Aplicaţii impuls

1. O minge cu masa m= 20g este lansată vertical în sus cu viteza iniţială v0= 20 m/s.Să se
afle variaţia impulsului mingii:
a) după t= 1s de la lansare
b) între momentul lansării şi momentul în care atinge înălţimea maximă
c) după t= 3s de la lansare
d) între momentul lansării şi momentul în care ajunge înapoi în punctul de lansare

Rezolvare:
    
Variaţia de impuls: p  p  p0 ; impulsul : p  m  v
Să studiem mişcarea mingii : ea este lansată pe verticală cu viteza v0, urcă până la
înălţimea maximă unde se opreşte apoi revine în punctul de lansare .

Pentru a calcula variaţia de impuls( p ) care este rezultatul scăderii a doi vectori trebuie
 
să ştim direcţia şi sensul vectorilor p şi p0 ( se aplică regula de scădere a vectorilor care nu
coincide cu scăderea algebrică aşa cum am învăţat în primele lecţii din sem.I) precum şi
modulul acestora. Deci trebuie să ştim pe ce porţiune de mişcare se află( urcare sau coborâre)
şi în ce punct, în toate cele patru situaţii. Astfel vom şti sensul vectorului viteză şi implicit al
vectorului impuls deoarece acesta are direcţia şi sensul vectorului viteză şi vom putea calcula
modulul vitezei şi implicit al impulsului.
Calculăm timpul în care mingea ajunge la înălţimea maximă:
Ştim că la înălţimea maximă mingea se opreşte deci v=0 şi că la mişcarea pe verticală sub
acţiunea greutăţii ( de jos în sus) acceleraţia este a= -g:
v  v0 0  v0
a  g   tu  2 s , deci timpul de urcare până la înălţimea maximă este de
t tu
2s.
Acum putem spune că pentru subpunctul a) mingea se află pe porţiunea de urcare deoarece ne

cere p la t= 1s; pentru subpunctul b) mingea se află la înălţimea maximă unde v=0( deoarece
aici se opreşte); pentru subpunctul c) mingea se află pe porţiunea de coborâre deoarece ne

cere p la t= 3s; pentru subpunctul d) mingea se află pe porţiunea de coborâre revenind în
punctul de lansare. Acum trebuie să figurăm direcţia şi sensul impulsului în toate cele patru
situaţii.
   
a) p  p  p0
Observăm că în această situaţie p şi p0 au aceeaşi direcţie şi acelaşi sens.
Calculăm modulul: ∆p= p- p0; ∆p=mv- mv0
Observăm că trebuie să calculăm viteza după t= 1 s de la lansare.
v  v0
Pentru asta: a= -g( corpul urcă) şi  g   v= 10 m/s
t
 ∆p=mv- mv0  p  0,2 N  s
b) Calculăm modulul: ∆p= p- p0; ∆p=mv- mv0
v=0 ( la înălţimea maximă)  ∆p=- mv0  p  0,4 N  s

c) Observăm că în această situaţie p şi p0 au aceeaşi direcţie dar sensuri opuse, p are

sensul opus sensului pozitiv ales( se observă în figură).
Calculăm modulul: ∆p= -p- p0; ∆p=-mv- mv0
Observăm că trebuie să calculăm viteza după t= 3 s de la lansare. Dacă corpul ajunge la
înălţimea maximă în 2 s rezultă că timpul în care ajunge de la înălţimea maximă până în
punctul în care vrem să calculăm impulsul este de 1 s (3s-2s) .
Calculăm viteza astfel: pe porţiunea de coborâre de la înălţimea maximă corpul are viteza
iniţială nulă(v0=0) şi coboară cu acceleraţia a= g( mişcare sub acţiunea greutăţii de sus în
jos- coborăre) timp de 1s.
v  v0
g  v= 10 m/s  ∆p=-mv- mv0  p  0,6N  s
t
d) Observăm că în această situaţie p şi p0 au aceeaşi direcţie dar sensuri opuse, p are
sensul opus sensului pozitiv ales( se observă în figură).
Calculăm modulul: ∆p= -p- p0; ∆p=-mv- mv0
Calculăm viteza astfel: pe porţiunea de coborâre de la înălţimea maximă corpul are viteza
iniţială nulă(v0=0) şi coboară cu acceleraţia a= g( mişcare sub acţiunea greutăţii de sus în
jos- coborăre) timp de 2s( timpul se coborăre este egal cu timpul de urcare).
v  v0
g  v= 20 m/s  ∆p=-mv- mv0  p  0,8N  s
t

