UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE

RADU LUCIAN PÂNZARU

MARKETING
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE

CRAIOVA
2022
 LUCRAREA NR. 1

INDICATORI DE APRECIERE A CALITĂȚII

PRODUSELOR AGRICOLE

Noțiunea de calitate servește la măsurarea productivității muncii, la stabilirea

corectă a prețurilor și în general la aprecierea rezultatelor economice ale unui agent
economic de orice natură.
Din punct de vedere economic calitatea reprezintă o expresie a măsurii în care
produsele satisfac cerințele consumatorilor. Calitatea intervine în diferențierea produselor
de același tip, în funcție de numărul de caracteristici utile pe care le au produsele și după
măsura în care acestea corespund domeniului de utilizare pentru care au fost concepute,
sau căruia îi sunt destinate.
Fenomenele care se manifestă pe piață determină o dimensiune aparte a noțiunii de
calitate și anume factorul de competitivitate în condiții de concurență. Această viziune
asupra calității produsului agricol trebuie să aibă un caracter integrator, luând în
considerare următoarele aspecte:
- cunoașterea strategiei producătorului agricol, în scopul extinderii și consolidării
poziției sale pe piață;
- importanța produsului agricol în programul general de producție și desfacere;
- stabilirea condițiilor de utilizare a produsului;
- cunoașterea procesului de transformare a produsului agricol, caracteristici
generale.
Caracterul complex al noțiunii de calitate ete dat de următoarele sale funcții:
- funcția tehnică care are în vedere proprietățile intrinseci ale produsului de a
satisface o utilitate măsurabilă prin mărimea serviciului adus consumatorului;
- funcția economică care vizează aspectele de ordin economic al producerii și
consumării produselor;
- funcția socială care impune luarea în considerare a implicațiilor și consecințelor
sociale ale fenomenelor specifice utilizării acestora, respectiv a consumului
produselor.
Caracterul dinamic al noțiunii de calitate este determinat de următoarele sale
elemente:
 - cerințele și exigențele membrilor societății, care apar și se dezvoltă continuu în
cadrul pieței, având un caracter dinamic, evolutiv pe parcursul vieții economice;
- caracterul dezvoltării forțelor de producție, ca element al calității, se manifestă
prin revoluția tehnico-științifică contemporană, prin apariția unor tehnologii și
mijloace de producție din ce în ce mai performante, iar pe de altă parte
specializarea și calificarea profesională, dublată de o tehnică din ce în ce mai
performantă.
Plecând de la această problemă se poate vorbi, în cazul produselor agricole, de:
- calitatea agricolă referitoare la modul de obținere al produsului;
- calitatea tehnologică care se referă la caracteristicile comportamentale ale
produsului agricol în cadrul procesului de transformare de către sectoarele
industriale:
- calitatea merceologică referitoare la conservarea și păstrarea produsului agricol;
- calitatea igenico-sanitară, nutrițională și organoleptică cu implicații asupra
conținutului de substanțe nutritive, microorganisme dăunătoare etc.
Noțiunea de calitate poate fi definită sintetic, ca reprezentând totalitatea
prorietăților pe care le posedă un produs, ca expesie a măsurii în care acesta satisface
nevoile consumatorilor, prin luarea în considerare a parametrilor tehnico-economici,
estetici, a gradului de utilizare și a eficienței economice în exploatare.
În cadrul economiei de piață noțiunea de calitate poate fi analizată prin prisma
următorilor actori ai mediului economic:
- producător - care urmărește cantitatea de produse obținută și livrarea acesteia pe
piață în condiții eficiente;
- sector de transformare - care se referă la ușurința în prelucrare a produsului
agricol și la capacitatea de păstrare a materiilor prime agricole și a produselor
manufacturate;
- vânzător - care se referă la valoarea de schimb a produsului. Se consideră că un
produs este de calitate, atunci când acesta pune la dispoziția consumatorilor
performanțe superioare la un cost de producție rezonabil și la un preț de vânzare
accesibil;
- consumator - care urmărește conținutul în substanțe nutritive, absența
componentelor toxice, cantitatea și natura microorganismelor conținute, raportul
dintre prețul de cumpărare și calitatea cumpărată (acest ultim element constituindu-
se într-o cerință primordială a cumpărătorului).
 În general pentru produsele agricole se utilizează următoarele categorii de calitate:
extra, calitatea I-a, calitatea a II-a, sub STAS și refuzuri.
Pentru aprecierea calității produselor, a modului în care calitatea concordă cu
cerințele consumatorilor și a efectelor pe care le provoacă - în procesul utilizării -
deosebim următoarele caracteristici ale calității:
a. caracteristici funcționale legate nemijlocit de utilizarea unui anumit produs,
cum ar fi: rezistența la rupere, caracteristicile fizico-chimice, valoarea nutritivă a
produsului alimentar, indicii energetici etc.;
b. caracteristici psiho-senzoriale care privesc latura estetică și starea emoțională
pe care o pot provoca produsele agricole la nivelul consumatorilor (prin aspect și culoare),
proprietățile organoleptice, caracteristicile particulare ale speciilor de plante și animale;
c. caracteristici economice legate de fiabilitatea și mentenabilitatea produselor, cu
referire la menținerea în timp a caracteristicilor calitative ale produselor în anumite condiții
de utilizare.
Caracteristicile funcționale și cele psiho-senzoriale, care constituie manifestarea
calității intrinseci a produselor, se cunosc și sub denumirea globală de caracteristici
tehnice.
Calitatea produselor agricole poate fi influențată prin intervenția directă a factorului
uman, în procesul de prelucrare cât și pe parcursul circulației produselor, dar și sub
incidența condițiilor de mediu. Drept urmare factorii care influențează calitatea pot fi
grupați în factori care acționează în sfera producției și factori care acționează în sfera
circulației.
Din cadrul primei categorii de factori pot fi enumerați:
- specia vegetală sau animală de la care provine produsul;
- solul ca suport fizic și rezervă de substanțe nutritive;
- umiditatea din sol și cea atmosferică;
- temperatura și luminozitatea;
- conținutul atmosferei în compuși necesari dezvoltării plantelor și în compuși
nocivi;
- buruienile, bolile și dăunătorii;
- alimentația animalelor, prin structura rației furajere;
- soluțiile tehnice adoptate în cadrul tehnologiilor de cultură a plantelor și de
creștere a animalelor.
În cea de a doua categorie de factori se includ:
 - materia primă necesară în fluxurile de circulație a produselor;
- materialele auxiliare care intervin în procesul de prelucrare;
- modul de ambalare a produselor care influențează protejarea acestora, ușurează
transportul și comercializarea produselor, păstrarea lor și în aceiași măsură
îndeplinește condițiile igenice și estetice;
- agenții fizici, chimici și biologici care pot deprecia produsele pe parcursul
transportului, depozitării și manipulării acestora. Păstrarea corespunzătoare poate
determina ameliorarea calității produselor - postmaturarea în cazul bananelor.
Indicatorii de calitate ai produselor agricole pot fi grupați în următoarele categorii:
- indicatori tehnici;
- indicatori energetici;
- indicatori economici.

Grupa indicatorilor tehnici cuprinde: pierderile sau creșterile în greutate la

produsele cerealiere, pierderile în greutate prin scăderea corpurilor străine, economia
relativă de suprafață pe baza creșterii calității producției, randamentul la tăiere, cantitatea
de lapte raportată la grăsimea de bază, randamentul lânii la spălare, randamentul absolut și
randamentul relativ al produsului fabricat.
a. Pierderile sau creșterile în greutate la produsele cerealiere

100(U i − U f ) 100(U f − U i )
X1= ; X2= , în care:
100 − U f 100 − U f

➢ X1 - pierderile în greutate(%);
➢ X2 - creșterile în greutate (%);
➢ Ui - umiditatea inițială a produsului (%);
➢ Uf - umiditatea finală a produsului (%).
b. Pierderile în greutate prin eliminarea corpurilor străine

G( I i − I f )
S= , în care:
100 − I f

➢ S - pierderile în greutate după realizarea selectării produsului (%);

➢ G - greutatea produsului supus procesului de selectare (t);
➢ Ii - procentul inițial de corpuri străine (%);
➢ If - procentul final de corpuri străine (%).
c. Economia relativă de suprafață prin îmbunătățirea calității produsului

QxI k
S= , în care:
x xK

➢ Q - producția totală a culturii respective (t);

➢ K - conținutul în elemente nutritiv spercific producției culturii respective (%);
➢ I k - indicele modificării calității;
➢ x - randamentul la hectar al culturii respective (kg).
d. Randamentul la tăiere

Gc
Rb = x100 ;
Gv
Gc
Rn = x100 , în care:
Gv − Ges

➢ Rb - randamentul brut la tăiere (%);

➢ Rn - randamentul net la tăiere (%);
➢ Gc - greutatea carcasei (kg);
➢ Gv - greutatea vie a animalului sacrificat (kg);
➢ Ges - greutatea conținutului gastrointestinal (kg).
e. Cantitatea de lapte raportată la grăsimea de bază

Cl xGl
Clb = , în care:
Gb

➢ Clb - cantitatea de lapte raportată la grăsimea de bază (l);

➢ Cl - cantitatea de lapte obținută la o mulsoare (l);
➢ Gl - conținutul efectiv în grăsime al laptelui (%);
➢ Gb - conținutul STAS în grăsime al laptelui (%).
f. Randamentul lânii la spălare

g su x100 x117
, (115
, )
Rsl = , în care:
gbu
 ➢ Rsl - randamentul lânii la spălare (%);
➢ gsu - greutatea lânii după spălare și uscare, la umiditate constantă (kg);
➢ gbu - greutatea brută a lânii uscate (kg);
➢ 1,17, 1,15 - coeficientul de condiționare al umidității pentru lâna fină și respectiv
lâna grosieră.
g. Randamentul absolut al produsului fabricat

L
Ra = , în care:
P

➢ Ra - randamentul absolut al produsului fabricat (%);

➢ L - cantitatea de materie primă consumată pentru obținerea produsului aferent (kg,
l);
➢ P - cantitatea de produs fabricat obținut (kg).
h. Randamentul relativ al produsului fabricat

P
Rr = x100 , în care:
L

➢ Rr - randamentul relativ al produsului fabricat (%);

➢ L și P își mențin semnificațiile avute în cazul indicatorului anterior.
Grupa indicatorilor energetici cuprinde - ca principali indicatori următorii:
randamentul energetic, coeficientul energetic al produsului agricol și coeficientul util al
produsului agricol.
a. Randamentul energetic

Qte
Re = , în care:
Cte

➢ Re - ramndamentul energetic (%);

➢ Qte - producția totală exprimată în unități energetice;
➢ Cte - consumul total de energie aferent obținerii producției corespunzătoare.
b. Coeficientul energetic al produsului agricol
 Ve
Cep = , în care:
Be

➢ Cep - coeficientul energetic al produsului pentru care se realizează comparația;

➢ Ve - volumul cantitativ al produsului care se compară - exprimat în unități
energetice;
➢ Be - volumul cantitativ al produsului considerat etalon, cu care se face comparația -
exprimat în unități energetice.
c. Coeficientul util al produsului agricol

Ve − p
Cu = , în care:
Be

➢ Cu - coeficientul util al produsului agricol;

➢ Ve și Be își păstrează semnificația avută în cazul indicatorului anterior;
➢ p - pierderile din producția produsului comparat, care apar în cadrul fluxului de
valorificare (recoltare, transport, depozitare) - exprimate în unități energetice.
Grupa indicatorilor economici include: coeficientul de echivalență valoric,
indicele valoric de calitate și sporul de profit.
a. Coeficientul de echivalență valoric

Pu
Ce = , în care:
Pe

➢ Ce - coeficientul de echivalență valoric;

➢ Pu - prețul unitar al fiecărei categorii de calitate obținută pentru un anumit produs
(lei/kg);
➢ Pe - prețul unitar al etalonului cu care se face comparația (lei/kg).
b. Indicele valoric de calitate

Ce xG s
Iv = , în care:
100

➢ Iv - indicele valoric de calitate;

➢ Ce - coeficientul de echivalență valoric;
 ➢ Gs - greutatea specifică a produsului în echivalent valoric.
c. Sporul de profit

 Pr = Qef x( pvef − pv pl ) , în care:

➢  Pr - sporul de profit;
➢ Qef - cantitatea de produs comercializată;
➢ pvef - prțul unitar de valorificare obținut la nivelul pieței;
➢ pvpl - prețul unitar de valorificare planificat.

