Cuprins:

Argument……………………………………………………………………………………...…. 2

Cap 1. Potentialul turistic al Muntilor Apuseni…………………...……………………...…... 4

1.1.Cadrul natural………………………………………………………..….………...……….….3

1.2 Relieful Muntilor Apuseni………………………………………...…………………………..4

1.3 Fauna……………………………………………………………….………………………….7

Cap 2. Potentialul turistic considera ii generale……………………...........………….…….…8

2.1 Rezervatiile naturale……………………………………………...………………………….. 8

2.2 Resurse turistice antropice…………………………………………….………………...….. 12

2.3 Zonarea turistica a Muntilor Apuseni……………………………...………………………...15

Cap 3. Produs turistic..…………………………………………..………….……….…............21

Concluzie……………………………………………………………………………………...…24

Bibliografie…………………………………………………………………………………..…..25

Anexe…………………………………………………………………………………………….26

1
 Argument
In perioada actuala, cand turismul a devenit o activitate de mare importanta sociala,
economica si, chiar politica, atat pe plan national cat si international, necesitatea cunoasterii
potentialului turistic, a valorificarii lui rationale se impune din ce în ce mai mult.

Determinarea potentialului turistic prin metode cantitative a preocupat pe multi specialisti,

rezultatele fiind de un real ajutor actiunilor de sistematizare turistica a teritoriului, de amenajari
si dotari corespunzatoare valorii potentialului respectiv. In acest sens potentialul turistic trebuie
cercetat prin prisma celor doua componente ale sale:

- componenta naturala, reprezinta prin peisaje spectaculoase, configuratia variata a reliefului,

conditiile climatice favorabile (frecventa redusa a fenomenelor negative, absenta temperaturilor
excesive), valoarea terapeutica si abundenta unor factori naturali, (ape minerale si
termominerale, namoluri curative, topoclimat si microclimat, fauna si flora, etc).

- componenta antropica, reprezinta prin vestigii ale civilizatiilor ce s-au succedat pe teritoriul
Romaniei din vremuri imemorabile, monumente si obiecte de arta laice sau religioase, muzee si
colectii muzeale, elemente de etnografie si folclor de mare frumusete si originalitate, realizari
actuale de prestigiu.

- obiectivul turistic, reprezentat de o singura unitate cu caracter turistic, al carei potential

constituie o valoare de atractie.

- localitatea sau centrul turistic, reprezentata de o asezare în care sunt mai multe obiective
turistice, constituind un punct de atractie al turistilor.

- complexul turistic, corespunde unei grupari de mai multe obiective turistice sau a unei
suprafete restranse, în care se concentreaza cateva localitati, centre turistice, sau obiective
turistice isolate.
- arealul turistic, reprezentat de o suprafata nu prea întinsa, în care se includ mai multe obiective
turistice izolate sau mai multe complexe turistice, iar cand este situat în jurul unui centru urban
constituie o zona turistica periurbana.
- regiunea sau zona turistica, este o categorie cuprinzatoare, reprezentata de un teritoriu întins,
caracterizata de o concentrare evidenta a obiectivelor turistice.

2
 CAPITOLUL 1

Potentialul turistic al Muntilor Apuseni

1.1 Cadrul natural

Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au pastrat într-o forma sau
alta, neatinse de activitatile umane. Prin specificul, continutul si valoarea lor, resursele turistice
naturale reprezinta pe de o parte, atractii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de alta parte ele
pot fi valorificate direct în activitatea de turism ca "materie prima".

Muntii Apuseni ofera resurse turistice naturale prin componentele sale legate de: relief,
conditii climatice, rauri, lacuri, ape subterane, vegetatie si fauna, etc.

Teritoriul acestor munti dispune de un fond bogat si foarte variat de resurse naturale,
componente ale peisajului sau geografic cu importante atribute definite de numar si densitate
relativ mare si de valente estetice, stiintifice, recreative si educative superioare. Aceste valente au
facut ca zestrea naturala a teritoriului, valorile sale originare, sa reprezinte si principalele
elemente de atragere si retinere a turistilor.

Principalul element atractiv îl constituie relieful, valoarea sa turistica fiind amplificata si de

particularitatile celorlalti factori geografici, clima, retea hidrografica, vegetatie, fauna.

3
 1.2 Relieful Muntilor Apuseni

Se înscrie drept cel mai variat potential turistic, prezentand interes prin valoarea sa
peisagistica, cat si prin posibilitatile de acces, de desfasurare a activitatilor turistice si de
amenajare pentru turism.

Muntii Apuseni îsi impun frumusetea cadrului natural luat în ansamblu, remarcabil pentru
frumusetea peisajelor sale.

Sub acest aspect, cea mai interesanta este

zona carstica a Muntilor Bihor care, prezinta
cea mai spectaculoasa, interesanta si
originala zona carstica din tara noastra,
similara sau superioara unor zone carstice
consacrate din Europa.

