Măsurări electrice şi electronice

Clasa a XI-a

Ghid Metodologic de Utilizare

Titlul lectiei: Măsurarea impedanţelor

1
Cuprins
A. Introducere pagina 3

B. Structură Generală
B.1. Competenţe pagina 5

B.2. Conţinut pagina 6

B.3. Structură detaliată pagina 7

C. Bibliografie pagina 17

D. Echipa de realizare pagina 18

2
A. Introducere
Modificările structurale ce au avut loc în ultimii ani în ţara noastră evidenţiază
necesitatea reconstrucţiei sistemului de învăţământ pe baze noi, potrivit nevoilor sociale
şi economice şi a sistemului de valori promovat. Aceasta permite accentuarea laturii
pragmatice a aplicării curriculum-ului: profesorul face legătura directă şi evidentă între
ce se învaţă şi de ce se învaţă.
Pe această linie, liceul participă la formarea intelectuală şi socială a tinerilor
articulând două elemente constitutive, pe de o parte o cultură comună la care au acces
toţi elevii, iar pe de altă parte parcursul individual de învăţare, potrivit aspiraţiilor
elevului.
În sprijinul acestei viziuni vine şi actualul curriculum pentru profilul tehnic, centrat
pe competenţe. Acestea pot fi:
- competenţe generale – sunt ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi;
ele se definesc pe obiect de studiu şi se formesză pe durata învăţământului liceal.
- competenţele specifice – se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe
durata unui an de studiu. Competenţele specifice sunt deduse din cele generale.
Aria curriculară “Tehnologii” din planul de învăţământ pentru liceu – filiera
tehnologică trebuie să asigure dezvoltarea competenţelor de:
- pre-profesionalizare – au în vedere fundamentarea unei culturi tehnologice de
specialitate;
- profesionalizare – urmăresc obţinerea unor calificări de nivel III şi sunt dobândite
printr-o pregătire proiectată într-un număr variabil de module, condiţionate de
numărul de credite prevăzute de unităţile de pregătire tehnică, generale şi de
specialitate.
Obiectivele necesare dezvoltării unui curriculum pentru aria “Tehnologii” includ, pe
lângă cunoştinţe şi deprinderi teoretice şi practice de investigare, de modelare, selectare
şi structurare a informaţiilor dobândite şi o serie de valori şi atitudini ca:
- adaptarea la cerinţele pieţei de muncă şi la dinamica evoluţiei tehnologice;
- responsabilitatea pentru asigurarea calităţii produselor/serviciilor;
- manifestarea simţului estetic în design-ul industrial;
- manifestarea gândirii critice şi creative în domeniul tehnic;
- conştientizarea importanţei standardizării în domeniul tehnic;
- grija faţă de mediu.
În atingerea obiectivelor fixate în planul de învăţământ un rol important îl are
integrarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în procesul didactic. Introducerea
calculatorului în activitatea de învăţare poate duce la creşterea calităţii învăţării şi la
reducerea timpului de învăţare dacă metodele de învăţare programată ca: algoritmizarea,
modelarea şi simularea, sunt îmbinate eficient cu cele euristice pentru formarea stilului
de muncă participativ, prospectiv şi creativ. Auto-instruirea, învăţarea angajată capătă o
pondere din ce în ce mai mare, profesorii devin ghizi, consilieri, chiar componenţi ai unor
echipe create cu scopul investigării unei situaţii.
Metodele utilizabile în lecţii asistate de calculator sunt:
- metode de informare, documentare, prelucrare şi stocare a informaţiei;
- metode şi tehnici de învăţare: înţelegerea, structurarea şi asimilarea
cunoştinţelor; operarea cu noile cunoştinţe, realizarea de transferuri şi asociaţii;
- metode şi tehnici de cercetare-investigare, experimentare şi dezvoltare a
cunoaşterii: investigaţia şi redescoperirea adevărurilor; elaborarea de ipoteze,
punerea şi rezolvarea de probleme; conceperea şi organizarea de experienţe;
estimarea de variante şi alternative; tehnici de analiză, prelucrare, validare şi
interpretare statistică a datelor.
O taxonomie a softurilor ce pot fi folosite în domeniul educaţional având
drept criteriu opoziţia dintre “centrarea pe elev”, la o extremă, şi “auxiliar al
profesorului”, la cealaltă (P. Gorny) le clasifică în:
- suport pentru open learning;
o instrumente pentru rezolvarea de probleme;
o instrumente pentru structurarea cunoaşterii prin organizarea datelor;