APLICAȚIE
În cadrul unei societăți comerciale agricole, cu un profil de activitate diversificat, s-
au înregistrat următoarele date de producție:
a - în cadrul sectorului vegetal, producția totală de grâu a fost de 1500 t, procentul
inițial de impurități de 8 %, procentul final de impurități 3 %, umiditatea inițială 18 %,
umiditatea finală 13 %, iar la cultura de sfeclă de zahăr producția totală a fost de 500 t, cu
un conținut de zahăr de 36 %, un randament de 20 t/ha și un indice de modificare al
calității de 110;
b - în cadrul sectorului animal, greutatea vie a animalelor la sacrificare a fost de 120
kg, greutatea carcasei de 75 kg, greutatea conținutului gastrointestinal de 22 kg, cantitatea
de lapte prelucrată 1000 litri, conținutul real în grăsime 4,31 %, greutatea brută a lânii 1250
kg și greutatea lânii după spălare și uscare 725 kg, iar în procesul de industrializare al
laptelui din 5000 l lapte prelucrate s-au obținut 700 kg unt.
Să se calculeze indicatorii de calitate.
 LUCRAREA NR. 2

CAPACITATEA PIEŢEI PRODUSELOR

AGROALIMENTARE

Capacitatea pieţei exprimă dimensiunile cantitative ale fenomenelor de piaţă,

reflectând posibilitatea pieţei de a absorbi un anumit produs sau serviciu, fără a lua în
considerare preţurile acestora. Din această cauză apare necesitatea de evaluare a capacităţii
pieţei în cadrul căreia urmează a se desfăşura activitatea de marketing.
Studiul capacităţii pieţei necesită luarea în considerare a următoarelor concepte:
- piaţa reală a produsului formată din consumatorii efectivi ai acestuia;
- piaţa potenţială a produsului alcătuită din totalitatea consumatorilor relativi ai
produsului;
- piaţa teoretică a produsului formată din totalitatea consumatorilor şi
nonconsumatorilor produsului respectiv.
Capacitatea unei pieţe poate fi caracterizată prin utilizarea a două tipuri de
indicatori de apreciere: indicatori globali şi indicatori parţiali.
Indicatorii globali caracterizează piaţa în ansamblul ei, incluzând: potenţialul
pieţei (mărimea globală a cererii), mărimea globală a ofertei, volumul pieţei (totalul
produselor şi serviciilor vândute pe piaţă, în urma confruntării dintre cerere şi ofertă),
gradul de saturare al pieţei şi consumul aparent.
Gradul de saturare al pieţei şi consumul aparent, se determină după următoarele
formule:
a. gradul de saturare:
P
Gs = , în care:
V

➢ Gs - gradul de saturare al pieţei;

➢ P - potenţialul pieţei (unităţi fizice);
➢ V - volumul pieţei (unităţi fizice);
b. consumul aparent:

Ca = Q + I - E, în care:
 ➢ Ca - consumul aparent (unităţi fizice):
➢ Q - producţia internă totală (unităţi fizice):
➢ I - volumul total al importurilor (unităţi fizice);
➢ E - volumul total al exporturilor (unităţi fizice).
Indicatorii parţiali de apreciere a capacităţii pieţei, adâncesc cunoaşterea acestui
concept până la nivelul produselor şi a unităților agricole care îşi manifestă existenţa la
nivelul pieţei. Cei mai întâlniţi indicatori parţiali sunt reprezentaţi de: piaţa produsului -
care exprimă gradul de penetraţie pe piaţă al produsului respectiv, gradul de solicitare de
către consumatori şi respectiv posibilităţile de desfacere ale acestuia; piaţa unității agricole
- care reflectă câmpul de acţiune prin care unitatea pătrunde pe piaţă cu propriile produse şi
poziţia unității pe piaţă - care exprimă partea de piaţă deţinută de către aceasta. Pentru
determinarea acestor indicatori se utilizează următoarele formule:
a. piața produsului:
Cj = Nj x Ij x Kj, în care:

✓ Cj - piaţa produsului j (unităţi fizice);

✓ Nj - numărul de consumatori ai produsului j;
✓ Ij - intensitatea medie de consum a unei persoane pentru produsul j (unităţi fizice);
✓ Kj - coeficientul de corecţie al consumului produsului j, în funcţie de puterea de
cumpărare medie a unui consumator, la un preţ stabil;
b. piața unității:
cij = nij x Iij,

n
Cij = c
j −1
ij , în care:

✓ cij, Cij - piaţa unității pentru produsul j (unităţi fizice);

✓ nij - numărul de consumatori ai produsului j, obţinut în cadrul unității i;
✓ Iij - intensitatea medie de consum a unei persoane a produsului j, obţinut în cadrul
unității i;
✓ k - numărul total de exploataţii şi de produse care pot exista la nivelul unei anumite
pieţe;
c. poziția unității pe piață:
Cij
Pij = ,
Cj
unde i şi j iau valori de la 1 la k şi în care:
 ✓ Pij - poziţia unității pe piaţă;
Deoarece dimensiunile, structura şi condiţiile concrete de desfăşurare a
fenomenelor de piaţă se găsesc într-o continuă schimbare, se poate aprecia că la nivelul
pieţei apare un fenomen accentuat de dinamism. Acest fenomen se datoreşte acţiunii
anumitor factori cum ar fi:
- fluctuaţia anuală şi chiar sezonieră (la anumite produse) a volumului producţiei de
mărfuri;
- variaţia în timp a veniturilor consumatorilor;
- modificarea intensităţii de consum a anumitor produse;
- politica preţului urmată de către diferiţi producători etc.
Dinamismul pieţei determină modificări în ceea ce priveşte aria pieţei, aspect care
poate fi definit printr-o serie de parametrii cum ar fi: gradul de penetraţie al pieţei, gradul
de concentrare al pieţei, gravitaţia comercială, gradul de solicitare al reţelei comerciale şi
imaginea produsului sau a exploataţiei pe piaţă.
Gradul de penetraţie al pieţei exprimă distribuţia teritorială a actelor de piaţă, în
funcţie de locul de desfăşurare al operaţiunilor de vânzare-cumpărare, în funcţie de
caracterul intern sau extern al pieţei, în funcţie de natura şi destinaţia produsului etc.
Gradul de concentrare al pieţei exprimă repartizarea teritorială a operaţiunilor de
export şi import pe baza utilizării unor tehnici de marketing referitoare la mecanismele
pieţei, tehnici care oferă posibilităţi de comunicare între producătorii, intermediarii şi
consumatorii care se regăsesc la nivelul unor zone sau spaţii geografice diferenţiate. Pentru
piaţa internă gradul de concentrare este apreciat în funcţie de răspândirea în teritoriu a
punctelor de desfacere, densitatea reţelei comerciale, gradul de solicitare al reţelei
comerciale etc.
Gravitaţia comnercială se referă la gradul de atracţie exercitat de către centrele
urbane asupra consumatorilor din zonele limitrofe, de influenţă ale centrului respectiv.
Gradul de solicitare al reţelei comerciale are în vedere deplasările consumatorilor
generate de atracţia comercială exercitată de existenţa în treritoriu a anumitor tipuri
specializate de unităţi comerciale.
Imaginea produsului sau a exploataţiei pe piaţă urmăreşte prestigiul acestora, în
funcţie de aprecierile formulate de către consumatori. Acest parametru poate varia în limite
foarte largi, putând exista şi variante neclare în formularea acestuia.
 Pentru piaţa produselor agricole se utilizează frecvent noţiunea de segment de piaţă,
noţiune definită prin zona geografică, caracteristicile consumatorului, caracteristicile
formei de distribuţie a produselor şi tipurile de produse specializate.
Prin individualizarea segmentelor de piaţă, exploataţia agricolă poate aplica politici
comerciale distincte pentru fiecare segment, iar stabilirea gradului de interes faţă de un
anumit segment de piaţă se realizează prin luarea în considerare a anumitor aspecte cum ar
fi:
- natura produsului tranzacţionat;
- mărimea şi prestanţa - pe piaţă a partenerilor şi concurenţilor;
- modalităţile de negociere comercială cu distribuitorii şi vânzătorii;
- solvabilitatea financiară a clienţilor;
- termenele de plată fixate etc.
Adaptarea produselor agricole la diferite segmente de piaţă, poate fi redată sintetic
prin utilizarea anumitor indicatori cum ar fi: segmentul de piaţă deţinut, piaţa relativă şi
posibilităţile proprii de desfacere. Determinarea acestor indicatori se realizează după
formulele:
a. segmentul de piață:
fj
Sj = , în care:
Ft

✓ Sj - segmentul de piaţă deţinut de către un partener;

✓ fj - volumul valoric al livrărilor de produse realizat de partenerul j pe o anumită
perioadă de timp (unităţi valorice);
✓ Ft - volumul valoric al vânzărilor totale realizate la nivelul pieţei produsului supus
observaţiei - pentru o anumită perioadă de timp (unităţi valorice);
b. piața relativă:
S j'
Spr = , în care:
Sj
✓ Spr - piaţa relativă a unui partener;
✓ Sj' - partea de piaţă deţinută de către liderul pieţei;
c. piața potențială sau posibilitățile proprii de desfacere:
S j"
Spp = , în care:
S j'
 ✓ Spp- piaţa potenţială;
✓ Sj" - partea de piaţă deţinută de către ceilalţi parteneri.

APLICAŢIE
Să se determine posibilităţile de desfacere ale produselor legumicole la nivelul unei
pieţe dacă:
- potenţialul de absorbţie al pieţei - 500 mii tone;
- volumul real al pieţei - 380 mii tone;
- numărul de consumatori ai produselor legumicole - 35 mii;
- intensitatea medie de consum - 8 kg, din care tomate 3,7 kg, ardei 0,8 kg, cartofi
timpurii 2,7 kg, alte legume 0,8 kg;
- coeficientul de corecţie - 0,85 (0,8 tomate, 0,6 ardei, 0,95 cartofi timpurii, 0,75
alte legume);
- volumul valoric total al vânzărilor 500 milioane lei, din care partenerul A 200
milioane lei, partenerul B 150 milioane lei, partenerul C 100 milioane lei şi partenerul D
50 milioane lei.
 LUCRAREA NR. 3

COEFICIENTUL DE ELASTICITATE
AL CERERII ȘI OFERTEI

Cererea pentru produsele agricole este - în ansamblul său - mai puțin modificată de
către oscilațiile prețurilor, precum și de variațiile veniturilor consumatorilor. Această
sensibilitate este totuși diferită de la un produs la altul, motiv pentru care apare necesitatea
cunoașterii tendințelor de consum.
În cadrul relațiilor economice cu partenerii externi, problema elasticității cererii și
ofertei trebuie analizată din următoarele puncte de vedere:
- elasticitatea cererii interne pentru exporturile proprii;
- elasticitatea ofertei interne de bunuri pentru export care este influențată de cererea
acestor mărfuri pe piața proprie;
- elasticitatea ofertei de produse străine pentru importurile proprii;
- elasticitatea cererii pe piața internă pentru importuri, care este influențată de
disponibilitățile interne pentru produse înlocuitoare sau de concurență.
Sensibilitatea cererii la variațiile prețurilor se exprimă prin coeficientul de
elasticitate, care permite cunoașterea anticipată a acesteia și deci poate prevedea efectele
acesteia. Pentru un anumit produs acest coeficient, este determinat prin raportarea variației
relative a cantității solicitate, la variația relativă a prețului. Expresia reflectă sensul invers
al influenței dintre cerere și preț, aceasta variind în sens contrar.

