3e Urgeng, Les bia ret NEEM KR, © EPILEPSIA ADULTULUI GHID DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT PLD.Neurol.08 Drept de proprietate : ‘Acest document este proprietatea intelectual a Spitalului Judefean de Urgenta Piatra Neamt, Orice utilizare sau multiplicare, partiala sau totald, fara acordul scris al proprietarului este interzisi.Spitalul Judetean de EPILEPSIA ADULTULUIGHID DE jx? ‘Urgenta Piatra Neamt renee at DIAGNOSTIC SI TRATAMENT — Yo |Revizia: 1 Ol PARADE Cry Cod: PLD.Neurol.08 [Pag 1 din 22 2613362 Exemplar ar. 1 1. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea si aprobarea editiei sau dupa caz, a reviziei in cadrul edifiei procedurii 2 2, Situafia editiilor si a reviziilor in cadrul edifiilor procedurii 2 3. Lista cuprizand persoanele la care se difuzeaza edifia sau, dupa caz, revizia din cadrul edifiei procedurii 2 4, Scopul procedurii 2 5. Domeniu de aplicare 2 6 Documente de refering aplicabile activitatii procedurale 2 6.1. Reglementari internationale 2 6.2. Legislatie primara 2 6.3. Legislatia secundara 3 6.4, Alte documente, inclusiv reglementari interne ale entitatii publice 3 7. Definifii si preseurtiri ale termenilor utilizati in procedara 3 7A. Definifii si abrevieri ale termenilor 3 TAAL. Definigii 3 7.1.2, Abrevieri 3 8 Deserierea procedurii 4 8.1. Definitii 4 8.2. Diagnosticul primei crize epileptice neprovocate 4 Diagnosticul epilepsiei 9 Crize epileptice neclasificabile ra ‘Tratamentul epilepsiei 12 9, Responsabilitagi 2 10, Anexe, inregistrari, arhivari 22enacts EPILEPSIA ADULTULUI GHID DE irgenta Piatra Neamt © DIAGNOSTIC SI TRATAMENT PA TeAIENE Copy Cod: PLD.Neurol.08 Pag? din 22 2613362, Exemplar nr.: 1 1. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea si aprobarea edifiei sau dupa caz, a reviziei in cadrul editiei procedurii [Elemente | privind Numele si prenumele Functia Data |Semnatura rresponsabi joperatiunea 1 2 3 4 bee [Elaborat __[Dr. Pop Wanda [Medic Primar Neurologic __[19.09,2016-188 [Verificat___|[Dr.Verzea Dan Silviu [Director Medical 20.09.8076 [Aprobat Liviu Negelschi [Manager 20,0920 A) \ 2. _ Situatia editiilor sia reviziilor in cadrul edifiilor procedarit 07%, 8) [Editia/revizia|Componenta ivie]|/D2"2 de Ia care ¥e-apliea prévederile| in cadrul edifiei |revizuita /Modalitatea reviziel give sau reviziel tifieh 1 2 3 4 [Editia 0 [Revizia 0 ¥ x 29.05.2015 Reval x x 20.09.2016 3. Lista cuprizand persoanele la care se difuzeaza edifia sau, dupa caz, revizia din cadrul editiei procedurii Se a 'Compartiment |Funetia INumesiprenume [D8 |semnatura fuze primirii i 3 4 3 6 ftnformare | [Management [Manager [Liviu Negeischi_ [20.09.2016 5 aN |, [Medic Primar| |Aplicare Sectia Neutologie J eorologie lDr. Pop Wanda [20.09.2016 Evidenta [Management Director Medical vere Dan! 59.09.2016 Arhivare Serv Manag Cal_|Economist Beca Ionela-Roxana |20.09.2016, 4. Scopul procedurii Diagnosticul Procedura sprijina auditul si/sau alte organisme in actiuni de auditare s pe ban 5. Dom ratamentul bolnavilor eu epilepsie; niu de aplicare wu control, iar nducatorul Spitalului Judetean de Urgenta Piatra Neamt, in luarea unor decizii cu privire la tatea procedurala. Procedura se aplica in sectia Neurologic a Spitalului Judetean de Urgenta Piatra Neamt 6. Documente de refering aplicabile activitatii procedurale 6.1, Reglementari internationale 6.2. Legislatie primara ‘Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. OMS nr.972/2010 pentru aprobarea procedurilor, standardelor si metodologiei de acreditare a spitalelor.Spitalul Judetean de Urgent& Piatra Neamt © PATEAIER Oy 2613362 EPILEPSIA ADULTULUI GHID DE Editia: 0 Nrade ex. 1 DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Reviria: 1 Nrde ex. : 1 Cod: PLD.Neurol.08 (Pag 3 din 22 Exemplar o 6.3. ROF si RT Decizii interne 6.4, 7 TA . Definifii si Legislatia secundara abrevieri ale termenilor Alte documente, inclusiv reglementari interne ale entitatii publice Definitii si prescurtari ale termenilor utilizati in procedura TAA.” Definitii Nr 'Termenul [Definitia si/sau daca este cazul, actul care defineste termenul 1. [epitepsia jsuferinfi cronicd cerebral manifestati prin crize epileptice recurente, spontane lepisod bruse, stereotip de manifestare motorie, senzitivl, senzoriall, 2. |Crizaepileptict comportamentala si / sau modificare a stirii de constienta ce se datoreaza| activarii bruste, neprovocate. a unei populatii neuronale. Crizeepileptice! lapar Ia intervale scurte de timp (minute, ore) separate de intervale de timp in| PB Ireperate lcare pacientul revine la starea normala anterioara (interval liber) a. Seren no Count H2e repetate nefntrerupte de revenire Ja starea normala antevioara (Crd Hep interval liber). epileptic) Crize epileptice 5. |morfeice crizele care apar in timpul somnului (hipnice) 7a.2._Abrevieri er, _|Abrevierea Termenul abreviat 1 CBZ learbamazepin 2 [EEG lectroencefalograma ler lexamen tomografic computerizab 4 [ESM letosuximida 5 VPA lacid valproic / valproat 6 |tPM {opiramat 7 __—Iprv perflzie inira-venoasa spat fenitoin [PB fenobarbital 10 joxc loxcarbazepina 11 |MAE___|medicament anti-epileptic 2 |LtG lamotr 13 |tsM lacosamida 4 |LEV levetiracetam 13__|LCR lichid cefalorahidian 16 [IRM imagistica prin rezonanta magnetica 17 |HLG Ihemoleueograma 18 |GBP. gabapentinSpitalul Judetean de EPILEPSIA ADULTULUIGHID DEE‘? U (4 Piatra Ne INr.de e3 ee DIAGNOSTIC SI TRATAMENT ne © Revizia: 1 Nr.de ex. 1 ea ey Cod: PLD.Neurol.08 Pag’ dim 33 2613362 (Exemplar nr.: 1 8. Descrierea procedu 8.1. Definitii Sindromul epileptic = manifestare epilepticd definit de elemente clinice (tipul semiologie de erizt epileptica)si electroencefalografice, la care statusul neurologic si etiologia contribuie in estimarea ‘unui prognostic si unui rispuns terapeutic. 