COLEGIUL ECONOMIC “ION GHICA”

SPECIALIZAREA : TEHNICIAN IN ACTIVITATII ECONOMICE

CONTABILITATEA MARFURILOR
PRETUL DE VANZARE CU RIDICATA

Profesor indrumator : Necula Anda

Elev : Chirita Mihai Alexandru

1
 CUPRINS

1. ARGUMENT ……………………………………………………………………..……3

2. CAPITOLUL I Contabilitatea marfurilor

2.1 Delimitari si structuri contabile privind marfurile .5

2.2 Metode de organizare a contabilitatii marfurilor .11

2.3 Contabilitatea analitica si sintetica a marfurilor .14

2.4 Pretul de vanzare cu ridicata .16

3.CAPITOLUL II Prezentarea Societatii Comerciale “COMAT SA Prahova “

3.1 Scurt istoric. Domenii de activitate .17

3.2 Structura organizatorica functionala .21

3.3 Structura organizatorica operativa .22

3.4 Startegii si obiective ale dezvoltarii unitatii economice .23

4. CAPITOLUL III Monografie contabila 25

5. CONCLUZII SI PROPUNERI 33

2
 1. Argument

De-a lungul timpului, stiinta studierii marfurilor a purtat diferite denumiri, dintre
care cea mai cunoscuta este aceea de „Merceologie”. Cuvantul de „Merceologie”
deriva din latinescul ”merx” , ”mercis” si grecescul logos (stiinta,cunoastere).

Marfa este un cuvant de origine maghiara-provine din „marha”-vita. In trecut

semnificatia cuvantului marfa a fost diferita fata de cea actuala . Se folosea cu
semnificatia de avere, avutie, animale. De asemenea cuvantul „negot”, la plural,
”negoate” era folosit cu sensul de comert,dar si de marfa.

Dictionarul de merceologie defineste marfa astfel:

Produs al muncii omenesti care satisface o nevoie sociala si care este destinat
schimbului prin procesul de vanzare-cumparare, fiind rezultatul unei activitati
economice, destinata satisfacerii trebuintelor altor persoane decat producatorii.

Nevoia cunoasterii marfurilor a aparut inca din faza schimbului in natura care
crea o apreciere corecta a bunurilor care se schimbau. Activitatea omului este
indreptata in primul rand, spre satisfacerea nevoilor existentiale. Ea nu poate fi
intamplatoare, spontana ci are un caracter rational. Numai in acest fel, omul
reuseste sa-si satisfaca necesitati nelimitate cu resurse limitate.

O data cu aparitia banilor s-au realizat schimburi pe scara larga, punandu-se

bazele comertului. Banii insotesc orice activitate economica avand importanta
deosebita in economia de piata, fiind, potrivit expresiei lui Paul Samuelson:”
Sangele care iriga sistemul economic.
Banii au aparut cu mult timp in urma, din necesitatea facilitarii schimbului,
realizat initial sub forma de troc- schimbul direct dintre doua bunuri. Sunt un
simbol al avutiei si confera putere economica detinatorului lor.

3
 S-au dezvoltat preocuparile pentru calitatea marfurilor, marcarea lor
depozitarea clasificarea, etc. Au aparut apoi o serie de lucrari in domeniul
studiului marfurilor ,care au propus si definit o serie de concepte si notiuni,care
au prezentat raporturile acestei stiinte cu altele in special tehnologia.

In perioada postbelica s-a pus accentul pe importanta sociala a stiintei

marfurilor. In prezent se definesc manifstari stiintifice internationale, exista
asociatii nationale de merceologie in multe tari, printre care si in Romania.
In Romania, inceputurile acestei stiinte sunt legate de anul 1864 ,cand s-au
infiintat scolile de la Bucuresti si Galati, unde se studia „Cunoscinta
marfurilor.”

In cadrul contabilitatii, un loc important il ocupa si inregistrarea principalelor

operatiuni economice ce au loc la nivelul unei societati comerciale de desfacere
cu ridicata.

Comertul cu ridicata consta în achizitionarea de marfuri în partii mari si

desfacerea acestora în partii mici catre comerciantii cu amanuntul sau catre
productia intermediara. Actele de vânzare-cumparare au loc între întreprinderi
economice si nu se încheie circuitul economic al marfurilor, ci mijloceste doar
legatura dintre productie si comertul cu amanuntul. Trecând prin veriga
comerciala cu ridicata, marfurile ramân o perioada de timp mai îndelungata în
sfera circulatiei - având astfel o viteza de circulatie mai lenta.
Ţinând seama ca volumul de tranzactii comerciale se refera la partii
mari, apreciem ca se pot detasa urmatoarele caracteristici:
 acest comert trebuie înfaptuit de firme cu o mare acoperire financiara.
 specializarea activitati de comert pe familii de produse - alimentare,
industriale, constructii, instalatii etc.
 firmele de comert cu ridicata pot deveni importatori directi în sensul
achizitionarii marfurilor necesare aprovizionarii comertului cu
amanuntul.
 exista în cadrul comertului cu ridicata unele servicii bine puse la punct si
încadrate cu personal de înalta calificare.

4
 Rolul economic al comertului cu ridicata ofera o serie de avantaje,
asigurând continuitatea activitatii de productie, orientarea ei în raport cu cererea
consumatorilor.

2. Contabilitatea Marfurilor

2.1 Delimitari si structuri contabile privind marfurile

Marfurile reprezinta o categorie importanta de stocuri, care, in circuitul lor

de la producatori pana la consumatori, genereaza un volum foarte mare de operatii
economico-financiare ce se efectueaza prin intermediul unui numar deosebit de
mare agenti economici, cu diferite profiluri de activitate comerciala. Astfel, se
poate considera ca exista 3 categorii importante de unitati patrimoniale cu profil
comercial si anume: en gros sau cu ridicata, en detail sau cu amanuntul si mixte.

Unitatile comerciale en gros sunt cele care asigura desfasurarea acestei forme
de circulatie a marfurilor, efectuand operatiuni de cumparare a bunurilor de
consum, in cantiati mari si foarte mari, de la producatorii si furnizorii interni si
externi, precum si de vanzare a lor in partii (loturi) mari catre alti agenti
economici, de regula cu profil comercial en detail inclusiv de alimentatie publica.
Vanzarile se pot efectua si catre alte unitati patrimoniale, de asemenea, cu profil
comercial en gros.

Unitatile comerciale cu profil en detail realizeaza aceasta forma de circulatie a

marfurilor efectuand cumpararea acestor bunuri , de regula, de la unitatile en gros,
dar si de la producatorii si furnizorii interni, in partii (loturi) mici sau re1ativ mici,
precum si vanzarea lor catre populatie, inclusiv prin unitati de alimentatie publica.
Marfurile se vand in starea in care au fost cumparate sau dupa o prelucrare
prealabila in vedere consumului in unitati operative special amenajate (restaurante).

Unitatile comerciale mixte efectueaza atat operatii comert en gros, cat si

en detail.

Pentru unitatile comerciale amintite anterior este caracristic faptul ca au ca

5
obiect de activitate principal sau complementar atat cumpararea , cat si revanzarea
marfurilor in scopul obtinerii unui profit. Aceste unitati desfasoara, de regula
activitati ce se incadreaza in diverse domenii de activitate.