Relațiile de calcul utilizate sunt:

− Q P
C1 = : ;
Q P

Q − P
C2 = : ;
Q P

− Q P
C= : , în care:
P Q

❑ C1, C2, C - coeficientul de elasticitate;

 ❑ Q - cantitatea de produs solicitată - pe piață - înainte de variația prețului (unități
fizice);
❑ P - prețul practicat înaintea variației cererii (unități valorice);
❑  Q,  P - diferența de cerere și de preț, înregistrată după variația prețului.
Coeficienții de elasticitate ai cererii în funcție de venit, reflectă translațiile care au
loc în cadrul cererii de mărfuri -, concomitent cu creșterea venitului -, se împart în
următoarele categorii:
1 - unitari, pentru care proporția de creșterea cererii coincide cu ritmul de creștere
al venitului, sau este foarte apropiată de aceasta;
2 - subunitari, la care cererea sporește mai lent decât majorarea venitului
(produsele alimentare):
3 - supraunitari, pentru care cererea sporește în proporție mai mare decât creșterea
venitului, oglindind deplasările din structura cererii către produse superioare calitativ, care
au întrebuințare îndelungată (aparate de uz casnic):
4 - negativi, situație în care creșterea venitului determină scăderea absolută a
cererii.
Când un produs are coeficientul de elasticitate, cuprins între 0 și 1 acesta este rigid
și inelastic, variația prețului, neantrenând sau antrenând într-o măsură redusă variația
cererii.
Când coeficientul este mai mic decât 1, se consideră că produsul este elastic,
variația prețului determinând variația cererii. Drept urmare se poate considera că pentru un
produs elastic, creșterea prețului determină scăderea cererii pe piață pentru produsul
respectiv.
Referitor tot la dependenţa dintre consum şi venit pot fi considerată sugestive şi
clasificarea bunurilor de consum formulată de Tornquist, după care acestea se încadrează
în trei categorii:
❑ bunuri de consum de primă necesitate (la care coeficientul de elasticitate este
subunitar (E<1);
❑ bunuri de consum mai puţin necesare pentru existenţă, al căror consum apare ca
urmare a schimbărilor structurale în nevoile populaţiei (la care coeficientul de
elasticitate este supraunitar E>1);
❑ bunurile de consum cu caracter exclusiv de lux (la care coeficientul de elasticitate
este supraunitar E>1).
 Necesitatea determinării dimensiunilor și variației cererii, este generată de nevoile
cumpărătorilor, de veniturile acestora care condiționează sumele ce pot fi alocate pentru
achiziționarea produselor, precum și de prețurile mărfurilor.
Raportul existent între variația relativă a cererii și variația relativă a venitului, poate
fi exprimat prin relația:

D R
=k , în care:
D R

❑ D - volumul cererii (unități fizice):

❑  R,  D - variația cererii și a venitului:
❑ R - venitul consumatorilor (unități valorice).
❑ k</> 1
Această relație îmbracă trei forme particulare și anume:

Da R
< ;
Da R

Dh R
= ;
Dh R

Dl R
>
Dl R

Pentru produsele agricole cererea este mai puțin influențată atât de variațiile
veniturilor consumatorilor, cât și de variațiile prețurilor produselor alimentare de primă
necesitate. Se remarcă faptul că, cu cât venitul este mai mic cu atât costurile efectuate
pentru procurarea alimentelor reprezintă procentul, o parte cât mai mare din valoarea
acestuia.

APLICAȚIE:
Studiul cererii de consum pentru produsele agricole şi agroalimentare
cu ajutorul datelor din bugetele de familie

Așa cum s-a arătat mai sus, cererea de consum pentru produsele agricole şi/sau
agroalimentare este influenţată de o multitudine de factori.
 Evaluarea tendinţei cererii de consum pentru produsele agricole şi/sau
agroalimentare se realizează cu ajutorul coeficienţilor de elasticitate.
Principalul factor care influenţează cererea de consum la produsele agricole şi/sau
agroalimentare este reprezentat de veniturile consumatorilor.
Pentru analiza evoluţiei cererii de consum la produsele agricole şi/sau
agroalimentare se pot utiliza datele din bugetele de familie.
Informaţiile pot viza populaţia dintr-o anumită zonă, ordonată pe grupe de familii
după venitul mediu lunar realizat de o persoană, după structura acesteia pe grupe de
familii, după cantităţile medii lunare cumpărate de o persoană şi valoarea acestora

Date din bugetele de familie privind veniturile realizate de o persoană şi

cumpărăturile lunare la produsul "carne "(date convenţionale)

Grupa de familii în Ponderea Venitul Cumpărături medii

funcţie de venitul mediu persoanelor din mediu lunar lunare pe o
lunar realizat de o grupa de familii în realizat de o persoană
persoană totalul eşantionului persoană kg (q) lei (Y)
(în ordine crescătoare) (%) (X) lei
I 24 800 3,0 24
II 17 1100 3,5 31,5
III 16 1300 4,0 46
IV 13 1600 5,0 65
V 11 2300 6,0 90
VI 10 2800 7,0 130
VII 9 3100 8,0 164

Pe baza datelor prezentate în tabel se vor calcula valorile medii (pentru întreg
eşantion), cât şi pe grupe de familii (în afară de grupa I), ale următorilor indicatori:
➢ coeficientul mediu al elasticităţii totale a cererii de consum în funcţie de
venit (Exv);
➢ coeficientul mediu al elasticităţii cererii de consum pentru cantitate în
funcţie de venit (Excv);
 ➢ coeficientul mediu al elasticităţii cererii de consum pentru calitate în funcţie
de venit (Exc);
➢ cantitatea medie lunară cumpărată de o persoană (q/pers.).
a) Coeficientul mediu al elasticităţii totale a cererii de consum în funcţie de
venit se va determina pe baza relaţiei următoare:

𝛥𝑦 𝛥𝑥
Exv = :
𝑦 𝑥

în care:
y – reprezintă cheltuielile lunare realizate de o persoană pentru produsul analizat la
prima grupă de familii, la a doua grupă de familii, ş.a.m.d.;
Δy – reprezintă sporul cheltuielilor lunare realizate de o persoană din a doua grupă
de familii faţă de prima grupă, din a treia grupă faţă de a doua grupă ş.a.m.d.;
x – reprezintă venitul mediu lunar realizat de o persoană;
Δx – reprezintă sporul de venit lunar realizat de o persoană din a doua grupă de
familii faţă de prima grupă, din a treia grupă faţă de a doua grupă, ş.a.m.d.
Pentru calculul coeficientului mediu al elasticităţii totale a cererii de consum în
funcţie de venit se vor pondera coeficienţii obţinuţi cu greutatea specifică (%) a fiecărei
grupe de familii din totalul persoanelor eşantionu-lui analizat.
b) Coeficientul mediu al elasticităţii cererii de consum pentru cantitate în
funcţie de venit se determină astfel:

𝛥𝑞 𝛥𝑥
Excv = :
𝑞 𝑥

în care:
q - reprezintă cantitatea de produs cumpărată lunar de o persoană din grupa de
familii de bază;
Δq - reprezintă sporul cantităţii de produs cumpărată lunar de o persoană dintr-o
grupă de familii comparativ cu grupa anterioară.
La nivelul acestui indicator se calcula un coeficient mediu, ca și în cazul anterior.
c) Coeficientul mediu de elasticitate a cererii de consum pentru calitate în
funcţie de venit se va determina ca diferenţă între coeficientul mediu al elasticităţii totale a
cererii de consum şi cel pentru cantitate. Concomitent se determină și un nivel mediu al
indicatorului. Se utilizează formula:

Exc = Exv - Excv

în care:
Exv - coeficientul mediu al elasticității totale a cererii de consum în funcţie de venit
(Exv);
Excv - coeficientul mediu al elasticității cererii de consum pentru cantitate în funcţie
de venit (Excv);
d) Cantitatea medie cumpărată de o persoană va fi calculată ca medie ponderată
a canțităților achiziționate de persoanele aferente, tuturor grupelor de venit. Ponderarea se
va face ca și în cazurile anterioare (coeficientului mediu al elasticităţii totale a cererii de
consum în funcţie de venit, coeficientul mediu al elasticităţii cererii de consum pentru
cantitate în funcţie de venit). Se folosește următoarea formulă de calcul:

∑𝑛
𝑖=1 𝑞𝑖 𝑥 𝑝𝑖
q/pers. = ∑𝑛
𝑖=1 𝑝𝑖

în care:
qi - reprezintă cantitatea de produs cumpărată lunar de o persoană, în funcție de
grupa de venit;
pi - reprezintă ponderea persoaneleor din grupele de venit analizate, în totalul
eșantionului.
 LUCRAREA NR. 4

TESTUL CONJUNCTURAL

Testul conjunctural poate fi utilizat ca metodă de previziune a cererii de produse pe

termen scurt. Acest aspect pleacă de la constatarea că opiniile specialiștilor legate de
problemele de piață se constituie în diagrame economice ale variațiilor înregistrate de
evoluția anterioară în timp a anumitor fenomene, în același timp acestea constituindu-se în
baze stabile de apreciere a evoluției viitoare în timp a fenomenelor urmărite.
Prin realizarea testelor conjuncturale pot fi atinse o serie de obiective, cum ar fi:
- asigurarea unor informații operative asupra situației generale existente pe piață;
- culegerea și obținerea de informații care nu pot fi încadrate în datele de raportare
statistică, dar care sunt absolut necesare pentru formularea de aprecieri asupra
conjuncturilor manifestate la nivelul pieței;
- identificarea și includerea în cadrul analizei a unor elemente de ordin calitativ care
se pot manifesta drept factori conjuncturali de influență, elementele care pot fi sesizate
numai de persoanele care se găsesc într-un contact nemijlocit cu piața, respectiv de
specialiști.
Pentru alcătuirea corectă a testelor conjuncturale se impune respectarea anumitor
restricții metodologice:
- selectarea aleatoare a specialiștilor de la care urmează să se culeagă informațiile
necesare;
- culegerea opiniilor consumatorilor care fac parte din eșantion, la date fixe;
- menținerea constantă, pe parcursul analizei, a nomenclatorului de informații
solicitate precum și a structurii unităților de sondaj de la care se solicită informațiile.
În scopul culegerii informațiilor necesare pentru alcătuirea testelor conjuncturale, se
utilizează chestionare - cel mai adesea tipizate - care conțin următoarele informații:
- numele subiecților chestionați;
- domeniul de activitate și locul de muncă al persoanelor de la care se culeg
informațiile;
- specificarea denumirii grupei de produse sau a produsului pentru care se
realizează analiza;
 - tendința prezentă a fenomenului analizat manifestată față de o perioadă anterioară
de timp, considerată drept bază de analiză.
Tendințele manifestate de către fenomenele urmărite, sunt apreciate pe baza unui
model descriptiv care apare sub forma unei scale cu un număr impar de trepte, cel mai
adesea formate din 3 sau 5 trepte. Spre exemplificare pot fi utilizate următoarele scale:
a. 3 trepte - la nivelul pieței externe, modul de apreciere al evoluției fenomenului
de concurență se poate realiza prin utilizarea următoarelor standarde: creșterea concurenței,
menținerea constantă a nivelului concurenței, scăderea nivelului concurenței;
b. 5 trepte - dacă se urmărește modul de evoluție - în timp - a volumului vânzărilor
unui produs oarecare, poate fi utilizată următoarea scală: creșterea accentuată a volumului
vânzărilor, creșterea moderată a volumului vânzărilor, menținerea constantă a volumului
vânzărilor, scăderea moderată a volumului vânzărilor și scăderea accentuată a volumului
vânzărilor.
Chestionarul utilizat mai cuprinde și termenul de întocmire și de expediere către
beneficiar, iar răspunsurile la întrebările componente ale chestionarului pot consta fie în
sublinierea variantei care corespunde situației existente pe piață, fie ele pot apare sub
forma unor expresii codificate.
Aprecierea capacității de evaluare și prevedere a anumitor fenomene de către
specialiștii consultați, se realizează prin intermediul unui indicator de opinie care apare sub
forma soldului conjunctural.
Soldul conjunctural poate fi determinat fie ca diferență între proporțiile
specialiștilor care consideră fenomenul ca fiind în creștere și proporțiile specialiștilor care
consideră fenomenul ca fiind în scădere, fie ca medie ponderată care cuprinde toate treptele
scalei utilizate pentru realizarea analizei.
Determinarea soldului conjunctural, ca medie ponderată, se realizează prin
utilizarea următoarei formule de calcul:

