Dezvoltare

Strategiaădeădezvoltareălocal ăaămunicipiuluiăăBistri aăpentruăperioadaă
2010-2030
Strategiaădeădezvoltareălocal ăaămunicipiuluiăBistri aăpentruăperioadaă

2010-2030
Document elaborat în cadrul proiectului:

„Elaborarea Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010 – 2030”
cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii
Administrative”, Axa Prioritară 1 - Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de
politici publice”, Domeniul de Intervenţie 1.1. „Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel
politico – administrativ”, Operaţiunea „Strategii de dezvoltare locală”, Cod SMIS 12737
REZUMAT
- Variantaăintegral ăaăstrategieiăseăreg seşteăpeăCD-ul anexat -
Beneficiar:ăMunicipiulăBistri a
2011
1
2010-2030
CUPRINS
I. INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………...3
Contextulăna ionalăşiăregionalăprivindănecesitateaăelabor riiăstrategieiădeădezvoltareălocal .................... 3
Contextulăelabor riiăstrategieiăşiădescriereaăprocesului ................................................................................. 5
II. ANALIZAăSITUA IEIăEXISTENTEăŞIăDIAGNOSTIC………………………………………………11
Analiza situatiei existente ............................................................................................................................... 11
AnalizaăSWOTăpentruăceleă aseădomeniiăprioritareădeădezvoltare ............................................................. 40
III. VIZIUNEăASUPRAăDEZVOLTARIIăMUNICIPIULUIăBISTRI A………………………………….54
Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare ............................................................................................ 55
Viziunea de dezvoltare .................................................................................................................................... 59
IV. DOMENII,ăPROGRAMEă IăPROIECTEăALEăSTRATEGIEIăDEăDEZVOLTAREăLOCAL ……60
V. MONITORIZAREAăPUNERIIăÎNăAPLICAREăAăSTRATEGIEI………………………………………97
2
2010-2030
I. INTRODUCERE
Contextulăna ionalăşiăregionalăprivindănecesitateaăelabor riiăstrategieiădeădezvoltareălocal
Conform acquis-ului privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene, fiecare Stat Membru a elaborat pentru
perioada 2007-2013 ună Cadruă Strategică Na ională deă Referin ă (CSNR),ă caă documentă deă referin ă pentruă
programarea Fondurilor StructuraleăşiădeăCoeziune.ăă
Acest document nu serveşte îns ă caă instrument de management, ci ca document strategic prin care au fost
stabilite priorit ileădeăinterven ieăaleăFondurilorăStructuraleăşiădeăCoeziuneăînăperioadaădeăreferin .ă
CSNRăfaceăleg turaăîntreăpriorit ileăna ionaleădeădezvoltare,ăstabiliteăînăPlanulăNa ional de Dezvoltare 2007-
2013,ăşiăpriorit ileălaănivelăeuropeană- Orient rileăStrategiceăComunitareă(OSC)ăprivindăCoeziuneaă2007-2013
şi Liniile Directoare Integrate ale UEăpentruăCreştere Economic şi Locuri deăMunc 2005-2008.
CadrulăStrategicăNa ionalăde Referin ăseăimplementeaz ăprinăProgrameleăOpera ionaleădinăcadrul Obiectivelor
“Convergen ”ăşiă“CooperareăTeritorial ăEuropean ”.ă
Programeleă Opera ionaleă (PO)ă suntă documenteă strategiceă elaborateă deă statulă membruă şiă aprobateă deă c tre
Comisiaă European ă careă cuprindă setulă deă priorit iă multianualeă careă potă fiă cofinanta eă dină Instrumentele
Structurale,ădinăfonduriăaleăB nciiăEuropeneădeăInvesti iiăprecumăşiădinăalteăfonduri.ăProgrameleăOpera ionaleă
sunt de dou feluri: regionale şi sectoriale.
•ăProgramulăOpera ionalăRegional;ă
•ăProgramulăOpera ionalăSectorialăInfrastructur ădeăTransport;
•ăProgramulăOpera ionalăSectorialădeăMediu;
•ăProgramulăOpera ionalăSectorialăDezvoltareaăResurselorăUmane;
•ăProgramulăOpera ionalăSectorialăpentruăCreştereaăCompetivit iiăeconomice;ă
•ăProgramulăOpera ionalăpentruăDezvoltareaăCapacit iiăAdministrative;
•ăProgramulăOpera ionalăpentruăAsisten ăTehnic ;
Singureleădirec iiădeădezvoltare,ăexistenteăînăprezentăpentruăurm toareaăperioad ădeăprogramare,ă2014-2020, sunt
detaliateăînădocumentulăaprobatădeăComisiaăEuropean ,ăStrategiaăEuropaă2020ăşiăceleăşapteăini iativeăpropuseăcaă
şiăinstrumenteădeălucru:
3
2010-2030
 „O Uniune a inovării” pentruăaăîmbun t iăcondi iile-cadruăşiăaccesulălaăfinan rileăpentruăcercetareăşiă

inovare,ăastfelăîncâtăs ăseăgarantezeăposibilitateaătransform riiăideilorăinovatoareăînăproduseăşiăserviciiă
careăcreeaz ăcreştereăşiălocuriădeămunc ;
 „Tineretul în mişcare” pentruăaăconsolidaăperforman aăsistemelorădeăeduca ieăşiăpentruăaăfacilitaăintrareaă
tinerilorăpeăpia aămuncii;
 „O agendă digitală pentru Europa” pentruăaăacceleraădezvoltareaăserviciilorădeăinternetădeămareăvitez ă
şiăpentruăaăvalorificaăbeneficiileăpeăcareăleăofer ăoăpia ădigital ăunic ăgospod riilorăşiăîntreprinderilor;
 „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentruăaăpermiteădecuplareaăcreşteriiă
economiceădeăutilizareaăresurselor,ăpentruăaăsprijiniătrecereaălaăoăeconomieăcuăemisiiăsc zuteădeăcarbon,ă
pentruăaăcreşteăutilizareaăsurselorăregenerabileădeăenergie,ăpentruăaămoderniza sectorulătransporturilorăşiă
aăpromovaăeficien aăenergetic ;
 „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentruă aă îmbun t iă mediulă deă afaceri,ă înă specială
pentru IMM-uri,ăşiăaăsprijiniădezvoltareaăuneiăbazeăindustrialeăsolideăşiădurabileăînăm sur ă s ăfac ăfa ă
concuren eiălaănivelămondial;
 „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentruăaămodernizaăpie eleămunciiăşiăaăoferiă
maiă mult ă autonomieă cet enilor,ă prină dezvoltareaă competen eloră acestoraă peă totă parcursulă vie iiă înă
vedereaăcreşteriiărateiădeăparticipareăpeăpia aămunciiăşiăaăuneiămaiăbuneăcorel riăaăcereriiăşiăaăoferteiăînă
materieădeăfor ădeămunc ,ăinclusivăprinămobilitateaăprofesional ;
 „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentruăaăgarantaăcoeziuneaăsocial ăşiăteritorial ,ăastfelă
încâtă beneficiileă creşteriiă şiă locurileă deă munc ă s ă fieă distribuiteă echitabil,ă iară persoaneloră careă seă
confrunt ăcuăs r ciaăşiăexcluziuneaăsocial ăs ăliăseăacordeăposibilitateaădeăaăduceăoăvia ădemn ăşiădeăaă
jucaăunărolăactivăînăsocietate
Proiectulădeăplanificareăstrategic laănivelulămunicipiuluiăBistri aăreprezint ăunădemersăambi iosăşiădificil,ădară

