Sunteți pe pagina 1din 7

Biletul 1

1. Regimul de calcul al transmisiei mecanice la solicitări statice (tractoare 4×4).

,
G

2. Figura de mai jos reprezintă schema unui amplificator de cuplu.


a) Tipul amplificatorului;- amplificator de cuplu planetar;
b) Identificarea poziţiilor din schemă;A-ambreiaj de blocare; C-cuplaj unisens cu role şi un mecanism
planetar cu o treaptă; H- brat portsatelit; 1- roata centrala;
c) Modul de realizare a celor două rapoarte de transmitere (funcţionarea mecanismului) şi relaţiile de
calcul pentru acestea.
Amplificatoare de cuplu planetare. Amplificatorul de cuplu din figura 2., a se montează între ambreiajul
principal şi arborele primar al cutiei de viteze. El se compune dintr-un ambreiaj de blocare A, un cuplaj unisens C
cu role şi un mecanism planetar cu o treaptă. Partea condusă a ambreiajului A este legată de braţul portsatelit H.
Când ambreiajul de blocare este cuplat, roata centrală 1 şi braţul portsatelit au aceeaşi viteză unghiulară şi, prin
urmare, întregul mecanism formează din punct de vedere cinematic un singur corp, raportul de transmitere fiind,
deci, egal cu unitatea (se obţine treapta ). În acest caz, puterea ajunge la arborele de ieşire prin două
fluxuri de putere (fig. 3., a), micşorându-se, astfel, momentul de calcul al ambreiajului A.

Elementul Relaţii de calcul


Schema Treapta
de acţionat Cinematice Dinamice

A – decuplat ( H=0,
datorită cuplajului
I
unisens C)
Fig. 2, a

Fig. 3.
a II-a A – cuplat
3. Regimul de calcul al transmisiei mecanice la solicitări statice (tractoare 4×2).
Se determină momentul de torsiune Mcm transmis de motor organului respectiv, folosindu-se relaţia:

Mn - momentul nominal al motorului;


i' - raportul de transmitere de la motor până la piesa care se calculează;
’ - randamentul transmisiei pe aceeaşi porţiune.
 Se determină momentul de torsiune Mccare poate fi realizat din condiţia de aderenţă:

în care: Z - sarcina verticală


aderentă care limitează momentul de torsiune în punctul
considerat (v. exemplele următoare);
 - coeficient de aderenţă (în mod obişnuit, în cazul tractoarelor pe roţi
se adoptă );
r - raza dinamică a roţii;
i” - raportul de transmitere de la piesa care se calculează până la roata/roţile
motoare pe care acţionează sarcina Z;
” - randamentul corespunzător lanţului cinematic considerat.
Din cele de mai sus rezultă: i’i” = itr şi ’” = tr, unde itr este raportul total de transmitere al transmisiei, iar tr -
randamentul total al transmisiei.
 Se compară momentul de torsiune Mcm cu Mcşi, dacă cele două momente nu sunt egale, calculul se face la
momentul cel mai mic.
Prin urmare, momentul de calcul la solicitări statice

Momentul Mc este momentul maxim realizabil (este un moment potenţial):


 dacă Mcm < Mcmotorul se opreşte (calează), momentul realizabil este Mcm;
 dacă Mcm > Mctractorul patinează total, momentul realizabil este Mc
Momentul de torsiune realizabil este, aşadar, momentul minim dintre cele două.
4. Figura de mai jos reprezintă schema unui amplificator de cuplu.

a) Tipul amplificatorului;- amplificator de cuplu neplanetar;


b) Identificarea poziiţiilor din schemă; 1-arborele ambreiajului principal; 2-arborele primar al C.V.; 3,4,5-
roti;A1,A2-ambreiaje; 6-angrenaj
c) Modul de realizare a celor două rapoarte de transmitere (funcţionarea mecanismului) şi relaţiile de calcul pentru
acestea.
La unele tractoare se folosesc amplificatoare de cuplu cu două ambreiaje multidisc, cu funcţionare în ulei (fig.2., e). Dacă
ambreiajul A2 este cuplat şi A1 decuplat, mişcarea între arborii 1 şi 2 se transmite cu raportul ia2 = 1. Dacă, însă, A1 este
cuplat şi A2 decuplat, raportul de transmitere devine .
5. Parametrii constructivi şi funcţionali standardizaţi ai prizelor de putere.
Aceşti parametri trebuie să se încadreze în norme şi standarde internaţionale şi naţionale, în ceea ce priveşte turaţia şi
sensul de rotaţie, dimensiunile constructive şi amplasarea pe tractor a arborelui prizei de putere.
În prezent, pe plan internaţional sunt standardizate două turaţii nominale pentru turaţia arborelui prizei de putere: 540 şi,
respectiv, 1000 rot/min. Sensul de rotaţie al arborelui prizei de putere este cel orar pentru un observator care este plasat în spatele
tractorului şi priveşte în direcţia de mers înainte a tractorului.
Turaţia nominală a arborelui prizei de putere este obţinută la o turaţie a motorului de 80…90% din turaţia sa nominală.
În cazul prizelor de putere sincrone sunt standardizate două game de turaţii: arborele de ieşire al prizei trebuie să asigure
3,3…3,5 rotaţii, respectiv, 6,1…6,5 rotaţii pe o distanţă de 1 m parcursă de tractor.
Parametrii arborilor prizei de putere plasaţi în spatele tractorului sunt standardizaţi prin STAS 8802. Conform acestui
standard, sunt trei tipuri constructive de arbori, în funcţie de puterea transmisă (v. tab. 1).
Tipurile de arbori ai prizelor de putere în funcţie de puterea transmisă
Tipul APP Turaţia, rot/min Puterea la APP, kW
1 540  48
2 1000 48…92
3 1000 92…185
Arborii de tipul 1 au caneluri dreptunghiulare.
Arborii de tipul 2 şi 3 au caneluri în evolventă.
Biletul 3
1.Regimul de calcul al transmisiei mecanice la solicitări statice (tractoare pe şenile).