Ea întruneste cele mai reprezentative

formatiuni carstice de suprafata (doline, vai
carstice, izbucuri, ponoare, sorburi etc.) si de
adancime (pesteri, avene), unele din ele
comparabile cu formatiuni similare din alte
parti ale lumii, multe dintre aceste formatiuni
reprezentand de altfel, obiectivele turistice majore ale Muntilor Apuseni, printre ele
evidentiindu-se:

- chei pitoresti si impresionante, precum sunt cele de pe Valea Garda Seaca (cheile Garda Seaca,
Cerbului; Tauzului, Brusturului, Sohodolului, Gardisoara), de la Coiba Mica, pe valea
Ordancusa, valea Ariesului Mare (cheile Mandrutului), Albacului, sau de la Zugai si Valea
Stearpa.

- pesteri de marimi diferite, cu formatiuni spectaculoase sau elemente de interes stiintific printre
care: pesterile Ghetarul Scarisoara si Vartop, pesterile de pe Valea Garda Seaca sau din

4
apropierea ei, Coiba Mare, Coliba Ghitului, Sura, Pestera cu Apa de la Fata Balacenii, izbucul
Sura Apei, pe Valea Ordancusa (pe Zgurasti) Pestera lui Ionele, Pestera Ursilor etc.

- izbucuripe valea Garda Seaca (izbucul Tauzului, Coliba Ghiobului, Gura Apei).

- cascade si praguripitoresti, pe valea Gardisoara si Ariesul Mic (cascada Varciog).

- ponoare, doline, lapezuriîn depresiunea închisa, ocoale, în împrejurimile catunel Ghetari si

Ocoale, sip e platoul carstic Scarisoara.

5
 Relieful carstic reprezinta aspecte pitoresti în perimetrul Muntele Mare, unde pot fi
admirate zonele de defileu de pe cursul mijlociu al Ariesului, cheile Posagii, Pociovalistei,
Runcului, Ocoliselului, Sagagelei, etc. renumitele izbucuri Feredeu si Bujori de pe valea Posaga,
cascadele sipote si izbucul de pe valea Ariesului, în aval de comuna Salciua, precum si masivul
calcaros Scarisoara - Bailoaia, cel mai interesant sector al acestor munti.

Muntii Trascau sunt prezenti în teritoriu cu formatiunile calcaroase din versantul sudic al
masivului Bedeleu, pesterile Huda lui Papara si Zmeilor, cheile Morilor, Ponorului, Bulzului si
cascadele de pe vaile Poienii.

Muntii Metaliferi, care prezinta aspectele lor cele mai impunatoare în sectoarele cu relief
carstic alcatuit din abrupturi spectaculoase create de vai sau varfuri izolate. Astfel atrag atentia
abrupturile din Muntele Gaina, abrupturile calcaroase din dreapta Ariesului Mic si Muntele
Vulcan, lapezuri, doline, pesteri (Stiubeni, Lelesti si "La Carja"), izbucuri, rezervatia naturala
Dealul cu Melci, cascada Nemes, întalnite tot în acest masiv, etc.

Pitorescul cadrului natural al zonei este sporit si de peisajele create de celelalte formatiuni
geologice aflate în alcatuirea muntilor ce strajuiesc Valea Ariesului, retinand atentia în mod
deosebit "claile" vulcanice ce domina formele în general montane ale ramurii estice (Muntii
auriferi) a Muntilor Metaliferi, printre care Poienita, Detunatele (Goala si Flocoasa), Valcioiu si
Gemenele. In morfologia de detaliu chiar si unele roci sedimentare din alcatuirea acestor munti
au generat forme ce se impun în peisaj (stanci abrupte, varfuri ascutite, mici creste) cum ar fi
Margaia de langa Lupsa, Negrileasa, Culmea Mogosului din Muntii Trascau.

Frumusetile peisagistice constituie de asemenea o însemnata bogatie a Muntilor Apuseni,

acestea gasindu-se în marea majoritate a zonelor de vai sau de culmi montane (Muntii Bihor în
zona Vartop, comuna Arieseni, Muntele Mare, Muntii Trascau,). De la platoul Muntelui Gaina se
zaresc în departare sesurile Aradului, extremitatile vestice ale Muntilor Apuseni, padurile de
molid si de brad de la Dragu, Culmea Bihorului învecinat, cu cei 1848 m. ai sai, fermecatoarea
vale a Crisului Alb cu satele ei, forma piramidala a Magurei, Varful Stramba, masivul plesuv al
vulcanului si, în ultimul plan, dar nu mai putin însemnata, Detunata, cu coloanele ei de bazalt,
monument al naturii.

6
 1.3 Fauna

Din punct de vedere turistic fauna prezinta importanta mai mult prin valoarea sa cinegetica.
Fauna de mare interes vanatoresc se concentreaza în unitatile montane, (urs, mistret, cerb, cocos
de munte etc) dar si în padurile de deal si campie (caprior).

In padurile de rasinoase pasarile au reprezentanti tipici: ierunca, pitigoiul, buha, mierla etc.