foarteănecesar.ăElăesteăconstruităpeăoămetodologieăriguroas ,ăbazat ăpeăexperien aăinterna ional ăşiăinten ioneaz ă
s ăreuneasc ăeforturileătuturorăpersoanelorăşiăorganiza iilorăinteresate,ăurm rindăatâtăoăfinalitateămanagerial ăcâtă
şiăunaădeăimplicareăaăcomunit iiăînăluareaămarilorădeciziiăcareăoăprivesc.ă
Proiectul de planificare strategică vizează definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o
perioadă de 20 ani.
Dezvoltareaălocal ănuăînseamn ădoarăunămediuămaiăcurat,ăci,ădeăasemenea,ăşiăoăeconomieăstabil ăşiăs n toas .ă
Dezvoltareaăsociet iiă umaneă poateă fiă asigurat ă prinămodulă deă gestionare,ăactual ă şiă viitoare,ă aă resurseloră sale
4
2010-2030
naturale,ăenergetice,ămaterialeăşiăinforma ionale.ăTotodat ădezvoltareaăsociet ii,ăprinăintermediulăpilonuluiăs uă

economic,ă înseamn ă şiă creştereaă investi iilor,ă promovareaă stabilit iiă şiă aă concuren ei,ă dezvoltareaă şiă
recompensareaăabilit ilorădeămunc .
LaănivelulămunicipiuluiăBistri aăseăimpuneăoăabordareăintegrat ăaătuturorăaspectelorăsocio-economiceăşiădeămediuă
şiă urm rind,ă prină politicileă publiceă şi printr-oă planificareă strategic ă adecvat ă situa ieiă existente,ă rezolvareaă
simultan ă aă problemeloră urgenteă peă careă trebuieă s ă leă aib ă înă vedereă dezvoltareaă ă social ă şiă economic ă aă
municipiuluiăBistri a,ărespectiv:
- îmbun t ireaăinfrastructuriiăurbaneăşiăaăserviciilorăpubliceăurbane,ăcuăscopulădeăaăcreaăcondi iiăeuropeneă
pentru locuire;
- regenerareaăşi revitalizarea Centrului istoric, inclusiv reabilitarea cl dirilorădeăpatrimoniuăpentruăaăcreşteă
atractivitatea turistic aămunicipiuluiăBistri a;
- integrarea zonelor periferice;
Contextulăelabor riiăstrategieiăşiădescriereaăprocesului
Strategia de Dezvoltare Local a Municipiului Bistri a a fost realizat înă cadrulă proiectuluiă “Elaborarea
Strategieiădeădezvoltareălocal ăaămunicipiuluiăBistri aăpentruăperioadaă2010ă– 2030”- cofinan atădinăFondulă
Socială European,ă prină Programulă Opera ională „Dezvoltareaă Capacit iiă Administrative”,ă Axaă Prioritar ă 1 -
Îmbun t iriă deă structur ă şiă procesăă aleă managementuluiă cicluluiădeă politiciă publice”,ă Domeniulă deă interven ieă
1.1.ă„Îmbun t ireaăprocesuluiădeăluareăaădeciziilorălaănivelăpoliticoă– administrativ”,ăOpera iuneaă„Strategiiădeă
dezvoltareălocal ”.
Programulă Opera ională „Dezvoltareaă Capacit iiă Administrativeă (POă DCA)ă esteă finan ată dină Fondulă Socială
Europeană şiă vizeaz ă dezvoltareaăcapacit iiă administrative,ă precumă şiă ă sprijinireaă eforturiloră deă modernizareă aă
administra ieiăpubliceăromâneşti.
Obiectivul general proiectului esteăcreareaăuneiăadministra iiăpubliceămaiăeficaceăînăbeneficiulăsocio-economic

alăcomunit ii.
Scopul acestui proiect îl reprezint elaborarea Strategiei de dezvoltare local a municipiului Bistri aă pentruă
perioada 2010–2030,ăcareăreprezint ăcadrulăpentruăoăviziuneăpeătermenălungăasupraădezvolt riiălocale,ăînăcareă
cinciădomeniiădeăac iuneăstrategicaă(dezvoltareăurban ăşiăinfrastructur ădeătransport,ămediuăşiăenergie,ădezvoltareă
5
2010-2030
economic ,ă resurseă umane,ă inclusivă s n tate,ă sportă şiă cultur ă şiă turism)ă mergă mân ă înă mân ă şiă seă sprijin ă
reciproc.
Principii de abordare
Elaborareaă “Strategieiă deă dezvoltareă local ă aă municipiuluiă Bistri aă pentruă perioadaă 2010ă - 2030”ă esteă oă
necesitateă acut ă înă acestă momentă datoritaă fluidit iiă crescuteă şiă aă evolu iiloră rapideă înă domeniulă economică şiă
social.ă inândăcontădeăfaptulăc laămomentulăactualămareaămajoritateăaăprogramelorădeăfinan areăpostăaderareăaleă
UniuniiăEuropeneădestinateăRomânieiăauăfostădejaădetaliateă(şiăuneleăchiarăaccesate),ăseăpoateăprevizionaăcaăînă
urm torulă orizontă deă programareă financiar multianual ă ală Uniuniiă Europeneă mecanismeleă deă finan areă voră fiă
relativ similare cu cele actuale.
Strategiaădeădezvoltareălocal ăesteărezultatulăunuiăprocesăde luare a deciziei prin care actorii locali au parcurs

