Familia Elaeagnaceae

Specii răspândite în Europa, Asia şi America de Nord. Formele vitale sunt arbori şi arbuşti.In flora Moldovei .
Rădăcinile metamorfozate, dezvoltă nodozităţi cu bacterii fixatoarc de azot. Frunzele sunt simple, lanceolate, scurt
peţiolate, întregi, dispuse altern, uneori opus, persistente sau caduce. Florile sunt axilare, solitare sau grupate în
raceme scurte, bisexuate sau unisexuate.Fructul reprezintă drupe.

Genul Elaeagnus.
E . angustifolia - Sălcioară - arbori , cu trunchi strâmb, ramificat, frunze argintii, flori mici, actinomorfe,
aromate, , fructele au fost folosite drept remediu în dereglările tractului gastro-intestinal. Dezvoltă o rezistenţă mare
faţă de temperaturi ridicate; O altă particularitate a plantelor este eliminarea răşinei prin fisu rile scoarţei vătămate.

Genul Hippohae
H. rhamnoides - Cătină de râu. în Moldova creşte în calitate de plantă medicinală introdusă. Sunt arbori
dioici cu ramuri spinoase şi frunze liniar lanceolate, întregi, pubescente argintiu, dispuse altern, caduce. Florile sunt
mici, actinomorfe, se dezvoltă înaintea frunzelor pe ramurile anului precedent. Fructul reprezintă drupe false,
cărnoase, cu gust acru-amărui.
Produsul medicinal: Hippophaes fructus — conţine o gama de vitamineacizi organici, flavonozide, ulei gras, utilizat
în tratarea rănilor gastro-intestinale şi a arsurilor.

Familia Аросуnасеае
În zona tropicală, mai puţine - în cele temperate. În Moldova sunt prezente. Formele vitale sunt preponderent, plante
ierbacee, pot fi liane, subarbuşti, rar lemnoase. Dezvoltă frunze simple cu limbul întreg, astipelate, dispuse opus sau
în verticil, frecvent coriacee. Florile sunt, actinomorfe, grupate, de regulă, în inflorescenţe mici, de tipul panicul.
Fructul reprezintă o bacă, capsulă sau foliculă dehisccntă prin 2 subturi.

Genul Catharanthus
C. roseus - Catarant - subarbuşti , cu tulpini ramificate şi lemnoase la bază, originari din Indonezia şi
răspândiţi în Asia de Sud-Est, Africa de Sud, America de Sud, Australia. Dezvoltă frunze ovat lanceolate, întregi,
scurt peţiolate, dispuse opus, sempcrvirescente, coriacee. Florile sunt actinomorfe, solitare, axilare, cu petale albe sau
roz-violacee. Fructul reprezintă o foliculă cu 12-20 seminţe.Produsul medicinal: Catharatrthi rosei herba conţine
alcaloizi indolici cu acţiunc antitumorală deosebită, folosit în tratamentul multor forme de cancer, în leucemie.

Genul Nerium
N. oleander - Leandru arbuşti , originari din zona Iranului şi cultivaţi, în temei, în calitate de plante ornamentale.
Dezvoltă frunze lanceolate, coriacee, glabre, acuminate, persistente, grupate câte 3 în verticile. Florile sunt
pedunculate, grupate în inflorescenţe terminale racemoase, mari. Fructele sunt uscate, formate din 2 mericarpe
foliculiforme, polisperme. Produsul medicinal: Neriifolia - conţine glicozide cardiotonice; se recomandă în
insuficienţă şi nevroză cardiacă. Este o plantă toxică.

Genul Rauwolfia
R. serpentina - Rauvolfia - arbuşti . Subteran formează un rizom cu numeroase rădăcini. Tulpina conţine latex şi
dezvoltă frunze ovat-lanceolate, glabre, coriacee, grupate câte 3-5 în verticile. Florile sunt ipentamere, cu petale dc
culoare roz, grupate în inflorescenţe cimoase. Fructul reprezintă o drupă ovoidă, roşie-violacee, chiar negricioasă, cu
o singură sămânţă.Produsul medicinal: Rauwolfiae radices - conţine lin complcx de alcaloizi , de bază fiind
rezerpina, cu acţiune hipotensivă, utilizaţi în hipertensiune, insomnie, psihoze..