3
 o sisteme de comunicare;
o sisteme de regăsire a informaţiei;
- învăţare prin descoperire dirijată;
o sisteme de simulare;
o sisteme de monitorizare;
o sisteme tutoriale inteligente;
o jocuri didactice;
- resurse pentru predare şi învăţare;
o table multimedia;
o tutoriale;
o sisteme pentru exersare (drill and practice)
- auxiliare pentru managementul educaţional.
Taxonomia prezentată confirmă varietatea scopurilor pentru care se poate
interveni cu softuri. Toate pot fi folosite în demersul instruirii, dar numai softul
educaţional cuprinde şi o strategie pedagogică, concretizată în sarcinile de lucru, care
determină modul de interacţiune a elevului cu programul. Această interacţiune, a cărei
specificitate este determinată de obiectivele urmărite, produce învăţarea.

În proiectarea lecţiilor propuse s-a pornit de la faptul că rezultatul învăţării îl

reprezintă o schimbare a comportamentului, apariţia unor noi reacţii; acest
comportament este observabil. Obiectivele lecţiilor servesc evaluării eficienţei învăţării,
motivării elevului şi raţionalizării conţinutului.
Fiecare temă abordată este compusă dintr-un ansamblu de unităţi de
interacţiune, graţie cărora activitatea elevului poate fi monitorizată. În conceprea
acestor unităţi de interacţiune s-a ţinut seama de următoarele criterii relevante:
1. referitoare la natura şi volumul informaţiei:
- se introduc numai elemente pertinente şi utile în raport cu obiectivele explicite;
- se recurge numai la pre-achiziţiile enuţate;
2. referitoare la prezentarea conţinutului:
- vocabular adaptat la nivelul elevilor;
- enunţuri scurte şi clare;
- imagini şi animaţii în acord cu obiectivele fixate;
3. referitoare la ordonarea situaţiilor de învăţare:
- de la cunoscut la necunoscut;
- de la simplu la complex;
- de la concret la abstract;
- de la observaţie la raţionament;de la general la detaliu;
Fiecare temă abordată este concepută în următoarea succesiune:
- elevul este informat despre ceea ce învaţă pentru a spori motivaţia şi a favoriza
învăţarea;
- se folosesc posibilităţile oferite de computer pentru captarea atenţiei;
- se reactualizează cunoştinţele predate anterior pentru a asigura continuitatea
logică a învăţării;
- materialul de învăţat este introdus în succesiunea: prezentarea informaţiilor şi
procedeelor de lucru, exemple de sarcini rezolvate, sarcini de lucru pentru elev;
- calculatorul reacţionează la fiecare răspuns al elevului.
Proiectarea interacţiunii elev-program cuprinde patru momente distincte:
- oferirea de către program a unei informaţii prin care se declanşează o anumită
activitate a elevului;
- activitatea elevului;
- introducerea în program a rezultatului activităţii;
- reacţia programului la informaţia primită (feet-back).
Ciclul se reia variind doar informaţia vehiculată prin acest mecanism.
Prin integrare în sistemul AEL, lecţia prezentată în continuare poate fi un
instrument de lucru util pentru profesori şi elevi. Recomandările de structurare şi
prezentare nu sunt obligatorii, profesorul fiind cel care decide modul de lucru concret la
clasă.

4
B. Structură Generală
Materialul elaborat are ca scop identificarea şi selectarea aparatelor şi metodelor utilizate în
măsurarea impedanţei electrice, utilizarea montajelor ce permit determinarea acesteia,
interpretarea rezultatelor măsurătorilor şi identificarea surselor de erori.

Paragraful B.1 prezintă detaliat competenţele specifice vizate prin acest material, iar
paragraful B.2 este destinat prezentării succinte a unităţilor de interacţiune. Pentru fiecare unitate
de interacţiune se prezintă competenţele specifice vizate, metodele pedagogice folosite şi forma de
realizare. Paragraful B.3 prezintă detaliat fiecare unitate de interacţiune.