In categoria marfurilor, care au o structura eterogena se includ atat bunurile

pe care agentul economic le cumpara in vederea vanzarii in starea in care au fost
achizitionate, cat si produsele finite transferate de unitatile producatoare in
magazinele proprii de prezentare si desfacere, precum si acele active circulante
materiale de natura materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de
inventar, ambalajebor s.a. devenite disponibile in cadrul patrimoniului unitätii
economice si care vand tertilor asa cum au fost cumparate.
In ceea ce priveste vanzarea ultimelor elemente de stocuri amintite mai sus
se mentioneaza ca, dupa realizarea acestei operatii, se inregistreaza numai scriptic
in debitul contului de marfuri (371), prin corespondenta cu creditul conturilor
corespunzatoare naturii lor (301, 302, 303, 381 etc.) si nu ocazioneaza aspecte
specifice privind evaluarea si preturile de inregistrare in contabilitate. Totodata este
justificat sa se aiba in vedere, atunci cand este cazul, translocarea diferentelor de
pret aferente in creditul sau debitul contului 378 “Diferente de pret la marfuri”
dupa cum sunt favorabile si respectiv nefavorabile, prin corespondenta cu debitul
sau creditul conturilor de diferente corespunzatoare activelor circulante materiale
in cauza (308, 388).
Aceasta modalitate de solutionare contabila asigura majorarea, pe de o parte,
a cheltuielior si implicit a costului de productie numai cu ceea ce se consuma
efectiv pentru obtinerea produselor finite, iar pe de alta parte a cheltuielilor privind
marfurile cu sumele ce privesc vanzarea celorlalte elemente de active circulante
materiale.
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata intr-o anumita masura
de pretul de inregistrare ce se utilizeaza si care, in functie de categoria in care se
incadreaza unitatea patrimoniala si implicit de optiunea sa, poate fi costul efectiv
de achizitie, pretul prestabilit (standard), pretul cu ridicata sau pretul cu
amanuntul.
Costul efectiv de achizitie este recomandat in cazul unitatilor care
comercializeaza un numar relativ redus de sortimente de marfuri, cu o frecventa
redusa a intrarilor si iesirilor, dar in cantitati mari. Caracteristica de baza a acestei
metode consta in evaluarea marfurilor si implicit a operatiilor de intrari si iesiri la
pretul efectiv de aprovizionare, care in conditiile actuale este fluctuant, fapt ce
creaza anumite dificultati in legatura cu evaluarea iesirilor din gestiune.

6
 In situatia utilizarii costului de achizitie ca pret de inregistrare este justificata
crearea in cadrul contului 371 ,,Marfuri” a doua conturi analitice, unul pentru
pretul de facturare sau de cumparare (371.01) si celalalt pentru cheltuielile de
transport-aprovizionare si alte consumuri similare (371.02), ambele cu functia
contabila de activ, insa ultimul cu repartizare lunara proportionala cu marfurile
vandute, pe baza de coeficient mediu. Pentru operatiile de iesire din patrimoniu, in
functie de specificul si interesele agentului economic, se poate adopta una dintre
cele trei metode (C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.)

1)  Metoda costului mediu ponderat (CMP)

Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala

a stocului initial (Si) plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in
stocul initial (qs), plus cantitatile intrate(qi):

CMP = Si + Vi
qs + qi

Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat in doua variante:

a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare,

unde CMP este obtinut prin urmatoarea formula:

CMP = Si + Vi
qs + qi

b. Varianta actualizarii CMP in functie de durata medie de stocare

Numar de = Cantitati intrate (qi) = 3000 = 3

Rotatii Stocul mediu (qs) 1000 rotatii

In aceasta situatie durata medie de stocare este de:

12 luni / 3 rotatii = 4 luni

Astfel, costul mediu ponderat al aprovizionarilor din ultimele patru luni

este:
7
 CMP = 15.000.000 + 40.000.000 = 55.000.000 = 18.333,33 lei
1.000 + 2.000 3.000
Stocul final este evaluat la 18.333.333 lei . Aceasta valoare este mai mica
decat cea rezultata din prima varianta.
Prin varianta actualizarii periodice a CMP, in conditiile cresterii preturilor
prin inflatie, pretul de evaluare al stocului final este mai mic decat ultimul pret de
aprovizionare, astfel ca valoarea iesirilor va fi mai mare decat in prima varianta,
influentand cheltuielile de exploatare si rezultatele finale.

2.      Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO)

Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de

achizitie al primului lot intrat, iar pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului urmator in ordine cronologica.
Din aplicarea metodei FIFO la datele luate spre exemplificare, rezulta
urmatoarea evaluare a iesirilor si stocurilor.
Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea
intrarii loturilor in gestiune.

3.      Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO)

Potrivit acestei metode, iesirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat, iar dupa
epuizarea lotului, cantitatile iesite vor fi evaluate la costul lotului anterior.
Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea
inversa intrarii loturilor in gestiune.

4.      Metoda costului standard

Potrivit acestei metode, intreprinderile in cadrul contabilitatii interne de

gestiune, pot sa determine costurile si preturile prestabilite pentru a evalua
stocurile folosind costurile standard. In cazul folosirii acestei metode de evaluare,
bunurilor li se stabilesc, anticipat, costurile fixe de inregistrare, cu ajutorul carora
se evalueaza si inregistreaza intrarile si iesirile. Diferentele dintre costul de
8
inregistrare si costurile efective de achizitie sau de productie se evidentiaza in
conturi distincte.
Intre costurile de achizitie si costul standard sunt inregistrate diferente care
au fost evidentiate distinct. Aceste diferente se repartizeaza la sfarsitul lunii asupra
valorii bunurilor iesite si asupra stocului existent cu ajutorul coeficientului de
repartizare al diferentelor de pret, aceasta calculandu-se prin inmultirea valorii
bunurilor iesite cu coeficientul calculat.
Indiferent de metoda de contabilitate adoptata pentru evidenta stocurilor,
evaluarea lor reprezinta o problema a carei rezolvare depinde de complexitatea
structurii stocurilor.
Pretul cu amanuntul sau cel de vanzare en gros se utilizeaza numai in
cazul marfurilor, putand fi adoptat de oricare agent economic cu profil comercial,
en detail, en gros sau mixt. De altfel, acest pret se justifica in conditiile unui
comert cu articole si sortimente numeroase si o frecventa mare a intrarilor si
iesinilor, precum si in situatia organizarii evidentei analitice dupa metoda global-
valorica, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizarii lui si in cazul evidentei
cantitativ- valorice pe sortimente de märfuni.
Pretul analizat, datorita modificarilor cu caracter oarecum frecvent ale
preturilor de cumparare, adaosurilor comerciale si altor cauze, se poate reduce sau
majora, dupa caz, pe baza de inventar, atunci cand este necesar. Aceasta operatie
nu contra-vine prevederilor contabile in vigoare intrucat nu se afecteaza valoarea
de intrare in patnimoniu la costul efectiv de achizitie.
Pretul cu amanuntul sau de vanzare en gros se stabileste de catre agentul
economic prin luarea in calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat,
insa atunci cand situatia de pe piata se schimba este normal sa se majoreze sau
diminueze adaosul comercial si implicit pretul de vanzare, pe baza de inventar de
schimbare de preturi, cu inregistrarea corespunzatoare in contabilitate.
Altfel spus, majorarea sau reducerea pretului cu amanuntul sau a celui de
vanzare en gros pana la nivelul costului de achizitie respecta regulile si principiile
contabile, find un drept exclusiv al agentului economic care poate lua asemenea
decizie atunci cand apreciaza ca este necesar pentru valorificarea in conditii
avantajoase a marfurilor si pentru evitarea unor riscuri.
In legatura cu pretul de vanzare cu amanuntul se impune precizarea ca in
cazul agentilor economici neplatitori de TVA (cu cifra anuala de afaceri sub 1,5
miliarde lei sau care beneficiaza de prevederi legale exprese) el contine, pe langa
9
elementele cunoscute, si TVA facturata de furnizori si reprezinta atat pretul de
vanzare catre populatie, cat si pretul de evidenta sau de inregistrare in contul de
märfuri.