2. Un biciclist cu masa m= 100kg, parcurge o pistă circulară cu viteza v= 10 m/s. Să se

afle variaţia impulsului biciclistului după ce a parcurs:
a) un sfert de pistă
b) o jumătate de pistă
c) o pistă întreagă
Rezolvare:
    
Variaţia de impuls: p  p  p0 ; impulsul : p  m  v

Pentru a calcula variaţia de impuls( p ) care este rezultatul scăderii a doi vectori trebuie
 
să ştim direcţia şi sensul vectorilor p şi p0 ( se aplică regula de scădere a vectorilor care
nu coincide cu scăderea algebrică aşa cum am învăţat în primele lecţii din sem.I) precum
şi modulul acestora.
Să studiem mişcarea biciclistului:
Mişcarea biciclistului se face pe o pistă circulară şi după cum ştim vectorul viteză
instantanee este tangent la traiectorie în fiecare punct. Deci viteza biciclistului va avea
direcţia şi sensul diferit în fiecare punct al traiectoriei( fiind tangentă la cerc) dar modulul
vitezei este constant v= 10 m/s. Impulsul are direcţia şi sensul vectorului viteză iar
modulul p=mv.
Reprezentăm direcţia şi sensul vectorului impuls în cele trei situaţii cerute în problemă:
 p= p0=mv
 
a)Pentru a calcula variaţia de impuls am aplicat regula de scădere a celor doi vectori p şi p0
aşa cum este reprezentat în figură. Pentru a calcula modulul (∆p) aplicăm teorema lui Pitagora
în triunghiul format de cei trei vectori:
∆p2= p2+ p02  ∆p2= (mv)2+(mv)2=2(mv)2  ∆p= mv √2
b) Observăm că în această situaţie p şi p0 au aceeaşi direcţie dar sensuri opuse, p are sensul
opus sensului pozitiv ales( se observă în figură).
Calculăm modulul: ∆p= -p- p0; ∆p=-mv- mv= -2mv  p  2mv
c) Observăm că în această situaţie p şi p0 au aceeaşi direcţie şi acelaşi sens.
Calculăm modulul: ∆p= p- p0; ∆p=mv- mv  ∆p=0

3) O minge aflată iniţial în repaus, cu masa m=1 kg are după lovire o viteză v= 10 m/s. Să se
afle forţa medie de lovire , dacă durata lovirii este ∆t=0,1s.
Rezolvare:
Aplicăm teorema de variaţie a impulsului:
 
p  F  t
     
p  p0  F  t  m  v  m  v0  F  t 
mv-mv0=F∙∆t, dar v0=0( iniţial mingea se află în repaus)  mv=F∙∆t  F= mv/∆t

Concluzii:
Pentru a afla impulsul unui corp, variaţia impulsului unui corp, forţa medie de lovire, forţa
medie de frânare, forţa medie de rezistenţă, etc. utilizăm următoarele formule:
 
1. Impuls: p  m  v ;pentru modulul impulsului p= m∙v
  
2. Variaţia de impuls: p  p  p0
       
3. Forţa medie..: p  F  t , p  p0  F  t  m  v  m  v0  F  t
  
Pentru a calcula modulul variaţiei de impuls p  p  p0 , urmăm paşii:
1. figurăm direcţia şi sensul vectorilor p şi p0
 2. scădem cei doi vectori aplicând regula de scădere a vectorilor
3. calculăm modulul ∆p
Temă:
Din culegere capitolul: Impulsul punctului material. Teorema de variaţie a impulsului
punctului material toate problemele mai puţin ultimele două( din culegerea roşie) iar
din culegerea albastră toate problemele.