In fagete traiesc: soarecele gulerat, viezurele, lupul, ursul brun, jderul de padure, cerbul,
mistretul, iepurele si veverita. Dintre pasari, tot acestor zone este caracteristica iernuca.
Caprioara este mai des întalnita însa în padurile de stejar decat în fagete. Pasarile sunt foarte
numeroase aici, întalnindu-se: sturzul de vasc, potarnichea, ciocarlia de padure, graurul,
ghionoaia sura s.a.

O atractie deosebita în cazul Ariesului si majoritatii afluentilor sai o prezinta fauna piscicola,
cu o zonalitate bine evidentiata:

- zona pastravului ocupa o buna parte din Ariesul Mare si afluenti, Ariesul Mic, Bistra, Valea
Mare, Lupsa, etc. (urca pana la 1400-1500 m, limita inferioara aflandu-se chiar sub 600 m). Aici
se pot gasi si alte specii de pesti, precum sunt zglavoaca, sau boisteanul.

- zona lipanului si moioagei se gaseste pe cursul superior si partial al Ariesului; dar înainteaza si
pe gaturile afluentilor mai importanti. Predominante sunt specii ca lipanul si moioaga, sau
mreana de munte.

- zona scobaruluicuprinde o buna parte din cursul mijlociu si inferior al Ariesului. Specia
dominanta este scobarul, urmata de clean.

7
 CAPITOLUL 2

2.1 Rezervatiile naturale

Pentru a se pastra nealterata frumusetea lor, o parte din monumentele naturii sunt ocrotite
de lege, spre a putea fi transmise în cat mai buna stare generatiilor care vor urma, chiar în
conditiile puternicelor influente pe care le exercita omul.

Ocrotite si declarate monumente ale naturii sunt plante ca: floarea de colt, întalnita pe
stancile calcaroase din Muntii Bihor, Muntele Gaina, Muntele Mare si Muntii Trascau; strugurele
ursului de la Scarite-Belioara (Muntele Mare); pinul de pe stanca din albia Ariesului de la
Salciua; "Fagul împaratului" de la Baia de Aries; frasinul de la Aiton, avand varsta de circa 300
de ani si circumferinta de 7 m.

De asemenea, în zona Muntilor Apuseni se individualizeaza o serie de rezervatii naturale

de mare interes cu regim special de vizitare, dar cu mare atractivitate pentru turisti.

a) Rezervatiile geologice:

-Dealul cu melci (1 ha) se afla în vestul

comunei Vidra, reprezentand un celebru recif
senovian prin întinderea apreciabila, variatia
speciilor de animale si marea diversitate a
organismelor.

-Detunata Goala si Detunata Flocoasa (24 ha)

se constituie într-o faimoasa rezervatie,
remarcabila prin prezenta coloanelor de bazalt, de
forma prismatic hexagonala. Aflate în nesfarsita
"mare" de culmi ale Muntilor Metaliferi, aceste
varfuri deja modeste ca altitudine, reprezinta
puncte de puternica atractie pentru iubitorii naturii.

8
 -Complexul carstic Scarisoara (200 ha) este format dintr-un sistem exo-carstic cu o vale
oarba ce are puncte de pierdere regresive si un sistem etajat de pesteri, rezultat în urma adancirii
retelei hidrografice. Accesul în aceasta pestera se face printr-un aven care da într-un sistem de
galerii etajate însumand 2500 m lungime si o denivelare de 220 m.

Un al doilea sistem de drenaj, complet fosil, se gaseste deasupra precedentului, fiind

constituit din renumitele pesteri Scarisoara si Pojarul Politei. Intrarea în aceste pesteri se face
prin avene, ambele avand decoratiuni de calcit extrem de bogate si de spectaculoase. Pestera
Pojarul Politei se distinge prin formatiuni perlate (coralite) si cristalictite - un adevarat muzeu
cristalografic, fiind socotita astfel pe buna dreptate una din cele mai frumoase pesteri din tara.
Faima pesterii Scarisoara este data de blocul de gheata fosila, avand grosime de 20 m si un
volum de 40.000 mc, care se pastreaza de circa 3000 de ani. El este alcatuit din straturi succesive
de iarna (gheata pura) si de vara (praf, frunze, crengi, conuri de rasinoase s.a.).

Complexul carstic Scarisoara, pe

langa faptul ca se constituie ca una dintre cele
mai interesante formatiuni de acest gen din tara
sub raport stiintific, prezinta totodata,
datorita frumusetii sale, o deosebita
atractivitate turistica, fiind absolut
necesara amenajarea ei pentru vizitare.

b) Rezervatii botanice:

-Rezervatia naturala de la Scarisoara - Belioara este situata la o altitudine de 1350 m în

nordul masivului calcaros cu acelasi nume din estul Muntelui Mare. Desi are caracter botanic, nu
este lipsit de interes nici relieful carstic, în general relieful calcaros, ce se remarca prin peisaje de
o mare spectaculozitate. Zona ocrotita este situata în partea superioara a masivului, avand
aspectul unui platou. Aici cresc smocurile de ierbi tepoase, însotite de plante saxofile. In aceasta
subasociatie regionala se remarca si argintica, precum si strugurii ursului, sau dupa numele dat
de localnici sarbazele. Reprezentand specia caracteristica a rezervatiei, strugurii ursului se
remarca printr-o însemnatate deosebita pentru procesele migrationale ale florei din Romania. Cu
alte cuvinte, rezervatia Scarisoara - Belioara impresioneaza atat prin exceptionala importanta
stiintifica, cat si prin frumusetea peisajului, dat în special de prezenta reliefului carstic.

