru părinţii
care au copii cu tulburări de învăţare, pentru a se asigura comunicarea şi colaborarea între şcoală, familie şi
specialişti pentru diagnosticarea şi reabilitarea pe tot parcursul şcolarizării elevilor.
Art. 47^7 În cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce sesiuni de
informare/cursuri de perfecţionare asupra problemelor legate de tulburările de învăţare, în vederea dobândirii
de competenţe în identificarea acestora şi a capacităţii de aplicare a unor strategii didactice potrivite.
Art.51
(1) Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă, beneficiază de
suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de
sprijin educaţional se face de către CJRAE/CMBRAE şi se reglementează prin metodologii specifice
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2) Copiii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă,
inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistenţă socială constând în
asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a
încălţămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de
găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale din cadrul
direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.
şi protecţia copilului.
Art. 52 (1) Pentru copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari
de 4 săptămâni se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţii sanitare în care aceştia sunt
internaţi.
(2) Pentru copiii, elevii şi tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili, se
organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.
(3) Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de clase sau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul
şcolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 54 (1) În funcţie de evoluţia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala
de masă şi invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părinţii
copilului/tutorele legal instituit şi de către psihologul şcolar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de
expertiză din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susţinătorului legal.
Școala solicită suplimentarea numărului de specialiști la nivelul școlii sau încheie parteneriate cu ONG-uri pentru
susținerea/sprijinirea activităților;
Micșorarea efectivului de elevi din clasă;

Grădinița pentru a cărei funcție de conducere candidați are ca prioritate o mai bună monitorizare a dezvoltării
copiilor și a evoluției înregistrată de aceștia pe parcursul unui an. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens și
cum pot fi implicați părinții?
Formarea cadrelor didactice în vederea monitorizării procesului de dezvoltare a copiilor. Monitorizarea modului cum
progresul copilului , achizițiile acestuia sunt consemnate și corespund cu realitatea
Monitorizarea ritmicitatii notarii evoluției în fișele de progres ale copiilor
Chestionare anonime aplicate părinților la începutul/sfarsitul anului scolar
Includerea ca obiectiv în activităților CEAC , drept demers de creștere a calității la nivelul organizației școlare

Monitorizarea serviciilor de consiliere și orientare arată că, în ultimii ani, acestea au avut o eficiență mai
redusă în raport cu așteptările elevilor și ale familiilor acestora. Ce intervenții ameliorative pot fi
inițiate?
Aș începe printr-o discuție cu profesorii diriginți în legătură cu modul de aplicare a programei de Consiliere și
dezvoltare personală, de modul de abordare și desfășurare al orelor.
-Cursuri specifice pentru pregătirea personalului didactic
-Serviciile de consiliere și orientare văzute ca ore de dirigenție/dezvoltare personală ar putea fi optimizate prin
schimbul de experiență între diriginți sau formarea profesorilor ca viitori diriginți;
Serviciile de consiliere și orientare furnizate prin CJRAE ar putea fi optimizate prin adaptarea strategiilor
consilierului școlar la nevoile și așteptările beneficiarilor direcți sau indirecți;
-Pe cale de consecință, întreaga activitate de consiliere rămâne în mâinile educatoarelor, învățătorilor și
diriginților, profesorilor sau a directorului.