8.2. Diagnosticul primei crize epileptice neprovocate Se realizeaza prin analiza aspectului clinic al manifestirii paroxistice objinut prin: Y observafie directa - daca se petrece in prezenja examinatorului ¥ relatarea pacientului ¥ relatarea unor martori ocular Esential pentru diagnostic este, deci, aspectul clinic, desi nu se poate inca preciza ponderea unui element sau altul:istoric, examen clinic, neurologic (OE). Elementele de diagnostic oferite de observafia direct’ sau anamnez sunt: Circumstanjele de aparitie (unde, cand, starea de activitate?) Modul de debut si posibile manifestari premergatoare Semele clinice si/sau simptomele ce caracterizeaz’ atacul Durata total’ a manifestarii Modul de incetare a manifest Starea clinica rezidual Manifestarea crizei Simptome preictale (descrise de pacient sau martori) ¥ Avra : senzatii subiective Y Tulburare de dispozitie sau comportamentala inainte de criza KAKA KS Semne ictale : ¥ Vocale : tipat sau inspir zgomotos, vorbire neinteligibila Y Motorii : versia ochilor sau capului, posturi normale, rigiditate, miscari ritmice, automatisme ; miscari focale sau generalizate ¥ — Respiratorii : modificari ale ritmului respirator, apnee, cianoza Y Autonome: dilatatie pupilara, hipersalivatie, tulburari de ritm respirator sau cardiac, incontinenta sfincteriana, paloare, varsaturi ¥ Pierderea constientei, incapacitatea de comunicare verbala Semne si simptome postictale ‘Amnezia evenimentelor Confuzie Letargie Somnolenta Cofalee Dureri musculare Greata, varsaturi Semne de traumatism al limbii prin muscare Deficit motor focal (paralizie Todd) KARR AKASpittal ndetean de | EPELEPSIA ADULTULUIGHIDDE ES? 5 Pi. 'S INr.de ex.: 1. ‘Urgent Pintra Neamt DIAGNOSTIC SI TRATAMENT mae « SN |Revizia: 1 E @ INrede ex. : 1 LAA Oy Cod: PLD.Neurol.08 [Pag din 22 2613362 [Exemplar ar: In sprijinul diagnosticului primei crize epileptice sunt necesare informatii aditionale furnizate de anamneza si examenul clinic general si neurologic al pacientului: Y Varsta Y _Istoricul medical: episoade similare sau alt tip de erize epileptice, accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale, boli sistemice, boli psihiatrice, consum de alcool sau droguri ¥ Istoric familial sugestiv Y Dezvoltarea psiho-motorie Y Comportament ¥ Status clinic in momentul debutului clinic: febra, alte afectiuni neurologice sau sistemice, traumatisme, stare generala modificata, privare de somn Y Factor precipitanti, altii decat cei medical : consum de alcool, medicamente, droguri Pe de o parte, aceste informatii aditionale sustin diagnosticul diferential al crizei cpileptice ou alte ‘manifestari paroxistice ce denoti o suferinfi cerebrala primara (ex. vasculara) sau afectiuni sistemice ce se pot manifesta prin accese paroxistice de afectare a starii de constienta (sincopa, hipoglicemia) sau tulburari vegetative, motorii, ete (anexa 1). Anexa 11.1: Diagnosticul diferential al crizei epileptice Boli cerebrale {. Atacul ischemic tranzitor primare. | | ‘Varsta inaintata Teren vascular cunoscut sau probabil Duraté lung’ (15 min — ore) Semne neurologice teritoriu vascular Tulburaiti cardiovasculare asociate 2. Migrena neurologica Istoric familial sau personal Cefalee, premergiitoare, tipica Fenomene asociate: virsituri, fotofobie, fonofobie Durati mai lung’ Duraté lung Semme neurologice antecedente sau asociate sugestive Boli Duraté variabila psihiatrice Teren psihiatrie eunoscut Manifestiri polimorfe, nesistematizate 1.Cardiack: ~ Debut relativ bruse, legat de schimbarea mice | - insuficienfa cardiac& pozitiei sistemice: _ - blocuri de conducere - Fenomene premergatoare prezente: slibiciune sincopa ~tulburai paroxistice de | muscular generalizat’, scderea glob itm acuitaii vizuale obstructive ~ Manifestiti asociate: paloare, tulburdti (cardio-miopatie obstructiva,stenozi aorticd, mixom atrial) 2.Ortostatic’: ~ idiopatica - hipovolemica = _neurologica _(neuropatie vegetative, hipotensiune arterialSpitalul Judefean de EPILEPSIA ADULTULUIGHID DE Editia: Ul ith Pis Ne Nr.de cd anal DIAGNOSTIC SI TRATAMENT nee \ : Revizia: 1 (e) -—--—— Neale ex.:1 Poe AO ony Cod: PLD.Neurol.08 Pago din 2 2613362 [Exemplar nr.: 1 ‘auionoma) —_ = medicamentoas& (beta- blocante) 3.Vaso-vagali: - reflex —_vaso-vagal (micfiune, durere) ~ boaldi de sinus carotidian 4.Hiperventilatie Dezechilibre | - Criza hipoglicemica metabolice | - Dezechilibre electrolitice Pe de alta parte, odata stabilit caracterul epileptic din punct de vedere semiologic, informatiile aditionale furnizate de istoricul medical, examenul clinic si testele paraclinice pot contribui la diferentierea dintre criza epileptica — prima manifestare a unei epilepsii si : Criza unica - eveniment unic, inca sau niciodaté repetat Y¥ 5-7% dintre indivizi prezinta 0 cri caracter benign recurenfa apare la 50% in unmatorii 4 ani si este facilitata de urmiitorii factori de rise: status neurologic patologic (leziune cerebral) aspect eeg patologic (mai ales de tip epileptic) caracterul focal al crizei se recomandi: in absenfa factorilor de rise ~ niei o masura {n prezenta factorilor de rise — monitorizare clinica si eeg timp de 3-5 ani (controale anuale) si ‘ratament numai in caz de recureng’s Crize acute ~ sunt crizele epileptice care insofesc 0 suferint’ organic cerebral& sau sistemicd in limita a 2 stptimani de la debutul acesteia : - Boli sistemice: intoxicajii exogene, insuficiente grave de organ (respiratorii, hepatice, renale, cardiace), eclampsia - Boli cerebrale acute: Y _vasculare (malformatie vasculara rupti, tromboflebita cerebrald, accidentul ischemie/hemoragic cut), Y - infectioase (encefalita, meningoencefalita), Y traumatice (in primele stptimani de la producerea traumatismului cranio-cerebral) epilepticd in viati manifestarea epilepticd unicd are KARA AK Anexa 11.4 diagnosticul diferential al crizelor cu debut focal Debut Durata Manif. Semne Etiologie _] Aspect Clinica asociate ecg VFieuri Brusc, Ia | Lung’ Misciii sau | Absenie sau | Psthogen’’ | Normal orice | (Siptimani — | vocaliziri comportame | sau genetica | varst’, | ani) stereotipe ntale (boala | (boala | accentuat IStila Jadefean de | EPILEPSIA ADULTULUIGHID DE |Nrdeexs1 lt DIAGNOSTIC SI TRATAMENT © & EAL aA Coy Cod: PLD.Neurol.08 Pag ?ain 22 2613362 |Exemplar nr: 1 { ‘emofional repetate Vticurilor) ticurilor) Distonil, | Bruse Minute —ani, | Biefaro- ‘Absente sau | Idiopatice | Normal | diskineati | (acute) san | ootinue spasm, hemi- ale boli | sau se- | sau j insidios