Totodata, se retine ca pentru marfurile lent si greu vandabile la care se impune

practicarea unor preturi de vanzare sub nivelul costului efectiv de achizitie este
necesar ca la inventarierea anuala, sa se constituie provizioane pentru depreciere.
In legatura cu acest ultim aspect, precum si in ceea ce priveste marfurile cu
perioada de valabilitate expirata, degradate sau depasite calitativ si totodata
neimputabile, se mentioneza ca, potrivit reglementarilor in vigoare, consiliul de
administratie al agentului economic, fara vreo alta aprobare, are competente sa
decida efectuarea operatiei de declasare si casare.
Pretul de vanzare cu amanuntul, exclusiv TVA, sau en gros se reflecta in
contul de marfuri (371) si este format din costul efectiv de achizitie (pretul facturat
de furnizor si cheltuielile de transport-aprovizionare) si adaosul comercial.
In ceea ce priveste utilizarea pretului cu amanuntul sau de vanzare en gros se
mentioneaza ca, in activiatea practica, in vederea respectarii regulilor generale de
evaluare privind intrarea in patrimoniu la costul efectiv de achizitie si totodata
pentru evitarea interpretarilor de natura fiscala se considera ca este necesar si
totodata nu contravine reglementarilor in vigoare sa se deschida doua conturi
analitice distincte la contul sintetic 378
,,Diferente de pret la marfuri” si anume:
- 378.01 ,,Diferente de pret la marfuri privind cheltuielile de transport-
aprovizionare”, cu functia contabila de activ si;
- 378.02 ,,Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial”, cu functia
contabila de pasiv, conturi asupra carora se va reveni ulterior.
Pret de vazare cu ridicata sau en detail este format din costul de achizitie
plus un adaos comercial care se stabileste in functie de nivelul preturilor de pe
piata la sortimentul respectiv de marfuri.
Exemplu privind formarea pretului cu amanuntul :

* valoarea la pret de cumparare fara tva : 5.000 lei

* Tva : 5.000 x 24 % = 1.200 lei

10
 * total factura = 6.200 lei

Varianta 1 : Entitatea este platitoare de TVA

Calcularea pretului cu ridicata  : Pr = Cost de achizitie ( Ca) + Adaos comercial ( Ac)

* costul de achizitie = totalul facturii = 5.000 lei

* adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 5.000 x 30 % = 1.500lei

* pretul cu ridicata = 5.000 + 1.500 = 6.500 lei

2.2 Metode de organizare a contabilitatii marfurilor

Metodele de organizare a contzabilităţii mărfurilor sunt :
1. Metoda inventarului permanent:
•Metoda inventarului permanentla cost de achiziţie
•Metoda inventarului permanent la cost standard
•Metoda inventarului permanent la prêt de vânzare
2. Metoda inventarului intermitent

Metoda inventarului permanent

Metoda inventarului permanent asigura cunoasterea in orice moment a

nivelului stocurilor , cu ajutorul conturilor de marfuri, realizându-se în acest fel un
inventar scriptic continuu. In acest sens în contul „Mărfuri” se înregistrează toate
operaţiile de intrare şi ieşire , ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice
moment a stocurilor, atât cantitativ cât şi valoric.
Determinarea nivelului stocurilor impune ca toate operaţiunile de intrare-ieşire să
fie evaluate la acelaşi tip de preţ indiferent care ar fi acesta.
Plecând de la posibilele preţuri de evaluare, metoda inventarului permanent se
poate prezenta în mai multe variante:
a) Inventar permanent la cost de achiziţie
b) Inventar permanent la cost standard
c) Inventar permanent la preţ de vânzare
11
Metoda inventarului permanent la cost de achiziţie

Se caracterizează prin evaluarea stocurilor şi mişcării mărfurilor la cost de achiziţie

care de regulă este fluctuant pentru acelaşi sortiment de marfă. Această fluctuaţie
presupune calculul costului de achiziţie aferent mărfurilor vândute după anumite
procedee şi nume:
- procedeul costului mediu ponderat
- procedeul epuizării succesive a stocurilor
Pentru reducerile de preţ cu caracter comercial (bonificaţii, remize, risturne):
Dacă reducerile se acordă la facturarea mărfii, determină reducerea preţului de
vânzare la furnizor, respectiv a costului de achiziţie la client. In consecinţă,
furnizorul va reflecta în creditul contului 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
preţul de vânzare redus, iar clientul în debitul contului 371 „Mărfuri” costul de
achiziţie redus.
Dacă reducerile se acordă ulterior facturării, se consideră o cheltuială de
exploatare la furnizorii care le acordă, reflectându-se cu ajutorul contului 658 „Alte
cheltuieli de exploatare” şi un venit din exploatare la clientul care le primeşte,
reflectându-le cu ajutorul contului 758 „Alte venituri din exploatare.”

Metoda inventarului permanent la cost standard

Metoda se poate aplica în condiţiile unei relative stabilităţi a preţurilor, astfel

încât, înainte de corectarea cu diferenţele, costul standard al mărfii ieşite să aibă o
valoare informaţională ( fiind foarte apropiat de costul efectiv de achiziţie).
a) Principiile metodei
- evaluarea stocurilor, intrărilor şi ieşirilor de mărfuri la cost standard
( prestabilit pe baza preţurilor perioadei precedente).
Periodic costul standard se actualizează în funcţie de evoluţia reală a
preţurilor.
- calculul şi înregistrarea diferenţei între costul standard
şi costul de achiziţie efectiv atât pentru stocuri cât şi pentru intrări şi ieşiri

Metoda inventarului permanent la preţ de vânzare

12
 Principii
Evaluarea stocurilor, intrărilor şi ieşirilor de mărfuri se face la preţ de
vânzare; preţul de vânzare include costul de achiziţie şi marja brută.
Consecinţă: deoarece evaluarea mărfurilor se face la preţ de vânzare,
unitatea are datoria să calculeze şi să înregistreze diferenţa dintre preţul de vânzare
şi costul de achiziţie, adică marja brută aferentă mărfurilor intrate, ieşite şi rămase
în stoc.

Această metodă este agreată de 80% din întreprinderile cu amănuntul şi de

alimentaţie publică din România deoarece a fost practicată în perioada existenţei
economiei planificate şi centralizate, când preţul de vânzare se caracteriza prin
unicitate şi caracter fix pentru acelaşi sortiment de marfă. De aceea era posibilă
aplicarea ei în condiţiile organizării unei contabilităţi analitice global-valorice pe
gestiune.
In prezent, opiniem că metoda prezintă nenumărate dezavantaje şi în plus
permite fie încălcarea unor principii contabile, fie denaturarea situaţiei
patrimoniale şi a rezultatului aferent vânzării.
a) Astfel, preţul de vânzare la care se evaluează marfa la intrarea în patrimoniu
nu mai este de actualitate la vânzare ei. Evident, întreprinderea poate vinde marfa
la preţul de vânzare al pieţii. Dar, atunci preţul de vânzare la care s-a evaluat marfa
devine un simplu preţ de înregistrare fără valoare informaţională. Şi în plus se
naşte întrebarea: „De ce mi calculez un preţ dacă la vânzare practic altul?”
b) Nu este posibilă aplicarea metodei în condiţiile unei contabilităţi analitice
global-valorice, pe gestiune. Aceasta deoarece preţul de cumpărare al aceleiaşi
mărfi se diferenţiază în funcţie de calea de intrare a ei şi perioada intrării. Deşi
procentul de marjă se menţine plecând de la preţuri de cumpărare diferite, preţul
de vânzare va fi diferit pentru acelaşi sortiment de marfă. In acest caz, în lipsa unei
contabilităţi analitice cantitativ-valorice, cine va hotărî ce cantitate se vinde la un
preţ şi ce cantitate la alt preţ?
Multe întreprinderi reevaluează marfa rămasă în stoc la preţul de vânzare al
ultimului lor intrat. Astfel se încalcă principiul „costului istoric”, conform căruia
marfa iese din patrimoniu la valoarea la care a intrat. Şi, în plus, marfa nu a fost
supusă unei prelucrări suplimentare pentru a-i adăuga sau scădea din valoare. Se
încalcă şi principiul prudenţei conform căruia plusvaloarea nu se înregistrează în
contabilitate.