9
 -Rezervatia Capatana se afla pe culmile largi dintre Balomireasa si Muntele Mare, unde se
gasesc cele mai înalte tinoave din tara, numite
de moti "molhasuri". Situata la peste 1600 m,
rezervatia este formata din muschii Sphagnum
si Holytrichum, cu mai multe specii de
Vaccinum si elemente arctice foarte rare,
palcuri de Pinus mugho s.a. Molhasurile de la
Capatana cuprind de asemenea numeroase alge,
în varietati si forme noi.

-Rezervatia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar în masiv.

c) Rezervatii forestiere:

-Paduricea de larice de la Vildom este situata pe stancile calcaroase ale Muntilor Trascau, la
sud de Aries. Laricele apare mai ales în locurile luminate, în palcuri sau arborete destramate. In
timp ce în alte zone ale Carpatilor laricele creste la altitudini mai mari, corespunzatoare limitei
superioare a etajului boreal, respectiv a coniferelor, în 10 Muntii Trascau el se întalneste în
cadrul etajului nemoral (al fagului). Este vorba de prezenta unei formatiuni relicte, ramasa aici
din epoca glaciara;

d) Rezervatii mixte: -

Cheile Turzii (125 ha) reprezinta o uriasa spintecatura în bara de calcare jurasice, la
jumatatea Culmii Petrestilor. Desfasurata pe 15 km lungime, între Buru si Tureni, culmea
respectiva este formata din stive de calcare jurasice cu grosimi de peste 600 m.

Avand peste 2900 m lungime, cheia este strajuita de pereti verticali ce ating înaltimi de peste
300 m si care pe alocuri sunt surplombati. Raul Hasdate coboara de la 460 m, cat are la intrarea
în cheie, pana la 420, la iesire, realizand astfel o panta
medie de 13 m/km.

Deosebit de interesanta este fauna din rezervatia

Cheile Turzii, dar mai ales flora întalnita aici. In timp ce
în raul Hasdate traiesc specii comune de pesti si

10
batracieni, fauna de pasari este în schimb foarte bine reprezentata, numarand 67 de specii, dintre
cele mai interesante fiind cojoaica de munte, presura de stanca, acvila etc. Dintre mamifere,
vulpea este cea mai comuna.

Flora din Cheia Turzii cuprinde raritati remarcabile, nu numai pentru Romania, ci si pentru
Europa. Interesanta este astfel, o specie specifica de usturoi, care constituie de altfel faima cheii,
aceasta planta gasindu-se în afara tarii noastre numai în Turkestan.

Iata asadar ca Cheia Turzii, pe langa importanta geologico-geomorfologica, se remarca si în

raport biogeografic prin existenta unor specii de animale, dar mai ales de plante, deosebit de
importante pentru stiinta.

Zona Muntilor Apuseni dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura, care pot fi
structurati dupa importanta lor în turismul balnear în:

-ape minerale si termominerale.

11
 2.2 Resursele turistice antropice

Reprezentand creatia umana, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice,
culturale si economice, cat si elementele materiale si spirituale traditionale ale oamenilor de pe
vaile ce strabat Muntii Apuseni, manifestate de-a lungul timpului într-o îmbinare armonioasa cu
natura.

In zona Muntilor Apuseni se afla un tezaur imens de vestigii arheologice, monumente

istorice, de arhitectura sau de arta, ca si un inestimabil patrimoniu care atesta evolutia si
continuitatea de munca si de viata pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii si artei poporului
roman. Tot acest fond cultural-istoric constituie o parte însemnata a ofertei turistice potentiale si
o componenta a imaginii turistice nationale si internationale a Muntilor Apuseni.