logica unui procesădeăplanificareăstrategic :
– auăpornitădeălaăoăîn elegereăcomun ăaăsitua ieiăexistente,ăidentificândăşiăanalizândăproblemeleăşi oportunit ileă
şiă definind, prin consens, problemele majoreă şiă oportunit ileă careă potă fiă puseă înă valoareă pentruă rezolvareaă
acestor probleme
Procesulă deă elaborareă aă strategieiă deă dezvoltareă local ă are oă dimensiuneă participativ ă şiă ă respecta principiile
dialogului,ăcomunic riiăşiăconsult rii.
Analizaăsitua iei actuale s-a realizat cat mai realist, motiv pentru care colectarea datelor din teritoriu s-a efectuat
înăcolaborareăcuăautoritateaălocal ,ăinstitu iileălocaleăşiămembriiăcomunit iiălocale.ă
De asemenea, definirea obiectivelor de dezvoltare s-a realizat prinămetodaăparticipativ ,ăprinăconsultareaătuturoră
partenerilorăşiăaăgrupurilorăinteresateăsauădirectăinfluen ateădeărezultateleăacestorăobiective.
– auă definită situa iaă dorit ă înă perioadaă prognozata,ă pentruă 6ă domeniiă strategiceă înă care,ă conformă dateloră şi
indicatorilorădefini iăprinăstudiuăşiăaăpercep iei popula iei,ăseăconcentreaz ăproblemeleămajoreăă
– auăidentificatăc ileăcareăconducălaărealizarea viitorului dorit pentru fiecare domeniu strategic, adic ăpacheteădeă
programeăşiăproiecteăcare rezolv ăproblemeleămajoreăcuăcareăseăconfrunt localit ileădinămunicipiulăBistri a
ÎnscriereaăStrategieiăînăpriorit ileăeuropene, na ionaleăşiăregionale
Înă contextulă actuală ală politiciloră comuneă europene,ă însuşireaă şiă punereaă înă practic ă aă principiiloră dezvolt riiă
durabileăaădevenităunăfactorăesen ialăînăvalorizareaăpoten ialuluiăeconomicăşiăsocialăalăregiunii.
6
2010-2030
StatutulăRomânieiădeăStatăMembruăalăUniuniiăEuropeneăîncepândăcuă1ăianuarieă2007ăaădeterminatănecesitateaă
elabor riiă Cadruluiă Strategică Na ională deă Referin ă 2007 – 2013.ă Acestaă reflectaă priorit ileă stringenteă deă
dezvoltareăaleăRomânieiălaănivelăna ional,ăregionalăşiălocalăşiăpropuneăsus inereaăacestoraăprinăinvesti iiăpubliceă
concentrate,ăalocateăpeăbazaădeăprogrameăşiăproiecte,ăreprezentândăinstrumentulăfundamentalăprinăcareăRomâniaă
vaăîncercaăs ărecuperezeăcâtămaiărapidădisparit ileădeădezvoltareăsocio-economic ăfa ădeăUniuneaăEuropean .
Strategia este un document complex, elaborat printr-un larg parteneriat, care are la baza documentele de
programare comuneăentit ilorămembre:
•ăStrategiaăNa ional ăpentruăDezvoltareăDurabil ăaăRomâniei,ăOrizonturiă2013-2020-2030;
•ăPlanulădeăDezvoltareăaăRegiuniiăNordă– Vest pentru perioada 2007 - 2013;
•ăAgendaăLocal 21;
•ăPlanulăIntegratădeăDezvoltareăUrban a MunicipiuluiăBistri a;
•ăPlanul Urbanistic General;
•ăDocumenteleăCadruădeăImplementareăaleăProgramelorăOpera ionale;
•ăPoliticaădeăCoeziuneăaăUniuniiăEuropene,ăOrient rileăStrategiceăComunitareăşiăacquis-ul comunitar;
•ăMasterăPlanulăpentruăturismulăna ionalăalăRomânieiăînăperioadaă2007ă– 2026;
•ăAlteăstrategiiăsiădocumenteălocale,ăregionale si nationale relevante: PlanulădeăAc iuneăprivindăEnergiaăDurabil ă
aămunicipiuluiăBistri aă(PAED),ăStrategia municipiuluiăBistri aădeăaccelerareăaădezvolt riiăserviciilorăcomunitare
deăutilit iăpublice,ăPoliticaăPublic ă„RegenerareaăCentruluiăIstoricăalămunicipiuluiăBistri a”.
Înă contextulă actuală ală politiciloră comuneă europene,ă însuşireaă şiă punereaă înă practic ă aă principiiloră dezvolt riiă
durabileăaădevenităunăfactorăesen ialăîn valorizareaăpoten ialuluiăeconomicăşiăsocialăalăregiunii.
Strategiaăpropus ăvineăs ăr spund ăobiectivuluiăgeneralăstabilităprinăStrategiaăEuropaă2020:ătransformareaăUEă

într-oăeconomieăinteligent ,ăecologic ăşiăfavorabil ăincluziunii,ăpentruăaăoferiăunănivelăridicatăalăocup riiăfor eiă
deămunc ,ăalăproductivit iiăşiăpentruăaăasiguraăcoeziuneaăeconomic ,ăsocial ăşiăteritorial ,ăprecumăşiăpriorit iloră
acesteia:
1. Creştereă inteligent ă – dezvoltareaă uneiă economiiă bazateă peă cunoaştereă şiă inovareă (cercetareaă şiă
dezvoltareaă tehnologic ă combinat ă cuă utilizareaă eficient ă aă resurseloră existenteă conducă laă creştereaă
productivit ii);
2. Creştereă durabil ă – promovareaă uneiă economiiă maiă eficienteă dină punctulă deă vedereă ală utiliz riiă
resurselor,ă maiă ecologiceă şiă maiă competitive poate conduce pe de-oă parteă laă furnizareaă deă „bunuriă
publice”ăsociet iiă(cumăarăfiăconservareaăhabitatelor,ăbiodiversitateaăşiămen inereaăpatrimoniuluiărural)ă
7
2010-2030
ceă potă conduceă înă arealeleă vizateă laă creareaă deă noiă locuriă deă munc ă prină extensivizareaă agriculturiiă şiă
aprovizionareaăpie elorălocale;
3. Creştereăfavorabil ăincluziuniiăsocialeă– promovareaăuneiăeconomiiăcuăoărat ăridicat ăaăocup riiăfor eiădeă
munc ,ăcareăs ăasigureăcoeziuneaăsocial ăşiăteritorial ăprinădeblocareaăpoten ialuluiăeconomicăalăzoneloră
rurale,ădezvoltareaăpie elorăşiălocurilorădeămunc ălaănivelălocal,ăprinăfurnizareaădeăasisten ăînăvedereaă
restructur riiă agriculturiiă şiă sprijinireaă venituriloră agricultoriloră înă vedereaă men ineriiă uneiă agriculturiă
sustenabileăînăîntreagaăEurop .
De asemenea,ăstrategiaăr spundeăşiăobiectivelorătematiceăcareăseăreg sescăînăcadrulăpropunerilorădeăregulamenteă

pentru perioada 2014-2020:
1. Înt rireaăcercet rii,ădezvolt riiătehnologiceăşiăaăinov rii;

2. Îmbun t ireaăaccesuluiălaăşiăaăutiliz riiăşiăcalit iiătehnologiilorăinforma iilorăşiăcomunic rii;
3. Creştereaăcompetitivit iiăîntreprinderilorămiciăşiămijlocii;
4. Sprijinireaătranzi ieiăspreăoăeconomieăcuăemisiiăsc zuteădeăcarbonăînătoateăsectoarele;
5. Promovareaăadapt riiălaăschimb rileăclimaticeăşiăprevenireaăriscurilor;
6. Protejareaămediuluiăşiăpromovareaăutiliz riiăeficienteăaăresurselor;
7. Promovareaătransportuluiădurabilăşiăeliminareaăblocajelorăînăre eleleăcheie;
8. Promovarea ocup riiăşiăsprijinireaămobilit iiăfor eiădeămunc ;
9. Investi iiăînăabilit i,ăeduca ieăşiăînv areăcontinu ;
10. Promovareaăincluziuniiăsocialeăşiăcombatereaăs r ciei;
11. Îmbun t ireaăcapacit iiăinstitu ionaleăşiăeficien eiăînăadministra iaăpublic .
Prin Strategia de dezvoltare local ăaămunicipiuluiăBistri aăs-aăurm rit dezvoltareaămunicipiuluiăBistri a înămodă

controlat, abordândăceleătreiădimensiuniăaleăconceptuluiădezvolt riiădurabileăşiăanumeăădimensiuneaăecologic ,ă
economic ,ăşiăsocial ,ăorientat ăspreăîmbun t ireaăcontinu ăaăcalit iiăvie iiăoamenilorăşiăaărela iilorădintreăeiăînă
armonie cu mediul natural,ăbazându-seăpeăstudiiădemografice,ăeconomice,ăăstatisticeăşiădeăprotec iaămediului.
Strategia este orientat ăpeă6 domeniiădeăac iuneăstrategic :ă