spasm facial, | generatoare | cundare: | specific i torticolis, alte | toxic suferingei \ posturi | medica. | cevebrale | distonice | Tmontonse | eauzatoa | (psihotrope, | 7 metoclopra- | mid) sau - cerebrale(va sculare, | tumorale, | traumatice) Micclonit [Buse (la | Minute — ore, | Mioclonit _ Absente sau | Benigne | Normal ‘rezirea din | ani localizate sau | ale cauzei | (ereditare) | sau somn) sau generalizate | generatoare | secundare | modifica insidios | la nivelul (ex. ri difaze (secundare membrelor, tulbur’ri | (secunda ) fejei electrolitice, | re) anoxie cerebral, | boli | degenera- | tive) Migrena | Lent Minute Parestezii | Cefalee sub | Ereditara | Normal, (minute) | deficit motor, | forma de rareori | tulburditi hemicranie, patologic vizuale vvarsaturi ‘Accident [Brusc | Minute—ore |Parestei | Tulburtri | Boala Normal vascular deficit motor, | cireulatorii, | vascular’ | sau ischemic vertij, cardiace | cerebral | modifica tranzitor | deficite (atero- re senzoriale trombotica), | diferita boala ide cea cardiac’ | epilepti- emboligena | c& Tulburai[Bruse _| Minute Bruxism, | Insomnie, | Idiopatiea, | Confirm- somn verbalizare, | sommolenja | secundari | are distonii, diuma, tulb | polisomn mioelo: afective | [oprafica ‘Anexa 11.5: Diagnosticul diferenfial al crizelor generalizateSpitalal Judetean de EPILEPSIA ADULTULUI GHID DE |Editia: 0 U a Pi Ne ~ Nr.de ex.: 1 i ial DIAGNOSTIC SI TRATAMENT y Revizia: 1 e INr.de ex. : 1 AO ey Cod: PLD.Newrol.08 Pagdam (2613362 Exemplar or.: 1 1. Sincopa (vezi diagnosticul de criza) Boli cerebrovasculare: pierdere de constienta prin suferinfa cel mai adesea in teritoriul vertebro-bazilar; manifestiri clinice care asociaza si alte deficite specifice teritoriului vascular; durati mai lunga (zeci de minute ~ ore) Migrena bazilaré afectare a stirii de consticnfi precedati de cefalee asociaz greati, varsituri, vertij, tulburari de vedere antecedente pesonale si/sau heredocolaterale de migren’ traseu eeg normal Alte tipuri de crize asociate bolilor cerebrale Crize de rigiditate prin decorticare sau decerebrare din leziuni vasculare, traumatice, tumorale — apar pe fondul stiri de coma antrenati de astfel de suferinfe extinse, supra sau subtentoriale Y Crizele tonice de fost posterioard - ctiz& tonica dar cu pistrarea starii de constienfa 5. Cataplexia — apare izolat sau mai ales in cadrul narcolepsiei, alituri de somnolenfa excesiva, halucinatii hipnagogice si paralizii de somn Y Atacul este adesea declansat de emotii pozitive, ras Y Debut bruse, cu pierderea parfiala sau totald a tonusului muscular si cdidere, dar pastrarea stiri de constient’. 6. Dezechilibrele metabolice (glicemice, electrolitice) se insojesc de semne asociate specifice; uneori pot asocia manifestiri epileptice in evolutie 7, Crizele psihogene neepileptice ¥ Appar la orice varst’, dar mai ales la adolescent de sex feminin Y _ Precipitate de emofii, mai ales cu confinut negativ Y Debut in stare de veghe, cu parestezii ale extremitiilor si gurii, respiratie neregulata si rapid, senzatie de lipsi de aer, ameteli, cefalee, tulburiri de vedere Y Pierdere aparenta a sti de constiens Y Manifestari motorii nesistematizate sub forma de: cadere fiird rise de lovire, rigiditate a trunchiului, migedri neregulate, aritmice ale extremitijilor, pendukiri ale capului gi ale bazinului in plan orizontal, strdngere forfata a ochilor, vocalizari sub forma de strigat Y Traseu eeg de aspect normal sau patologic (in crizele psihogene intricate cu cele epileptice ce apar in epilepsia cu evolutie indelungata) Um aspect asemanator au si crizele voluntare ce vizeaza obtinerea unor avantaje (simularile); in functie de gradul de pregatire, experienfa anterioara personala sau colaterala, ele imitA mai mult sau mai putin criza real I. INVESTIGATII PARACLINICE recomandate in evaluarea primei crize epileptice ¥ EEG este recomandat in evaluarea primei ctize epileptice neprovocate avand in vedere procentul de anomalii detectate (27%) ce poate fi asociat cu riscul de recurenta, precum si aportul investigatiei clasificatea crizelor epileptice (B) ¥ Investigatia imagistica — CT sau IRM cerebral — este recomandsta in evaluarea primei crize epileptice dat fiind faptul ca identificarea anomaliilor structurale (in 10% dintre cazuri) se asociaza cu riscul de recurenta (B) Y Testele biochimice (glicemie, HLG, ionograma sanguina), examemul LCR si testele toxicologice nu sunt recomandate a fi efectuate de rutina ci numai in situatii clinice speciale (D) SERS SSP KS KPSeite Yndejean de EPILEPSIA ADULTULUIGHID DE {xii eon DIAGNOSTIC SI TRATAMENT \y |Revizia: 1 @ INrde ex. #1 PE ey Cod: PLD.Neurol.08 [Pago din 22 (2613362 [Exemplar nr.: Riscul de recurenta semnificativ si necesitatea initierii unor masuri terapeutice adecvate impun un diagnostic de acuratete bazat pe: ¥ aspectul clinic (B) v EEG) Y CY'sau IRM cerebral (B) motiv pentru care este recomandata evaluarea primei crize epileptice neprovocate intr-un serviciu de neurologic intr-un interval de maximum 2 saptamani de Ia producerea acesteia (opinia expertilor- 08) 8.3. Diagnosticul epilepsiei Se realizeaza in etape standardizate, pe baza elementelor clinice, electroencefalografice, a investigafiilor de laborator si neuroimagistice (anexa 2) Anoxa 11.2: algoritmul de diagnostic al epilepsiei ‘Bvenpentparnsistic Aspect clinic ‘Teren patologic Examen clinic general Crizk epiteptich Ale manifestare parosisticé Sincopa Aspect semiotdgic al crizei Migrena Recurenta AIT ‘Teren patologic Tulburere de motilitate Electroencefalograga Tulburare paihiatrica Imagisticd (CT) Epilepsie Sep emits Etotogie nies brea ‘acuta clinics Recurenté —-Metabalica Wareta Traumatic’ Eeg Toxicd Vascular’ Sindrom epileptic Confirmarea diagnosticului de epilepsie se realizeaza de catre medicul specialist neurolog (C) pe aza confirmarii existentei a: ¥ Minimum 2 crize cert epileptice neprovocate separate de un interval de minimum 2 saptamani (inafara unei afectiuni acute) Y {eriza + istoric alt tip manifestare epileptica Diagnosticul epilepsici continua cu determinarea formei semiologice de eriza - pe eriterii clinice gi