Materialul are o structură modulară permiţând folosirea în mai multe feluri a instrumentelor
puse la dispoziţie. Paragraful B.3. prezintă detaliat diferite posibilităţi (recomandări) de folosire a
componentelor materialului.

B.1. Competenţe

Competenţe generale
Recunoaşterea şi definirea termenilor, conceptelor şi principiilor specifice
C1
ştiinţelor tehnice.
Explorarea şi experimentarea dirijată a proceselor tehnologice de măsurare
C2
specifice.
Explorarea şi experimentarea dirijată a sistemelor informatice pentru
C3
fluxurile tehnologice specifice.
Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând limbajul specific tehnicii
C4
contemporane prin modelare şi abstractizare.
Realizarea unor transferuri şi integrarea conoştinţelor şi metodelor de lucru
C5
specifice, în scopul aplicării în fizică, tehnologii şi ştiinţele naturii.

Competenţe specifice

Actualizarea noţiunilor învăţate în lecţiile precedente necesare în

c1
introducerea noilor noţiuni.

Identificarea şi selectarea aparatelor necesare pentru măsurarea impedanţei

c2
electrice.

Identificarea şi selectarea metodelor utilizate în măsurarea impedanţei

c3
electrice.

c4 Utilizarea montajelor clasice pentru determinarea impedanţelor electrice.

c5 Interpretarea rezultatelor măsurătorilor.
c6 Identificarea surselor de erori

5
 B.2. Conţinut
În acest capitol se prezintă unităţile de interacţiune (notate cu U) şi informaţii generale
despre fiecare dintre acestea.

U1 Prezentarea competenţelor vizate prin lecţie

Forma de realizare: introducerea competenţelor vizate este realizată folosind efecte grafice
specifice. Se realizează captarea atenţiei şi motivarea elevilor pentru noua lecţie.
Timp alocat: 3 minute

U2 Actualizarea cunoştinţelor necesare

Competenţe specifice vizate: c1

Forma de realizare: scurt test de tip grilă. Elevii au de ales răspunsul corect din trei variante de
răspuns. Fiecare răspuns greşit generează un feet-back care îl conduce spre răspunsul corect.
Timp alocat: 5 minute

U3 Măsurarea impedanţelor prin metoda substituţiei

Competenţe specifice vizate: c2, c3, c4, c5, c6.

Metode utilizate: Problematizare, învăţare prin descoperire dirijată.
Forma de realizare: Problema: determinarea valorii unei impedanţe. Elevul este condus pas cu
pas pentru:
- identificarea mărimilor de măsurat;
- efectuarea măsurătorii;
- interpretarea rezultatelor măsurătorii;
- determinarea surselor de eroare.
Fiecare etapă se desfăşoară interactiv elevul trebuind, la fiecare pas să ofere un răspuns, la
alegere, privind sarcina primită. Fiecare etapă dispune de un buton “Ajutor” care oferă indicaţii
suplimentare în rezolvarea sarcinii.
Timp alocat: 5 minute

U4 Măsurarea impedanţelor prin metoda ampermetrului şi voltmetrului

Competenţe specifice vizate: c2, c3, c4, c5, c6

Metode utilizate: Problematizare, învăţare prin descoperire dirijată.
Forma de realizare: Problema: determinarea valorii unei impedanţe prin metoda ampermetrului
şi voltmetrului. Metoda extinde cele învăţate la măsurarea rezistenţelor în curent continuu. Elevul
este condus pas cu pas pentru:
- identificarea mărimilor de măsurat;
- efectuarea măsurătorii;
- interpretarea rezultatelor măsurătorii;
- determinarea surselor de eroare.
Fiecare etapă se desfăşoară interactiv elevul trebuind, la fiecare pas să ofere un răspuns, la
alegere, privind sarcina primită. Fiecare etapă dispune de un buton “Ajutor” care oferă indicaţii
suplimentare în rezolvarea sarcinii.
Timp alocat: 7 minute