13
 c) In situaţia în care se descarcă gestiunea pentru mărfurile vândute global-
valoric pe bază de monetar din vânzări, este posibilă denaturarea rezultatului şi a
situaţiei patrimoniale. Astfel, dacă marfa s-a vândut la ultimul preţ de vânzare
calculat şi acesta este şi cel mai mare, în situaţia vânzării întregii cantităţi existente
în întreprindere, soldul contului „Mărfuri” n-ar fi zero ci creditor. Calculând marja
aferentă vânzării pe baza unui coeficient aplicat la suma încasată pe bază de
monetar se denaturează şi costul de achiziţie al mărfii vândute şi implicit rezultatul
din exploatare.
In consecinţă, există nenumărate argumente pentru renunţarea la această
metodă. Evident, orice altă variantă a metodei inventarului permanent reclamă o
contabilitate analitică cantitativ-valorică pe sortiment de marfă, lucru imposibil în
condiţiile inexistenţei un ei reţele de calculatoare în punctele de vânzare.

2.3 Contabilitatea analitica a marfurilor

In vederea determinării costului de achiziţie al mărfurilor vândute şi a
nivelului stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de gestiune, este necesară
organizarea unei contabilităţi analitice.
In principiu această contabilitate este un atribut al gestiunii interne, dar din
motive legate de menţinerea şi controlul integrităţii patrimoniale a fost transferată
în contabilitatea financiară.
In consecinţă, în cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea
analitică a stocurilor, respectiv a stocurilor de mărfuri şi ambalaje, se poate
organiza, în funcţie de specificul activităţii, după una din metodele:
a) Metoda cantitativ-valorică, pe sortimente de mărfuri, care se realizează cu
ajutorul fişelor de cont analitice, pentru valori materiale, deschise pe fiecare
sortiment de marfă. Cuprind: data, explicaţia, cantităţile intrate/ieşite şi stocul
rămas după fiecare operaţiune şi valorile corespunzătoare (debit, credit, sold)
precum şi preţul unitar pentru fiecare mişcare a mărfii.
Intrările se completează pe baza notelor de recepţie şi constatare de diferenţe,
iar ieşirile, pe baza facturilor. Valoarea de intrare a mărfii ieşite se calculează prin
metodele permise de Legea contabilităţii (cost mediu ponderat, FIFO sau LIFO).
Permite practicarea de către agentul economic a metodei inventarului
permanent la cost de achiziţie. Se poate aplica cu uşurinţă numai la întreprinderile
„en gros”
14
 Dă posibilitatea realizării unei imagini fidele a patrimoniului (respectiv a
situaţiei mărfurilor) şi determinării unui rezultat din vânzarea mărfurilor corect.
Metoda cantitativ-valorică permite un control al gestiunilor prin punctaj
periodic între cantităţile de marfă înregistrate în fişele de magazie şi cele din fişele
de cont analitice de la contabilitate.
b) Metoda global-valorică- pe gestiune se realizează cu ajutorul fişelor de cont
pentru operaţii diverse deschise pe gestiuni. Acestea cuprind numai date valorice:
valoarea mărfurilor intrate (debit) ieşite (credit) şi a stocului (sold) care se
înregistrează pe baza documentelor centralizatoare: „Recapitulaţia mărfurilor şi
ambalajelor primite în ziua de….-„ şi „Centralizatorul vânzărilor zilnice….”
Deşi permite aplicarea unei singure metode de contabilizare a stocurilor şi
operaţiilor cu mărfuri şi nume metoda inventarului intermitent, se practică şi de
către agenţii economici care aplică metoda inventarului permanent la preţ de
vânzare cu sau fără TVA. Respectiv unităţi cu amănuntul şi de alimentaţie publică.
În aceste condiţii nu se asigură redarea unei imagini fidele a situaţiei
mărfurilor şi determinarea unui rezultat corect din vânzarea mărfurilor.

Metoda inventarului intermitent- Caracterizare

Metoda inventarului intermitent se poate aplica la întreprinderile mici şi

mijlocii şi presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza
inventarierii stocurilor la finele perioadei.
Valoarea ieşirilor de mărfuri se determină conform relaţiei:

Costul de = Valoarea + Valoarea - Valoarea

achiziţie a stocului intrărilor stocului
mărfurilor iniţial final
vândute
(Camv) (Si) (I) (Sf)

sau altfel corelate elementele:

Camv = I + (Si – Sf)

Relaţia Si – Sf semnifică variaţia stocurilor.

15
 Când Sf < Si, Camv este mai mare decât costul de achiziţie al intrărilor
(Camv = I + Si – Sf) şi exprimă o diminuare de stoc.
Când Sf > Si, Camv este mai mic decât costul de achiziţie al intrărilor
periodei (Camv = I + Si – Sf) şi exprimă o majorare de stoc.

Generalizând relaţia se poate prezenta :

Camv = I + Variaţia stocurilor

2.4 Pretul de vanzare cu ridicata

Unităţile comerciale en gros sau cu ridicata sunt cele care asigura desfăşurarea
acestei forme de circulaţie a mărfurilor, efectuând operaţiuni de cumpărare a
bunurilor de consum, în cantităţi mari şi foarte mari, de la producătorii şi furnizorii
interni şi externi, precum şi de vânzare a lor în partizi (loturi) mari către alţi agenţi
economici, de regula cu profil comercial en detail, inclusiv de alimentaţie publica.
Vânzările se pot efectua şi către alte unităţi patrimoniale.
Intrările în gestiune se înregistrează la preţ de vânzare cu ridicata, calculând
adaosul comercial ca procent din costul de achiziţie.
Ieşirile se înregistrează tot la preţ de vânzare cu ridicata, calculând adaosul
comercial aferent, la sfârşitul lunii, cu ajutorul coeficientului de repartizare K.
Ce reprezintă coeficientul de repartizare ?

K –este un raport între adaosul comercial şi valoarea stocului de mărfuri,

arătând care este ponderea adaosului comercial în valoarea mărfurilor la preţ cu
ridicata. El se aplica asupra veniturilor obţinute din vânzarea mărfurilor şi rezultă
adaosul comercial aferent mărfii vândute (indică ce procent din venitul obţinut
reprezintă adaosul comercial pentru depozitul respectiv).

Etapele înregistrării preţului de vânzare cu ridicata:

a) Aprovizionarea cu mărfuri: % = 401

371
4426
(cf. factura fiscala)
16
b) Recepţia mărfurilor: 371 = 378
(cf. NIR)
c) Vânzarea mărfurilor: 4111 = %
707
4427
(cf. factura fiscala)
d) Descărcarea gestiunii: % = 371
607
378
(cf. nota de calcul privind descărcarea gestiunii)

K378 = Si ct 378(1 ian.) + Rc ct 378(1 ian. sf. lunii de calcul)  100

Si ct 371(1 ian.) + Rd ct 372(1 ian.sf. lunii de calcul)

K378  Rc = valoarea cu care se debitează in formula de mai sus contul 378

3. Prezentarea societatii comerciale

„COMAT PRAHOVA”

3.1 Scurt istoric. Domenii de activitate

Coordonate ale obiectului de activitate al societatii
comerciale.

Piata opereaza dupa criteriul profitului realizat prin concordanta

activitatilor economice si comerciale, cu nevoile reale ale consumatorilor. In
aceste conditii, pentru a produce profit, agentii economici trebuie sa aiba o
inalta capacitate de adaptare la cerintele si legitatile economiei de piata, ale
concurentei loiale. Pe langa initiativa libera si aportul material, financiar si
uman, fizic si de inteligenta, o conditie esentiala a obtinerii profitului, este
17
informatia operativa si reala cu privire la patrimoniu, activitatea economica
si comerciala desfasurata si rezultatele acesteia, profit sau pierdere,
cunoasterea patrimoniului, a capacitatii acestuia de a genera profit, a
solventei comerciale ori de faliment in care se pot afla agentii economicii
la un moment dat, se asigura cu ajutorul atat al contabilitatii reale,
operative si stintific organizate, cat si al controlului financiar organizat si
exercitat exigent si competent.

Societatea Comerciala „COMAT PRAHOVA “ – Ploiesti, pana in anul

1990 a functionat ca intreprindere judeteana de stat pentru comertul cu ridicata pe
raza judetului Prahova (B.J.A.T.M. – Baza Judeteana de Aprovizionare Tehnico
– Materiala Prahova) si are sediul in municipiul Ploiesti, str. Petrolului nr. 1 .