electroencefalogratice. Tipul de criz& epilepticd este definit, potrivit noilor propuneri ale Ligii Internationale de Lupté impotriva Epilepsiei (ILAE) ca avnd un mecanism fiziopatologie si un substrat anatomic bine precizate si unice, constituind punctul de plecare pentru un diagnostic etiologic, definirea unui 9Uigonta Piatee Ne nt EPILEPSIA ADULTULUI GHID DE a DIAGNOSTIC SI TRATAMENT © PaTeA SEA oy Cod: PLD.Neurol.08 2613362 sindrom gi stabilirea conduitei terapeutice, In majoritatea cazurilor, medicul specialist neurolog este in masura sa identifice tipul de criza (pe baza descriptiei personalului medical, martorilor sau pacientului) si sa-l incadreze, conform clasificarii de specialitate (anexa 3) in: Crize cu debut focal / partiale (termen dezavuat datorita implicarii sensului de incomplet sau minor): Y simptome sau semne clinice sugestive pentru localizarea focarului (motor, senzitiv, senzorial, discognitiv, autonom), dar fira pierderea starii de constienta sau cu afectarea ei partiala ¥ anomalie focal EEG la debut ¥ —evolutie posibila catre extensie ipsi/contro-laterala sau generalizare Y — evolutie posibila catre stare de rau epileptic focal Crize cu debut generalizat : Y pierdere de constienf& cw/firi manifestiti motorii bilaterale (tonice, clonice, mioclonice, astative, absente), avand drept consecinta amnezia crizei Y anomalii electroencefalografice generalizate, cu posibil debut unileteral si extensie bilateral’ sineroni — in criza; intereritic se pot descrie aspecte specifice ¥ evolutie posibila catre stare de rau epileptic generalizat motor/ non-motor Anexa 11.3 :Clasificarea semiologica a crizelor epileptice (ILAE, 2006) I.Crize eu debut partial sau focal A) Local 1 Neocortical a. fara extensie locala 1. crize focale clonice 2. erize focale mioclonice 3. crize motorii inhibitorii 4, erize focale senzoriale cu simptome elementare 5. crize afazice b. cu extensie locala 1. crize en extensie jacksoniana 2. erize focale senzoriale cu simptome « experiential » 2, Hipocampie sau parahipocampic B. Cu propagare ipsilaterala spre : 1. arii neocorticale (inciusiv crize hemicorticale) 2. arii limbice (inclusiv crize gelastice) C. Cu propagare controlaterala spre: 1. arii neocorticale (crize hiperkinetice) 10Spitalul Judetean de |Editia: 0 Ce inte Nes EPILEPSIA ADULTULUIGHID DE — [Rus 2 UPI DIAGNOSTIC SI TRATAMENT © Suerest ae oyy Cod: PLD.Neurol.08 Pag il din 22 2613362 . [Exemplar m 2. atii limbice (crize discognitive cu sau fara automatisme ~ psihomotorii) D. Secundar generalizate 1. erize tonico-clonice 2. ? absente 3. 2 spasme epileptic 1.Crize cu debut generalizat A. Crize cu manifestari tonice si/sau clonice 1. tonico-clonice 2. clonice 3. tonice B. Absente 1. tipice 2. absente mioclonice 3. absente atipice C. Mioclonice 1. ctize mioclonice 2. crize mioctonic-astatice 3. mioclonia palpebrala Spasme epileptice Crize atone mo 8.4, Crize epileptice neclasificabile Crizele neonatale Demersul de diagnostic continua, sub supravegherea directa a specialistului neurolog, prin identificarea etiologici epilepsiei. Trebuic mentionat ca, desi la varsta adulta majoritatea epilepsiilor au cauze dobandite, exista multe situatii in care pacientii deruleaza boala cu debut in copilarie (anexa 6) Metodele de stabilirea etiologiei, asociate istoricului si examenului clinic, sunt : Y tehnici de monitorizare video si EEG, BEG cu teste de provocare (C) (inregistrare de somn, vegistrare dupa privare de somn, chimica, etc) — efectuate in laboratoare specializate ¥ in situatile in care natura sau aspectul semioiogic al crizelor, freeventa acestora sunt dubitabile /neclare Y — imagistica cerebrala prin IRM (C) Y inepilepsiile focale sau debutate la varsta adulta ¥ examenul CT cerebral va fi utilizat numai cand IRM nu este disponibil sau este contraindicat Y in situatii speciale se poate utiliza, cand este disponibila, examinarea imagistica functionala in completarea ex IRM Analiza etiologic4 permite incadrarea epilepsiior in ucea dees de EPILEPSIA ADULTULUI GHID DE {yl oo DIAGNOSTIC SI TRATAMENT Ke \\ Revizia: 1 © INrde ex. : 1 eee 2 Co Cod: PLD.Neurol.08 Pagid ain 2613362 [Exemplar ur. 1 Y_ Idiopatice: subintelege o anomalie genetica (din aceasta grupi fac parte majoritatea epilepsiilor primar generalizate si epilepsiilor focale benigne ale copilului) Y Criptogenice / probabil simptomatice: datorate unei suferinfe cerebrale dobandite (inclusiv 0 anomalie de dezvoltare din perioada prenatala) care nu a fost inca identificati sau este de cauzi necunoscuta, ¥ — Simptomatice: datorate unei leziuni cerebrale cunoscute sau identificabile Diagnosticul epilepsiei este realizat de catre medicul specialist neurolog pe baza confirmarii a cel putin 2 crize epileptice si sustinute de evaluare standard sau specializata EEG, imagistica IRM cerebrala. Aceste evaluari permit formularea diagnosticului complet : certificarea bolii : epilepsie etiologia : simptomatica / criptogenica/ idiopatica forma semiologica a crizelor : focala / generalizata descriptia crizelor (ex. Crize tonice) eventual gradul de dizabilitate si identificarea sindromului epileptic electro-clinie SAKE KN Cu exceptia unor cazuri individualizate (sarcina, comorbiditati), pacientii cu evolutie favorabila nu necesita evaluare clinica si EEG la intervalle mai mici de 1 an.(OE) In cazurile cu evolutie nesatisfacatoare frecventa si complexitatca evaluarilor este individualizata. 