U5 Măsurarea impedanţelor prin metoda celor trei voltmetre

Competenţe specifice vizate: c2, c3, c4, c5, c6

Metode utilizate: Problematizare, învăţare prin descoperire dirijată.
Forma de realizare: Problema: determinarea valorii unei impedanţe prin metoda celor trei
voltmetre. Metoda va fi reluată la determinarea puterii în curent alternativ. Elevul este condus pas
cu pas pentru:
- identificarea mărimilor de măsurat;
- efectuarea măsurătorii;
- interpretarea rezultatelor măsurătorii;
- determinarea surselor de eroare;
- identificarea metodelor de reducere a erorilor sistematice.
Fiecare etapă se desfăşoară interactiv elevul trebuind, la fiecare pas să ofere un răspuns, la
alegere, privind sarcina primită. Fiecare etapă dispune de un buton “Ajutor” care oferă indicaţii

6
suplimentare în rezolvarea sarcinii.
Timp alocat: 7 minute

U6 Măsurarea impedanţelor prin metoda celor trei ampermetre

Competenţe specifice vizate: c2, c3, c4, c5, c6

Metode utilizate: Problematizare, învăţare prin descoperire dirijată.
Forma de realizare: Problema: determinarea valorii unei impedanţe prin metoda celor trei
ampermetre. Metoda va fi reluată la determinarea puterii în curent alternativ. Elevul este condus
pas cu pas pentru:
- identificarea mărimilor de măsurat;
- efectuarea măsurătorii;
- interpretarea rezultatelor măsurătorii;
- determinarea surselor de eroare;
- identificarea metodelor de reducere a erorilor sistematice.
Fiecare etapă se desfăşoară interactiv elevul trebuind, la fiecare pas să ofere un răspuns, la
alegere, privind sarcina primită. Fiecare etapă dispune de un buton “Ajutor” care oferă indicaţii
suplimentare în rezolvarea sarcinii.
Timp alocat: 7 minute

U7 Măsurarea impedanţelor cu Q-metrul

Competenţe specifice vizate: c2, c3, c4, c5, c6

Metode utilizate: Problematizare, învăţare prin descoperire dirijată.
Forma de realizare: Problema: determinarea impedanţei folosind Q-metrul. Elevul este condus
pas cu pas pentru:
- identificarea mărimilor de măsurat;
- efectuarea măsurătorii;
- interpretarea rezultatelor măsurătorii;
- determinarea surselor de eroare;
- identificarea metodelor de reducere a erorilor sistematice.
Fiecare etapă se desfăşoară interactiv elevul trebuind, la fiecare pas să ofere un răspuns, la
alegere, privind sarcina primită. Fiecare etapă dispune de un buton “Ajutor” care oferă indicaţii
suplimentare în rezolvarea sarcinii.
Timp alocat: 8 minute

U8 Evaluare formativă

Competenţe specifice vizate: c2, c3, c4, c5, c6

Metode utilizate: reconstrucţia montajelor pornind de la componente.
Forma de realizare: Se cere elevilor refacerea circuitului electric asociat metodelor de măsurare a
impedanţei prezentate anterior. Fiecare răspuns greşit generează un feet-back care îl
conduce spre răspunsul corect.
Timp alocat: 8 minute.

Pe lângă unităţile de interacţiune prezentate mai sus, în final, elevii curioşi pot afla lucruri
interesante având la dispoziţie o biografie succintă a lui Michael Faraday.

7
B.3. Structură detaliată
Lecţia este concepută pentru a îmbina metodele de învăţare prin descoperire dirijată cu
cele euristice. În fiecare unitate de interacţiune informaţia este vehiculată conform următorilor
paşi:
- oferirea de către program a unei informaţii prin care se declanşează o anumită
activitate a elevului;
- activitatea elevului;
- introducerea în program a rezultatului activităţii;
- reacţia programului la informaţia primită (feet-back).
În fiecare unitate de interacţiune profesorul poate interveni cu explicaţii şi exemple
suplimentare sau cu sarcini noi, adaptând lecţia la colectivul cu care lucrează. Timpul alocat fiecărei
unităţi de interacţiune este orientativ. Profesorul poate modifica succesiunea unităţilor de
interacţiune sau poate omite acele secvenţe pe care le consideră neesenţiale.

U1 Prezentarea competenţelor vizate prin lecţie

Studiile de psiho-pedagogie demonstrează că se realizează o mai bună motivaţie pentru

lecţie prin prezentarea competenţelor specifice vizate, la începutul orei. În această etapă profesorul
poate interveni pentru a sublinia anumite aspecte şi pentru a explica detaliat competenţele vizate.