∑𝑛
𝑖=0 PiCi
Sc = ∑𝑛
,
𝑖=0 Pi

în care:
▪ Sc - soldul conjunctural (%);
▪ Pi- numărul de pronosticuri obţinute la nivelul fiecărei trepte a scalei utilizate;
▪ Ci- coeficienţi de multiplicare a pronosticurilor obţinute la nivelul fiecărei trepte a
scalei.
 Ca urmare pentru cele două tipuri de scale prezentate anterior, formulele devin:

∑𝑛
𝑖=0 PiCi A(+1)+B(0)+C(−1)
a. scală cu 3 trepte: Sc = =
∑𝑛
𝑖=0 Pi A+B+C

∑𝑛
𝑖=0 PiCi A(+2)+B(+1)+C(0)+D(−1)+E(−2)
b. scală cu 5 trepte: Sc = = , în care:
∑𝑛
𝑖=0 Pi A+B+C+D+E

▪ Sc - soldul conjunctural (%);

▪ A, B, C, D, E - numărul de pronosticuri obținute la nivelul fiecărei trepte a scalei
utilizate;
+2, +1, 0, -1, -2 - coeficienți de multiplicare a pronosticurilor obținute la nivelul fiecărei
trepte a scalei.
Exemplu: În vederea realizării unei cercetări lunare, care vizează modul de
evoluție al volumului vânzărilor pentru un anumit produs agroalimentar - comercializat în
cadrul unui magazin de profil, a fost consultat un număr de 64 specialiști, care au făcut
următoarele pronosticuri referitoare la volumul vânzărilor, în perioada viitoare față de
perioada curentă:
- pentru creșterea accentuată a volumului vânzărilor s-au pronunțat 12 specialiști;
- pentru creșterea moderată a volumului vânzărilor s-au pronunțat 23 specialiști;
- pentru menținerea constantă a volumului vânzărilor s-au pronunțat 10 specialiști;
- pentru scăderea moderată a volumului vânzărilor s-au pronunțat 11 specialiști;
- pentru scăderea accentuată a volumului vânzărilor s-au pronunțat 8 specialiști.
Pentru determinarea mărimii solduluii conjunctural se utilizează o scală cu 5 trepte,
după formula:

𝐴 (+2)+𝐵(+1)+𝐶(0)+𝐷(−1)+𝐸(−2) 12(+2)+23(+1)+10(0)+11(−1)+8(−2)
S c= 𝐴+𝐵+𝐶+𝐷+𝐸
𝑋100 = 12+23+10+11+8
𝑋100 =

24 + 23 − 11 − 16 20
𝑋100 = 𝑋100 = +31,25%
64 64

Mărimea prin care se apreciază soldul conjunctural trebuie să fie cuprinsă între
+100% și -100%, iar semnul soldului conjunctural scoate în evidență direcția în care se
realizează variația aspectului supus analizei.
În cazul anterior la o mărime de +31,25% a soldului conjunctural, pentru produsul
supus analizei se poate considera, că la nivelul pieței, exstă o situație favorabilă. Drept
urmare pentru produsul respectiv, specialiștii pronostichează o creștere destul de însemnată
a volumului vânzărilor în perioad imediat următoare de timp, comparativ cu perioada
curentă. Analizarea pe ansamblu a situației produsului respectiv trebuie realizată ținând
cont și de situația generală existentă la nivelul pieței. Astfel dacă soldul conjunctural global
al pieței este mai mic decât valoarea înregistrată la nivelul produsului analizat, produsul se
constituie într-un factor dinamizator al schimburilor comerciale, el contribuind la creșterea
cifrei de afaceri și implicit, în funcție de prețul de comercializare, la creșterea profitului.
Dacă soldul conjunctural global al pieței are o valoare mai mare decât soldul conjunctural
al produsului analizat, acesta se constituie într-un factor care limitează cifra de afaceri și
nivelul profitului înregistrat.
Prin semnul și mărimea soldului conjunctural se obțin informații care influențează
activitatea producătorilor, intermediarilor și a comercianților. Astfel la nivelul acestor 3
secvențe din cadrul filierei de distribuție a produsului respectiv pot fi luate măsuri legate
de: volumul producției obținute, modul de livrare al acesteia către intermediari și rețeaua
comercială, capacitățile de depozitare și expunere necesare și eventual aspecte legate de
resursele umane necesare pentru realizarea în bune condițiuni a fluxului de valorificare.
După determinarea soldului conjunctural, se trece la întocmirea sintezei
conjuncturale, în cadrul căreia plecând de la situația pieței în perioada de bază se face
aprecieri și se formulează ipoteze asupra situației pieței în perioada următoare.
După prelucrarea și analiza informațiilor obținute pe baza testului conjunctural,
informații care sunt întregite cu observații obținute pe alte căi, se trece la întocmirea
buletinelor de analiză conjuncturală care au drept scop informarea beneficiarilor - studiului
realizat - asupra evoluției celor mai reprezentative fenomene din cadrul pieței.
În cadrul buletinului de analiză conjuncturală pot fi incluse anumite elemente, cum
ar fi:
- situația vânzărilor sau a cererii satisfăcute în perioada curentă;
- modificările care apar pe parcursul perioadei analizate la nivelul vânzărilor de
produse și a stocurilor;
- modificările care pot apare în structura cererii globale de produse și estimarea
tendinței viitoare a vânzărilor.
Rezultatele testelor conjuncturale pot fi prezentate și sub formă grafică prin
utilizarea de vectori sau perpendiculare.
 APLICAȚIE
În scopul estimării tendinței vânzărilor unui produs agricol, comparativ cu perioada
de bază, la nivelul lunilor decembrie, ianuarie și februarie, a fost consultat un număr de 45
specialiști care au formulat următoarele pronosticuri:

Tendința Mai Iunie Iulie

- creștere 20 16 12
- staționare 15 18 18
- scădere 10 11 15
Total 45 45 45
 LUCRAREA NR. 5

DISTRIBUȚIA PRODUSELOR AGRICOLE

5.1. EFICIENȚA ACTIVITĂȚII DE DISTRIBUȚIE A PRODUCĂTORILOR

Pentru stabilirea eficienței activității de distribuție a produselor agroalimentare se

supun analizei aspecte legate de:
❑ stabilirea numărului mediu al verigilor de distribuție;
❑ alegerea formei convenabile de realizare a distribuției.
Primul aspect se bazează pe monitorizarea cantităților de produse distribuite și
sesizarea tipurilor de circuite de distribuție utilizate, iar cea de a doua problemă urmărește
o serie de indicatori economici care definesc eficiența activității derulate.

5.1.1. STABILIREA NUMĂRULUI MEDIU

AL VERIGILOR DE DISTRIBUŢIE
Pentru stabilirea numărului mediu al verigilor de distribuţie se au în vedere:
➢ cantitatea totală de produse comercializată;
➢ tipurile de circuite de distribuţie utilizate pentru valorificarea produselor şi
cantităţile aferente fiecărui circuit;
➢ numărul de intermediari specific fiecărui circuit.
Stabilirea numărului mediu al verigilor de distribuţie se realizează după
formula:

∑𝑚
𝑖=0 Qi x ni
Nmv = , în care:
𝑄𝑡

• Qi - cantitatea de produse comercializată prin intermediul fiecărui circuit (t);

• ni - numărul de intermediari specifici fiecărui circuit;
• Qt - cantitatea totală de produse valorificată (t).

APLICAŢIE
Să se stabilească numărul mediu al verigilor de distribuţie pentru un producător de
conserve din fructe, cu o producție în anul 2018 de 6.000 tone, care pentru valorificarea
producţiei pe piaţă a utilizat următoarele circuite:
 a. producător - consumator 130 t (circuit direct);
b. producător – engrosist – detailist – consumator 2.500 t (circuit semi-integrat);
c. producător - exportator– engrosist – detailist – consumator 3.370 t (circuit lung).

∑𝑚
𝑖=0 Qi x ni
Nmv =
𝑄𝑡

(130 𝑥 0)+(2500 𝑥 2)+(3370 𝑥 3)

Nmv = = 2,5
600

În anul următor, 2018, producătorul a utilizat următoarele circuite de distribuție

pentru comercializarea producției de 7.000 tone:
- producător - consumator 300 t (circuit direct);
- producător – detailist – consumator 1.200 t (circuit integrat);
- producător – engrosist – detailist – consumator 2.000 t (circuit semi-integrat);
- producător - exportator– engrosist – detailist – consumator 3.500 t (circuit lung).
Să se stabilească numărul mediu al verigilor de distribuție.

5.1.2. ALEGEREA DISTRIBUŢIEI OPTIME

În scopul alegerii formei convenabile de distribuţie, se utilizează mai multe sisteme
de distribuţie, care pot fi exploatate concomitent de către un producător.
Se supun atenţiei:
o distribuţia efectuată de către producător, folosind un sistem propriu;
o distribuţia mixtă realizată prin sistemul propriu şi prin intermediari;
o distribuţia realizată numai prin utilizarea intermediarilor.
Pentru stabilirea variantei optime de distribuţie se urmăresc o serie de indicatori:
✓ producţia totală exprimată în unităţi naturale - Qt (t, buc.);
✓ preţul unitar al produsului – Pu (lei/t, lei/buc.);
✓ costul unitar al produsului - Cu (lei/t, lei/buc.);
✓ cheltuielile totale de producţie - Chp (lei);
✓ producţia totală exprimată în unităţi valorice - Qv (lei);
✓ cheltuielile de tranzitare - Chtr (lei);
✓ cheltuielile de distribuţie - Chd (lei);
✓ cheltuielile de promovare - Chpr (lei);
✓ cheltuielile totale ale producătorului – ΣCh (lei);
✓ profitul total (brut) – Prt (lei);
 ✓ rata profitului (brut) – RPrt. (%);
✓ numărul minim al unităţilor de produs care trebuie valorificate pentru acoperirea
cheltuielilor de tranzitare - Nr min. (buc.).
Determinarea indicatorilor de eficiență economică se face prin folosirea
următoarelor formule de calcul:
1. cheltuieli totale de producţie – Chp (lei):

Chp = Cu x Qt, în care:

• Cu - costul unitar al produsului (lei/t, lei/buc.);

• Qt - producţia totală exprimată în unităţi naturale (buc.);
2. producţia totală exprimată în unităţi valorice – Qv (lei):

Qv = Qt x Pu, în care:

• Pu - preţul unitar al produsului (lei/buc.);

3. cheltuieli de tranzitare - Chtr (lei):

Chtr = Chd + Chpr, în care:

✓ Chd - cheltuieli de distribuţie (lei);

✓ Chpr - cheltuieli de promovare (lei);
4. cheltuieli totale ale producătorului – ΣCh (lei):

ΣCh = Chp + Chtr

5. profitul total (brut) – Prt (lei):

Prt = Qv - ΣCh
6. rata profitului (brut) – Rpr(%):

𝑃𝑟𝑡
RPrt = 𝑥 100
ΣCh
 7. numărul minim al unităţilor de produs care trebuie valorificate pentru
acoperirea cheltuielilor de tranzitare – Nr min. (buc.):

𝐶ℎ𝑡𝑟
Nr. min. = .
𝑃𝑢

APLICATIE
Să se aleagă varianta optimă de distribuţie, dacă un producător de conserve din
fructe, care obţine 1.000.000 bucăţi de conserve la un cost unitar de 2 lei/bucată, foloseşte
pentru distribuţie şi valorificare următorul sistem:

Sistem distribuţie Preţ unitar Cheltuieli

lei/buc lei

distribuţie promovare

propriu 2,8 600.000 100.000

mixt 2,6 400.000 80.000

(propriu și intermediari)

intermediari 2,2 80.000 60.000

5.2. EFICIENȚA ACTIVITĂȚII DE DISTRIBUȚIE

A PRODUSELOR AGRICOLE

Prezentarea temei
Se consideră că o societate comercială de tipul "AGROFRUCT" S.A., are o
activitate orientată preponderent pe preluarea și distribuirea către alți beneficiari (unități de
prelucrare sau consumatori direcți), a legumelor și fructelor în stare proaspătă. Aceste
produse sunt preluate pe baza activităților de achiziție și contractări, de la diverși
producători agricoli din cadrul arealului de influență. Activitatea intermediarului se
desfășoară prin luarea în considerație a unor pierderi prin perisabilitate de 5%, iar în scopul
preluării produselor utilizează următoarele categorii de calitate: extra, a I-a, a II-a, sub
STAS.
 Produsele preluate sunt supuse procesului de pregătire-sortare, urmând ca apoi
acestea să fie destinate consumului în stare proaspătă. În situația de față intermediarul
realizează preluarea produselor de la locul de obținere, acesta angajând costuri de transport
între arealul de obținere și cenetrele proprii de preluare, precum și costuri de transport de la
centrele de preluare către rețeaua comercială. Prețul de cumpărare sau achiziție a
produselor este negociat direct cu producătorii agricoli.
Eficiența activității prestate este determinată din punct de vedere teoretic, după care
este supusă spre aprobare adunării generale a acționarilor. În această direcție se supun
analizei următoarele:
- cantitățile de produse achiziționate;
- structura calitativă a producției achiziționate;
- valoarea prețului de achiziționare;
- structura costurilor angajate pentru tranzitarea produselor;
- valoarea prețului de valorificare către rețeaua comercială;
- profitul planificat;
- rata profitabilității.

Metodologia de calcul
Pentru determinarea indicatorilor pe baza cărora se apreciază eficiența economică a
activității desfășurate, se apelează la metodologia cunoscută.
În acest scop se determină următorii indicatori:
1.structura producției achiziționate, pe categorii de calitate (ISQ):

𝑄𝐸 ,𝑄𝐼 ,𝑄𝐼𝐼 ,𝑄𝑆𝑆

ISQ = 𝑄𝐴
𝑋100 (%), în care:

➢ ISQ - indicele de structură al producției achiziționate, pe categorii de calitate (%);

➢ QE - cantitatea de produse de calitate extra achiziționată (t);
➢ QI - cantitatea de produse de calitatea I achiziționată (t);
➢ QII - cantitatea de produse de calitatea II achiziționată (t);
➢ Qss - cantitatea de produse de calitatea sub STAS achiziționată (t);
➢ QA - cantitatea totală de produse achiziționată (t);
2. prețul mediu de achiziționare - plecând de la prețurile pentru fiecare categorie de
calitate (PMA):
 ∑4𝑖=1 𝑃𝑎𝑖 𝑥𝑄𝑎𝑖 (𝑃𝑎𝑒 𝑥𝑄𝑎𝐸)+ (𝑃𝑎𝐼 𝑥𝑄𝑎𝐼 )+(𝑃𝑎𝐼𝐼 𝑥 𝑄𝑎𝐼𝐼 )+(𝑃𝑎𝑠𝑠 𝑥𝑄𝑎𝑆𝑆)
PMA = ∑4𝑖=1 𝑄𝑎𝑖
= lei/kg, în care:
𝑄𝑎𝐸 +𝑄𝑎𝐼 +𝑄𝑎𝐼𝐼 +𝑄𝑎𝑆𝑆

➢ Pai – prețul de achiziționare pentru producția de calitatea i (lei/kg);

➢ Qai – cantitatea de produs de calitatea i achiziționată (t);
➢ PaE - prețul de achiziție al producției de calitate extra (lei/kg);
➢ PaI - prețul de achiziție al producției de calitatea I (lei/kg);
➢ PaII - prețul de achiziție al producției de calitatea II (lei/kg);
➢ PaSS - prețul de achiziție al producției de calitatea sub STAS (lei/kg);
➢ QaE - cantitatea de produse de calitate extra achiziționată (t);
➢ QaI - cantitatea de produse de calitatea I achiziționată (t);
➢ QaII - cantitatea de produse de calitatea II achiziționată (t);
➢ Qass - cantitatea de produse de calitatea sub STAS achiziționată (t);
3. valoarea producției achiziționate:

QA = (QaE x PaE)+(QaIxPaI)+(QaII+PaII)+(QaSS+PaSS) (lei, mii lei);

4. cheltuielile totale de tranzitare a produselor:

Chtz = Chtr +Chps + Chm + Chî + Chdtl +Pp + Chtb + A + Chg (lei, mii lei), în care:

➢ Chtz - cheltuieli totale de tranzitare (lei, mii lei);

➢ Chtr - cheltuieli de transport de la locul recoltării (lei, mii lei);
➢ Chps – cheltuieli de pregătire sortare (lei, mii lei);
➢ Chm – cheltuieli de manipulare (lei, mii lei);
➢ Chî – cheltuieli de înmagazinare (lei, mii lei);
➢ Chdtl – cheltuieli de depozitare pe termen lung (lei, mii lei);
➢ Pp – pierderi prin perisabilitate (lei, mii lei);
➢ Chtb – cheltuieli de transport la beneficiar (lei, mii lei);
➢ A – asigurări, taxe (lei, mii lei);
➢ Chg- cheltuilei generale (lei, mii lei);
5. efortul financiar al intermediarului:

ƩCh = QA + Chtr (lei, mii lei), în care:

➢ ƩCh - efortul financiar al intermediarului (lei, mii lei);

➢ QA - valoarea producției achiziționate (lei, mii lei);
➢ Chtr - cheltuieli totale de tranzitare (lei, mii lei);
6. prețul mediu de vânzare (valorificare) a producției:

∑4𝑖=1 𝑃𝑣𝑖 𝑥𝑄𝑣𝑖 (𝑃𝑣𝐸 𝑥𝑄𝑣𝐸)+ (𝑃𝑣𝐼 𝑥𝑄𝑣𝐼 )+(𝑃𝑣𝐼𝐼 𝑥 𝑄𝑣𝐼𝐼 )+(𝑃𝑣𝑠𝑠 𝑥𝑄𝑣𝑆𝑆)
PMV = ∑4𝑖=1 𝑄𝑣𝑖
= lei/kg, în care:
𝑄𝑣𝐸 +𝑄𝑣𝐼 +𝑄𝑣𝐼𝐼 +𝑄𝑣𝑆𝑆

➢ Pvi – prețul de vânzare pentru producția de calitatea i (lei/kg);

➢ Qvi – cantitatea de produs de calitatea i valorificată (t);
➢ PvE - prețul de valorificare al producției de calitate extra (lei/kg);
➢ PvI - prețul de valorificare al producției de calitatea I (lei/kg);
➢ PvII - prețul de valorificare al producției de calitatea II (lei/kg);
➢ PVSS - prețul de valorificare al producției de calitatea sub STAS (lei/kg);
➢ QvE - cantitatea de produse de calitate extra valorificată (t);
➢ QvI - cantitatea de produse de calitatea I valorificată (t);
➢ QvII - cantitatea de produse de calitatea II valorificată (t);
➢ Qvss - cantitatea de produse de calitatea sub STAS valorificată (t);

7. valoarea producției valorificate către beneficiari:

QV = (QvE x PvE)+(QvIxPvI)+(QvII+PvII)+(QvSS+PvSS) (lei, mii lei);

8. profitul brut realizat:

Prb = QV - ƩCh (lei, mii lei);

9. rata profitului brut:

𝑃𝑟𝑏
RPrb = ∑ 𝑥100 (%);
𝐶ℎ

10. impozitul pe profit:

- 16% din profitul brut:

I = Prb x 0,16 (lei, mii lei);

 11. profitul net:

Prn = Prb – I (lei, mii lei);

12. rata profitului net:

𝑃𝑟𝑛
RPrn = ∑ 𝐶ℎ 𝑥100 (%).

Aplicație
În scopul aprecierii eficienței economice a activității desfășurate se analizează
valorile înregistrate pentru indicatorii economici determinați și se realizează o sinteză
asupra situațiilor apărute la nivelul fiecărui produs - pe baza rezultatelor economice. Se
trece la evaluarea structurii costurilor - pe elemente de calculație, se formulează aprecieri
asupra posibilităților viitoare de derulare a activității, prin luarea în considerare a situației
actuale și a conjuncturii de perspectivă existentă la nivelul pieței.

Tabelul 5.1.
Eficiența economică a activității
de distribuție a produselor agricole
Nr. Specificare U.M. Tomate Mere
crt. Efectiv % Efectiv %
1. Producția achiziționată t 100,0 100,0
1.1. - extra t
1.2. - calitatea a I-a t
1.3. - calitatea a II-a t
1.4. - sub STAS t
2. Prețul mediu de achiziționare lei/kg 100,0 100,0
2.1. - extra lei/kg
2.2. - calitatea a I-a lei/kg
2.3. - calitatea a II-a lei/kg
2.4. - sub STAS lei/kg
3. Producția achiziționată mii lei - -
4. Costuri totale mii lei 100,0 100,0
4.1. - transport de la locul recoltării mii lei
4.2. - activități de pregătire-sortare mii lei
4.3. - activități de manipulare mii lei
4.4. - înmagazinarea produselor mii lei
4.5. - depozitare pe termen lung mii lei
4.6. - pierderi prin perisabilitate mii lei
4.7. - transport la beneficiari mii lei
4.8. - taxe, prime de asigurare mii lei
4.9. - generale mii lei
5. Efortul financiar al intermediarului mii lei - -
6. Prețul mediu de valorificare lei/kg 100,0 100,0
6.1. - extra lei/kg
6.2. - calitatea a I-a lei/kg
6.3. - calitatea a II-a lei/kg
6.4. - sub STAS lei/kg
7. Producția valorificată mii lei - -
8. Profitul brut mii lei - -
9. Rata profitului brut % - -
10. Impozit pe profit mii lei
11. Profitul net mii lei
12. Rata profitului net %
 LUCRAREA NR. 6

BALANȚA PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE

În scopul reliefării modalităților de constituire a disponibilului de produse și a

consumului de produse, la nivelul unei piețe, se face apel la un sistem de indicatori creat de
FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură).
Operarea cu indicatorii specifici pleacă de la aspectele referitoare la constituirea
ofertei primare a unui produs (suprafaţă cultivată, producţia totală și producția medie –
toate exprimate în unităţi fizice), după care în cadrul bilanţului se evidenţiază disponibilul
total şi consumul total pentru produsul analizat.
Constituirea disponibilului total are în vedere următoarele elemente componente:
➢ producţia totală (Q - t, mii t);
➢ importurile (I - t, mii t);
➢ stocurile (ST - t, mii t);
➢ exporturile (E - t, mii t).
Stabilirea nivelului disponibilului total – conform reglementărilor FAO, are în
vedere însumarea nivelului producţiei cu nivelul importurilor, din care se scade volumul
exporturilor la care se cumulează (±) stocurile:

DT = Q + I ± ST– E (t, mii t).

Pentru stabilirea consumului total se au în vedere următoarele elemente

componente ale acesteia:
➢ consumul furajer (CF - t, mii t);
➢ seminţe sau materialul de plantat (S - t , mii t);
➢ consumul uman (CU - t , mii t);
➢ materii prime procesate(MPP - t, mii t);
➢ alte utilizări (AU - t, mii t);
➢ pierderi (P – t, mii t);
➢ reziduuri (R - t, mii t).
Conform metodologiei FAO, stabilirea nivelului total al consumului se face prin
însumarea elementelor menţionate anterior.
 CT = CF + S + CU + MPP + AU + P ± R (t, mii t).
Stabilirea efectivă a balanței are în vedere realizarea diferenţei între volumul total al
disponibilului şi volumul total al consumului:

B = DT – CT (±t, mii t).