Prin H.G. nr.1176/1990 s-a reorganizat in Societate Comerciala COMAT

PRAHOVA S.A., ca persoana juridica romana, sub forma de societate pe actiuni,
in subordinea Ministerului Industriilor, Comisia Nationala de Reciclare a
Materilelor, cu capital integral de stat. Societatea a fost inmatriculata la Oficiul
Judetean Prahova al Registrului Comertului sub nr. J29/40/12.02.1991, potrivit
caruia functioneaza si in prezent, avand Cod fiscal (CUI) 1358024 si atribut fiscal
R.

In temeiul schimbarilor economico-politice survenite dupa decembrie 1989,

de trecere de la o economie centralist – dirijista de comanda, la o economie de
piata, S.C. COMAT PRAHOVA a actionat intr-un comportament strategic de
adaptare la cerintele trecerii efective la economia de piata. Astfel, in luna iunie
1995 societatea s-a privatizat in conformitate cu prevederile Legi nr.77/1994 .

Prin semnarea contractului cu nr.294/1995 cu Fondul Proprietatii de Stat,

cei 493 de actionari salariati, au dobandit actiuni reprezentand 70% din capitalul
social de 14.441.125 mii lei, respectiv 10.150.000 mii lei, format din 406.000
actiuni nominative, a cate 25.000 lei .

Societatea Comerciala astfel privatizata si-a elaborat propriul STATUT, cu

toate prevederile cerute de Legea nr.31/1990, privind societatile comerciale,
obtinand autentificarea notariala sub nr. 312/18.12.1995, precum si cu
modificarile ulterioare.

18
 S.C.“COMAT PRAHOVA“ S.A. este cel mai mare en-grosist din judetul
Prahova si are ca obiect de activitate, conform art.6 din STATUTUL societatii,
urmatoarele :

 prospectarea pietei consumatorului pentru stabilirea fondului de marfa ce

urmeaza a fi aprovizionat in vederea desfacerii;
 asigurarea portofoliului de comenzi, perfectarea contractelor cu partenerii,
pentru aprovizionarea agentilor economici in zona de deservire;
 constituirea de stocuri materiale si produse asortate pentru a efectua, la
cererea clientilor consumatori, livrari imediate din depozite;
 preluarea aprovizionarii, partiale sau integrale, a unor unitati industriale sau
de constructii din zona sa de activitate;
 preluarea desfacerii, partiale sau integrale, a unor unitati producatoare din
judet;
 preluarea de la agentii economici a stocurilor de materiale care nu le mai
sunt necesare si redistribuirea lor catre alti agenti economici;
 intretinerea si repararea autovehiculelor si utilajelor aflate in dotare;
 comert cu amanuntul in magazine nespecializate;
 efectuarea de operatiuni de import-export si schimburi de materiale ramase
disponibile, din activitatea de aprovizionare-desfacere;
 confectionarea echipamentului de lucru si de protectie din materiale textile;
 desfasurarea unor activitati cu caracter social in favoarea salariatilor;
 prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului;
 fabricarea de produse stratificate din lemn si fabricarea de elemente de
dulgherie si tamplarie pentru constructii;
 productia de ambalaje din lemn si fabricarea altor produse din lemn;
 fabricarea vopselurilor si a lacurilor si totodata fabricarea sapunurilor,
detergentilor si a produselor de intretinere, cosmetice si de parfumerie;
 productia de articole de cauciuc si din material plastic;
 fabricarea caramizilor, tiglelor si a altor produse pentru constructii;
 constructii metalice si fabricarea altor produse prelucrate din metal;
 productia de mobilier;
 fabricarea articolelor sportive si a altor produse manufacturiere;
 recuperarea deseurilor si resturilor metalice si nemetalice reciclabile;
19
  lucrari de instalatii, izolatii si instalari de echipamente si alte lucrari care
dau functionalitate cladirilor si constructiilor;
 lucrari de finisari;
 diverse tipuri de comert cu amanuntul sau cu ridicata;
 activitati imobiliare asupra bunurilor proprii sau inchiriate;
 realizarea si furnizarea de programe;
 activitati juridice, de contabilitate si revizie contabila, consultanta pentru
afaceri si management, consultatii referitoare la impunere, activitati de
studii de piata si de sondaj;

S.C.“COMAT PRAHOVA“ S.A. isi desfasoara activitatea comerciala en-

gross , precum si cea de productie cu obligatia respectarii dispozitiilor legale
privind protectia mediului inconjurator, protectia muncii, norme de igiena
sanitara, normele de paza, normele de prevenire si stingerea incendiilor, legislatia
financiara, bancara, reglementarile de politica comerciala, legislatia muncii,
raportarea statistica, etc.

In acest context intretine relatii cu cercul sau de parteneri comerciali

(furnizori, cumparatori – beneficiari, intermediari – distribuitori), cu firme
concurente, respectand principiul concurentei loiale, cu firme straine,
reprezentante comerciale dar si cu urmatoarele institutii publice:

●       Camera de Comert si Industrie;

●       Administratia financiara locala;
●       Oficiul Judetean de Statistica;
●       Directia Muncii si Protectiei Sociale;
●       Oficiul Concurentei;
●       Curtea de Conturi;
●       Garda Financiara;
●       Registrul Comertului.

Dar si cu institutii de stat sau profesionale, in functie de necesitatile impuse

de desfasurarea activitatilor societatii, precum si cu diferiti parteneri comerciali.

3.2 Structura organizatorica functionala

20
 Structura organizatorica functionala a societatii comerciale include totalitatea
directiilor, compartimentelor si serviciilor, cu atributii si responsabilitati, delimitate
pe functii ale societatii. Astfel, conducerea executiva este asigurata prin
urmatoarele diectii:
-  Directia manangement-marketing si Directia comert cu ridicata, din subordinea
Directiei generale comerciale ;
-   Directia financiar-contabil ;
-  Directia tehnica si de productie.

In subordinea nemijlocita a Directorului General functioneaza :

- secretariat A.G.A. si Consiliul de Administratie ;

- compartimentul actionariat ;
- compartimentul juridic;
- compartimentul de control financiar.

In subordinea Directorului executiv pentru comertul cu ridicata, se afla :

- serviciul nr.1 - pentru cumparari si vanzari en-gross de material tubular,

laminate pline, obiecte sanitare si fitinguri, organe de asamblare, pietre polizor,
abrazive, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 4 ;
- serviciul nr. 2 - pentru cumparari si vanzari en-gross de laminate plane,
neferoase, otel beton, trefilate, butoaie, armaturi interioare, inclusiv depozitele
(gestiunile) aferente, in numar de 4 ;
- serviciul nr. 3 - pentru cumparari si vanzari en-gross de materiale chimice,
materiale p.s.i., anvelope, produse petroliere, materiale de constructii, materiale
ale industriei usoare, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 5;
- serviciul compensari.

In subordinea Directorului executiv tehnic si de productie exista:

- atelierul exploatare auto, utilaje si cai uzinale;

- atelierul confectii textile, cu gestiunea de materii prime;
- atelierul mecanizare;
- compartimentul N.T.S. – P.S.I., ISCIR, metrologie.

In subordinea Directorului executiv economic se afla:

21
- serviciul financiar, unde se efectueaza decontarile cu furnizorii, clientii,bugetul
statului, controlul operatiilor de casa, etc.;
- serviciul contabilitate, care asigura organizarea si conducerea contabilitatii
sintetice si analitice a intregului patrimoniu, intocmirea balantei de verificare si a
bilantului contabil, organizarea si verificarea evidentei operative a marfurilor,
ambalajelor si a celorlalte valori materiale.