Genul Strophanthus
S. gratus - Strofant - liane agăţătoare, răspândite în pădurile tropicale din Africa de Vest. Dezvoltă frunze
simple, eliptice sau ovale, întregi, uşor acuminate, pubescente, dispuse opus. Florile sunt actinomorfe, grupate în cime
coriinbiforme terminale; fructul reprezintă folicule fusiforme, lignificate, dehiscente. Produsul medicinal:
Strophanthi semina - conţine glicozide cardiotonice, utiizat în preparatele destinate insuficienţei cardiace acute,
tahicardiei.

Genul Vinca
V. minor - Sasehiu - plante perene ierbacee, tulpini vegetative târâtoare, de la nodurile cărora se dezvoltă
rădăcini adventive; cele florifere sunt erecte.Dezvoltă frunze peţiolate, ovat-eliptice, coriacce, cu margine întreagă,
lucitoare, sempervirescente. Florile sunt bisexuate, solitare, pedunculate, axilare. Fructul reprezintă câtc 2 folicule
fusiforme. Produsul medicinal: Vîncae minori* herba — conţine alcaloizi, de bază fiind vincamina cu acţiune
hipotensivă şi spasmolitică.

Familia Caprifoliaceae
Formele vitale sunt arbuşti cu frunze caduce sau sempervirescente, mai rar plante ierbacee şi liane. Dezvoltă frunze
dispuse opus, mai rar altern, simple ori compuse, întregi ori lobate, astipelate, cu nervaţiune penată. Florile sunt
actinomorfe, mai rar zigomorfe, pentamere, solitare sau grupate în inflorescenţe terminale de tipul corimb, panicul,
spic sau racem. Fructul este variat- bacă, drupă, capsulă..

Genul Sambucus.
S. nigra - Soc - arbuşti tufoşi. Dezvoltă tulpini cu ritidom lisurat longitudinal, cele tinere - cu numeroase lenticele
strălucitoare. Frunzele sunt imparipenat-compuse, cu 3-7 foliole, eliptice, cu marginea neregulat serată, dispuse opus.
Florile sunt , actinomorfe, unite în cime corimbiforme.. Fructul reprezintă o bacă neagră lucitoare.Produsul
medicinal: Sumbucifiores - conţine flavone, ulei volatil, saponozide. Are acţiune sudorifică, diuretică, antitusivă,
cxpectorantă, im un o stimulatoare.

S. ebulus - Boz - plante ierbacee perene, frecvente în locuri părăsite, pe marginea drumurilor. în sol formează
rizomi din carc, primăvara, pornesc tulpini aeriene costate. Dezvoltă frunze oval-lanceolatc, imparipenat-compuse,
dispuse opus. Florile sunt actinomorfe, bisexuate, pe tipul 5, grupate în cime corimbiforme terminale. Fructul
reprezintă o bacă neagră .Produsul medicinal: Ebufi radices conţine acid ursolic, acizi graşi. Are acţiune diuretică,
bactcriostatică.

Genul Viburnum
V. opulits - Călin - arbuşti ramificaţi. Frunzele sunt tri- sau palmat-lobate, cu lobi ascuţiţi şi marginea întreagă
sau dinţată, dispuse opus. Florile sunt mari, pe tipul 5, albe, cele marginale, sterile, grupate în cime umbeliforme
terminale. Fructele reprezintă drupe globuloase, roşii la maturitate, cu o singură sămânţă turtită. Produsul medicinal:
Viburni cortex - conţine taninuri, flavone. Are acţiune sedativă şi spasmolitieă, antispastică asupra musculaturii
interne, ionizantă a sistemului nervos central, cardiotonică.

V. lantana - Dârm z - arbust cu frunze întregi, ovate, pubescente; fructe negre la maturitate. Se întâlneşte prin
păduri de stejar, margini de păduri, prin tufărişuri.