Structurile asociative ale elevilor din școală s-au dezvoltat semnificativ în ultimii ani. Care sunt
modalitățile concrete prin care veți valorifica ”vocea elevilor” în politicile de la nivelul unității de
învățământ?
Pe lângă structurile oficiale, elevii pot lua parte la dezbateri organizate pe teme agreate sau pot propune chiar ei
astfel de teme. Un exemplu grăitor în acest sens,este participarea directă elevilor claselor a VII-a și a VIII-a
la activitățile din cadrul Proiect ”Cetățeanul”, în care – pe parcursul unui întreg an școlar, au șansa să își facă
vocea auzită în cadrul diverselor activități.
Discutând la nivel de politică educațională, elevii reprezintă factorul central în jurul căruia se împletește întreg
sistemul de acțiuni desfășurate care au un singur scop – educația elevilor, atingând toate laturile pe care le
presupune acest termen.
Promovarea „vocii elevilor” pe o pagină specifică pe site-ul școlii.
Forme de participare a elevilor la viața școlii și a comunității:
Structuri participative:
consiliul elevilor
purtător de cuvânt al clasei/consiliului elevilor
Participarea elevilor în procesul de predare-învățare
oferta curriculară - propunere CDȘ
proiecte ale clasei
proiecte ale consiliului elevilor
Activități extrașcolare
parteneriate, festivități, competiții
Participarea la viața comunității
campanii de informare și de educare
proiecte ecologice
voluntariat

Unitatea de învățământ a primit o serie de solicitări de colaborare din partea organizațiilor din societatea
civilă (fundații, asociații) în aria educației non-formale, însă până în prezent nu au fost încheiate astfel
de acorduri. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
Realizarea unei întâlniri între Consiliul de Administrație al școli, reprezentanții ONG, al CSE ,
al CRP etc în care să se observe că, prin încheierea de acorduri cu ONG-urile respective vor putea realiza unele
dintre activitățile prin care se pot atinge țintele din PDI (PAS) .
Implicarea Consilierului educativ ca și coordonator în realizarea activităților. De asemenea diriginții vor fi
implicați.
Orice decizie s-ar lua, reprezentanții respectivei asociații sau ONG vor prezenta oferta în fața echipei de
management și a consilierului educativ sau a profesorilor vizați/interesați.

[1] Activitățile derulate în parteneriat nu pot avea conotații politice, de propagandă electorală, de prozelitism
religios și nu pot fi contrare moralei sau legilor statului.

Unitatea școlară pentru a cărei funcție de conducere candidați are un număr semnificativ de elevi capabili
de performanță. Care sunt modalitățile prin care echipa de conducere poate face ca școala să răspundă
mai bine nevoilor acestor elevi?
-înființarea unor cercuri, în școală, în care să activeze acești elevi
- încurajarea și susținerea participării acestora la concursuri de profil
- popularizarea reușitelor, atât în școală, cât și în comunitate
-identificarea unor resurse financiare pentru recompensarea elevilor ce obțin rezultate deosebite la concursuri
- implementarea programului de identificare, selecție, pregătire și motivare a elevilor capabili de performanță
- colaborarea cu Centrul Județean de Excelență; schimburi de experiență cu alte unități de învățământ axate pe
performanță, din țară sau străinătate; implicarea acestora în activități de mentorat etc
-Procedură în care trebuie să fie precizați pașii de urmat (identificare elevilor, informarea acestora în legătură cu
avantajele pe care le vor avea în timp în urma activității lor în domeniul performanței școlare, prezentarea
unei imagini de ansamblu a activităților în care urmează să fie implicați și susținuți).
-Prezentarea de exemple a unor foști elevi care s-au realizat, urmând acest drum. Stabilirea de legături între
elevii capabili de performanță.
 Școala are ca prioritate dezvoltarea activităților de tip peer-mentoring între elevi ca modalitate eficientă
de a reduce pierderile în învățare în perioada de pandemie. Oferiți câteva exemple de intervenție pe
care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii în acest sens.
Existența unui program de mentorat construit pe baza prieteniei care să îi încurajeze pe elevi să se joace
împreună, să vorbească și, altfel, să se cunoască între ei. „Transformarea culturii școlii”- elevi care
colaborează în mod obișnuit având șansa de a-și îndruma colegii care au nevoi educaționale speciale.
Programul înlătură astfel barierele dintre cursanții cu abilități și seturi de abilități diferite, iar școala devine
din ce în ce mai autentic incluzivă.Astfel, mentorii
( unii elevi) au posibilitatea sa „învețe sau să consilieze tinerii cu ,,probleme” să ofere sprijin și strategii de
adaptare și să îi ajute să se simtă mai puțin singuri.
-Mentoratul de la egal la egal este o formă de mentorat care are loc de obicei între o persoană care a trăit o
anumită experiență (mentorul de la egal la egal) și o persoană care este nouă în acea experiență (mentorat de
la egal la egal). Un exemplu ar fi un elev cu experiență (care este mentorul colegilor) pentru un nou elev sau
un coleg cu CES îndrumat, la o anumita materie sau într-o școală nouă. Mentorii de la egal la egal sunt
folosiți și pentru schimbările de sănătate și stilul de viață. De exemplu, elevii , cu sprijinul colegilor, pot avea
ședințe individuale care se întâlnesc în mod regulat pentru a-i ajuta să se recupereze sau să se reactiveze.
Mentorii de la egal la egal oferă indivizilor oportunități de educație, recreere și sprijin.Majoritatea mentorilor
de la egal la egal sunt aleși pentru sensibilitate, încredere, abilități sociale și fiabilitate.
-Cei implicați pot menține contactul prin e-mail, telefon sau întâlniri în persoană.
-Compatibilitatea mentorului și mentorat este un factor care trebuie luat în considerare atunci când se aleg
perechi. Mentorii și mentorații pot beneficia de pe urma unor medii, interese și experiențe de viață
similare.Vârsta, sexul, etnia, preferințele de limbă și educația pot fi luate în considerare atunci când se
formează perechile. Mentorii de succes tind să fie disponibili, cunoscători, educați în probleme de diversitate,
empatici, amabili, încurajatori, susținători și pasionați
Având în vedere perioadele de desfășurare on-line a cursurilor, încurajarea elevilor de a interacționa chiar și prin
canale media în scopul rezolvării sarcinilor educaționale.

