Însemnele regalității române

Însemnele regalității române (sau regalia României) sunt formate din cele 5 simboluri ale

autorității supreme: coroana regală, buzduganul, mantia regală, pavilionul regal și cifrul regal.

Istoricul însemnelor

Coroana, ca simbol al puterii, este întâlnită în teritoriile românești încă din timpul Domnilor
români, ca însemn principal al puterii supreme. Coroanele descrise în diferitele reprezentări,
păstrate până în zilele noastre (picturi, portrete domnești, sculpturi) nu sunt reproduceri ale
coroanelor reale, acesta fiind și motivul pentru care formele coroanelor sunt atât de variate, ele
având doar menirea de a simboliza suveranitatea. [1]

Buzdugan domnesc 

În picturile realizate ca urmare a diverselor ctitorii, pe unele monede sau pietre funerarii, Domnii

munteni și moldoveni sunt prezentați aproape întotdeauna având pe cap o coroană de aur.
Această coroană, în general coroană princiară deschisă, este formată din 3 sau 5 ornamente
sculptate cu forme de flori sau frunze stilizate (fleuroane). În secolele XIV și XV coroane
Domnilor români sunt mici asemănătoare cu coroanele heraldice, în secolele următoare devenind
din ce în ce mai mari și mai împodobite. În perioada fanariotă Domnii sunt rar reprezentați cu
coroane pe cap, ei fiind pictați sau sculptați, la ceremonia înscăunării cu cuca ienicerilor pe cap
sau cu ișlic, la alte ocazii solemne. În reprezentările din secolul al XIX-lea coroana este așezată
pe o pernă sau masă în apropierea imaginii domnești.
 Coroana regală

Alte semne ale puterii sunt buzduganul și sabia, întâlnite la

Coroana Reginei
Domnii munteni și moldoveni. Aceste simboluri pot fi Coroana Regelui

regăsite pe monedele, sigiile, stemele șisteagurile vremii.
Pavilionul regal
Buzduganul și sabia sau iataganul au fost până la Alexandru
Ioan Cuza însemnele principale domnești. În unele cazuri
Domnii sunt reprezentați și cu alte simboluri, altele decât
buzduganul și sabia. Dimitrie Cantemir este un astfel de caz,
el fiind reprezentat cu un baston scurt, asemănător cu cel al
Pavilionul Regelui
Pavilionul Reginei
unui mareșal.

Prima reprezentare a unui Domn român, însoțit de

simbolurile autorității supreme, apare pe monedele lui Mircea
cel Bătrân. Aceasta era reprezentat purtând o coroană
princiară deschisă, îmbrăcat cu o mantie până la glezne, cu
Pavilionul Pavilionul
guler de hermină. În mână dreaptă domnul avea un buzdugan
principelui principilor
(uneori o spadă sau suliță), iar în stânga un glob crucifer.
moștenitor regali
Domnii care l-au urmat, atât cei moldoveni cât și cei munteni,
au purtat o mantie asemănătoare cu cea a lui Mircea cel
Bătrân, numită caftan. Fanarioții purtau o mantie similară cu
caftanul domnesc, numită cabanița ienicerilor. Domnii
români din secolul XIX reintroduc mantia ca simbol al
Pavilionul reginei mamă
autorității supreme, dar spre deosebire de haina de ceremonie
a lui Mircea cel Bătrân, aceasta avea o trenă foarte lungă.
Cifra regală
Cifrele utilizate de domnii români erau formate din inițialele
numelor acestora. Semnele erau imprimate pe sigilii mici, dar
și pe alte obiecte. După anul 1834, cifrele apar îndeosebi pe
Cifra
drapele fiind formate din inițiala numelui. [2]
R. Maria
Cifra
Coroana regală
R. Carol II

Coroana regală este cel mai important simbol al regalității

române, din acest motiv realizării sale i s-a acordat o atenție Buzduganul

specială. Coroana primului rege al României, Carol I fost

făurită din oțelul unui tun turcesc, luat pradă de război de ostașii români în timpul luptelor
din Războiului pentru Independență (1877). A fost confecționată în Arsenalul Armatei
din București. Coroana Reginei Elisebeta este din aur. Forma acesteia este inspirată din
iconografia bisericească ortodoxă română, fiind foarte asemănătoare cu coroanele purtate de
soțiile domnitorilor români, munteni și moldoveni, în evul mediu, ea exprimând în fapt
continuitatea istorică.

Coroana regală, respectând normele heraldice, are în compunere un cerc frontal de oțel,
ornamentat cu pietre alungite, rombice și perle șlefuite din același material. În partea superioară a
cercului au fost aplicate 8 ornamente mari, sculptate în formă de frunză (fleuroane), alternate
prin 8 figuri mai mici având în partea superioară perle. De vârfurile fleuroanelor au fost atașate 8
tije arcuite înguste, împodobite cu mărgăritare, care se unesc într-un glob în care a fost
implantată crucea „Trecerii Dunării”. Toate elementele coroanei sunt din oțel; partea interioară
(căptușeala) este confecționată din catifea purpurie.

Buzduganul

Buzduganul ca simbol al puterii regale a fost adoptat de regele Ferdinand I, sceptrul nefiind

utilizat în România. [3]. În mod simbolic, buzduganul i-a fost oferit lui Ferdinand I de către
poporul român în 10 mai 1920. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru
statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul
vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei
cruciate.

Carol I și Carol II au folosit ca simbol al puterii bastonul de mareșal în locul buzduganului.
Bastonul purtat de aceștia are formă cilindrică cu secțiunea rotundă și cu o lungime de 35 cm.
Este acoperit cu o catifea purpurie pe care sunt imprimate capete de bour, confecționate din aur,
iar la extremități este ornamentat cu frunze de stejar, realizate din aur.

Mantia regală

În România, mantia a fost folosită pentru prima dată la încoronare de către Ferdinand I, Carol I
fiind încoronat în uniformă de general. Mantia regală folosită de Ferdinand I era dintr-o țesătură
de mătase roșie ornamentată cu fir de aur (brocat), cu un guler de hermină și îi ajungea acestuia
până la glezne.
Pavilionul regal

Cifrul regal

Cifru Carol I

Cifrul regal, folosit pentru însemnarea obiectelor care aparțineau regelui și casei regale, aplicată
pe scrisorile și cărțile acestuia, sau ca semn distinctiv pe drapele și uniforme, era formată din
inițiala numelui regelui. Cifrele regilor Carol I și Carol II erau formate din doi C adosați și

intercalați  . Ferdinand folosea ca cifru un semn format doi F andosați  . De obicei cifrurile
regale prezentau în partea superioară a simbolului și o coroană.