Intre componetele resurselor turistice antropice ale zonei Muntilor Apuseni, cele mai
reprezentative sunt:

-Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe aceste

meleaguri: cetatile dacice, ruine ale unor cetati milenare etc.;

-Monumente istorice, de arhitectura si de arta cu

valoare de unicat, unele de notorietate mindiala ca:
bisericile si manastirile cu fresce interioare; bisericile si
cetatile taranesti fortificate din Transilvania;
monumentele istorice din principalele orase-vechi
capitale sau orase medievale;

-Muzeele si casele memoriale, multe dintre ele de interes international sau national - muzeele
judetene si orasenesti;

-Marturiile civilizatiei si culturii populare (elemente de etnografie si folclor); arhitectura si

tematica populara traditionala (Campeni, Salciua etc.); creatia artistica: mestesuguri, artizanat,
ceramica, port popular, folclor literar, muzical si etnografic. Aceste elemente se concentreaza în
principalele puncte etnografice ale zonei cercetate;

12
 -Satele turistice, care prin specificul lor, originalitatea si valoarea turistica, cultural-istorica,
prin ambianta cadrului natural si bogatia resurselor sale pot sa se constituie ca un produs turistic
inedit satisfacand o gama variata de motivatii în turismul intern si international;

-Resursele turistice legate de activitatea ecnomica care includ la randul lor lucrari
ingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si acumularile de apa
cu interes hidroenergetic (de pe Somesul Mic), hidrocentralele si alte obiective economice
(Astileu, Tarnita etc.). Desigur, sunt si alte obiective eonomice si sociale care pot fi integrate
într-o anumita forma de turism specializat.

Din multimea atractiilor antropice de interes pentru turism precizam:

-Elemente de arhitectura populara întalnite la bisericile si casele de lemn specifice Tarii

Motilor, zonei Buciumului si a mocanimii din Muntele Mare si la unele constructii tehnice (piue
de apa sau mori), întalnite în mare numar pe vaile din Muntii Metaliferi, Muntele Mare etc.

-Portul popular, deosebit de pitoresc, purtat

înca în mod frecvent, în special în zona Ocolis-
Salciua si în Lupsa, sau în toata zona, cu ocazia
sarbatorilor si targurilor.

-Elementele de arta populara caracterizate

prin simplitate, sobrietate si functionalitate,
specifice Tarii Motilor; este vorba în special de: obiectele executate din lemn (tulnice, fluiere,
dolnite, ciubere etc.), unelte cu decoratii ornamentale, sumane, tesaturi, pieptare ornate cu piele,
cusaturi, unelte din metal cu ornamentatii.

-Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se

tin la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai cunoscute fiind
cele de pe Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana Negrileasa si Salciua de
Jos, Lupsa si Campeni.

13
 -Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii Motilor, foarte
numeroase si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi împotriva împilarii,
sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan, de eroica lupta a lui Avram Iancu împotriva
exploatarii austro-ungare sau cea a Ecaterinei Varga, supranumita si "Doamna Muntilor".

-Monumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin valoarea artistica si vechimea lor,

prezente în majoritatea localitatilor din teritoriu. Amintim de asemenea muzeele etnografice si
memoriale valoroase prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor.

Un element antropic deosebit de complex, specific zonei studiate, se refera la faptul ca

meleagurile Muntilor Apuseni pastreaza urme de straveche locuire, prin numeroasele marturii
arheologice. Astfel în pesterile de la Sohodol (Lucia Mare si Lucia Mica), de langa Salciua
(Poarta Zurcilor din Masivul Bedeleu) si din CheiaTurzii au fost descoperite urme datand din
paleolitic.

In aceeasi cheie se mai afla "Pestera Calastur", situata la cea mai mare cota, "Pestera
Morarilor" (660 m) si "Pestera Binder" (520 m) care au fost populate de catre omul primitiv în
paleoliticul mijlociu.

14
 2.3 Zonarea turistica a Muntilor Apuseni

Obiectivele turistice din Salaj

Chei

-Cheile Babei(pe valea Poienii), se desfasoara intre Poiana Blenchii si Baba, fiind ocolite de
soseaua ce leaga localitatea Galgau de orasul Tg. Lapus (jud. Maramures).

-Cheile Barcaului-( localitatile Tusa si Sag), impresionante si neasteptate prin pitorescul lor.

Rezervatii si Monumente ale Naturii

-"Gradina Zmeilor"(langa Galgaul Almasului), rezervatie geologico-geomorfologica ce
prezinta un interesant relief ruiniform, rezultat in urma eroziunii si a numeroaselor alunecari;
-Poiana cu narcise-Racas;
-Rezervatie de lalele pestrite-Cehu Silvanei.

15
Vestigii Istorice

-Cetatea Porolissum-Moigrad, cetate dacica langa care a fost ridicat un castru (pe Dealul
Pomat), era o constructie monumentala, printre cele mai mari din Dacia. Langa el s-a dezvoltat
asezarea civila care ulterior a fost ridicata la rang de municipium, devenind capitala Daciei
Porolissensium. Din antica asezare s-au descoperit temple, amfiteatru (ce indica o intensa viata
culturala), necropole, bai.

-Castrul roman-Buciumi, un puternic punct fortificat sistemul defensiv al Daciei

romane, asigurand apararea zonei Porolissum. Castrul de piatra s-a construit in114 d.Hr., si era
sediul garnizoanei Cohors II Augusta Brittonum.

-Cetatea medievala-Almas, una din cele mai vechi si mai puternice cetati ale Transilvaniei
din evul mediu, construita intre 1249-1278, a fost folosita ca loc de refugiu si aparare, si a
reprezentat proprietatea voievozilor Transilvaniei si apoi a lui Petru Rares (1545-1546), astazi
doar ruine.