1. Dezvoltareăurban ăşiăinfrastructur ădeătransport
2. Mediuăşiăenergie
3. Dezvoltareăeconomic
8
2010-2030
4. Resurseăumane,ăinclusivăs n tate,ăsport,ăcultur
5. Turism
6. Dezvoltarea capacit ii administrative
Promovareaăuneiădezvolt riăintegrateă
Abordareaă dezvolt riiă socio-economiceă aă urm rită integrareaă şiă corelareaă solu iiloră propuseă pentruă domeniile
identificate ca fiind prioritare pentru dezvoltarea socio-economic ă aă jude ului:ă domeniulă infrastructur ,ă
domeniul resurseă umaneă şiă mediuă deă afaceri, domeniulă agricultur ,ă domeniulă mediuă şiă resurseă naturaleă şiă
domeniul social.
Acestălucruăesteăreflectatăînăfaptulăc ăobiectiveleăstrategiceăpropuseăpentruăfiecareădomeniuădeădezvoltareănuăsunt
înăcontradic ieăuneleăcuăaltele,ăşiămaiămult,ăseăsprijin ăreciprocăşiăcontribuieălaărealizareaăviziuniiăcomuneăprivind
viitorulălocalit ilorădeăpeăteritoriulăjude ului:ărealizarea de schimb riăpozitive,ăeconomiceăşiăsociale,ăintegrateăîn
efortulădeăprotejareăaămediuluiăînconjur tor.
Punereaăînăvaloareăaăresurselorălocaleă
Dezvoltareaă local ă aă fostă abordat ă caă procesă prină careă seă urm reşteă identificarea,ă mobilizareaă şiă coordonarea
folosirii resurselor locale, adesea sub-evaluateăşiănefolositeălaăîntregulălorăpoten ial.ă
Promovareaă unicit iiă şiă aă specificuluiă locală aă fostă urm rit ă simultană cuă stimulareaă capacit iiă deă inovareă şi
adaptareă laă contextulă şiă oportunit ileă prezente,ă cuă diversificareaă oferteiă deă produseă şiă servicii,ă şiă cuă creşterea
valoriiăad ugateăaăproduselorăşiăserviciilorăproduseălocalăşiădestinateăconsumatorilorădinăafaraăjude ului.ă
Valorificareaă poten ialuluiălocală areă înă vedereăadministrareaă eficient ,ătransparent ă şiă responsabil ă aă bunurilor
publice:ăinfrastructur ăşiăechipamente,ăspa iiăpubliceăinclusivăpatrimoniuluiănaturalăşiăculturalăcareătrebuieăpusăîn
valoare,ădar,ăînăacelaşiătimpăprotejatăşiăp stratăpentruăgenera iileăviitoare.
Participareăşiăparteneriat înărezolvareaăproblemelorăprioritare/realizareaăobiectivelor
comune
Ideeaăfundamental ăcareăaăstatăînăcentrulăprocesuluiădeăelaborareăaăstrategieiădeădezvoltareălocal ăaămunicipiuluiă

Bistri a a fost participareaăşiăparteneriatulăactorilorălocali înăvedereaăstimul riiăşiădezvolt riiădeăactivit iăcareă
s ă conduc ă laă îmbun t ireaă calit iiă vie iiă celoră careă tr iescă înă municipiul Bistrita,ă inclusivă aă celoră s raciă şi
marginaliza i.ăăă
9
2010-2030
Înăcadrulăatelierelorădeălucruăşiăplanificareăs-aăacordatăaten ie:ăă
- cantit iiăşiăcalit iiăinterac iunilorădintreăparticipan i,ăgrupuriăşiăinstitu ii
- creşteriiăniveluluiădeăîncredereăşiătoleran ă
- construiriiăspirituluiădeăasociabilitateăşiăconştientiz riiănevoiiădeăcoeziuneăsocial ă
Pe parcursul procesului de elaborare a strategiei s-aăurm ritărealizareaăparticip riiăşiăstimulareaăparteneriateloră

prinăurm toareleăinstrumente:ă
 Cooptareaă tuturoră celoră interesa iă s ă participeă laă evenimenteleă şiă activit ileă organizateă înă vederea
elabor riiăstrategieiăprinăcampaniiămediaăădeăinformare
 Consultarea actorilor locali pentru identificarea problemelor majore cuă careă seă confrunt ă comunitateaă
local şiăidentificareaăpercep iilorăprivindăşansele de dezvoltare
 Implicareaădirect ăînăprocesul de luare a deciziilor a unui num r ridicat de persoane
Înăelaborareaăstrategieiăs-aăurm rităcoordonareaăprogramelorăşiăpoliticilorăsectorialeă(serviciiăsociale,ăeduca ie,

s n tate)ăînăfunc ieădeăproblemeleăteritoriale,ăînăvedereaăelimin riiădisparit ilorădeădezvoltareăprezenteăînăzonele
urbane sau ruraleăs race,ăşiăaăincluziuniiăgrupurilorădefavorizateăsauăexpuseăriscului.ă
Înă procesulă deă definireă aă problemeloră prioritareă s-aă avută înă vedereă analizareaă situa iiloră discriminatoriiă şi
promovareaă şanseloră egaleă întreă b rba iă şiă femei,ă tineriă şiă vârsnici,ă majoritariă şiă minorit iă etnice,ă nevoilor
persoanelorăcuădizabilit iăşiăpromovareaăintegr riiălorăînăvia aăsocial ăşiăeconomic .ă
10
2010-2030
II. ANALIZAăSITUA IEIăEXISTENTEăŞIăDIAGNOSTIC
Analiza situatiei existente
Dezvoltareaăurban
Municipiulă Bistri aă areă oă suprafa de 145,47

km2 (2,7ă %ă dină suprafa aă total ă aă jude uluiă
Bistri a-N s ud)ă şiă oă popula ieă deă 85.154ă deă
locuitori (26,9%ă dină popula iaă jude ului,ă laă 1ă
ianuarie 2011).
Din punct de vedere administrativ, Municipiul
Bistri aăcuprindeăoraşulăpropriu-zisăşiăunănum ră
deă 6ă localit iă componente:ă Sigmir,ă Sl tini a,ă
Ghinda,ăS rata,ăUnireaăşiăViişoara. Vedere aeriană Bistriţa
Înăanulă2009,ă17,5%ădinăsuprafa aăadministrativ ăaăMunicipiuluiăeraăreprezentat ădeă intravilan,ăconcentratăînă

localit ileăBistri aă(65,5%),ăUnireaă(12,4%)ăşiăViişoaraă(8,1%),
Deşiăpondereaăsuprafe elorădinăextravilanăaăsc zutăcontinuuădup ă1990,ăacesteaăcontinu ăs ăreprezinteăpesteă82%ă
dinăsuprafa aăadministrativ ăaăMunicipiuluiăBistri a,ăprocentărelativăridicatăînăcompara ieăcuăalteăoraşeădină ar .ă
Înă ceeaă ceă priveşteă structuraă utiliz riiă suprafe eloră dină extravilan,ă pondereaă oă de ină p durileă şiă spa iileă verziă
(32,2%),ăp şunileă(18,3%),ăfâne eleă(18,6%)ăşiălivezileă(17,3%).ăTerenurileăarabileăreprezentauădoară7,2%ădină
extravilan, fiind concentrateă înă Valeaă Bistri eiă (Unirea,ă Viişoara,ă S rata).ă Deă remarcată esteă suprafa aă mareă
ocupat ădeăliveziăşiăpepiniereăpomicole,ădeăpesteă2000ădeăhectare,ăunaădintreăceleămaiăridicateădină ar .ă
11
2010-2030
Vedere panoramică Bistriţa