3.3 Structura organizatorica operativa

Structura organizatorica operativa a societatii comerciale este compusa si

reprezentata de ansamblul unitatilor fara personalitate juridica, prin care se
desfasoara permanent procesul operativ de aprovizionare, stocare si desfacere de
materii prime, materiale, produse asortate, subansamble, in conformitate cu
contractele incheiate cu partenerii de afaceri; comert cu amanuntul in magazine
nespecializate; confectionarea echipamentului de lucru si de protectie din
materiale; intretinerea si repararea autovehicolelor si utilajelor din dotare;
efectuarea pentru agentii economici a unor servicii specifice activitatii de
aprovizionare – depozitare – desfacere, ca de exemplu: inchirieri de spatii de
depozitare si conservare; inchirieri de utilaje si mijloace de transport; operatiuni
de incarcari – descarcari; etc.Aceste unitati dispun de spatii comerciale, mobilier,
utilaje si dispozitive adecvate operatiunilor de receptionare, pastrare si vanzare a
diferitelor produse, materii prime, materiale, piese de schimb, subansamble, etc.

Astfel putem spune ca avem :

- serviciul comert cu amanuntul si magazine proprii in numar de 11, care se afla in
subordinea Directorului executiv de management si marketing;
- serviciul nr.1, pentru cumparari si vanzari en-gross de material tubular, laminate
pline, obiecte sanitare si fitinguri, organe de asamblare, pietre de polizor, abrazive,
care include depozitele (gestiuni) care sunt in numar de 4;
- serviciul nr.2, care include un numar de 4 depozite (gestiuni) aferente pentru
cumparari si vanzari en-gross de laminate plane, neferoase, otel beton, trefilate,
butoaie, armaturi interioare;
- serviciul nr.3, care include un numar de 5 depozite (gestiuni) aferente
cumpararilor si vanzarilor en-gross de materiale electrice, aparataj de joasa
tensiune, rulmenti, piese de schimb auto, scule, etc.;

22
- serviciul nr.4, care are in componenta sa un numar de 5 depozite (gestiuni)
aferente cumpararii si vanzarii en-gross de materiale chimice, materiale p.s.i.,
anvelope, produse petroliere, materiale de constructie, materiale ale industriei
usoare .
In planul productiei avem :
- atelierul exploatare auto, utilaje si cai uzinale;
- atelierul confectii textile, in care exista si gestiunea de materii prime;
- atelierul de mecanizare (intretinere, reparatii si microproductie) unde se afla
gestiunea de echipament de protectie, carburanti si totodata si gestiunea de piese
de schimb;
- compartimentul N.T.S. – P.S.I., ISCIR, metrologie
           

3.4 Strategii si obiective ale dezvoltarii unitatii economice

Conducerea societatii este asigurata de personal cu experienta, a caror

pregatire profesionala este corespunzatoare domeniului de activitate. Varsta medie
a cadrelor de conducere este de 45 ani .
Numarul salariatilor in anul 2010 a fost de 279 fata de 295 in 2009,
constatandu-se o scadere, datorita deceselor, pensionarilor dar si a unei
restructurari .
Structura personalului dupa studii se prezinta astfel:

Numar de persoane Ponderea ( % )

Categoria
2009 2010 2009 2010
Studii superioare 35 48 11,87 17,21

Studii medii 185 166 62,71 59,50

Studii generale 75 65 25,42 23,29

TOTAL 295 279 100,00 100,00

23
 Ponderea de 59,50% a personalului cu studii liceale este conforma cu
obiectul de activitate al societatii, in schimb ponderea de 17,21% a personalului cu
studii superioare este inferioara fata de scopul si obiectivele ce-si propune a le
realiza echipa managerial.
Necesarul de economisti este aproape de cel preconizat, dar cel al inginerilor
si al juristilor este sub necesar. Din numarul angajatilor de 279 in 2010, 172 sunt
in varsta de pana la 40 de ani, ceea ce constituie o rezerva pentru activitatea
viitoare a societatii, este comparabila cu aceea pe economie .
Volumul total al aprovizionarilor se ridica in anul 2010 la 60.045 mld.lei, in
comparatie cu anul 2009, cand a fost de 57.216 mld.lei, insemnand o crestere de
4,9%.

Piata de desfacere a societatii se intinde pe intreg teritoriul judetului si are

un numar de 9.266 beneficiari.Volumul desfacerii in anul 2010 se cifra la 70.042
mld.lei, fata de anul 2009, cand a fost de 64.616 mld.lei, reprezentand deci, o
crestere de 8,4 % .
Economia de piata moderna reprezinta economia a carei organizare si
functionare se realizeaza prin intermediul mecanismelor pietei, in cadrul unui
regim juridic-legislativ conceput pe temeiul proprietatii private si care exclude
orice interventii restrictive ale statului asupra actiunilor normale, loiale, promovate
de agentii economici, cu conditia existentei pietei concurentiale, care prin
mecanismul preturilor determina hotarator modul de alocare si utilizare a
resurselor, organizarea gestiunii fiecarei unitati, precum si reglarea economiei in
ansamblu. Economia de piata moderna din zilele noastre este proiectata pe un
sistem de elemente modelatoare, dinamice, privind drepturile si obligatiile
agentilor economici, statul adoptand continu normele si reglementarile in virtutea
carora agentii economici se incadreaza in mecanismele pietei, raspunzand
cerintelor ei, fara insa, ca el sa se impuna administrativ in activitatea firmelor.
Intr-o economie de piata guverneaza „legea cererii si a ofertei”, ceea ce mai
poate insemna ca in orice gen de activitate economica trebuie sa existe si sa se
manifeste eficienta economica. Eficienta economica este forma concreta de
manifestare a principiilor rentabilitatii in activitatea economica, atat la nivelul
agentului economic, cat si pe ansamblul economiei nationale. Eficienta economica
pune in balanta relatia dintre efectele obtinute (rezultate) si eforturile (cheltuielile)
depuse intr-o activitate economica intr-o anumita perioada de timp.
Eficienta economica oglindeste efectele obtinute la o unitate de efort depus,
sau consumul de factori de productie ce revine pe o unitate de efect economic si
util. Eficienta economica inseamna maximul de efect cu minimul de efort. Cerintele
eficientei trebuie sa guverneze practic orice domeniu de activitate umana, inclusiv
cel social.

24
 4. MONOGRAFIE CONTABILA
Societatea comerciala COMAT. SA PRAHOVA , prezinta la inceputul
lunii FEBRUARIE 2010 urmatoarea situatie bilantiera simplificata :

simbol Denumire cont Solduri initiale

cont debit credit
101.2 Capital subscris varsat 254.000
105 Rezerve din reevaluare 15.000
106.1 Rezerve legale 10.000
106.3 Rezerve statutare 25.000
211.1 Terenuri 110.000
212 Constructii 600.000
213.1 Echipamente tehnologice 18.000
213.2 Aparate si instalatii 110.000
213.3 Mijloace de transport 165.000
214 Mobiler ,aparatura birotica 4.000
281 Amortizarea imobilizarilor 298.780
301 Materii prime 100.000
302.1 Materiale auxiliare 10.000
302.4 Piese de schimb 18.500
303 Materiale de natura ob. de inventar 2.500
378 Marfuri 130.280
401 Furnizori 625.000
404 Furnizori de imobilizari 175.000
411 Clienti 5.000
461 Debitori diversi 1.000
512.1 Conturi la banci in lei 125.000
531.1 Casa in lei 3.500
TOTAL 1.402.780 1.402.780

Operatia 1 din 01.03.2010

Se preia la inceput lunii stocul de marfuri de la sfarsitul lunii februarie 2010 in valoare de
130.280 lei conform listei de inventariere nr.18.
Analiza contabila:

25
 607 A + D 130.280 lei
371 A - C 130.280 lei
Formula contabila
607 = 371 130.280 lei
“Cheltuieli privind marfurile” “Marfuri”

Operatia 2 din 03.03.2010

Se cumpara marfuri de la furnizori, pe baza facturii 12784/02.03.2010, la pret de cumparare
de 12.000 lei, TVA 24%.
Analiza contabila:
401 P + C 14.880 lei
607 A + D 12.000 lei
4426 A + D 2.880 lei
Formula contabila
% = 401 14.880 lei
607 “Furnizori “ 12.000 lei
“Cheltuieli privind marfurile”
4426 2.880 lei
“TVA deductibila”