-Ruinele cetatii feudale-Cheud, mentionata documentar in 1387, impunatoare ruine, inalte

de 8 m;

-Cetate-Magura Simleului (sec. XVI), construita de Sigismund Barhory, reprezentativa

pentru arhitectura reanascentista din Transilvania, azi doar ruine;

-Cetate-Simleu Silvanei, construita in 1532 de familia Bathory, mai pastreaza fragmente

de ziduri, doua turnuri si poarta de intrare;

-Castrul roman-Romanasi;

-Castrul roman-Jibou;

-Castelul Wesseleny-Jibou, ridicat intre 1779-1810, pe doua nivele, reprezinta una dintre
cele mai mari constructii in stil baroc din Transilvania;

-Castel fortificat-Cehu Silvanei, construit in1526, de comitele Dragffi Janos;

-Castelul "Csaky"-Almasu (1815-1819), in mijlocul unui parc.

16
 Obiective turistice din Alba Iulia

Cetatile Ponorului,Groapa Ruginoasa,Cascada Miresei,Muzeul National al

Unirii,Obeliscul lui Horea, Closca si Crisan ,Palatul Apor si Palatul Bethlen Miklos , Palatul
Voievodal ,Ruinele Vechii Cetati medievale ,Sala Unirii ,Statuia ecvestra a lui Mihai
Viteazul ,Teatrul de vara

Obiective tutistice din Arad si Hunedoara

Peştera Liliecilor (lîngă Moneasa), Cetatea de piatră de la Şiria , Monumentul ostaşilor

români din Arad; Peştera Cioclovina, Cetăţile Dacice din Hunedoara.

Obiectivele turistice din Cluj

Casele memoriale “Dr. Ioan Raţiu” la Turda şi “Octavian Goga” la Ciucea, Grădina
botanică, Statuia ecvestră a lui Matei Corvin, Statuia ecvestră a domnului român unificator Mihai
Viteazul, Bastionul Croitorilor, Clădirea Redutei - de care se leagă memorabile evenimente din
istoria transilvană

Principalele trasee turistice

Luate în functie de gruparea pe masive muntoase, traseele turistice ale Apusenilor sunt
foarte numeroase, dintre acestea le mentionam doar pe cele mai reprezentative:

a) Muntii Bihor:

-Stana de Vale - Pestera Meziad.

Traseul este accesibil pe tot parcursul anului, fiind marcat printr-un triunghi albastru. Distanta:
23 km. Tmp de mers: 6 ore.

b) Muntii Codru-Moma:

-Dumbravita de Codru - Moneasa.

Traseu nemarcat. Distanta: aproximativ 30 km. Timp de mers: 12-13 ore. Este accesibil atat
vara, cat si iarna.

17
 c) Muntii Padurea Craiului: \

-Cabana Vadu Crisului - Pestera Vantului.

Marcajul este un triunghi albastru. Timp de mers: 5 ore, dus-întors.

d) Muntii Metaliferi:

-Geoagiu Bai - Cheile Mazii - Cheile Ardeu - Glod - Cheile Cibului - Cheile Bacaiei - Bozes -
Geoagiu Bai.

Traseu nemarcat. Timp 8-10 ore. Circuitul pune în evidenta numeroasele forme carstice din
sectorul sudic al Muntilor Metaliferi.

e) Muntele Gaina:

-Bulzestii de Sus - Pastravaria Bulzestii de Sus - Muntele Gaina si retur.

Traseu nemarcat. Timp 6-8 ore. Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat între varfurile
La Targ si Gaina de unde se deschide o larga panorama asupra Muntilor Metaliferi si Bihor.

f) Muntii Vladeasa:

-Cabana Scarisoara - Ghetarul Scarisoara - Arieseni.

Marcajul este constituit dintr-un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu la Arieseni. Distanta
este de aproximativ 11, 3 km. Timpul de mers: 2, 5-3 ore, iar traseul este practicabil tot timpul
anului.

g) Muntii Trascau:

-Lacul Ighel - Intregalde - Cheile Rametilor - cabana Sloboda

Timp de mers 9 ore: Lacul Ighel - Intregalde 3, 5 ore; Intregalde - Cheile Rametilor 3.5 ore;
Cheile Rametilor - Sloboda 2 ore. Traseul este variat, de culme si vale practicabil în sezonul
cald.

h) Muntele Plopis (Muntele Ses):

-Hanul Piatra Craiului - Sub Vf. Magura Mare - Comuna Tusa. Marcaj: banda rosie.

18
 Timp de mers: 3-4 ore Traseu este nerecomandabil iarna si permite traversarea masivului de la
sud la nord, în apropierea varfului principal.

i) Muntii Meses:

-Zalau - Culmea Meses - Ruinele cetatii Porolissum - Moigrad. Marcaj: banda rosie.