În funcţie de nivelurile disponibilului total şi ale consumului total balanța poate fi

excedentară, deficitară sau se poate întâlni o situaţie de echilibru între cele două elemente
constituente.
Pentru disponibilul total şi consumul total, luându-se în consideraţie elementele
componente ale acestora, se constituie structura (%), pe baza indicilor de structură:

E1, E2, E3, …….En

ISE = x100 (%), în care
DT (CT)

- ISE – indicele de structură pentru indicatorul E;

- E1, E2, ….. En = nivelul efectiv al indicatorilor pentru care se calculează
ponderea (t, mii t);
- DT = disponibilul total (t, mii t);
- CT = consumul total (t, mii t).
Analiza indicatorilor se realizează prin metoda comparației. Pe lângă secvențele
temporale incluse în cadrul analizei, s-a mai operat și cu media acestora. Pe baza celor
prezentate mai sus, s-au construit serii dinamice, în cadrul cărora primul termen a devenit
automat bază de comparație. Stabilirea mediei multianuale a unui indicator se face după
formula:

𝐴1 +𝐴2 +𝐴3
MA = , în care:
3

- A1, A2, A3 = nivelul indicatorului pentru anii 1, 2 și 3 ai seriei dinamice;

- MA = media indicatorului.

Indici de analiză
Indicii reprezintă mărimi sintetice care redau variabilitatea - în timp și spațiu - a
unor fenomene economice, ei exprimându-se - întotdeauna - în unități relative.
 În același timp, indicii pot fi utilizați pentru determinarea gradului de realizare a
programelor de producție atât în sectorul de producție vegetal cât și în creșterea animalelor.
După baza sau termenul de raportare, indicii se împart în două categorii (care stau
la baza comparației în timp):
❑ indici cu baza fixă;
❑ indici cu baza mobilă sau în lanț.
➢ Indicii cu baza fixă se determină după următoarea formulă:

Yn
Ibf = x100 , în care:
Y0

- Yn - nivelul indicatorului individual în cadrul seriei dinamice, sau în perioada

curentă;
- Y0 - nivelul indicatorului în perioada de bază sau de referință.
➢ Indicii cu baza mobilă sau în lanț, se deosebesc de categoria anterioară de indici
prin aceea că la determinarea lor are loc modificarea succesivă a bazei de raportare.
Drept urmare formula generală de calcul este:

Yn
Ibm = x100 , în care:
Yn −1

- Yn - nivelul indicatorului pentru fiecare componentă a seriei dinamice;

- Yn-1 - nivelul indicatorului pentru secvența temporală considerată drept bază de
comparație sau termen de referință.
Stabilirea situației balanței se poate realiza la nivel de grupă de produse (cereale,
plante uleiaose, legume, fructe etc.) sau la nivelul oricărui produs vegetal. În acest scop
studenții sunt puși în situația de a folosi o bază de date, internațională, www.fao.org de
unde se realizează documentarea. Pentru a oferi o imagine asupra realităților existente în
România, se face analiza situației naționale în context internațional (mondial și al Uniunii
Europene – se recurge și la comparația în timp), folosind următoarele modele descriptive
(tabele):
 Tabelul 6.1.
Mondial. Oferta primară de ……………. – structură (2016 – 2018)
Suprafaţa Producţia totală Producţia medie
Nr.
Anul Dinamică** Dinamică** Dinamică**
crt. Ha* T* Kg/ha*
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 2016 100 100 100 100 100 100
2 2017
3 2018
4 Media**
*
wwww …………
**
calcule proprii

Tabelul 6.2.
Mondial. Balanța la ……………. – structură (2016 – 2018)
-tone-
ANUL
MEDIA**
Nr 2016 2017 2018
Specificare
crt. Str. Str. Str.
Efectiv* Efectiv* Efectiv* Efectiv Str. (%)
** **
(%) (%) (%)**
1 Producţie
2 Import
3 Stocuri
4 Export
Disponibil
5 100 100 100 100
total
Consum
6
furajer
7 Seminţe
Consum
8
uman
Materii
9 prime
procesate
10 Alte utilizări
11 Pierderi
12 Reziduuri
13 Consum total 100 100 100 100
14 Balanță - - - -
*
wwww …………
**
calcule proprii
 Tabelul 6.3.
Mondial. Dinamica elementelor balanței la ……………. (2016-2018)*
ANUL MEDIA
Nr.
Specificare 2016 2017 2018
crt.
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 Producţie 100 100
2 Import 100 100
3 Stocuri 100 100
4 Export 100 100
Disponibil
5 100 100
total
Consum
6 100 100
furajer
7 Seminţe 100 100
Consum
8 100 100
uman
Materii prime
9 100 100
procesate
10 Alte utilizări 100 100
11 Pierderi 100 100
12 Reziduuri 100 100
13 Consum total 100 100
*
calcule proprii

Tabelul 6.4.
Uniunea Europeană. Oferta primară de ……………. – structură (2016 – 2018)
Suprafaţa Producţia totală Producţia medie
Nr.
Anul Dinamică** Dinamică** Dinamică**
crt. Ha* T* Kg/ha*
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 2016 100 100 100 100 100 100
2 2017
3 2018
4 Media**
*
wwww …………
**
calcule proprii
 Tabelul 6.5.

Uniunea Europeană România. Balanța la ……………. - structură (2016 – 2018)

-tone-
ANUL
MEDIA**
Nr 2016 2017 2018
Specificare
crt. Str. Str. Str.
Efectiv* Efectiv* Efectiv* Efectiv Str. (%)
(%)** (%)** (%)**
1 Producţie
2 Import
3 Stocuri
4 Export
Disponibil
5 100 100 100 100
total
Consum
6
furajer
7 Seminţe
Consum
8
uman
Materii
9 prime
procesate
10 Alte utilizări
11 Pierderi
12 Reziduuri
13 Consum total 100 100 100 100
14 Balanță - - - -
*
wwww …………
**
calcule proprii
 Tabelul 6.6.
Uniunea Europeană. Dinamica elementelor balanței la ……………. (2016-2018)*
ANUL MEDIA
Nr.
Specificare 2016 2017 2018
crt.
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 Producţie 100 100
2 Import 100 100
3 Stocuri 100 100
4 Export 100 100
Disponibil
5 100 100
total
Consum
6 100 100
furajer
7 Seminţe 100 100
Consum
8 100 100
uman
Materii prime
9 100 100
procesate
10 Pierderi 100 100
11 Alte utilizări 100 100
12 Reziduuri 100 100
13 Consum total 100 100
*
calcule proprii

Tabelul 6.7.

România. Oferta primară de ……………. – structură (2016 – 2018)

Suprafaţa Producţia totală Producţia medie
Nr.
Anul Dinamică **
Dinamică **
Dinamică**
crt. Ha* T* Kg/ha*
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 2016 100 100 100 100 100 100
2 2017
3 2018
4 Media**
*
wwww …………
**
calcule proprii
 Tabelul 6.8.
România. Balanța la ……………. – structură (2016 – 2018)
-tone-
ANUL
MEDIA**
Nr 2016 2017 2018
Specificare
crt. Str. Str. Str.
Efectiv* Efectiv* Efectiv* Efectiv Str. (%)
(%)** (%)** (%)**
1 Producţie
2 Import
3 Stocuri
4 Export
Disponibil
5 100 100 100 100
total
Consum
6
furajer
7 Seminţe
Consum
8
uman
Materii
9 prime
procesate
10 Alte utilizări
11 Pierderi
12 Reziduuri
13 Consum total 100 100 100 100
14 Balanță - - - -
*
wwww …………
**
calcule proprii
 Tabelul 6.9.
România. Dinamica elementelor balanței la ……………. (2016-2018)*
ANUL MEDIA
Nr.
Specificare 2016 2017 2018
crt.
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 Producţie 100 100
2 Import 100 100
3 Stocuri 100 100
4 Export 100 100
Disponibil
5 100 100
total
Consum
6 100 100
furajer
7 Seminţe 100 100
Consum
8 100 100
uman
Materii prime
9 100 100
procesate
10 Alte utilizări 100 100
11 Pierderi 100 100
12 Reziduuri 100 100
13 Consum total 100 100
*
calcule proprii
 LUCRAREA NR. 7

BALANȚA PRODUSELOR AGRICOLE ZOOTEHNICE

Pentru evidențierea modalităților de constituire a disponibilului de produse și a

consumului de produse, la nivelul unei piețe, se face apel la un sistem de indicatori creat de
FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură).
Operarea cu indicatorii specifici pleacă de la aspectele referitoare la constituirea
ofertei primare a unui produs (suprafaţă cultivată, producţia totală și producția medie –
toate exprimate în unităţi fizice), după care în cadrul bilanţului se evidenţiază disponibilul
total şi consumul total pentru produsul analizat.
Constituirea disponibilului total are în vedere următoarele elemente componente:
➢ producţia totală (Q - t, mii t);
➢ importurile (I - t, mii t);
➢ stocurile (ST - t, mii t);
➢ exporturile (E - t, mii t).
Stabilirea nivelului disponibilului total – conform reglementărilor FAO, are în
vedere însumarea nivelului producţiei cu nivelul importurilor, din care se scade volumul
exporturilor la care se cumulează (±) stocurile:

DT = Q + I ± ST– E (t, mii t).

Pentru stabilirea consumului total se au în vedere următoarele elemente

componente ale acesteia:
➢ consumul furajer (CF - t, mii t);
➢ consumul uman (CU - t , mii t);
➢ materii prime procesate(MPP - t, mii t);
➢ alte utilizări (AU - t, mii t);
➢ pierderi (P – t, mii t);
➢ reziduuri (R - t, mii t).
Conform metodologiei FAO, stabilirea nivelului total al consumului se face prin
însumarea elementelor menţionate anterior.

CT = CF + CU + MPP + AU + P ± R (t, mii t).

 Stabilirea efectivă a balanței are în vedere realizarea diferenţei între volumul total al
disponibilului şi volumul total al consumului:

B = DT – CT (±t, mii t).

În funcţie de nivelurile disponibilului total şi ale consumului total balanța poate fi

excedentară, deficitară sau se poate întâlni o situaţie de echilibru între cele două elemente
constituente.
Pentru disponibilul total şi consumul total, luându-se în consideraţie elementele
componente ale acestora, se constituie structura (%), pe baza indicilor de structură:

E1, E2, E3, …….En

ISE = x100 (%), în care
DT (CT)

- ISE – indicele de structură pentru indicatorul E;

- E1, E2, ….. En = nivelul efectiv al indicatorilor pentru care se calculează
ponderea (t, mii t);
- DT = disponibilul total (t, mii t);
- CT = consumul total (t, mii t).
Analiza indicatorilor se realizează prin metoda comparației. Pe lângă secvențele
temporale incluse în cadrul analizei, s-a mai operat și cu media acestora. Pe baza celor
prezentate mai sus, s-au construit serii dinamice, în cadrul cărora primul termen a devenit
automat bază de comparație.
Stabilirea mediei multianuale a unui indicator se face după formula:

𝐴1 +𝐴2 +𝐴3
MA = , în care:
3

- A1, A2, A3 = nivelul indicatorului pentru anii 1, 2 și 3 ai seriei dinamice;

- MA = media indicatorului.