Bugetul unității de învățământ pentru anul școlar următor este insuficient. Ce măsuri concrete ați
întreprinde pentru a vă asigura că școala va avea resursele necesare?
Legislație
Legea Educației Naționale prin Art. 104 spune că finanțarea de bază se face din costul standard per
elev/preșcolar/antepreșcolar pentru (art. 104, alin.2) salarii, cheltuieli cu pregătirea profesională, evaluarea
periodică a elevilor, cheltuieli cu bunuri și servicii.
Art. 104
(5^1) În cazuri excepţionale, atunci când sumele repartizate în baza standardelor de cost nu asigură plata
drepturilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d) la unele unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, direcţiile
regionale ale finanţelor publice, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare, pot efectua
redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti cu
această destinaţie sau pot proceda la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după caz.
(5^2) Aprobarea redistribuirii/repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (5^1 ) se va face numai după
verificarea de către inspectoratul şcolar, pe baza raportului de audit/control, a modului de angajare şi utilizare
a sumelor alocate pentru finanţarea de bază, pe baza costurilor standard per elev/preşcolar/antepreşcolar, şi
 după verificarea corelării numărului de personal cu numărul de elevi. În urma verificării, inspectoratul şcolar
stabileşte şi propune direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/administraţiilor judeţene ale
finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti sumele ce urmează a fi redistribuite/repartizate
suplimentar.
(5^3) Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică din cadrul aceleiaşi unităţi
administrativ-teritoriale se aprobă de consiliul local, la propunerea primarului, cu avizul conform al
inspectoratului şcolar.
1.Prioritizarea activităților, ce presupun alocarea resurselor în conformitate cu bugetul aprobat.
2.Elaborarea unei note către/IȘJ sau Consiliul local pentru suplimentarea bugetului
3.Atragerea de resurse extrabugetare, pentru diferite tipuri de activități (donații, sponsorizări, granturi de
finanțare europene etc.).
4.Solicitarea rectificării bugetare, în conformitate cu nevoile instituției, însoțită de
fundamentarea necesarului de fonduri.
5.Atragerea participării Asociației Reprezentative a Părinților, a partenerilor economici/locali, ca actori ai
procesului educațional în susținerea unor activități educaționale (susținerea financiară pentru desfășurarea
unor concursuri, pregătirea remedială, școală după școală, premierea elevilor etc.)