Operatia 3 din 06.03.2010

Se vand marfuri unor clienti la prêt de vanzare de 10.000 lei TVA 24% conform facturii
13.745/04.03.2010.
Analiza contabila
4111 A + D 12.400 lei
707 P + C 10.000 lei
4427 P + C 2.400 lei
Formula contabila
4111 = % 12.400 lei
“Clienti” 707 10.000 lei
“Venituri din vanzarea marfurilor”
4427                                2.400lei
“TVA colectata

Operatia 4 din 09.03.2010

Se cumpara marfuri de la furnizori fara sa se primeasca si factura fiscala, pe baza avizului
de expeditienr. 7583 , in valoare de 10.000 lei.
Analiza contabila
408 P + C 12.400 lei
607 A + D 10.000 lei
4428 B + D 2.400 lei
Formula contabila
% = 408 12.400 lei
607 “Furnizori facturi nesosite” 10.000 lei

26
“Cheltuieli privind marfurile”
4428 2.400 lei
“TVA neexigibila”

Operatia 5 din 11.03.2010

Ulterior se primeste factura fiscala nr.17.853, in valoare de 10.500 lei.
Analiza contabila
401 P + C 13.020 lei
408 P - D 12.400 lei
607 A + D 500 lei
4426 A + D 120 lei

Formula contabila
% = 401 13.020 lei
408 “Furnizori” 12.400 lei
“Furnizori facturi nesosite”
607 500 lei
“Cheltuieli privind marfurile”
4426                                                                                                                                    
                                                                   120 lei
“ TVA deductibila”
Analiza contabila
4427 A + D 2.400 lei
4428 P - C 2.400 lei
Formula contabila
4427 = 4428 2.400 lei
“TVA colectata” “TVA neexigibila”

Operatia 6 din 16.03.2010

Se majoreaza capitalul social prin noi aporturi in natura .Conform facturii nr .1985 din
16.03 2010, actionarii aduc aport marfuri in valoare de 2000 lei.
Analiza contabila
607 A + D 2.000 lei
456 B - C 2.000 lei
Formula contabila:
607 = 456 2000 lei
“Cheltuieli privind marfurile” “Decontari cu actionarii”
Analiza contabila
456 B + D 2.000 lei
1012 P + C 2.000 lei
Formula contabila
456 = 1012 2000 lei
“Decontari cu actionarii” “Capital subscris varsat”

Operatia 7 din 18.03.2010

27
 Se inregistreaza marfuri primite cu titlu gratuit in valoare de 1.600 lei conform procesului
verbal de donatie nr 19.
Analiza contabila
607 A + D 1.600 lei
7582 P + C 1.600 lei
Formula contabila
607 = 7582 1.600 lei
“Cheltuieli privind marfurile” “Venituri din donatii si subventii primite”

Operatia 8 din 20.03.2010

Se vand marfuri unor clienti in val de 80.000 lei, TVA 24% conform facturii fiscale nr.75.892
din 20.03.2010.

Analiza contabila
411 A + D 99.200 lei
707 P + C 80.000 lei
4427 P + C 19.200 lei
Formula contabila
411 = % 99.200 lei
“Clienti” 707 80.000 lei
“Venituri din vanzarea marfurilor”
4427 19.200 lei
“TVA colectata”
Operatia 9 din 22.03.2010
Se incaseaza creanta de la SC DUO STYL SRL Ploiesti , conform extrasului de cont
si a OP nr.18.
Analiza contabila
512.1 A + D 9520 lei
411 A - C 9520 lei
Formula contabila
512.1 = 411 9520 lei
“Conturi la banci in lei” “Clienti”

Operatia 10 din 24.03.2010

Pentru marfurile cumparate pe 04.03.2010 societatea emite biletul la ordin nr 89 in valoare de
12.495 lei.
Analiza contabila
401 P - D 12495 lei
403 P + C 12495 lei
Formula contabila
401 = 403 12.495 lei
“Furnizori” “Efecte de platit”

Operatia 11 din 24.03.2010

28
Se ridica de la banca suma de 1.200 lei in valoarea achitarii avansului chenzinal salariatilor
confom filei CEC nr 78.341 si a listei de avans .
Analiza contabila
581 A + D 1.200 lei
5121 A - C 1.200 lei
Formula contabila
581 = 5121 1.200 lei
“Viramente interne” “Conturi la banci”

Analiza contabila
5311 A + D 1.200 lei
581 A - C 1.200 lei
Formula contabila
5311 = 581 1.200 lei
“Casa in lei” “Viramente interne”

Operatia 12 din 24.03.2010

Se platesc avansurile salariatilor conform listei de avans chenzinal pe luna februarie 2010.
Analiza contabila
425 A + D 1.200 lei
5311 A - C 1.200 lei
Formula contabila
425 = 5311 1.200 lei
“Avansuri acordate personalului” “Casa in lei”

Operatia 13 din 25.03.2010

Se cumpara de la furnizori din import marfuri in valoare de 15.000Euro. Pe parcursul extern
societatea efectueaza cheltuieli de transport de 1000Euro.
Calculul pentru declaratia vamala de import este , iar cursul de schimb valutar 4,2 lei.
- pret extern 10.000Euro x 4,2 lei/Euro = 42.000 lei
- cost transport 1000Euro x 4,2 lei/Euro = 4.200 lei
TOTAL 1 franco frontiera romana FFR= 46.200 lei
- taxa vamala 10% x 46.200 lei = 4.620 lei
- comision vamal 0,5% x 46.200 lei = 231 lei
TOTAL 2 cost de acizitie = 51.051 lei
- TVA 24% x 51.051 lei.
Taxa vamala, comisionul vamal si TVA-ul se achita la vama.
a)      Primirea marfurilor in gestiunea firmei, pe baza facturii nr.17.850. Pentru cheltuielile de
transport societatea nu primeste factura de la firma de expeditii.
Analiza contabila
607 A + D 51.051 lei
401 P + C 42.000 lei
408 P + C 4.200 lei
446 P + C 4.620 lei
447 P + C 231 lei
Formula contabila
607 = % 51.051 lei

29
“Cheltuieli privind marfurile” 401 42.000 lei
“Clientii”
408 4.200 lei
“Furnizori-facturi nesosite”
446 4.620 lei
„Alte impozite, taxe”
447 231 lei
“Fonduri speciale-taxe ”
b) Se achita datoriile in vama conform cecului de plata nr.18, 25, 27
Analiza contabila
5121 A - C 17.104 lei
446 P - D 4.620 lei
447 P - D 231 lei
4426 A + D 12253 lei
Formula contabila
% = 5121 17.104 lei
446 “Conturi la banci” 4.620 lei
“Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”
447 231 lei
“Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate”
4426 12.253 lei

Operatia 14 din 25.03.2010

Societatea nu dispune de valuta pentru achitarea importului si face schimbul valutar la
banca sa la cursul de 4,3 lei/Euro pentru care plateste si comision bancar de 1 %.
10.000Euro x 4,3 lei/Euro = 43.000 lei
Comision bancar 43.000 x 1 % = 430 lei
Analiza contabila
5121 A - C 43.000 lei
5125 A + D 43.000 lei
Formula contabila
5125 = 5121 43.000 lei
“Sume in curs de decontare” “Conturi la banci in lei”
Analiza contabila
5124 A + D 43.000 lei
5125 A - C 43.000 lei
Formula contabila
5124 = 5125 43.000 lei
“Conturi la banci in valuta” “Sume in curs de decontare”
Analiza contabila
627 A + D 430 lei
512 A - C 430 lei
Formula contabila
627 = 512 1 430 lei
“Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate” “Conturi curente la banci”

Operatia 15 din 25.03.2010

30
 Se achita partenerul extern cu ordin de plata, nr.181, stabilind si diferentele de curs valutar.
-datoria catre furnizor 10.000Euro x 4,2 = 42.000 lei
-schimb valutar 10.000Euro x 4,3 = 43.000 lei
10.000 x 0,1 = 1000 lei
Analiza contabila
5124 A - C 43.000 lei
401 P - D 42.000 lei
665 A + D 1.000 lei
Formula contabila
% = 5124 43.000 lei
401 “Conturi la banci in valuta” 42.000 lei
“Furnizori”
665 1.000 lei
“Cheltuieli din diferente de curs valutar”