Indici de analiză
Indicii reprezintă mărimi sintetice care redau variabilitatea - în timp și spațiu - a
unor fenomene economice, ei exprimându-se - întotdeauna - în unități relative.
 În același timp, indicii pot fi utilizați pentru determinarea gradului de realizare a
programelor de producție atât în sectorul de producție vegetal cât și în creșterea animalelor.
După baza sau termenul de raportare, indicii se împart în două categorii (care stau
la baza comparației în timp):
❑ indici cu baza fixă;
❑ indici cu baza mobilă sau în lanț.
➢ Indicii cu baza fixă se determină după următoarea formulă:

Yn
Ibf = x100 , în care:
Y0

- Yn - nivelul indicatorului individual în cadrul seriei dinamice, sau în perioada

curentă;
- Y0 - nivelul indicatorului în perioada de bază sau de referință.
➢ Indicii cu baza mobilă sau în lanț, se deosebesc de categoria anterioară de indici
prin aceea că la determinarea lor are loc modificarea succesivă a bazei de raportare.
Drept urmare formula generală de calcul este:

Yn
Ibm = x100 , în care:
Yn −1

- Yn - nivelul indicatorului pentru fiecare componentă a seriei dinamice;

- Yn-1 - nivelul indicatorului pentru secvența temporală considerată drept bază de
comparație sau termen de referință.
Stabilirea situației balanței se poate realiza la nivel de grupă de produse (carne,
lapte) sau la nivelul oricărui produs de origine animală. În acest scop studenții sunt puși în
situația de a folosi o bază de date, internațională, www.fao.org de unde se realizează
documentarea. Pentru a oferi o imagine asupra realităților existente în România, se face
analiza situației naționale în context internațional (mondial și al Uniunii Europene – se
recurge și la comparația în timp), folosind următoarele modele descriptive (tabele):
 Tabelul 7.1.
Mondial. Oferta primară de ……………. – structură (2016 – 2018)
Suprafaţa Producţia totală Producţia medie
Nr.
Anul Dinamică** Dinamică** Dinamică**
crt. Cap.* T* Kg/cap*
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 2016 100 100 100 100 100 100
2 2017
3 2018
4 Media**
*
wwww …………
**
calcule proprii

Tabelul 7.2.

Mondial. Balanța la ……………. – structură (2016 – 2018)

-tone-
ANUL
MEDIA**
Nr 2016 2017 2018
Specificare
crt. Str. Str. Str.
Efectiv* Efectiv* Efectiv* Efectiv Str. (%)
** **
(%) (%) (%)**
1 Producţie
2 Import
3 Stocuri
4 Export
Disponibil
5 100 100 100 100
total
Consum
6
furajer
Consum
7
uman
Materii
8 prime
procesate
9 Alte utilizări
10 Pierderi
11 Consum total 100 100 100 100
12 Balanță - - - -
*
wwww …………
**
calcule proprii
 Tabelul 7.3.
Mondial. Dinamica elementelor balanței la ……………. (2016-2018)*
ANUL MEDIA
Nr.
Specificare 2016 2017 2018
crt.
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 Producţie 100 100
2 Import 100 100
3 Stocuri 100 100
4 Export 100 100
Disponibil
5 100 100
total
Consum
6 100 100
furajer
Consum
7 100 100
uman
Materii prime
8 100 100
procesate
9 Alte utilizări 100 100
10 Pierderi 100 100
11 Consum total 100 100
*
calcule proprii

Tabelul 7.4.
Uniunea Europeană. Oferta primară de ……………. – structură (2016 – 2018)
Suprafaţa Producţia totală Producţia medie
Nr.
Anul Dinamică **
Dinamică **
Dinamică**
crt. Cap.* T* Kg/cap*
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 2016 100 100 100 100 100 100
2 2017
3 2018
4 Media**
*
wwww …………
**
calcule proprii
 Tabelul 7.5.

Uniunea Europeană. Balanța la ……………. – structură (2016 – 2018)

-tone-
ANUL
MEDIA**
Nr 2016 2017 2018
Specificare
crt. Str. Str. Str.
Efectiv* Efectiv* Efectiv* Efectiv Str. (%)
(%)** (%)** (%)**
1 Producţie
2 Import
3 Stocuri
4 Export
Disponibil
5 100 100 100 100
total
Consum
6
furajer
Consum
7
uman
Materii
8 prime
procesate
9 Alte utilizări
10 Pierderi
11 Consum total 100 100 100 100
12 Balanță - - - -
*
wwww …………
**
calcule proprii
 Tabelul 7.6.
Uniunea Europeană. Dinamica elementelor balanței la ……………. (2016-2018)*
ANUL MEDIA
Nr.
Specificare 2016 2017 2018
crt.
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 Producţie 100 100
2 Import 100 100
3 Stocuri 100 100
4 Export 100 100
Disponibil
5 100 100
total
Consum
6 100 100
furajer
Consum
7 100 100
uman
Materii prime
8 100 100
procesate
9 Alte utilizări 100 100
10 Pierderi 100 100
11 Consum total 100 100
*
calcule proprii

Tabelul 7. 7.
România. Oferta primară de ……………. (2016 – 2018)
Efectivul Producţia totală Producția medie
Nr.
Anul Dinamică **
Dinamică **
Dinamică**
crt. Cap* T* Kg/cap*
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 2016 100 100 100 100 100 100
2 2017
3 2018
4 Media**
*
wwww …………
**
calcule proprii
 Tabelul 7.8.
România. Balanța la ……………. - structură (2016 – 2018)
-tone-
ANUL
MEDIA**
Nr 2016 2017 2018
Specificare
crt. Str Str. Str.
Efectiv* Efectiv* Efectiv* Efectiv %
(%)** (%)** (%)**
1 Producţie
2 Import
3 Stocuri
4 Export
Disponibil
5 100 100 100 100
total
Consum
6
furajer
Consum
7
uman
Materii
8 prime
procesate
9 Alte utilizări
10 Pierderi
11 Consum total 100 100 100 100
12 Balanță - - - -
*
wwww …………
**
calcule proprii
 Tabelul 7.9.
România. Dinamica elementelor balanței la ……………. (2016 – 2018)*
ANUL MEDIA
Nr.
Specificare 2016 2017 2018
crt.
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
1 Producţie 100 100
2 Import 100 100
3 Stocuri 100 100
4 Export 100 100
Disponibil
5 100 100
total
Consum
6 100 100
furajer
Consum
7 100 100
uman
Materii prime
8 100 100
procesate
9 Alte utilizări 100 100
10 Pierderi 100 100
11 Consum total 100 100
*
calcule proprii
 LUCRAREA NR. 8

PREȚURILE PRODUSELOR AGRICOLE

Lucrarea caută să prezinte situația și evoluția prețurilor la produsele agricole din

România, prin utilizarea bazelor de date existente.
În cadrul lucrării se prezintă situația prețurilor la nivel național și regional, precum
și evoluția prețurilor (prin folosirea indicilor de dinamică și prin prezentarea variației
absolute a indicatorului). Se folosește ca indicator relevant prețul mediu de achiziție
(lei/kg).
Analiza s-a realizat atât la nivel național, cât și la nivel regional (opt regiuni de
dezvoltare), prezentându-se poziționarea fiecărei regiuni față de nivelul prețului mediu
național, variațiile absolute ale indicatorului (lei/kg) și dinamica indicatorului (%).
Ca metodă de analiză se folosește comparați (în timp și spațiu). Pe lângă secvențele
temporale incluse în cadrul analizei, s-a mai operat și cu media acestora.
Metoda comparaţiei. Această metodă apreciază rezultatele unei exploataţii
agricole şi le compară cu bazele de referinţă la care se poate face apel. Comparaţia se poate
realiza în timp, în spaţiu sau poate fi una mixtă.
Comparaţia în timp urmăreşte evoluţia în dinamică a fenomenului pentru o
anumită perioadă, şi evidenţiază abaterile înregistrate faţă de termenii de referinţă cu care
se operează.
În cazul comparaţiei în spaţiu se urmăresc:
- compararea rezultatelor diferitelor exploataţii agricole sau ale diferitelor
compartimente ale exploataţiei agricole;
- confruntarea rezultatelor unor exploataţii agricole cu profil asemănător;
- compararea rezultatelor exploataţiei agricole, cu cele înregistrate – ca medii – la
nivel de ramură, judeţ, zonă etc.
Comparaţia mixtă rezultă pe baza îmbinării celor două tipuri prezentate anterior,
urmărindu-se examinarea proceselor şi fenomenelor tehnico-economice şi a rezultatelor
activităţii exploataţiei agricole.
Folosirea corectă a metodei comparaţiei, presupune respectarea anumitor condiţii,
care să garanteze comparabilitate datelor:
- prezentarea rezultatelor prin folosirea aceluiaşi sistem de indicatori;
 - asigurarea caracterului unitar al conţinutului, metodologiei de calcul şi unităţilor
de măsură a indicatorilor utilizaţi.
Comparaţia arată o imagine generală asupra evoluţiei proceselor şi fenomenelor
cercetate, aceasta pe baza analizării lor paralele cu termenii de referrinţă. Dacă analiza
tehnico-economică tratează problematica prin prisma relaţiei cauză-efect, comparaţia este
orientată spre examinarea efectelor.
Stabilirea mediei multianuale a unui indicator se face după formula:

𝐴1 +𝐴2 +𝐴3
MA = , în care:
3

- A1, A2, A3 = nivelul indicatorului pentru anii 1, 2 și 3 ai seriei dinamice;

- MA = media indicatorului.

Indici de analiză
Indicii reprezintă mărimi sintetice care redau variabilitatea - în timp și spațiu - a
unor fenomene economice, ei exprimându-se - întotdeauna - în unități relative.
În același timp, indicii pot fi utilizați pentru determinarea gradului de realizare a
programelor de producție atât în sectorul de producție vegetal cât și în creșterea animalelor.
După baza sau termenul de raportare, indicii se împart în două categorii (care stau
la baza comparației în timp):
❑ indici cu baza fixă;
❑ indici cu baza mobilă sau în lanț.
➢ Indicii cu baza fixă se determină după următoarea formulă:

Yn
Ibf = x100 , în care:
Y0

- Yn - nivelul indicatorului individual în cadrul seriei dinamice, sau în perioada

curentă;
- Y0 - nivelul indicatorului în perioada de bază sau de referință.
➢ Indicii cu baza mobilă sau în lanț, se deosebesc de categoria anterioară de indici
prin aceea că la determinarea lor are loc modificarea succesivă a bazei de raportare.
Drept urmare formula generală de calcul este:
 Yn
Ibm = x100 , în care:
Yn −1

- Yn - nivelul indicatorului pentru fiecare componentă a seriei dinamice;

- Yn-1 - nivelul indicatorului pentru secvența temporală considerată drept bază de
comparație sau termen de referință.
În cazul comparației, în spațiu, se realizează raportarea nivelurilor secvențiale
(regionale) la un termen de referință – nivelul național. În acest scop se utilizează
următoarea formulă:

𝑁𝑖
%FNr = 𝑁𝑁 𝑋100 (%), în care:

- %FNr – poziționarea față de nivelul de referință – național (%);

- Ni – nivelul secvențial (regional) al indicatorului;
- Nn – nivelul de referință (național) al indicatorului;
- poziționările față de nivelul de referință pot fi mai mici, egale sau mai mari față de
acesta.
Pentru evidențierea situației prețurilor se folosesc următoarele modele descriptive
(tabele):
 Tabelul 8.1.
GRÂU. Situația prețurilor de vânzare (lei/kg) în România,
la nivel național și regional
Anul Media
2017 2018 2019 2020 2021 perioadei**
% față
Specificare % față de % față de % față de % față de % față de
de
Ef.* nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef.
nivelul
național** național** național** național** național**
național
Nivel
100 100 100 100 100 100
național
Regiunea
Nord Vest
Regiunea
Centru
Regiunea
Nord Est
Regiunea
Sud Est
Regiunea
București
Ilfov
Regiunea
Sud
Muntenia
Regiunea
Sud Vest
Oltenia
Regiunea
Vest
*
www……
**
calcule proprii
 Tabelul 8.2.
GRÂU. Variația absolută a prețurilor de vânzare (lei/kg) în România,
la nivel național și regional
Specificare ±Δ 2018 vs. 2017 ±Δ 2019 vs. 2017 ±Δ 2020vs. 2017 ±Δ 2021 vs. 2017 ±Δ Media vs. 2017
Nivel
național
Regiunea
Nord Vest
Regiunea
Centru
Regiunea
Nord Est
Regiunea
Sud Est
Regiunea
București Ilfov
Regiunea
Sud Muntenia
Regiunea
Sud Vest Oltenia
Regiunea
Vest
*
calcule proprii