Familia Valerianaceae
Genuri răspândite în zonele reci din Eurasia, America de Nord şi Africa de Sud. În flora Moldovei vegetează 3 specii
din g. Valeriana. Formele vitale sunt cele mai diverse plante ierbacee perene; mai rar bienale, anuale ori liane,
semiarbuşti şi arbuşti. Frunzele sunt aranjate în rozete bazale, ori tulpinale dispuse opus, cu limb lobat, fidat, partit,
sectat, rar întreg, astipelate. Florile sunt mici, actinomorfe, zigomorfe şi asimetrice grupate în inflorescenţe cimoase,
mai rar solitare. Corola e tubuloasă ori pâlneată, pentalobată. Fructul este uscat, nucule, achene, cu papus.

Genul Valeriana.
40% din specii vegetează în Anzii din America de Sud. În cadrul genului se notează cea mai mare varietate de forme
vitale şi ale organelor vegetative, care sunt adaptate la cele mai diverse condiţii ecologice, menţinând în acelaşi timp
uniformitatea structurii florii şi fructului.
V. officinalis - Odolean - plante ierbacee perene întâlnite în locuri umede - lunci, tufărişuri. În sol dezvoltă rizom
cilindric, scurt, vertical, cu numeroase rădăcini adventive. Tulpinile sunt erecte, fistuloase, costate, ramificate spre
vârf. Frunzele tulpinale sunt peţiolate, dispuse opus, imparipenat-sectate, cu 5-11 perechi de lacinii; spre vârf sesile,
cu marginea întreagă sau dinţată, cele bazale - peţiolate şi pubescente. Florile sunt de tipul 5; corola albă-roz,
gamopetală. Fructul reprezintă o achenă, ovoidal-alungită, turtită, cu papus.
Produsul medicinal: Valerianae rhizomata cum radicibus — conţine ulei volatil, acizi organici, alcaloizi. Are acţiune
sedaţivă în nevroze.

Familia Solanaceae
Specii răspândite în zonele tropicale, subtropicale şi temperate, preponderent, în America Centrală şi de Sud. În flora
Moldovei vegetează 12 specii spontane şi 10 cultivate. Formele vitale sunt plante ierbacee anuale şi perene, rar
arbuşti şi liane. Dezvoltă tulpini nu prea înalte, adesea puternic ramificate, frunze simple adesea astipelate, dispuse
altem, mai rar opus. Limbul frecvent întreg ovat-eliptic, rar lobat, partit, fidat sau întrerupt-penat-sectat, cu peri
glandulari. Florile sunt dispuse la axila ramurilor, actinomorfe, mai rar zigomorfe, bisexuate, grupate în inflorescenţe
cimoase, mai rar solitare. Fructele sunt bace globuloase, suculente, capsule uneori cu ţepi sau capsulă cu căpăcel
(pixidă).

Genul Atropa.
A. belladonna - Mătrăgună - plante perene ierbacee; în flora spontană a Moldovei nu vegetează, dar se
experimentează în calitate de plantă medicinală. Dezvoltă rizom gros, care ramifică în rădăcini groase; tulpină uşor
muchiată, erectă, ramificată, lignificată la bază, frunze scurt peţiolate, cu limbul eliptic sau ovat, acut, cu marginea
întreagă, dispuse altern. Este prezent fenomenul de anizofilie. Florile sunt pedunculate, dispuse câte 1-2 la axila
frunzelor, actinomorfe, bisexuate, solitare. Corola e campanulată carămiziu-violetă. Fructul reprezintă o bacă neagră-
lucitoare.
Produsul medicinal: Belladonnae folia ef radices conţine alcaloizii atropina cu acţiune spasmolitică, analgezică. Se
utilizează în stări astmatice, ulcere. Graţie efectului midriatic, se utilizează şi în oftalmologie. Plantă toxică.