Zonaăcentral a municipiului esteăunaărelativăbineădelimitat ăşiăcuăfunc iuniăcomplexeă(politico-administrative,
comerciale,ăturisticeăşiăreligioase),ăfiindăelementulădefinitoriuăalăoraşului.ăAceastaăseăîmparteăînăcentrulăvechi,ăceă
corespundeă vechiiă fortifica iiă (întreă Parculă Municipal,ă Str.ă Dogarilor,ă Bd.ă Republicii,ă Pia aă Petruă Rareşă şiă Str.ă
EcaterinaăTeodoroiu)ăşiăcentrulănou,ăistoric, specific unui burg german.
Nucleulăzoneiăcentraleăîlăreprezint ăBisericaăEvanghelic ,ăobiectivădeăpatrimoniuăna ional,ădinăsec.ăalăXIV-XVI-
leaă împreun ă cuă Pia aă Central ă undeă seă afl ă şiă celebrulă Şiră Sug lete. Ansamblulă urbană fortificată ală oraşuluiă
cuprindeaăoăsuprafa ăinterioar ădeă42ăha,ăceăcorespundeăcentruluiăistoricăşiăundeăseăreg sescăşiăalteăobiectiveădeă
patrimoniu,ă cuă poten ială turistică (Turnul Dogarilor, Biserica Romano-Catolic ă „Sfântaă Treime”,ă Casaă
Argintarului,ăCasaăAndreasăBeuchel,ăCasaăPetermann,ăCasaăParohial ăaăBisericiiăEvanghelice.
Totăînăzonaăcentral ăintr ăşiăParculăMunicipal,ăcelămaiăimportantălocădeărelaxareădinăoraş.ă
Înăprezent,ăseăafl ăînăderulareăoăserieădeăinvesti iiăpubliceăfinan ateădinăfonduriăeuropene,ărespectivăprivate,ăcareă
vorăinfluen aăsemnificativăspa iulăurbanăcentral:ă
- Regenerareaăurban ăaăcentruluiăistorică – AXA TURISTICA 1, 2, 3 (reabilitarea pasajelor din centrul
istoric);
- Reabilitareaăcl diriiămonumentăistoricăînăcareăfunc ioneaz ăColegiulăNa ională„AndreiăMureşanu”;
- Modernizarea Parcului Municipal, cu reabilitarea aleilor, plantarea de arbori, crearea unui labirint
vegetalăşiăaăunuiăochiădeăap ,ăextindereaăiluminatuluiăpublicăşiăcreareaăunorăpisteăpentruăbiciclişti;
- Reabilitareaă şiă modernizareaă cl diriiă monumentă istorică deă categoriaă Aă înă careă func ioneaz ă Centrulă
CulturalăMunicipală„GeorgeăCoşbuc”,ăăstr.ăAlbertăBerger,ănr.ă10;
- Restaurareaă şiă consolidareaă cl diriiă situat ă peă str.ă Nicolaeă Titulescu,ă nr.ă 8ă – monument istoric de
categoriaăAă„CasaăcuăLei”ăşiătransformareaăsaăînăCentruădeăart ătradi ional ;
12
2010-2030
- Instalareaă unuiă sistemă deă supraveghereă cuă camereă videoă înă prevedereaă preveniriiă criminalit iiă înă
centrul istoric;
- Modernizareaăstr zilorădinăzonaăcentral ,ăinclusivăaătrotuarelorăşiăconstruc iaădeănoiălocuriădeăparcareă
(Str.ăDornei,ăPia aăCentral ,ăPia aăUnirii,ăStr.ăLiviuăRebreanu,ăPia aăPetruăRareş);
- Înfiin areaăunuiăCentruădeănoapteăşiăcazareăpentruăpersoaneăf r ăad postă– pe str. I.L. Caragiale;
- Reabilitareaăcl diriiăcareăg zduieşteăextensiaăBistri aăaăUniversit iiăTehniceăCluj-Napoca;
- ReconversiaăB iiăPopulareăînăBazinădeăînot,ăCentruăwelnessăşiăSPA;
- Construc iaăunorăcentreăcomercialeăşiăsupermaketuri.
Zonele reziden iale aleăMunicipiuluiăBistri aăseăprezint ăînădou ăipostaze:
Zonaă Urban – cuă cartiereă deă locuin eă individuale,ă dară maiă alesă colectiveă (blocuriă deă locuin eă construiteă înă
perioada 1960-1990),ăcuăoădensitateăridicat ăaăcl dirilorăînăvatr .
Zonele reziden ialeănoiă – noileăcartiereădeălocuin eăaleăMunicipiuluiăBistri aăauăfostăconstruiteădup ă1990,ălaă
margineaă oraşului,ă cuă preponderen ă c treă nord,ă sudă şiă vest,ă fiindă alc tuiteă aproapeă exclusivă dină locuin eă
individuale,ă deă tipă P+1ă şiă P+2. Noile zone reziden ialeă nuă auă atributeă func ionaleă complexe,ă înă sensulă c ă nuă
dispună deă şcoli,ă gr dini e,ă l caşuriă deă cult,ă l caşuriă culturale.ă Oă alt ă problem ă major ă cuă careă seă confrunt ă
acesteaăesteălipsaăsauăcalitateaăslab ăaăre eleiăstradaleăşiăaăre elelorădeăutilit iă(ap -canal-gaz).
Zonaărural a municipiului – esteăalc tuit ădinăceleăpesteă883ădeăhectareăintravilană(34,5%ădinătotalăintravilan)ă
careăsuntăamplasateăînăceleă6ălocalit i componente (Ghinda,ăS rata,ăSigmir,ăSl tini a,ăUnireaăşiăViişoara). Pe
lâng ăinvesti iileăimobiliareăprivate,ădeăremarcatăsuntăşiăinvesti iileăpubliceăf cuteădeăautorit iăînăzonaărural ăaă
municipiului,ăcareăauăstimulatădezvoltareaăacesteia.ăAstfel,ăînăViişoaraăseăafl ăînăconstruc ieăunăcartierădeănou ă
blocuriă sociale,ă construiteă deă Prim riaă Bistri a,ă careă voră g zdui,ă înă celeă 180ă deă apartamente,ă persoaneleă
evacuateă dină cl dirileă retrocedateă sauă peă celeă careă nuă îşiă permită oă locuin .ă Deă asemenea,ă aă fostă modernizată
ComplexulădeăagrementăHeidenfeld,ăcuăoăsuprafa ădeă4,5ăhectare,ăundeăseăorganizeaz ădiferiteăevenimenteăînă
aeră liber:ă Zileleă Bistri ei,ăToamnaă Bistri ean ,ă concerte,ă expozi ii.ă Înă Sigmir,ă oă alt ă zon ăcuă oă mareă dinamic ă
reziden ial ,ăautorit ileălocaleăreabiliteaz ăc minulăculturalăşiăconstruiescăoăbaz ăsportiv ămodern .ă
13
2010-2030
Manifestări în Complexul de agrement Heidenfeld