U2 Actualizarea cunoştinţelor necesare

Actualizarea cunoştinţelor prin testul tip grilă propus poate fi completată de profesor în
funcţie de colectivul cu care lucrează. Testul conţine cinci întrebări ce vizează expresia legii lui
Ohm, definiţia reactanţelor capacitivă şi inductivă şi expresia impedanţei unui circuit RLC.

Fig.1

U3 Măsurarea impedanţelor prin metoda substituţiei

Unitatea conţine implementarea metodei substituţiei (comparaţiei de curent) pentru

măsurarea impedanţelor. Elevul este condus pas cu pas în descoperirea principiului metodei şi
efectuarea unei măsurători. El are la dispoziţie un calculator, apelabil printr-un buton, pentru
calculul valorii lui Z. Elevului i se cere să aleagă valoarea lui Z dintr-o listă de trei valori. Un
răspuns greşit îl conduce la refacerea determinării.

Fig. 2

Fiecare pas conţine o sarcină precisă la care elevul trebuie să răspundă. Răspunsul
generează un feet-back, elevul fiind condus spre răspunsul dorit.
În final elevului i se cere să refacă singur o determnare. În această etapă el dispune de un
buton ajutor, pentru a aminti etapele de urmat. La o manipulare greşită acest ajutor se activează
automat pentru a-l îndruma.

U4 Măsurarea impedanţelor prin metoda ampermetrului şi voltmetrului

Unitatea conţine implementarea metodei ampermetrului şi voltmetrului pentru măsurarea

impedanţelor. Concret, impedanţa de măsurat este o bobină. Elevul este condus pas cu pas în
descoperirea principiului metodei şi efectuarea unei măsurători. El are la dispoziţie un calculator,
apelabil printr-un buton, pentru calculul valorii lui Rx, Zx şi Lx. Elevului i se cere să aleagă valoarile
lui Rx, Zx şi Lx dintr-o listă de câte trei valori. Un răspuns greşit îl conduce la refacerea determinării.

Fig. 3

Fiecare pas conţine o sarcină precisă la care elevul trebuie să răspundă. Răspunsul
generează un feet-back, elevul fiind condus spre răspunsul dorit.
În final elevului i se cere să refacă singur o determnare. În această etapă el dispune de un
buton ajutor, pentru a aminti etapele de urmat. La o manipulare greşită acest ajutor se activează
automat pentru a-l îndruma.

8
 U5 Măsurarea impedanţelor prin metoda celor trei voltmetre

Unitatea conţine implementarea metodei celor trei voltmetre pentru măsurarea

impedanţelor. Concret, impedanţa de măsurat este o bobină. Elevul este condus pas cu pas în
descoperirea principiului metodei şi efectuarea unei măsurători. El are la dispoziţie un calculator,
apelabil printr-un buton, pentru calculul valorii lui Rx, Zx şi Lx. Elevului i se cere să aleagă valoarile
lui Rx, Zx şi Lx dintr-o listă de câte trei valori. Un răspuns greşit îl conduce la refacerea determinării.

Fig. 4

Fiecare pas conţine o sarcină precisă la care elevul trebuie să răspundă. Răspunsul
generează un feet-back, elevul fiind condus spre răspunsul dorit.
În final elevului i se cere să refacă singur o determnare. În această etapă el dispune de un
buton ajutor, pentru a aminti etapele de urmat. La o manipulare greşită acest ajutor se activează
automat pentru a-l îndruma.
Înţelegerea principiului metodei va uşura aplicarea acesteia pentru determinarea puterii în
curent alternativ.

U6 Măsurarea impedanţelor prin metoda celor trei ampermetre

Unitatea conţine implementarea metodei celor trei ampermetre pentru măsurarea

impedanţelor. Concret, impedanţa de măsurat este un condensator. Elevul este condus pas cu pas
în descoperirea principiului metodei şi efectuarea unei măsurători. El are la dispoziţie un calculator,
apelabil printr-un buton, pentru calculul valorii lui Rx, Zx şi Cx. Elevului i se cere să aleagă valoarile
lui Rx, Zx şi Cx dintr-o listă de câte trei valori. Un răspuns greşit îl conduce la refacerea
determinării.