2.

amplificator de cuplu neplanetar


1-arbore al ambreiajului principal;2-arborele primar al c.v.; 3,4,6,7-angrenaje; 5-arbore;A-ambreiaj al amplif de
cuplu;C-cuplaj unisens.
arborele 1 al ambreiajului principal şi arborele primar 2 al cutiei de viteze se află montat ambreiajul A al
amplificatorului de cuplu. Dacă acest ambreiaj este decuplat, mişcarea se transmite de la arborele 1 la arborele 2, prin
intermediul angrenajelor 3 – 4, 6 – 7 şi al cuplajului unisens C, care uneşte roata 4 cu arborele 5. Dacă ambreiajul A se
cuplează, arborele 5 se roteşte mai repede în comparaţie cu roata 4, din care cauză cuplajul unisens “se decuplează ”. În
felul acesta, se obţin două rapoarte de transmitere: ia2 = 1 (când A este cuplat) şi (când A
este decuplat).
3.prize de putere mecanice
transmiterea puterii motorului se realizează printr-o transmisie mecanică, antrenarea utilajelor făcându-se printr-un
arbore de ieşire denumit arborele prizei de putere (APP).
Biletul 4
1.Regimul de calcul al transmisiei mecanice la solicitări statice (tractoare 4×4).

2.

amplificator de cuplu planetar


1-roata centrala;
2-2-3-roata
A-ambreiaj de blocare
H-brat portsatelit
Partea condusă a ambreiajului A este legată de braţul portsatelit H. Când ambreiajul de blocare este cuplat, roata
centrală 1 şi braţul portsatelit au aceeaşi viteză unghiulară şi, prin urmare, întregul mecanism formează din punct de
vedere cinematic un singur corp, raportul de transmitere fiind, deci, egal cu unitatea (se obţine treapta )
3. prize de putere normale
Prize de putere dependente Prin decuplarea ambreiajului principal A1 se întrerupe şi acţionarea arborelui prizei de
putere
Prize de putere semiindependente - îndeplinesc parţial condiţiile menţionate
Prize de putere independente - permit îndeplinirea tuturor condiţiilor menţionate.
B5 1.Regimul de calcul al transmisiei mecanice la solicitări statice (tractoare 4×2).
 Se determină momentul de torsiune Mcm transmis de motor organului respectiv, folosindu-se relaţia:
(2.1)
în care:
Mn - momentul nominal al motorului;
i' - raportul de transmitere de la motor până la piesa care se calculează;
’ - randamentul transmisiei pe aceeaşi porţiune.
 Se determină momentul de torsiune Mccare poate fi realizat din condiţia de aderenţă:
(2.2)

în care: Z - sarcina
verticală aderentă care limitează momentul de torsiune în punctul
considerat (v. exemplele următoare);
 - coeficient de aderenţă (în mod obişnuit, în cazul tractoarelor pe roţi
se adoptă );
r - raza dinamică a roţii;
i” - raportul de transmitere de la piesa care se calculează până la roata/roţile
motoare pe care acţionează sarcina Z;
” - randamentul corespunzător lanţului cinematic considerat.
Din cele de mai sus rezultă: i’i” = itr şi ’” = tr, unde itr este raportul total de transmitere al transmisiei, iar
tr - randamentul total al transmisiei.
 Se compară momentul de torsiune Mcm cu Mcşi, dacă cele două momente nu sunt egale, calculul se face la
momentul cel mai mic.
Prin urmare, momentul de calcul la solicitări statice

(2.3)
Momentul Mc este momentul maxim realizabil (este un moment potenţial):
 dacă Mcm < Mcmotorul se opreşte (calează), momentul realizabil este Mcm;
 dacă Mcm > Mctractorul patinează total, momentul realizabil este Mc
Momentul de torsiune realizabil este, aşadar, momentul minim dintre cele două.
2.

Se cere:
a) Tipul amplificatorului;
Amplificator de cuplu planetar
b) Identificarea poziţiilor din schemă;
1-roata centrala; 2,3-roti;A-ambreiaj;Me-mom motor;H-brat port-satelit;f-frana;PP-priza de putere
c) Modul de realizare a celor două rapoarte de transmitere (funcţionarea mecanismului) şi relaţiile de
calcul pentru acestea.
3.Prize de putere sincrone şi combinate.
Constructiv, aceste prize se caracterizează prin:
- sunt acţionate de arborele secundar al cutiei de viteze sau de un arbore plasat după acesta;
- raportul de transmitere dintre arborele primar al transmisiei prizei de putere sincrone şi arborele prizei de putere este
constant.
Ex: priza de putere sincrone; priza de putere sincrone cu antrenarea de la coroana transmisiei centrale;
priza de putere combinate.

S-ar putea să vă placă și