8.5. Tratamentul epilepsi Tratamentul epilepsiei se refera la: Y ‘ratamentul crizei epileptice si al stiri de rau epileptic Y tratamentul cronie medicamentos al epilepsici Y tratamentul chirurgical al epilepsiei ¥ alte tehnici terapeutice In prezentul ghid se fac recomandari numai cu privire la MAE aprobate in Romania in momentul elaborarii acestuia, A. Tratamentul crizei epileptice si al stirii de riu epileptic a) Criza epilepticd are duratii foarte scurti si de obicei se incheie inainte de a institui un tratament, caz in care se instituie obligatoriu masurile de profilaxia repetiiii crizei, in cazul crizelor generalizate (tonice, clonice, tonico-clonice) ce sunt asistate de un cadru sanitar este obligatorie instituirea urmatoarelor misuri: Y Asigurarea libertafii c&ilor respiratorii Y Prevenirea producerii traumatismelor secundare crizei. Aceste mAsuri pot fi asigurate si de membrii familiei pacientului, dupa o instruire prealabild Profilaxia repetiri crizei se realizeaza prin: Y — administrarea unui antiepileptic cu actiune rapid’: diazepam pe cale iv. diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza: 0,15-0,25mg/kge ¥ pe cale rectal: 0,2mg/kge. ‘Administrarea pe cale venoasi se poate repeta dup’ min. 20 minute, iar cea pe cale rectal dupa min. 4 ore.Spitalul Judetean de EPILEPSIA ADULTULUIGHID DE {yiitis:? U Piatra Ne INr.de ex.t 1 et DIAGNOSTIC SI TRATAMENT * \\ Revizia: 1 © Nr.de ex.: 1 PATA Oy Cod: PLD.Neurol.08 Pag 13 din 22 2613362 [Exemplar nr. 1 Y Combaterea factorilor precipitangi: febra, hipoglicemie, etc b) Starea de riu epileptic reprezinté o complicatie severd in evolufia unei epilepsii cunoscute sau poate si reprezinte chiar modalitatea de debut a unei epilepsii sau a unor crize epileptice acute. Dupa aspectul clinic : ¥ convulsivant (tonico-clonic, clonic, tonic, mioclonic sau partial motor) sau Y nonconvulsivant (absent, focala) si varsta pacientului se poate aprecia orientativ cauza cea mai probabild, in absenja unui diagnostic rapid de cortitudine: tratament insuficient sau intrerupt brusc, comorbiditati infectioase, vasculare, hipoxice, metabolice, toxice (alcool) ic convulsivant generalizat reprezinté o urgen} neurologic datorita i pe care o antreneazi. Starea de rau epil morbiditifii si mortal Principalele obiective ale tratamentului vizeazi: Y Oprirea crizelor Y Susfinerea funcfiilor vitale Y Tratamentul cauzei sau al factorilor declangatori Y Prevenirea, tratarea complicatiilor statusului > Cerebrale: - leziuni hipoxice/metabolice = leziuni secundare crizelor edem cerebral, hipertensiune intracranian trombozA venoasi cerebral hemoragii si infarcte cerebrale > Cardiovasculare, respiratorii, vegetative Hipo- si hipertensiune Insuficienfa cardiac bradiaritmii, stop cardiac Insuficienfa respiratorie Edem, hipertensiune, embolie pulmonar& Pneumonie de aspiratie Hipertermie Hipersecretie traheobronsica si obstructic > Metabolice Deshidratare ‘Tulburai electrolitice: hiponatremie, hiperpotasemie, hipoglicemic Insuficienga renala si hepatica acuta Pancreatitis aout > Altele: Coagulare intravasculard diseminata Rabdomiolizi Fracturi Infecii (pulmonare, cutanate, urinare) Tromboze venoase profunde ‘Tratamenul presupune internare de urgenfé, de preferinja direct intr-o unitate de terapie intensiva, si instituirea imediata a unor misuri de terapie standardizate, etapizate, de catre medicul specialist neurolog in colaborare cu medicul specialist de terapie intensive si monitorizare eeg, daca este posibil, pentru urmaritea disparitiei activitijii electrice iritative continue (OE) SAN KARR KKK KKK KK KAR KK Anexa 11 ratamentul starii de rau epileptic generalizat convulsivant 13Spitalul Judetean de | 5 Edigia: 0 Revizia INr.de ex. : 1 cern EM Cy 2613362 Cod: PLD.Neurol.08 Pag 14 din 22 (Exemplar nr: 1 L Primele 10 minute Y Asigurarea_permeabi cailor acriene superioare (preferabil intubajie orotraheals), administrare de oxigen, monitorizarea si stabilizarea finejiilor vitale Y Montarea unei linii venoase pentru analize hematologice si biochimice de urgent si pentru administrarea tratamentului Y Anamnezi, examen clinic general si neurologic (rapide, concomitent cu masurile terapeutice), electrocardiograma - pentru stabilirea etiologiei ‘Combaterea posibililor factori precipitanti: glucoza iv (chiar si in absenta determinarii glicemiei): adult 50%, 25-50ml, copil 25% 2mV/kge combaterea febrei (ex.: algocalmin iv, paracetamol intrarectal, mijloace fizice) tiamind 100 mg iv corectia tulburarilor hidroelectrolitice: ser fiziologic iv#/- bicarbonat ‘Tratament medicamentos antiepileptic: diazepam - pe cale iv. diluat in 10 ml ser: 0,15 mg/kge (If a Smg) pe cale rectala: 0,2 mg/kge administrarea se poate repeta 1 data (A) daca statusul nu este stopat se continua eu fenitoin - in bolus 18 mg/kge, pana la SOmg.min, timp de 20 minute; se poate repeta dupa 20 min in doz de 10mg/min. ¥ — Necesits monitorizarea funcfiei respiratorii si cardiace. (A) KARR SKK KKK RS H_Urmétoarele 20 minute ¥ monitorizarca funcfiilor vitale Y continuarea investigatillor in vederea precizirii diagnosticului etiologic: CT cerebral, punctic lombar& Y continuarea tratamentului de corectare a tulburdrilor metabolice (acidoza, disclcctrolitemic), tratamentului adresat eauzelor statusului continuarea tratamentului medicamentos anticonvulsivant: repetarea administrarii fenitoinului in piv IV: 10 mg/kge ‘sau, dacd nu a stopat crizele convulsive midazolam: 0,1-0,4 mg/kge/ori in piv acid valproic: 20 mg/kge in PIV cu o rata de 30-50 mg/min (C) ‘UL.Urméitoarele 30 minute, daca statusul nu s-a oprit (status refractar): ‘ransferare obligatorie in unitatea de terapie intensiva intubafie orotraheal& obligatorie si respiratic asistata mecanic anestezie general iv (C), pentru stoparea crizelor, cu unul din preparatele: tiopental: piv 50-150mg/ora pentobarbital: piv 1-4mg/kge/ora propofol: piv 6-12mg/kgc/ora, apoi 1-3mg/kgelor’ monitorizare eeg, daci este posibil, pentru urmirirea disparijiei activitsfii electrice iritative continue Anestezia generala este menfinuta pana la disparisia traseului eeg de cri2H sau maxim 24 de ore, dupa care se face reevaluate clinica si electrocncefalograficd. Reaparifia crizelor impune reluarea algoritmului, insistind asupra factorilor etiologici. SAN 856 SKS KKK 14eee ee EPILEPSIA ADULTULUIGHID DE {Eiti? nee DIAGNOSTIC SI TRATAMENT \\ Revizia: 1 © cea caw coy Cod: PLD.Newrol.08 PagiS din 2613362 (Exemplar nr,: 1 ©) Starea de riu epileptic focal motor sau non-convulsivant se trateazi intro manieri asemiindtoare, yindnd ins% cont de faptul eA si complicafiile care pot apare sunt mai reduse Masurile care se iau vizeaza in prinvul rand stoparea crizelor si prevenirea reaparitiei lor: ¥ — monitorizarea si susfinerea functiilor vitale Y combaterea factorilor declansatori: febra (antitermice), hipoglicemia (glucoz’ 25% LV. Aml/kge, chiar