Înăcursădeămodernizareăesteăşiădrumulădeăaccesăc treăsatulăSl tini a,ăstareaăprecar ăaăacestuiaăfiind, poate, şi unul
dintreă motiveleă pentruă careă aceast ă localitateă nuă s-a dezvoltat la fel de rapid ca cele din jur. Înă modă similar,ă
modernizareaădrumuluiădeăpeăValeaăGhinziiăaăatrasăoăcreştereăaccentuat ăaănum ruluiădeălocuin eădinăzon .ă
TerenurileăarabileăsuntăconcentrateăînăluncaărâuluiăBistri aăşiăînăzonaădepresionar ,ăcareădispuneădeăcondi iiădeă
reliefă şiă biopedoclimaticeă deă nivelă mijlociu.ă Acesteă condi iiă suntă favorabileă culturiloră de:ă cartofi,ă planteă
furajere,ăcereale,ălegume,ăin,ărapi ,ăsfecl ădeăzah răşiăplanteămedicinale.
Înăceeaăceăpriveşte zona industrial , prima platform industrial ăaăMunicipiuluiăBistri aăesteăsituat ăînăparteaădeă
nordăaăoraşului,ăundeăîşiăauăsediulăceleămaiăimportanteăfirmeădinăoraş.
Actualmenteăterenurileăcuăfolosin ăindustrial ăaleăoraşuluiăauăoăsuprafa ădeăcircaă600ădeăhectare,ăfiindăîntr-un
procesădeărestrângereăînăfavoareaăzonelor reziden iale.
P durile, înăsuprafa ătotal ădeă3.842ădeăhectare,ăreprezint ă26,2%ădinăsuprafa aăadministrativ ăaămunicipiuluiă
şiăpesteă31%ădinăextravilan.ăAcesteaăînconjoar ăcaăună“brâuăverde”ămunicipiulăBistri aăoferindu-i asfel un atu
importantăfa ădeăalteălocalit iăurbane,ă
P durileăseăîntindămaiăalesăpeădealurileălimitrofeămunicipiuluiă(DealulăJelnei,ăDealulăTârgului,ăDealulăGhinzii,ă
DealulăPrislopului),ăalăc rorăindiceădeăîmp durireăajungeăchiarăşiălaă80-90%.
Infrastructura de transport
ÎnămunicipiulăBistri a,ătramaăstradal ăcuprindeă412ăstr ziăurbane,ădinăcareă201ăstr ziăsuntăamenajateăcuăstructur ă
rutier ămodern ă(îmbr c minteăasfaltic ,ăîmbr c minteădinăbeton,ădeăciment,ăpavaj),ărestulădeă211ăstr ziăseăafl ă
laănivelădeăstr ziăpietruiteăsauădinăp mânt.ă
14
2010-2030
Deămen ionatăesteăfaptulăc ăceleă211ăstr ziăneamenajateăsuntălocuiteădeămaiăpu inădeă12%ădinăpopula iaăoraşului,ă

înăgeneralăfiindăvorbaădeăstr ziădeămaiămic ăimportan ăpentruămareaămajoritateăaălocuitorilorăoraşului.
Transportul public din MunicipiulăBistri aăesteăorganizatăpeă14ătraseeădeătransportăpublicălocalăcareăînsumeaz ă
circaă200ăkm,ăcuă155ădeăsta iiăşiădispuneădeăunăparcăautoăformatădin:
o 28ădeăautobuze,ăcuăoăuzur ămedieădeă50%;
o 32ădeămicrobuze,ăcuăoăuzur ămedieădeă20%;
MunicipiulăBistri aănu esteătraversatădeăniciăoămagistral ădeăcaleăferat ,ăîns ăacesteaăseăafl ălaăoădistan ădeădoară
15-20 km.
ÎnămunicipiulăBistri aănuăexist ăaeroport.ăCeleămaiăapropiateăaeroporturiăinterna ionaleăsuntăceleădinămunicipiileă
TârguăMureş,ălaă100ădeăkmăşiăCluj-Napoca, la 120 de km.
Serviciile publice
ÎnămunicipiulăBistrita re eauaădeăalimentareăcuăap areăoăsuprafa ădeăacoperireădeăpesteă66%ădinătotalulădeă
str zi,ăalei,ăbulevarde,ăetc.ăUnăprocentădeă3,74%ăsuntăpar ialăracordateălaăre ea,ăiară4,44%ăsuntăînăcursăde
execu ie.
Re eauaădeăcanalizare areăoăarieădeăacoperireădeăpesteă70%ădinănum rulătotalădeăstr zi,ă24%ănuăsuntăracordateă

înc ălaăre ea,ăiară1,64%ădinătotalulădeăstr ziăsuntăpar ialăracordate.ăă
La nivel de municipiu, accesul laăre eauaădeăenergieăelectric esteăasiguratăînăpropor ieădeă52%ăiarădinătotalulă

deă428ădeăstr zi,ădrumuri,ăbulevarde,ăpasaje,ăpie e,ă197ăînc ănuăbeneficiaz ădeăaccesălaăenergiaăelectric ă(46%).
15
2010-2030
Re eauaădeăgazeănaturale acoper ă51%ădinătotalulădeăstr ziăexistenteălaănivelulămunicipiuluiăşiăunănum răînc ă

foarteămareădeăstr zi,ăpesteă46%,ănuăsuntăconectateălaăre ea.
Înă ceeaă ceă priveşteă iluminatul
public, acesta nu este asigurat
peă toat ăsuprafa aă municipiului,ă
maiă multă deă jum tateă (50,70%)ă
dină totalulă deă str zi,ă alei,ă
bulevarde, pie eă nuă beneficiaz ă
de acest serviciu, ceea ce poate
duce la un grad ridicat de
infrac ionalitate.
Zona pietonală „Liviu Rebreanu”

Mediuăşiăenergie
Înăscopulăutiliz riiăenergiilorăneconven ionale,ăpentruătranspunereaăînăpractic ăaăunorăproiecteădeăinvesti ii,ăauă
fostăemise,ănumaiăînăanulă2009,ăunănum rădeă12ăacteădeăreglementareăpentruăamenaj riăhidroelectriceădeămic ă
putereăînăjude ulăBistri a-N s ud.ă
Râul Bistriţa
Prim riaăMunicipiuluiăBistri aăaăcâştigatăînăanulă2009ăPremiulă"Prim riaăVerde",ăîn cadrul celei de a III-aăedi iiă
a Galei Premiilor Revistei "Infomediu Europa".
16
2010-2030
MunicipiulăBistri aăesteăală15-leaăoraşădinăRomâniaăcareăaăaderatălaăini iativaăeuropean ă„Conven iaăPrimarilor”,ă

prină careă fiecareă oraşă semnatară s-aă angajată s ă reduc ă emisiile de CO2 cuă celă pu ină 20%ă pân ă înă anulă 2020.ă
Municipalitateaă inten ioneaz ă s ă creasc ă eficien aă energetic ă aă cl diriloră publiceă aflateă înă administrareaă sa,ă
ra ionalizareaăşiămodernizareaăsistemuluiădeătransportăşi,ăînăspecial,ătransformareaăşiădezvoltareaăoraşului.
Deşeurile municipaleăsuntădepozitateălaănivelulăjude uluiăîntr-unănum rădeă2ădepoziteăneconformeăclasaă„b”ăînă
zonaăurban .
Principaleleătipuriădeădeşeuriăpericuloaseădeăproduc ieăcareăs-auăgeneratăînămunicipiulăBistri aăsuntăreprezentateă
de bateriiăşiăacumulatoriăuza i,ăuleiuriăuzate,ăn moluriădeălaătratareaăchimic ăaămetalelor.
Sistemul de colectare selectivă