Tabelul 8.3.
GRÂU. Dinamica prețurilor de vânzare (%) în România,
la nivel național și regional*
Anul
Media perioadei
Specificare 2017 2018 2019 2020 2021
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
Nivel
100 100
național
Regiunea
100 100
Nord Vest
Regiunea
100 100
Centru
Regiunea
100 100
Nord Est
Regiunea
100 100
Sud Est
Regiunea
100 100
București Ilfov
Regiunea
100 100
Sud Muntenia
Regiunea
Sud Vest 100 100
Oltenia
Regiunea
100 100
Vest
*
calcule proprii
 Tabelul 8.4.
PORUMB. Situația prețurilor de vânzare (lei/kg) în România,
la nivel național și regional
Anul Media
2017 2018 2019 2020 2021 perioadei**
% față
Specificare % față de % față de % față de % față de % față de
de
Ef.* nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef.
nivelul
național** național** național** național** național**
național
Nivel
100 100 100 100 100 100
național
Regiunea
Nord Vest
Regiunea
Centru
Regiunea
Nord Est
Regiunea
Sud Est
Regiunea
București
Ilfov
Regiunea
Sud
Muntenia
Regiunea
Sud Vest
Oltenia
Regiunea
Vest
*
www……
**
calcule proprii
 Tabelul 8.5.
PORUMB. Variația absolută a prețurilor de vânzare (lei/kg) în România,
la nivel național și regional
Specificare ±Δ 2018 vs. 2017 ±Δ 2019 vs. 2017 ±Δ 2020vs. 2017 ±Δ 2021 vs. 2017 ±Δ Media vs. 2017
Nivel
național
Regiunea
Nord Vest
Regiunea
Centru
Regiunea
Nord Est
Regiunea
Sud Est
Regiunea
București Ilfov
Regiunea
Sud Muntenia
Regiunea
Sud Vest Oltenia
Regiunea
Vest
*
calcule proprii

Tabelul 8.6.
PORUMB. Dinamica prețurilor de vânzare (%) în România,
la nivel național și regional*
Anul
Media perioadei
Specificare 2017 2018 2019 2020 2021
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
Nivel
100 100
național
Regiunea
100 100
Nord Vest
Regiunea
100 100
Centru
Regiunea
100 100
Nord Est
Regiunea
100 100
Sud Est
Regiunea
100 100
București Ilfov
Regiunea
100 100
Sud Muntenia
Regiunea
Sud Vest 100 100
Oltenia
Regiunea
100 100
Vest
*
calcule proprii
 Tabelul 8.7.
FLOAREA SOARELUI. Situația prețurilor de vânzare (lei/kg) în România,
la nivel național și regional
Anul Media
2017 2018 2019 2020 2021 perioadei**
% față
Specificare % față de % față de % față de % față de % față de
de
Ef.* nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef.
nivelul
național** național** național** național** național**
național
Nivel
100 100 100 100 100 100
național
Regiunea
Nord Vest
Regiunea
Centru
Regiunea
Nord Est
Regiunea
Sud Est
Regiunea
București
Ilfov
Regiunea
Sud
Muntenia
Regiunea
Sud Vest
Oltenia
Regiunea
Vest
*
www……
**
calcule proprii
 Tabelul 8.8.
FLOAREA SOARELUI. Variația absolută a prețurilor de vânzare (lei/kg) în România,
la nivel național și regional
Specificare ±Δ 2018 vs. 2017 ±Δ 2019 vs. 2017 ±Δ 2020vs. 2017 ±Δ 2021 vs. 2017 ±Δ Media vs. 2017
Nivel
național
Regiunea
Nord Vest
Regiunea
Centru
Regiunea
Nord Est
Regiunea
Sud Est
Regiunea
București Ilfov
Regiunea
Sud Muntenia
Regiunea
Sud Vest Oltenia
Regiunea
Vest
*
calcule proprii

Tabelul 8.9.
FLOAREA SOARELUI. Dinamica prețurilor de vânzare (%) în România,
la nivel național și regional*
Anul
Media perioadei
Specificare 2017 2018 2019 2020 2021
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
Nivel
100 100
național
Regiunea
100 100
Nord Vest
Regiunea
100 100
Centru
Regiunea
100 100
Nord Est
Regiunea
100 100
Sud Est
Regiunea
100 100
București Ilfov
Regiunea
100 100
Sud Muntenia
Regiunea
Sud Vest 100 100
Oltenia
Regiunea
100 100
Vest
*
calcule proprii
 Tabelul 8.10.
RAPIȚĂ. Situația prețurilor de vânzare (lei/kg) în România,
la nivel național și regional
Anul Media
2017 2018 2019 2020 2021 perioadei**
% față
Specificare % față de % față de % față de % față de % față de
de
Ef.* nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef.
nivelul
național** național** național** național** național**
național
Nivel
100 100 100 100 100 100
național
Regiunea
Nord Vest
Regiunea
Centru
Regiunea
Nord Est
Regiunea
Sud Est
Regiunea
București
Ilfov
Regiunea
Sud
Muntenia
Regiunea
Sud Vest
Oltenia
Regiunea
Vest
*
www……
**
calcule proprii
 Tabelul 8.11.
RAPIȚĂ. Variația absolută a prețurilor de vânzare (lei/kg) în România,
la nivel național și regional
Specificare ±Δ 2018 vs. 2017 ±Δ 2019 vs. 2017 ±Δ 2020vs. 2017 ±Δ 2021 vs. 2017 ±Δ Media vs. 2017
Nivel
național
Regiunea
Nord Vest
Regiunea
Centru
Regiunea
Nord Est
Regiunea
Sud Est
Regiunea
București Ilfov
Regiunea
Sud Muntenia
Regiunea
Sud Vest Oltenia
Regiunea
Vest
*
calcule proprii

Tabelul 8.12.
RAPIȚĂ. Dinamica prețurilor de vânzare (%) în România,
la nivel național și regional*
Anul
Media perioadei
Specificare 2017 2018 2019 2020 2021
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
Nivel
100 100
național
Regiunea
100 100
Nord Vest
Regiunea
100 100
Centru
Regiunea
100 100
Nord Est
Regiunea
100 100
Sud Est
Regiunea
100 100
București Ilfov
Regiunea
100 100
Sud Muntenia
Regiunea
Sud Vest 100 100
Oltenia
Regiunea
100 100
Vest
*
calcule proprii
 Tabelul 8.13.
TOMATE. Situația prețurilor de vânzare (lei/kg) în România,
la nivel național și regional
Anul Media
2017 2018 2019 2020 2021 perioadei**
% față
Specificare % față de % față de % față de % față de % față de
de
Ef.* nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef.
nivelul
național** național** național** național** național**
național
Nivel
100 100 100 100 100 100
național
Regiunea
Nord Vest
Regiunea
Centru
Regiunea
Nord Est
Regiunea
Sud Est
Regiunea
București
Ilfov
Regiunea
Sud
Muntenia
Regiunea
Sud Vest
Oltenia
Regiunea
Vest
*
www……
**
calcule proprii
 Tabelul 8.14.
TOMATE. Variația absolută a prețurilor de vânzare (lei/kg) în România,
la nivel național și regional
Specificare ±Δ 2018 vs. 2017 ±Δ 2019 vs. 2017 ±Δ 2020vs. 2017 ±Δ 2021 vs. 2017 ±Δ Media vs. 2017
Nivel
național
Regiunea
Nord Vest
Regiunea
Centru
Regiunea
Nord Est
Regiunea
Sud Est
Regiunea
București Ilfov
Regiunea
Sud Muntenia
Regiunea
Sud Vest Oltenia
Regiunea
Vest
*
calcule proprii

Tabelul 8.15.
TOMATE. Dinamica prețurilor de vânzare (%) în România,
la nivel național și regional*
Anul
Media perioadei
Specificare 2017 2018 2019 2020 2021
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
Nivel
100 100
național
Regiunea
100 100
Nord Vest
Regiunea
100 100
Centru
Regiunea
100 100
Nord Est
Regiunea
100 100
Sud Est
Regiunea
100 100
București Ilfov
Regiunea
100 100
Sud Muntenia
Regiunea
Sud Vest 100 100
Oltenia
Regiunea
100 100
Vest
*
calcule proprii
 Tabelul 8.16.
CARNE DE PORC – greutate vie. Situația prețurilor de vânzare (lei/kg) în România,
la nivel național și regional
Anul Media
2017 2018 2019 2020 2021 perioadei**
% față
Specificare % față de % față de % față de % față de % față de
de
Ef.* nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef.
nivelul
național** național** național** național** național**
național
Nivel
100 100 100 100 100 100
național
Regiunea
Nord Vest
Regiunea
Centru
Regiunea
Nord Est
Regiunea
Sud Est
Regiunea
București
Ilfov
Regiunea
Sud
Muntenia
Regiunea
Sud Vest
Oltenia
Regiunea
Vest
*
www……
**
calcule proprii
 Tabelul 8.17.
CARNE DE PORC – greutate vie. Variația absolută a prețurilor de vânzare (lei/kg) în România,
la nivel național și regional
Specificare ±Δ 2018 vs. 2017 ±Δ 2019 vs. 2017 ±Δ 2020vs. 2017 ±Δ 2021 vs. 2017 ±Δ Media vs. 2017
Nivel
național
Regiunea
Nord Vest
Regiunea
Centru
Regiunea
Nord Est
Regiunea
Sud Est
Regiunea
București Ilfov
Regiunea
Sud Muntenia
Regiunea
Sud Vest Oltenia
Regiunea
Vest
*
calcule proprii

Tabelul 8.18.
CARNE DE PORC – greutate vie. Dinamica prețurilor de vânzare (%) în România,
la nivel național și regional*
Anul
Media perioadei
Specificare 2017 2018 2019 2020 2021
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
Nivel
100 100
național
Regiunea
100 100
Nord Vest
Regiunea
100 100
Centru
Regiunea
100 100
Nord Est
Regiunea
100 100
Sud Est
Regiunea
100 100
București Ilfov
Regiunea
100 100
Sud Muntenia
Regiunea
Sud Vest 100 100
Oltenia
Regiunea
100 100
Vest
*
calcule proprii
 Tabelul 8.19.
LAPTE DE VACĂ PROASPĂT. Situația prețurilor de vânzare (lei/kg) în România,
la nivel național și regional
Anul Media
2017 2018 2019 2020 2021 perioadei**
% față
Specificare % față de % față de % față de % față de % față de
de
Ef.* nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef. * nivelul Ef.
nivelul
național** național** național** național** național**
național
Nivel
100 100 100 100 100 100
național
Regiunea
Nord Vest
Regiunea
Centru
Regiunea
Nord Est
Regiunea
Sud Est
Regiunea
București
Ilfov
Regiunea
Sud
Muntenia
Regiunea
Sud Vest
Oltenia
Regiunea
Vest
*
www……
**
calcule proprii
 Tabelul 8.20.
LAPTE DE VACĂ PROASPĂT. Variația absolută a prețurilor de vânzare (lei/kg) în România,
la nivel național și regional
Specificare ±Δ 2018 vs. 2017 ±Δ 2019 vs. 2017 ±Δ 2020vs. 2017 ±Δ 2021 vs. 2017 ±Δ Media vs. 2017
Nivel
național
Regiunea
Nord Vest
Regiunea
Centru
Regiunea
Nord Est
Regiunea
Sud Est
Regiunea
București Ilfov
Regiunea
Sud Muntenia
Regiunea
Sud Vest Oltenia
Regiunea
Vest
*
calcule proprii

Tabelul 8.21.
LAPTE DE VACĂ PROASPĂT. Dinamica prețurilor de vânzare (%) în România,
la nivel național și regional*
Anul
Media perioadei
Specificare 2017 2018 2019 2020 2021
Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm Ibf Ibm
Nivel
100 100
național
Regiunea
100 100
Nord Vest
Regiunea
100 100
Centru
Regiunea
100 100
Nord Est
Regiunea
100 100
Sud Est
Regiunea
100 100
București Ilfov
Regiunea
100 100
Sud Muntenia
Regiunea
Sud Vest 100 100
Oltenia
Regiunea
100 100
Vest
*
calcule proprii