Genul Capsicum.
C. annuum - Ardei - plante perene ierbacee originare din America Centrală. În Moldova se cultivă sub diferite
soiuri în calitate de plante anuale legumicole. Dezvoltă tulpină erectă, ramificată, puţin lignificată la bază; frunze
simple, lung peţiolate, cu limbul lanceolat sau ovat, cu marginea întreagă, dispuse altern. Florile sunt solitare, dispuse
la punctul de ramificare a tulpinilor, actinomorfe. Fructul reprezintă o bacă suculentă, cu pericarpul roşu la maturitate
lucitor.
Produsul medicinal: Capsici fructus - conţine alcaloizii capsaicina cu gust iute arzător, vitamine. Favorizează
digestia; extern se foloseşte în calitate de remediu în cazul reumatismelor.

Genul Datura.
D. innoxia - Laur păros - plante anuale In flora spontană a Moldovei nu vegetează, dar se experimentează în
calitate de plantă medicinală şi decorativă. Dezvoltă tulpini erecte, puternic ramificate; frunze lung peţiolate, cu
limbul mare, alungit cordat, marginea întreagă, sau sinuat-dinţată, pubescent, dispuse altern. Florile sunt solitare,
dispuse la punctul de ramificare a tulpinii. Fructul reprezintă capsule sferice, ţepoase, brune-dcschise.
Produsul medicinal: Daturae innoxiae herba - conţine alcaloidul scopolamină, care produce sedarea centrelor
motorii, utilizat în stări de excitaţie motorică. E o plantă toxică.

D. stramonium - Laur (Ciumăfaie) - plantă anuală, ierbacee, originară din America de Nord, dar răspândită pe
toate continentele. În flora spontană a Moldovei vegetează prin locuri ruderale şi cultivate. Dezvoltă tulpină erectă,
glabră, fistuloasă, ramificată. Frunzele sunt lung-peţiolate, cu limbul ovat-triunghiular, margine pronunţat sinuat-
dinţată, dispuse altern. Flori axilare, solitare. Fructul reprezintă o capsulă ovoidală, ghimpoasă.
Produsul medicinal: Stramonii folia - conţine alcaloizii. Are acţiune sedativă asupra sistemului nervos ccntral. Se
utilizează în tratamentul bolilor respiratorii. E plantă toxică.

Genul Hyoscyamus.
H. niger - Măselariţă - plantă anuală răspândită în toată Europa. în Moldova vegetează pe locuri ruderale. Dezvoltă
tulpini erecte, ramificate; frunze bazale - scurt peţiolate, celelalte - sesile, semiamplexicaule, dispuse altern, limbul
penat-lobat, penat-fidat sau dinţate, lipicios cu nervuri proeminente. Florile sunt axilare, grupate în cime. Fructul
reprezintă o capsulă operculată;
Produsul medicinal: Hyoscyami folia - conţine alcaloizii, Ae acţiune depresivă asupra sistemului nervos central. Intră
în formula medicamentelor utilizate în astm bronşic. E o plantă toxică.

Genul Lycopersicon.
L. esculentum - Pătlăgele roşii (Tomate) -în Moldova se cultivă pe scară industrială. Sunt plante anuale, cu tulpini
ascendente, peri glandulari. Dezvoltă frunze imparipenat-sectate. Fructul reprezintă o bacă sferică sau ovată, la
maturitate roşie, mai rar de culoare galbenă-roz. Plantele verzi, recoltate în faza de fructificare, conţin tomatină, prin
hidroliza căreia se obţine tomatidină, ce serveşte drept materie primă pentru sinteza hormonilor steroizi. Fructele
coapte conţin vitaminele A, B, C, acizi organici, săruri minerale. Au acţiune energizantă, diuretică, dezintoxicantă.

Genul Nicotiana.
N. tabaeum - Tutun - plante anuale cu tulpini puţin ramificate. Dezvoltă frunze sesile, cu limb mare, ovat-alungit
sau lanceolat, cu marginea întreagă, dispuse altern. Florile sunt de tipul 5, cu corola lung tubulată. Fructul reprezintă
o capsulă.
Produsul medicinal: Nicotianae folia — conţine numeroşi alcaloizi, de bază fiind nicotină, una dintre cele mai toxice
substanţe, doza letală pentru un adult este 0,069 g; din frunze se obţin acizii citric şi nicotinic.