Înăceeaăceăpriveşteăproiectulă“Sistemăintegratădeămanagementăalădeşeurilorăînăjude ulăBistri a-N s ud”,ăacestaă
esteăînăderulareăpân ălaăfineleăanuluiă2011ăşiăpresupuneărealizareaăunorăinvesti iiădeăimportan ămajor ăpentruă
protec iaămediuluiăşiăgestionareaădeşeurilorăînăjude ulăBistri a-N s ud:
 construireaă unuiă Centruă deă managementă integrată ală deşeuriloră înă comunaă Dumitra,ă aă uneiă sta iiă de
transferă laă Bistri a,ă precumă şiă aă 4ă puncteă deă transferă înă localit ile:ă Beclean,ă N s ud,ă Sângeorz-B iă şiă
Gala iiăBistri ei;
 construireaăînămunicipiulăBistri aăaădou ăcentreădeăcolectareăaădeşeurilorăvoluminoaseăşiăD.E.E.E.ăşiăcâteă
un centru de colectare înăfiecareăoraşăalăjude ului;
 achizi ionareaă deă containereă pentruă colectareaă selectiv ă aă deşeuriloră şiă vehiculeă pentruă transportulă
acestora;
 închidereaăşiăecologizareaăaă4ădepoziteăurbaneăşiă200ădepoziteăruraleăexistenteăneconforme.ă
Înăceeaăceăprivesteămediul şi spa iul verde înămunicipiulăBistri aăexist ă2ăariiăprotejateădeăinteresălocal,ăcareă

ocup ăoăsuprafa ătotal ădeă6ăhaăşiăsuntăreprezentateăprin:
17
2010-2030
 ParculăMunicipalăBistri a
 Gr dinaădendrologic ăaăLiceuluiă„LiviuăRebreanu”
Parcul Municipal Bistriţa

Suprafa aădeăspa iuăverde dinămunicipiuăaăcrescutăînă2009 fa ădeă2008ăcuă27,43ăha şiăseăestimeaz ăc ădup ă
aprobarea Planului Urbanistic General, aceastaăs ădep şeasc ă30ămp/locuitor.
Peăartereleădeăcircula ieăaleămunicipiuluiăsuntăplanta iă4.770ăarboriăde aliniament, speciile dominante fiind Acer
(23%),ăRobiniaă(22%)ăşiăTilliaă(19%)ăşi anual cca. 200.000 plante perene.
Amenajări florale pe arterele de circulaţie
18
2010-2030
Înăanulă2009ăauăfostăpreg titeădou ăproiecteăincluseăînăPortofoliulădeăproiecteăalăPlanuluiăNa ionalădeăAc iuneă

pentruă Protec iaă Mediului,ă şiă anume:ă “Amenajare pădure Schullerward şi construire Casa naturii”,ă şiă
“Amenajarea Parcului Municipal Bistriţa”. Ele vor fi implementate prin Programul Opera ional Regional
2007-2013,ăpân ăînăanulă2015.
Deă asemenea,ă Prim riaă municipiuluiă Bistri aă aă ob inută finan areă deă laă Fondulă deă Mediuă pentruă Proiectulă
„Reconstruc iaă ecologic ă forestier ă peă terenuriă degradateă constituiteă înă perimetrulă deă ameliorareă Viişoaraă –
Ghindaă(12ăha)”, dar şi pentru proiecte pentru reabilitare şi extindere a spa iilor verzi.
Dezvoltareăeconomic
Economiaă municipiuluiă Bistri aă esteă unaă complex ,ă fiindă dominat ă deă sectorulă serviciilor,ă aflată înă plin ă
ascensiune,ă laă careă seă adaug ă ună sectoră industrială bineă dezvoltat,ă orientată c treă export, care s-aă dezvoltată înă
ultimiiă50ădeăani.ăDeşiăbeneficiaz ădeăunăpoten ialădeosebităşiădeăcondi iiănaturaleăfavorabile,ăactivit ileăagricoleă
auăoăpondereănesemnificativ ăînăeconomiaăoraşului,ărezumându-se la practicarea unei agriculturi de subzisten ă
(areăoăpondereădeăsubă1%ădinăcifraădeăafaceriătotal ăgenerat ăînămunicipiuăşiădinănum rulădeăsalaria i).
Raportată laă structuraă economieiă regionaleă şiă na ionale,ă jude ulă Bistri a-N s udă areă oă pondereă maiă ridicat ă aă
sectoruluiăagricolăşiăindustrial,ărespectivăoăpondereămaiăredus ăaăserviciilorăşiăconstruc iilor.ă
Dinăpunctădeăvedereăalăperforman elorăeconomice,ăjude ulăBistri a-N s udăseăafl ădetaşatăpeăloculă4ăînăRegiuneaă
Nord-Vest,ădep şindădoarăeconomiileăjude elorăMaramureşăşiăSatuăMare,ăînătimpăceăla nivelăna ionalăseăafl ălaă
jum tateaăclasamentului,ăpeăloculă22,ăal turiădeăjude eăprecum:ăS laj,ăIaşi,ăVâlcea,ăCovasnaăsauăGala i.ă
Suprafa aăagricol total ăaămunicipiuluiăBistri aăera,ăînăanulă2009,ădeă8292ădeăhectare,ăceeaăceăreprezentaă57%ă
din suprafa aă administrativ ă total ă aă localit iiă şiă 69,2%ă dină extravilan.ă Pesteă 90%ă dintreă terenuriă suntă
concentrateăînăgospod riiă r neştiădeăm rimeămic ăşiămijlocie,ăsuprafa aămedieăaăuneiăgospod riiăfiindădeădoară
0,3ăha/gospod rie.ă
Gradul de mecanizare al agriculturiiăesteăunulăsc zut,ălaănivelulămunicipiuluiărevenindăunătractorălaăcircaă99ădeă
hectare,ămultăsubămediaăna ional .ăDac ăsuprafa aăarabil ăpeăcapădeălocuitorăesteăprintreăceleămaiăreduseădină ar ă
(doară0,04ăhectare/locuitor),ăsuprafe eleăocupateădeăliveziăsuntăprintreăceleămaiăridicateădină ar ,ăcuăceleăpesteă
1500ădeăhectareă(0,7%ădinălivezileădinăRomânia).ă
PeărazaămunicipiuluiăBistri aăîşiădesf şoar ăactivitateaă4ăsociet iăcomercialeăcuăcapitalăprivatăcuăprofilăagricol,ă
dină careă dou ă pomicole,ă unaă legumicol ă şiă unaă cuă culturiă deă câmp.ă Înă sectorulă zootehnică îşiă desf şoar ă
activitateaă 37ă exploata iiă agricoleă dină care:ă treiă deă ovine,ă dou ă deă bovineă şiă 32ă apicole.ă Auă fostă constituiteă 4ă
asocia iiă aleă cresc toriloră deă taurine.ă P durileă ocup ă 3842ă deă hectare şiă reprezint ă 26,2%ă dină suprafa aă
19
2010-2030
administrativ ăaămunicipiuluiăşiăpesteă31%ădinăextravilan.ăAcesteaăauădou ăvalen eămajore:ăfurnizareaădeămaterieă