Timp de mers 3-3, 5 ore. Traseul este ne recomandabil iarna.

j) Muntii Zarand:

-Obarsia (Rosia Noua) - Saua Rosia - Izvorul Iacobini - Iacobini - Gurahont. Marcaj: triunghi
galben, Iacobini - Gurahont; nemarcat, Obarsia - Iacobini.

Timp de mers: 5, 5-6, 5 ore. Traseu nerecomandabil iarna, care traverseaza culmea principala
a Muntilor Zarandului.

2.4 Obiceiuri si traditii

De asemenea turistii se pot bucura de spectacolele oferite de catre gazde cu ocazia
diverselor sarbatori. Spectacolele includ portul national si obiceiuri care inca se mai pastreaza.

Dansurile populare

Dansul popular traditional este asemanator celui din Muntii Apuseni, adeverind înca o data
ca nu degeaba Tara Zarandului este numita si „Tara motilor criseni”. Dansul cel mai frecvent
este „tarina” sau „abrudeanca”, dar se mai joaca si învârtita, jianca si sdruhaita. A prins radacini
si caluserul, adus din alte zone ale Ardealului.

Cele mai multe elemente de cultura populara sunt aproape identice cu cele ale motilor din
Muntii Apuseni, cu care locuitorii Vaii Crisului Alb s-au aflat în contact permanent, de-a lungul
veacurilor.

-“Nedeile”

Sunt serbari câmpenesti, asociate – de regula – cu hramurile bisericilor din satele respective.
Nedeia e una din cele mai mari sarbatori ale satului. E ocazia cu care se întorc, pentru câteva

19
zile, acasa cei plecati pe alte meleaguri. Familiile se reîntregesc jurul mesei de sarbatoare, iar
spre seara începe jocul, asemenea horelor de pe vremuri.

-„Ciorolita”

Este un obicei unic, care se pastreaza într-un singur catun din satul Tebea. „Ciorolita” este
un personaj colectiv care bântuie ulitele satului în noaptea ajunului de Boboteaza (5 spre 6
ianuarie). Tineri mascati parcurg un traseu de aproape zece kilometri, însotiti de aproape întregul
sat. Procesiunea începe, însa, numai dupa ce preotul a dus Botezul si în 20 ultima locuinta.
Straniul alai se opreste doar la doua case: a preotului si a unei gazde care „omeneste” (le da
mâncare si bautura) mastile.

Ele personifica toti raii posibili din omenire: betivul, hotul, ucigasul, târfa s.a., iar în
arsenalul lor intra orice obiect care poate face zgomot. În noaptea respectiva, pare ca tot satul
arde. La toate raspântiile sunt aprinse focuri, în jurul carora danseaza, fac zgomot si scot chiote
înfricosatoare mastile si însotitorii lor, ca sa alunge spiritele rele din preajma satului. Drumul se
încheie, însa, în fiecare an, în cimitirul de le Tebea, la mormântul lui Avram Iancu. Mastile îsi
fac jocul, dupa care toti cei care le însotesc se descopera si se roaga. Originile obiceiului nu sunt
cunoscute. Desi e legat, ca data, de o sarbatoare religioasa, întreaga desfasurare sugereaza un
obicei laic si chiar cu note barbare. Unii spun ca a fost adus din Bucovina, de pe lânga Radauti,
dupa Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de catre tineri care fusesera jandarmi în acea zona,
sub stapânirea austriaca.

20
 CAPITOLUL 3
Produs Turistic
Detalierea produsului turistic

Stabilirea itinerariului

Pret persoana: 370 Ron

Nr. maxim de persoane: 40

Durata: 3 zile

Transport: autocar

Cazare: pensiune

Masa inclusa: mic dejun

Oferta valabila pana la: 31 decembrie 2014

Categorie oferta: generala

TRASEU: IASI - ALBA IULIA - HUNEDOARA – ARAD – SALAJ - CLUJ - IASI

ZIUA 1 IASI-ALBA IULIA ( ~ 242.1 mile )

Plecare din Iasi la ora 7:00 (Str.Anastasie Panu ,V) pe ruta Iasi – Bicaz – Tarnaveni- Alba
Iulia si ajunge la ora 13:29. Cazare – orasul Alba Iulia, localitatea Ighiu, pensiunea Terra
Mythica: *** margarete. In ziua respective se ramane la Alba Iulia, aici vizitand : Cetatile
Ponorului, Groapa Ruginoasa, Cascada Miresei, Muzeul National al Unirii , Obeliscul lui Horea,
Closca si Crisan, Palatul Apor si Palatul Bethlen Miklos, Palatul Voievodal, Ruinele Vechii
Cetati medievale, Sala Unirii, Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul, Teatrul de vara.