Operatia 16 din 26 .03.2010

Se primeste factura firmei de expeditie pentru cheltuielile de transport de 1.000Euro.
Schimbul valutar se realizeaza la 4,2 lei/Euro.
Analiza contabila
408 P - D 4.200 lei
401 P + C 4.200 lei
Formula contabila
408 = 401 4.200 lei
“Furnizori-facuri nesosite” “Furnizori”

Operatia 17 din data 26 .03.2010

Societatea schimba lei pe valuta pentru aceasta datorie la cursul de 4,2 lei/Euro. Comision
bancar 1 %.
Analiza contabila
5125 A + D 4.200 lei
5121 A - C 4.200 lei
Formula contabila
5125 = 5121 4.200 lei
“Sume in curs de decontare” “Conturi la banci in lei”

Analiza contabila
5124 A + D 4.200 lei
5125 A - C 4.200 lei
Formula contabila
5124 = 5125 4.200 lei
“Conturi la banci in valuta” “Sume in curs de decontare”

Se achita comisionul vamal in valoare de 400 lei

Analiza contabila
627 A + D 400 lei
5121 A - C 400 lei
Formula contabila
31
 627 = 5121 400 lei
“Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate” “Conturi la banci in lei”

Operatia 18 din 26.03.2008

Se achita datoria fata de firma de expeditie cu ordin de plata nr.188 in valoare de 4.200 lei.
Analiza contabila
401 P - D 4.200 lei
5124 A - C 4.200 lei
Formula contabila
401 = 5124 4.200 lei
“Furnizori “Conturi la banci in valuta”

Operatia 19 din 30.03.2007

Se efectueaza regularizarea conturilor de TVA
TVA 4426 = 13.513 lei
TVA 4427 = 17.100 lei
Analiza contabila
4427 P - D 17.100 lei
4426 A - C 13.513 lei
4423 P + C 3.587 lei
Formula contabila
4427 = % 17.100 lei
“ TVA colectata” 4426 13.513 lei

“TVA deductibila”

4423 3.587 lei

“TVA de plata”

Operatia 20 din 30.03.2007

La sfarsitul lunii se stabileste stocul de marfuri prin inventarierea de 105.000 lei, conform
procesului verbal de inventariere nr201 si a listelor de inventar .
Analiza contabila
371 A + D 105.000 lei
607 A - C 105.000 lei
Formula contabila
371 = 607 105.000 lei
“Marfuri” “Cheltuieli privind marfurile”

Operatia 21 din 29.03.2007

Se inchid conturile de venituri si cheltuieli.
121 = % 71.810 lei
607 70.000 lei
627 810 lei
665 1.000 lei
707 = 121 90.000 lei
32
 5. CONCLUZII SI PROPUNERI

Prin documentarea temeinica, specialistii romani au conceput un sistem

contabil racordat la exigentele economiei de piata care a fost generalizat si aplicat
in anul 1994. El se bazeaza pe cerintele actuale ale internationalizarii si armonizarii
contabilitatii.
Metodele adoptate corespunzator cerintelor unei contabilitati moderne ce este
susceptibila de perfecta, indeosebi in privinta unei concordante cat mai deplina cu
continutul Standardelor Internationale si a adoptarii la noile reglementari cu
caracter economico-financiar. Se poate aprecia ca reglementarile si metodologia
care formeaza noul sistem contabil reprezinta cel mai important pas facut de
Romania pentru integrarea europeana si pentru realizarea unei veritabile economii
de piata.
In comparatie cu vechiul sistem contabil modificarile determinate de noul
sistem sunt foarte importante, ele vizeaza reguli de terminologie, de evaluare, de
prezentare a rezultatelor si de utilizare a sistemelor financiare.
In fruntea societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea
marfurilor la pret cu amanuntul numarul tranzactiilor de cumparari si vanzari este
nelimitat in cursul unei perioade de gestiune, deoarece marfurile sunt acele
elemente de stocuri care se achizitioneaza in vederea revanzarii fara a suferi
modificari sau cu modificari neesentiale .
Derularea operatiunilor de cumparari si vanzari de marfuri se face de regula
plecand de la pretul de vanzare din care se exclud reducerile comerciale operate,
adica pretul definitiv negociat intre vanzator si cumparator. Marfurile la pret de
vanzare cu amanuntul presupun o evaluare initiala la pret de vanzare , ajungandu-
se la valoarea pretului cu amanuntul prin aplicarea marjei brute.
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un
prim factor il reprezinta forma circulatiei : cu ridicata (en gross) sau cu amanuntul
(en detail). In cazul circulatiei marfurilor en-gros, vanzarea se face pe baza de
documente, incasarea urmand a se realiza ulterior, prin virament, si, de aici,
necesitatea interventiei unui cont anume, 411 “Clienti”, care sa evidentieze
creantele din momentul vanzarii marfurilor pana in momentul incasarii lor, in cazul
circulatiei en detail, vanzarea se face, de regula, cu plata imediata, in numerar.
Un alt factor de influenta il constituie metoda de contabilitate a stocurilor
folosita :
“ inventarul permanent “ sau “ inventarul intermitent”. In primul caz, contul de
marfuri este folosit pe masura ce au loc operatiuni cu marfuri, evidentiind toate

33
intrarile si toate iesirile, astfel incat, in orice moment, prin soldul sau, acest cont
indica valoarea marfurilor in stoc, permitand controlul gestionar, daca in acest scop
se efectueaza si inventarierea faptica a stocurilor. In cazul inventarului intermitent,
contul de marfuri intervine numai la sfarsitul lunii, cand, pe baza inventarului
faptic se determina valoarea marfurilor in stoc, care se “blocheaza” in acest cont,
diminuandu-se cheltuielile cu marfuri, inregistrate la un cont anume, destinat
acestui scop, cu ocazia intrarilor de marfuri. La inceputul exercitiului urmator
intervine din nou contul de marfuri care se crediteaza, valoarea stocului initial fiind
preluata din nou de contul de cheltuieli privind marfurile.
De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante materiale
trebuie considerati si alti factori, ca: documentele insotitoare la intrarea stocurilor;
amplasarea depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce apartin
tertilor; fazele procesului de aprovizionare, precum si mijloacele folosite pentru
executarea lucrarilor de evidenta si calcul
Unitatea SC COMAT SA are mai multe planuri pe care isi desfasoara
activitatea. Are ca obiect de activitate atat achiztionarea de materii prime in
vederea prelucrari, in urma acestui proces rezultand produsele finite pe care le
desface atat prin magazinele proprii cat si catre alti comercianti precum si
comercializarea marfurilor , evaluate prin metoda inventarului intermitent .
Activeaza in comertul de marfuri asigurand si transportul pentru acestea si pentru
alte unitati contra cost. De asemenea presteaza servicii diferitilor terti.
Calitatea produselor livrate si a serviciilor au impus unitatea in fata
concurentei, gama de produse oferite fiind corespunzatoare unor inalte standarde
de calitate. Produsele comercializate adresanduse unei clientele mai pretentioase,
amplasarea firmei in acest sens fiind chiar in locul potrivit.
Din studiul de caz efectuat se observa ca:
-         unitatea inregistreaza profit;
-         societatea colaboreaza cu mai multe firme in vederea comertului cu acestea;
-         societatea detine monopolul in zona pentru anumite servicii si produse;
-         unitatea are o oferta vasta de produse si servicii oferite clientilor;
O gestionare eficienta a stocurilor,o desfacere ritmica si constanta a
productiei asigura o corecta utilizare in continuare pentru a reamprospata stocurile
materiale cu produse noi,de o calitate superioara ce va satisface necesarul de cerere
a produselor pe piata,toate acestea reprezentand perpetuarea activitatii societatii
comerciale si realizarea de noi obiective ale acesteia.

34
35