Genul Scopolia.
S. carniolica - Mutulică - plante perene ierbacee. In Moldova vegetează în zona Codrilor (rezervaţia „Plaiul
fagului). Dezvoltă rizom orizontal, gros; tulpini erecte, ramificate, glabre; frunze peţiolate, cu limbul eliptic, cu
marginea întreagă, dispuse altern. Florile sunt solitare, pedunculate. Caliciul e campanulată, brun-roşcată sau violacee
la exterior şi brun-gălbuie sau verde-gălbuie în interior. Fructul reprezintă o capsulă globuloasă.
Produsul medicinal: Scopoliae rhizomata — conţine alcaloizii. E o plantă toxică.

Genul Solanum.
Specii răspândite în zonele tropicale, subtropicale şi temperate din ambele emisfere. Este cel mai important din punct
de vedere economic gen al familiei Solanaceae. Formele vitale sunt plante perene ierbacee, mai rar anuale, subarbuşti,
cu tulpini erecte ori agăţătoare.

S. dulcamara – Lăsnicior - semiarbust peren. în flora spontană a Moldovei vegetează în luncile râurilor, tufărişuri.
Dezvoltă tulpini lignificate la bază, ramificate, agăţătoare; frunze peţiolate, dispuse altern, ovat-alungite, acuminate,
cu baza cordată. Florile sunt de tipul 5, grupate în cime nutante, cu corola violetă. Fructul reprezintă o bacă ovoi-
dală, de un roşu-intens.
Produsul medicinal: Dulcamarae stipites — conţine alcaloizi, acizii organici, saponine. Are acţiune uşor hipnotică.
Se utilizează în calitate dc antireumatic şi cicatrizant.

S. nigrum - Zârnă neagră - plante anuale, întâlnite în flora spontană a Moldovei în grădini în calitate de plante
ruderale. Dezvoltă tulpini erecte, ramificate, frunze peţiolate, cu limbul ovat- eliptic sau aproape triunghiular, cu
marginea dinţată, dispuse altem. Florile sunt de tipul 5, grupate în drepaniu umbeliform. Fructul reprezintă o bacă
sfe- rică, neagră, lucioasă. Organele supraterestre ale plantei conţin alcaloizi, acizi organici, , utilizate în trecut în
calitate de sedative, în colici hepatice. E o plantă toxică.
S. melongena - Pătlăgele vinete - plante perene, ierbacee, originare din India. în Moldova se cultivă în calitate de
plante anuale pentru fructele folosite în alimentaţie. Dezvoltă tulpini erecte, , frunze ovate, dispuse altem, cu
marginea dinţat-lobată. Florile sunt solitare, dispuse opus frunzelor, caliciul cu ţepi. Fructul reprezintă o bacă mare,
ovală sau cilindrică alungită, violetă cu efecte laxative, stimulente hepatice şi ale funcţiilor pancreasului.

S. tuberosum - Cartof - originar din America. Actualmente se cultivă pe larg, sub numeroase soiuri şi varietăţi în
ţările zonei temperate. Plantele dezvoltă în sol tuberculi ovali sau cilindrici. Dezvoltă tulpini ramificate, înalte,
frunze - întrerupt-penat-sectate, cu 7-11 lobi mari, inegali. Florile sunt pentamere, grupate în inflorescenţe cimoase.
Fructul reprezintă o bacă sferică, neagră.
Produsul medicinal: Solani amylum - amidonul de cartof obţinut din tuberculi, este întrebuinţat în tehnica
farmaceutică pentru producerea glucozei, alcoolului. Tuberculii se folosesc în calitate de aliment hrănitor; înlesnesc
funcţiile intestinale, au efecte antiulcer şi cicatrizant. Fructele sunt toxice, datorită alcaloidului solanina, care se
depozitează şi în tuberculi, în cazul expunerii la soare.