Fig. 5

Fiecare pas conţine o sarcină precisă la care elevul trebuie să răspundă. Răspunsul
generează un feet-back, elevul fiind condus spre răspunsul dorit.
În final elevului i se cere să refacă singur o determnare. În această etapă el dispune de un
buton ajutor, pentru a aminti etapele de urmat. La o manipulare greşită acest ajutor se activează
automat pentru a-l îndruma.
Înţelegerea principiului metodei va uşura aplicarea acesteia pentru determinarea puterii în
curent alternativ.

U7 Măsurarea impedanţelor cu Q-metrul

Unitatea prezintă utilizarea Q-metrului pentru măsurarea impedanţelor. Concret, impedanţa

de măsurat este o bobină. Se introduce schema bloc a Q-metrului. Elevul este condus pas cu pas în
descoperirea principiului metodei şi efectuarea unei măsurători. El are la dispoziţie un calculator,
apelabil printr-un buton, pentru calculul valorii lui Q şi Lx. Elevului i se cere să aleagă valoarile lui Q
şi Lx dintr-o listă de câte trei valori. Un răspuns greşit îl conduce la refacerea determinării.

Fig. 6

Fiecare pas conţine o sarcină precisă la care elevul trebuie să răspundă. Răspunsul
generează un feet-back, elevul fiind condus spre răspunsul dorit.
În final elevului i se cere să refacă singur o determnare. În această etapă el dispune de un
buton ajutor, pentru a aminti etapele de urmat. La o manipulare greşită acest ajutor se activează
automat pentru a-l îndruma.
Înţelegerea principiului metodei va uşura aplicarea acesteia pentru determinarea altor
mărimi specifice folosind Q-metrul (capacitate, rezistenţe în înaltă frecvenţă).

U8 Evaluare formativă

Pentru evaluare se cere elevului să completeze circuitul electric asociat metodelor de

măsurare a impedanţei prezentate anterior şi efectuarea unei măsurători. Fiecare răspuns greşit
generează un feet-back care îl conduce spre răspunsul corect. De exemplu pentru
metoda ampermetrului şi voltmetrului elevul trebuie să plaseze corect în montaj cele
două aparate de măsură. La plasarea incorectă, o fereastră de ajutor se deschide şi
conduce elevul la plasare corectă a acestora.

9
 Fig. 7

Elevii curioşi, care termină sarcinile cerute de lecţie mai repede, au la dispoziţie o biografie
succintă a lui Michael Faraday.

10
E. Bibliografie
1. Isac, E., Măsurări electrice şi electronice, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1991.
2. Milea, A., Măsurări electrice. Principii şi metode, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980.
3. Lescure, N.,Mombelli, B., Electrocinétique avec Pspice, Editura Dunod, Paris,
1998.
4. Spânulescu, I., Măsuri electrice şi electronice, Universitatea Bucureşti, 1991.
5. Manneville, F., Esquieu, J., Electronique: théorie du signal et composants, Editura
Dunod, Paris, 2001.
6. Bodea, M., et al., Aparate electronice pentru măsurare şi control, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1985.
7. Noveanu, E., et al., Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor în procesul didactic
– ghid metodologic, Editat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Consiliul Naţional
pentru Curriculum, Bucureşti, 2002.
8. *** Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei-ghid pentru formatori şi cadre
didactice, Editat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti, 2002.

11
F. Echipa de realizare
Proiectare lecţii: Emilian DĂNILĂ, Adriana DĂNILĂ

Scenariu de realizare: Emilian DĂNILĂ, Adriana DĂNILĂ

Coordonare tehnică: Doru PANAITE, Dan BELCEANU

Coordonare didactică: Emilian DĂNILĂ, Adriana DĂNILĂ

Echipa de dezvoltare conţinut:

- redactare conţinut ştiinţific: Emilian DĂNILĂ, Adriana DĂNILĂ
- desene: Emilian DĂNILĂ, Adriana DĂNILĂ
- programare Flash/ActionScript: Dan BELCEANU, Viorel ŞOLDAN, Cătălin COSTEA
- integrare SCORM/AEL: Doru PANAITE, Viorel ŞOLDAN

Redactare manual profesor: Emilian DĂNILĂ, Adriana DĂNILĂ

12