daca nu se poate determina valoarea glicemiei), iagnosticul i tratamentul bolilor asociate ‘tratament specifi: diazepam - pe cale iv. diluat in 10 ml ser: 0,15 mg/kge (If a Smg) pe cale rectala: 0,2 mg/kge administrarea se poate repeta 1 data (A) daca statusul nu este stopat se continua cu fenitoin - in bolus 18 mg/kge, pana la 50mg.min, timp de 20 minute; se poate repeta dupa 20 min in doz de LOmg/min. Y — Necesiti monitorizarea functiei respiratorii si cardiace. (A) Y tratamentul recurenjei: administrarea antiepilepticului oral specific formei de epilepsie . KAKA B. Tratamentul cronic medicamentos al epilepsici ‘Tratamentul trebuie si aiba in vedere: Y Tratamentul cauzelor (atunci cdnd este posibil) si evitarea factorilor declansatori ¥ Tratamentul medicamentos Evitarea factorilor declansatori presupune aplicarea unor masuri generale in ce priveste dieta si regimul de activitate, care sa previna aparifia crizelor si a complicatiilor lor Regimul igieno-dietetic al pacicntului cu epilepsie : ¥ Evitarea hipoglicemiei prin respectarea unui regim regulat al meselor gi evitarea abuzului de duleiuri concentrate (pentru a evita hiperinsulinemia reactiva) ¥ Evitarea consumului sau abuzului de produse alimentare cu efect excitant sau toxic nervos: cafea, ciocolat, alcoo] ¥ Evitarea fumatului, consumului de droguri, abuzului de medicamente (2utomedicatia) Y Evitarea privarii de somn prin respectarea obligatorie a orelor de somn in timpul noptiis in acest sens sunt de evitat profesiunile sau locurile de munca ce presupun ture de noapte (legislajia muncii trebuie 58 confind o prevedere in acest sens) ¥ _Evitarea activitiilor profesionale sau recreative care presupun condifii ce ar genera accidente in cazul producerii unei crize: lucrul ia inalfime, cu surse de foc sau electricitate, cu arme de foc, in conditii cu temperaturi sau zgomote excesive, conducera mijloacelor de transport, sporturi ca alpinism sau ski, ete. Y Evitarea factorilor declansatori din epilepsia reflexa, in special iluminarea intermitent’. Chiar $i ‘in afara acestei forme se recomanda evitarea expunerii pe timp indelungat Ia astfel de surse: televizor, monitor de calculator, discotec’, ete Y Evitarea activitatilor ce se insojese de hiperventilasie, mai ales la copii de varst& scolar’ la care activitatile sportive trebuie si evite astfel de forme. Aceste misuri se pot institui de la inceput si se pot aplica si crizelor acute, Uneori, pe petioade limitate de timp, aceste masuri pot constitui singurul iratament al crizelor unice cu teren ereditar epileptic, in ideea profilaxiei pin’ la o urmitoare posibila criza . ‘Tratamentul medicamentos : Potrivit nivelului actual al cunostintelor si mijloacelor terapeutice, scopul tratamentului medicamentos al epilepsiei este disparitia sau macar reducerea semnificativa a crizelor si 0 calitate 1sSpitalul Judetean de EPILEPSIA ADULTULUIGHID DEES U ti Piatra Ne a Nr.de ex.: 1 oo DIAGNOSTIC SI TRATAMENT ee ©’ |Revizia: 1 \ Nr.de ex. : IT See Coy Cod: PLD.Neurol.08 Pagisamaa 2613362 Exemplar or.: 1 corespunzatoare a viefii, in condifiile unor efecte secundare minime ale medicamentelor antiepileptice. Principiile tratamentului medicamentos sunt: > Tratamentul medicamentos se initiaza: Y Dupaa2-a criza Vv Dupa prima criza daca: ~ diagnostic cpilepsic este sugerat de entecedente, IRM, EEG = pacientul considera ca riscul recurentei este inacceptabil Initicrea tratamentului poate fi: Mm Rapida - in epilepsia cu rise mare de recurenta Epilepsii simptomatice cu crize generalizate, focale Epilepsii idiopatice generalizate Mm Aminata - atunci cand: Diagnosticul este incert Crizele sunt provocate Dezacordul pacientului in potida informarii corecte initierea tratamentului se face cu doza minima terapeutica si se creste progresiv pana la atingerea eficacitatii terapeutice sau a dozei maxime tolerate / recomandate. Aceasta creste se realizeaza in platouri, evaluand pe rand eficacitatea terapeutica a fiecarei concentratii serice stabile (orientativ se apreciaz’ c& se atinge concentrafia serica stabil dupi ce drogul se administreaz constant o perioada de timp egala cu de 5 ori timpul de injumétitire al drogului > Terapie monodrog: vizeaza controlul crizelor prin utilizarea unui antiepileptic (MAE) Avantajele sunt: Mai pufine efecte secundare Lipsa interactiunilor medicamentoase Reducerea costului medicatiei Reducerea efectelor teratogene Compliant’ si calitate a viefii mai bune alegerea MAE se face potrivit sindromului epileptic sau formei semiologice de criza in alegerea MAE se tine cont si de particularitatile pacientului si calitatile produsului = varsta pacientului teremul pacientului comorbiditati complianta pacientului efectele secundare si idiosinerazice ale MAE interactiuni medicamentoase costul produsulni si accesibilitatea nu sunt eriterii in alegerea MAE in raport cu eficacitatea terapeutica si tolerabilitate KARR SK ingur medicament KK AS KAKA K KKK KK Y terapia polidrog este recomandata cazurilor selectate de esecul la doua terapii monodrog consecutive : epilepsie cu crize polimorfe (multiple), epilepsic rezistenta la tratament Y¥ alegerea MAE de asociere se face tinand cont de : Y eficacitatea terapeutica recomandata si cea anterior testata Y mecanismul de actiune al AE: se recomanda alegerea unot MAE cu mecanisme diferite de actiune 16Spitalul Judefean de EPILEPSIA ADULTULUI GHID DE 4 Piz a INr.de ex Veen DIAGNOSTIC SI TRATAMENT _ be \\ |Revizia: 1 © INede ex: 1 Ae Coy Cod: PLD.Neurol.08 Pagit diaz 2613362 [Exemplar nr.: 1 Y-_ interactiunile medicamentoase farmacocinetice si farmacodinamice Y riscul cumulat de reactii adverse in conditiile individualizate ale cazului > schimbarea unui MAE cu un altul se realizeaza prin suprapunere : oresterea progresiva a dozei MAE nou adaugat si apoi retragerea progresiva a MAE inlocuit > intreruperea tratamentului antiepileptic se poate incerca numai dupa ce timp de 2-5 ani pacientul nu a mai prezentat nici o criz& clinica Y analiza individualizata ce tine cont de particularitiile de evolutie si prognostic a sindromutui epileptic, caracteristicile pacientului (varst8, teren