ZIUA 2 ALBA IULIA - SALAJ ( 283.2 mile )

Plecare spre Salaj la ora 8:00, cu oprire pe traseu la Hunedoara la ora 9:10, pentru vizitarea
orasului. Traseul continua spre Arad la ora 10:00, ajungand la ora 12:39, cu alte opriri pentru
vizite. Plecarea spre Salaj este la ora 15:00, calatoria oprindu-se in ziua a 2-a la Salaj . Cazare –
judetul Salaj, pensiunea Agape 22 ***margarete , amplasata la aprox. 7 km de Zalau. Obiectivele

21
turistice vizitate sunt: Peştera Liliecilor (lîngă Moneasa), Cetatea de piatră de la Şiria ,
Monumentul ostaşilor români din Arad; Peştera Cioclovina, Cetăţile Dacice din Hunedoara. La
Salaj se viziteaza: Cheile Babei pe valea Poienii, "Gradina Zmeilor"-(langa Galgaul Almasului),
rezervatie geologico-geomorfologica, Poiana cu narcise-Racas, Rezervatie de lalele pestrite-
Cehu Silvanei, Cetatea Porolissum-Moigrad, cetate dacica.

ZIUA 3 SALAJ – IASI ( 281,3 mile )

Mic dejun. Tur de oras. Traseul se continua spre Cluj la ora 7:00, ajungand in oras la ora
8:07. Oprire la Cluj , unde vor lua masa de pranz si vor vizita : Casele memoriale “Dr. Ioan
Raţiu” la Turda şi “Octavian Goga” la Ciucea, Grădina botanică, Statuia ecvestră a lui Matei
Corvin, Statuia ecvestră a domnului român unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor,
Clădirea Redutei - de care se leagă memorabile evenimente din istoria transilvană Plecare spre
Iasi la ora 17:00 si ajung in oras la ora 23:04.

Descrierea traseului va fi prezentata detaliat, pe zile.

Serviciile incluse: Transport autocar, 2 nopti cazare in pensiuni de *** margarete (conform
normelor de clasificare locale) in camere duble cu baie proprie, 3 mic dejunuri conform
categoriei pensiunilor. Excursiile si vizitele incluse in programul turistic, parcare, ghid insotitor.
DATA PLECARE - 3.12.07 = 370 Ron/pers

22
 Analiza de pret

Servicii U.M Cost Cantitate Cost grup in moneda Cost platitor

unitar pe grup tarii
(ron)
Transport Km 2 1290.56 2Ron*1290.56=2581.1 2581,12/40=71,835
2 RON/pers
RON
1 noapte Nopti 75 1 1*75*43=3225 3225
cazare Alba RON RON/40=80,625
Iulia RON/pers
1 noapte Nopti 80 1 1*80*43=3440 3440 RON/40=86
cazare Salaj RON RON/pers
Ghid Ore 7 5 5*7*43=1505 1505
turistic RON RON/40=37,625
Alba Iulia RON/pers
Ghid Ore 8 2 2*8*43=688 RON 688 RON/40=17,2
turistic RON/pers
Arad
Ghid Ore 7 2 2*7*43=602 RON 602
turistic RON/40=15,05
Salaj RON/pers
Alte taxe - 10 1 10*1*43=430 RON 430
RON/40=10,75
RON/pers
TOTAL - - - - 319.085 RON/pers

Comision agentie 15% - 47.86 Ron

Pret produs turistic 319.085 Ron +47.86 Ron = 366.945 Ron ~ 370 Ron

23
 Concluzie

Complexitatea si valoarea turistica a Muntilor Apuseni constituie un element deosebit de

important in promovarea acestei activitati, fapt dovedit si de multitudinea de forme de turism ce
se desfasoara in prezent, iar in perspectiva viitorului, de catre dezvoltarea pensiunilor turistice si
de catre realizarea unui Parc National al Muntilor Apuseni care sa puna cat mai bine in valoare
potentialul turistic de care dispune aceasta zona. Astfel fiind spuse si prin atractiile si obiceiurile
prezentate, Muntii Apuseni ar trebui sa apara cu siguranta pe lista de excursii a oamenilor, un loc
plin de traditii, monumente istorice, peisaje superbe si oameni primitori, trebuie explorat si
vizitat de catre oameni.

24
.

Bibliografie

1. Radu Iulia, „ Ghidul turistic al României 2006-2007”, Ediţia a VIII-a, Editura Publirom
Advertising, 2006;

2. Viorela Anastasiu, Dan Dumitru, Ovidiu Ionita, Atlas geografic, Editura Expert, Bucuresti,
2002

3. Georgeta Patuleanu, Geografia Romaniei, Editura Aula, 2007

4. Florina Bran, Melinda Candea, Irina Cimpoieru, Organizarea, dezvoltarea si amenajarea

spatiului turistic, Editura Universitara, 2006

5. Florian Frazzei, Turismul, Editura Cartea Universitara, 2006

6. Ştefania Mihai, Florentina Costea, Cristina Iordache, Cristina Popescu, Valentina

Capotă,Cristina Ghinescu, Ioana Pârjol, Carmen Veţeanu TEHNOLOGIE HOTELIERĂ –
MANUAL PENTRU CLASA A XII – a, Editura: NICULESCU

25
Anexe

26