patologic, complianta),tipul tratamentului umat Y se sealizeaza treptat, intr-un interval de saptamani — luni, functie de farmacocinetica MAE si tolerabilitatea pacientului Y necesita monitorizare clinica si eg Y reaparitia crizelor impune reluarea tratamentului Intreruperea tratamentului polidrog se realizeaza pe aceleasi principii dar etapizat : suprimare initiala treptati a medicamentelor cu efect sedativ, a celor de asociere si apoi a celor eu doze sau niveluri plasmatice mici In conformitate cu clasificarea evidentelor terapeutice si forma de epilepsie, recomandarile de ‘tratament cu MAE sunt urmatoarele : [Tipul epilepsiet Terapie monodrog Terapie de asociere |Focala CBZ, PHT, LEV (A) CBZ, PHT, LEV, VPA (B) VPA, GBP, LTG, OXC, TPM (C) GBP, LTG, OXC, TPM, PGB, LSM Tonico-clonic’ | VPA, CBZ, LTG, OXC, PHT, PB, | VPA, CBZ, LTG, OXC, PHT, PB, TPM TPM (C) GBP, PGB Absent ESM, VPA, LTG (Cy VPALTG Mioclonics ‘VPA, CZP, LEV, LTG (C) ‘VPA, CZP, LEV, LTG C. Tratamentul chirurgical al epilepsiei ( Centre specializate in epilepsie) ol Y control mai bun al crizelor Y reducerea efectelor adverse ale terapiei medicamentoase Y reducerea handicapului psihosocial Y reducerea morbiditifii medicale Y deficit neurologic rezidual minim Indicatii Epilepsia refractard la tratament medicamentos: Y > Leriza/luna ¥ > 18 luni ¥ >2 monoterapii esuate Tratamentul chirurgical se efectueaza in centre specializate, cu pregatire adecvata si experienta in domeniu, Succesul tratamentului chirurgical al epilepsiei este corelat cu existenta si colaborarea unei echipe specializate formate din medicul neurolog specializat in diagnosticul si tratamentul epilepsiei, electrofiziolog, neurochirurg en experienia in chirurgia epilepsiei, psiholog, specialist in recuperare 7a a | MC SUTRATAMENT passa! © Nedece 1 LATA Ory Cod: PLD.Neurol.08 Pag 18 din 22 (2613362 _ Exemplar or.: 1 neurologica. Evaluare preoperatorie corecta este esentiala pentru reusita terapiei prin identificarea focarului epileptogen, a beneficiilor si consecintelor actului operator. Ea este efectuata de catre medicul neurolog specializat in diagnosticul si tratamentul epilepsiei, electrofiziolog si psiholog si presupune: Y evaluarea formei de epilepsie si a statusului neurologic Y Tehnici EEG — video monitorizare, electrocorticografie, EEG cu electrozi de profunzime, magnetoEEG Y Tebnici imagistice: IRM, IRM functional, spectroscopie, Y Evaluare neuropsihologica: limbaj, motilitate, cognitiv, comportament Tehnica operatorie optima se stabileste pe baza evaluarii preoperatorii, in urma unei analize complexe efectuate de catre neurochirurg si echipa de evaluare preoperatorie Categoriile de tehnici utilizate sunt de tip Y Rezectii ¥ Disconectii Y Radio-chirurgie laser Tar abordarea chirurgicala necesita individualizare, D, Alte tehnici terapeutice ( Centre specializate in epilepsic) Stimularea vagala Indicati ¥ Epilepsia refractard la tratament cronic medicamentos Y Tratament chirurgical inaplicabil Mecanismul de actiune ce fundamenteaz aceasta tehnici este incomplet elucidat, dar eficacitatea terapeutica in reducerea frecventei crizelor (D) recomanda aceasti alternativa terapeuticd in cazuri bine selectionate Aplicarea procedurii se efectueaza in centre specializate si implica colaborarea intre specialistul neurolog cu experienta in diagnosticul si tratamentul epilepsiei (pentru stabilirea indicatiei) neurochirurg (pentru aplicarea dispozitivului de stimulare), electrofiziolog (pentru ajustarea si controlul parametrilor de stimulare) Il. Situatii clinico-terapeutice particulare: Epilepsia si sareina Crizele epileptice cu debut tardiv ce apar in timpul sarcinii sunt: > debut de epilepsie — epilepsia gestational (idiopatic’, cu debut in sarciné) ~ epilepsie simptomaticd (malformatii vasculare sau meningicame cu receptori pentru estrogeni, acutizate de sarcin’) > crize epileptice acute: Y boli vasculare cerebrale (tromboflebite cerebrale, embolii amniotice sau paradoxale) Y eclampsie Y hiponatremie datorita oxitocinei ce favorizeaz retengia de api ¥ sincopa (mec.vasodepresor) ¥ reactie La lidocaina utilizata pentru anestezie 18Spitalul Judetean de EPILEPSIA ADULTULUIGHID DE tills: ont "i |Nr.de sd et DIAGNOSTIC SI TRATAMENT nee G sy [Revizia: 1 @ INede es: PA Oy Cod: PLD.Newrol.08 Pagid din 2 2613362, {Exemplar nr.: 1 > pseudocrize, psihogene (mai ales peripartum) Epilepsia creste riscul materno-fetal datorita bolii si tratamentului antiepileptic: ~ mater: inconsistent sangerare (B) ; preeclampsie, HTA, avort spontan (C) ~ fit: prematuritate (B) greutate mic la nastere, asfixie neonatald, malformafii, fat mort, deficit cognitiv Influenta sarcinii asupra epilepsiei: posibilé crestere a freeventei crizelor (D), mai ales in ultimul trimestru, datorits: sciderii nivelelor terapeutice anticonvulsivante (creste clearance-ul, creste volumul de apa, ete) nivel crescut de estrogeni retenfia hidrics, privare de somn, stress, anxietate SASK ‘Tratamentul antiepileptic in sareina: ~ continuarea tratamentului in timpul sarcinii pentru a evita riscul asociat crizelor epileptice Y in conditiile unei eficacitati terapeutice similare se opteaza pentru un MAE cu teratogenitate redusa (CBZ, ) daca inlocuirea se poate realize inainte de sarcina ¥ se Vor evita, mai ales in primul trimestru, MAE care au rise mai mare de malformatii si deficit cognitive: VPA, LTG, PHT, PB sau, daca nu se pot inlocui, se va opta pentru un regim scazut de doze ¥ se va evita politerapia pentru a limita riscul malformatiilor si deficitului cognitive (B) ¥ administrare de acid folic 0,4 mg/zi inaintea conceptiei si pe durata sarcinii diminua riseul de malformatii Y se recomanda alaptare normal independent de penetranta AE, masurile necesare fiind luate individual ‘Tratamentul eclampsiei: ~ — sulfat de magneziu: inijial 4g iv in timp de 5 min —apoi piv ig/ord timp de 24 ore Y monitorizare: excrefia de urind (peste 100ml/ora), respirajie>12/min, reflexe osteotendinoase pastrate ¥ stare de rau epileptic: fenitoin iv 10 mg/kge in 20 min, posibil ined 5 mg/kge dupa 2-6 ore sau diazepam 10 mg iv Epilepsia varstnicului Particularitati Incidenta mare : 1,5% din totalul persoanelor peste 65 ani Epilepsic majoritar simptomatica focala, legata de patologia varstei (vasculara, tumorala, degenerativa) Comorbiditati si interactiuni medicamentoase multiple Farmacocinetica MAE modificata, complianta redusa Rise crescut de reactii adverse, mai ales psiho-cognitive ‘Tratament medicamentos recomandat : ¥ GBP, LTG (A) 19Seale aden ae EPILEPSIA ADULTULUIGHID DE XA? toe DIAGNOSTIC SI TRATAMENT \ /Revizia: 1 © INr.de ex. : 1 LR TeAMEN Copy Cod: PLD.Neurol.08 Pag20din22_—_| 2613362 [Exemplar nr.: 1 v CBZ(C) Anexa 11.6 : Principalele cauze ale epilepsiilor (etiologia epilepsiilor ) Ereditare: ¥ Anomalii cromozomiale (trisomii, delefii parfiale cromozomiale, cromozom inelar, sindrom de cromozom X fragil) ¥ Anomalii ale ADN mitocondrial (MERF. MELAS) Y Anomalii metabolice (Jeucodistrofii, mucopolizaharidoze, _galactozemia, —_lipidoze, aminoacidopatii, porfiria acuti intermitent, deficit de —piridoxiné, boala Wilson, pseudohipoparatiroidismul) ¥ Boli neurocutanate (scleroza tuberoasi, neurofibromatoza, sindromul Sturge-Weber 0. Dot ¥ displaziile corticale sau tulburarile de migrare neuronala (schizencefalia, lisencefalia, pahigiria, polimicrogiria, displazii corticale focale, heterotopii neuronale), malformatii cerebrale complexe Y leziuni ischemice cerebrale intrauterine Y infectii intrauterine ale sistemului nervos central (cubeola, toxoplasmoza, infectii cu citomegalovirus) Y_ intoxicafii medicamentoase materno-fetale 2.Neonatale Y encefalopatii hipoxice sau ischemice dupa nasteri distocice Y hemoragii cerebrale spontane (prematuri) sau in contextul unor contuzii traumatice obstetricale Y infectii meningoencefalitice bacteriene (hemofilus, listeria) sau virale (herpes) Y deregliri metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie, etc) Y__encefalopatii toxice datorate consunului de medicamente de cltre mama 3.Postnatale parenchimatoase: - encefalite virale (herpet a v ce) ¥__abcese cerebrale (bacteriene, tuberculoase) ~ risc ca 70% si dezvolte epilepsie VY parazitare (cisticercoza) ¥ boli prionice (Jakob-Kreutzfeldt) Y meningeale: bacteriene (rise ca 10% s& dezvolte epilepsie) VY asociate SIDA prin: infec{ii oportuniste, limfom cerebral, infarct cerebral, encefalopatie, droguri, sevraj la alcool, tulburiri electrolitice; rise crescut de recurenta b.Traumatisme Y tise de aparitie a crizelor epileptice posttraumatice tardive (dup& minim 1 saptiména de la traumatism): 9-40% in populatia civil’ si 40-50% in cea militar, cu debut in primii 5 ani de la traumatism Yfactori de rise crescut pentru: Y traumatismul sever: contuzie cerebralé, hematom subdural Yin mai mic& masurd: pierderea de constienté, amnezia dup’ 24 de ore, varsta peste 65 de ani, prezenta crizelor epileptice precoce Y aparijia crizelor postiraumatice tardive nu este influenfati de tratamentul anticonvulsivant cronic instituit cu ocazia crizelor precoce 20Spitalul Judetean de EPILEPSIA ADULTULUIGHID DE Riitia: if |Nr.dg 1 ieee DIAGNOSTIC SI TRATAMENT - Cod: PLD.Neurol.08 2613362 ¢. Tumorile cerebrale V la criginea a 40% dintre crizele epileptice eu debut focal, tardiy VY crizele epileptice variaza ca rise de aparitie, freeven{a si aspect clinic funotie de: ¥ = tipul histologic al tumorii — mai freevente in tumori ca evolufie lent: disembrioplazice, meningioame, oligodendroglioame Y localizarea tumorii ~ mai frecvent in tumori supratentoriale din vecinatatea cortexului, mai ales frontal si temporal ¥ ‘manifestare clinieA ce asociazi timp indelungat crize epileptice focale sau secundar generalizate cu un examen neurologic posibil normal Y diagnostic imagistic urmat de tratament chirurgical, cu excizia tumorii d. Jntoxicatii; - alcool ¥ 1a5-15% dintre aleootici v circumstante: Y intoxicatia alcoolica acuta, grava Y _ sevraj la marii bautori (crize repetate in primele 48 de ore de la incetarea aportului, chiar stare de rau epileptic) Y crize recurente legate de intoxicatia alcoolica cronic& ¥ poate fi asociatd cu traumatisme eraniene si poate agrava evolutia altor forme de epilepsie - medicament: Y _aport crescut (sau eliminare redust) de neuroieptice, antidepresive, fenotiazine, aminofilina, antidiabetice orale sau insulina, penicilina, antihistaminice (ocazional ciclosporin’, anestezice locale, substanje de contrast radiologic, etc) ¥ _ sevraj la anticonvulsivante (benzodiazepine, barbiturice), amfetamine, opiacee, baclofen - drogurl: consum de cocaina, amfetamin’, canabis, acid dietilamidlisergic - alte toxive: insecticide (organo-fosforice sau clorurate), oxid de carbon, solventi organi antigel (etilglicol), metale, venin de insecte ©. Boli vasculare cerebrale V ctizele epileptice recurente tardive (spre deosebire de cele acute), adevarata epilepsie de cauzi vascular apar mai frecvent la copii dar constituie principala cauzi de epilepsie simptomatic’ la varstnic Y apar, in majoritatea cazurilor, in primii doi ani ce urmeaza suferinfei cerebrale vasculare ¥ — secundare infarctelor cerebrale (in 5-10% din cazuri, mai ales in cele din teritoriul arterei cerebrale medii) sau hemoragiilor cerebrale (in 2-25% dintre ele) Y posibili factori de risc crescut: existenfa crizelor acute, gradul deficitului neurologic sechelar, repetarea accidentelor vasculare Y clinic: crize parfiale cu posibila generalizare £. Boli ale sistemului imunitar:lupus eritematos diseminat, miastenia gravis, deficit primar de IgA, scleroza multipla (prin mecanisme diferite); alte vasculite cerebrale (eclampsic) g. Boli degenerative Y pind la 14% dintre crizele cu debut tardiv apar asociate bolii Alzheimer (corespunzitor 15% dintre pacienfii cu aceasta boald) ¥ pot debuta cu mioclonii Y apar tardiv in evolufia bolii si sunt un factor de prognostic rezervat Y corea cu acantocitozi, ete aSpitalul Judetean de ‘Urgent Piatra Neamt EPILEPSIA ADULTULUI GHID DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT [Edigia: 0 INrade ex.: 1 CG s PATER pry 2613362 Cod: PLD.Neurol.08 \Revizia: 1 INr.de ex. : 1 [Pag 22 din 22 [Exemplar mr: 1 9. Responsabilitifi Asistenta Sefa + Medicul Sef Sectie 10. Anexe, inregistrari, arhivari Programul de vizita 22