prim ăpentruăindustriaăprelucr riiălemnului,ărespectivăfunc iaăpeisagistic ăşiădeăagrement.ă
Industriaă şiă construc iile contribuieă cuă circaă 56%ă laă cifraă deă afaceriă total ă realizat ă deă firmeleă bistri eneă şiă
asigur ăcircaăjum tateădinălocurileădeămunc ădinăoraş.ă
Celeămaiăimportanteăramuriăaleăindustrieiălocale,ădinăperspectivaăcifreiădeăafaceriăauăfost,ăînăanulă2009, industria
deă echipamenteă electrice,ă maseă plastice,ă componenteă autoă şiă aă maşinilor-echipamenteloră şiă construc iiloră
metalice.
Industriaă jude uluiă aă înregistrată schimb riă structuraleă majore,ă rezultateă înă urmaă atrageriiă unoră importan iă
investitoriă str ini,ă dară şiă aă investi iiloră realizateă deă oameniiă deă afaceriă locali.ă Astfel,ă aă sc zută semnificativă
pondereaăunorăramuriăprecumăprelucrareaălemnului,ăindustriaăsticlei,ăindustriaăuşoar ,ăînăfavoareaăindustrieiădeă
componente auto (cablaje electrice, acumulatori,ă radiatoare)ă şiă aă industrieiă deă materialeă plasticeă pentruă
construc ii.
Laă nivelulă municipiuluiă Bistri aă exist ă pesteă 700ă deă agen iă economiciă careă auă caă principală obiectă deăactivitateă
produc iaăindustrial .ăDintreăacestea,ăcircaă77%ăsuntămicroîntreprinderi.
Firmeleăcuăprofilăindustrialăgenerau,ălaănivelulăanuluiă2009,ă49%ădinăcifraădeăafaceriătotal ăînregistrat ălaănivelulă
oraşului.
O alta ramur ăimportant ăaăindustrieiălocaleăesteăproduc iaădeămaseăplastice,ăînăspecialăpentruăconstruc ii.
Produc iaă deă componente auto (acumulatoriă şiă radiatoareă dină aluminiu) esteă oă altaă ramur ă important ă aă
industrieiăbistri ene.
Industriaă alimentar esteă oă ramur ă industrial ă cuă tradi ieă înă municipiulă Bistri aă şiă înc ă bineă reprezentat ă înă
peisajulăeconomicăalăoraşului,ădeşiăuneleăunit iăauădisp rutăînăultimiiăani iarăproduc iaă(înăvaloareădeăcircaă150ă
mil.lei anual) merge preponderent la export.
Industriaă textil esteăoăalt ăramur ăcuătradi ieăînăzonaăBistri ei,ăactualmenteăfocalizat ăpeăproduc iaădeăfireăşiă
es turiădinălân ,ărespectivăpeăceaădeătextileăne esute.ăFabricileădinădomeniuăsuntărezultatulăunorăinvesti iiăstr ineă
(cu capital italian)
Alteă ramuriă aleă industrieiă localeă suntă ceaă aă prelucr riiă lemnului,ă aă sticl riei,ă respectivă aă materialeloră deă
construc ii.
Sectorul energetic esteăreprezentatădeăsociet i cu capital public din domeniul furniz riiăenergieiăelectrice.
Sectorulădeădistribu ieăaăapei,ăcanalizare,ăsalubritateăşiădeăreciclareăaădeşeurilor este unul care a cunoscut o
dezvoltareăimportant ăînăultimiiăani,ăajungândăs ăasigureăînă2009ăaproapeă800ădeălocuriădeămunc ă(2%ădinătotal)ă
şiăs ăgenerezeăoăcifr ădeăafaceriădeă85ămil.ăleiăanual.
20
2010-2030
Înă municipiulă Bistri aă activeaz ă pesteă 500ă deă firmeă înă sectorulă construc iilor, dintre care peste 90% sunt
microîntreprinderi.ă Activitateaă acestoră firmeă aă crescută semnificativă înă perioadaă 2005-2008,ă cândă ritmulă
construc ieiădeălocuin eăaăatinsăvaloriăf r ăprecedent,ădup ăcareăaăintratăîntr-oăfaz ăaccentuat ădeăregres.ă Aceste
firmeă suntă specializateă înă construc iiă civile,ă industriale,ă drumuriă şiă poduri,ă respectivă instala iiă şiă dispună deă
echipamenteămoderneădeătransportăşiălucru,ăinclusivăsta iiădeăasfalt,ăbetoane,ăbalastiere,ăetc.
Înăsectorul serviciilor activeaz ăpesteă70%ădinăagen iiăeconomiciăcuăsediulăînămunicipiulăBistri a,ăîns ăaceştiaă
sunt de mici dimensiuni.
Comer ulă esteăsubsectorulăcareăaăcunoscutăceaămaiăampl ădinamic ăantreprenorial ădup ă1989,ăastfelăîncât,ăînă
prezent,ăpesteă35%ădinăfirmeleăcuăsediulăînămunicipiulăBistri aăsuntăactiveăînăacestădomeniu.ă
Înă sferaă comer uluiă cuă am nuntulă deă produseă alimentareă şiă deă largă consum,ă re eauaă deă unit iă comercialeă dină
municipiu s-aăextinsăsim itorăînăultimiiă5ăani,ăcândăauăap rutăînăoraşămagazineămoderne,ăcareăsuntăparteăaăunor
re eleăcomercialeăinterna ionale.
La nivelul municipiului,ăseăafl ăînăfazaădeăproiectătreiămall-uri:
1. Galleria Mall - areă oă suprafa ă proiectat ă deă 26.400ă deă mpă şiă îşiă propuneă s ă g zduiasc ă ună
supermarket, un cinema multiplex, cafenele-restaurante, fast-food-uri,ămagazineădeăîmbr c minte-înc l minteă
şi electronice-electrocasnice;
2. Metropolis Mall - esteă prev zută aă aveaă pesteă 15.200ă mp.ă Acestă mallă vaă cuprindeă spa iiă pentruă
comercian iădeăîmbr c minte,ăelectroniceăşiăelectrocasnice,ăunăhypermarketăşiăunit iădeătipăfast-food;
3.ăBistri aăMallă –are o suprafa ăpropus ădeă22.000ămpăşiăîşiăpropuneăs ăg zduiasc ăunăhypermarket,ă
cinematograf, food-court,ăparc riăşiăoăzon ădeăfashion.ă
Înă domeniulă turismuluiă şiă alimenta ieiă publice exist ă aproapeă 200ă deă firme,ă dintreă careă 95%ă suntă
microîntreprinderi,ă acesteaă operândă miciă baruri,ă pizzerii,ă cafeneleă sauă restaurante,ă înă timpă ceă doară câtevaă seă
ocup ăşiădeăhotel rie.
Sectorulăturisticăesteăunulăînc ăslabădezvoltatăînăraportăcuăpoten ialulăridicatăalăoraşuluiăşiăalăzonei.ă
Înă ceeaă ceă priveşteă infrastructuraă deă cazare,ă exist ă circaă 20ă deă unit iă deă cazare,ă ceă ofer ă înă totală pu ină pesteă
1.000ădeălocuriădeăcazareăşiăcareăsuntăadministrateădeădiferiteăcompaniiăprivate.
Domeniul imobiliar esteă unulă bineă dezvoltată laă nivelulă municipiuluiă Bistri a,ă cunoscândă oă dezvoltareă
impresionant ădup ăanulă2000.ăNumaiăînăperioadaă2005-2009,ăînămunicipiulăBistri aăăs-au construit peste 2.000
deălocuin eănoi.ăÎnă2009,ălaănivelulăoraşului,ăexistauă500ădeăagen iăeconomiciăcareăaveauăcaăprincipalăobiectădeă
activitateătranzac iileăimobiliare.
ÎnămunicipiulăBistri aăexist ăsucursaleăaleăcelorămaiăimportanteăb nciăcomercialeădinăRomâniaă
21
2010-2030
careădispunăşiădeăbancomateăamplasateăînădiverseăpuncteădinăoraş.ăLaăacesteaăseăad ug ăagen iileăcompaniilorădeă

asigur ri.
Înăplus,ăexist ădiverseăsociet iăfinanciareănebancare,ăcaseădeăschimbăvalutar,ăbrokeriădeăcrediteăşiădeăasigur ri,ă
cooperativeădeăcredit,ăetc.,ăcareăofer ăserviciiăfinanciareăpopula iei.ă
Sectorulădeătransportăşiălogistic ăesteăunulăbineăreprezentatălaănivelulămunicipiuluiăBistri a,ăreunind peste 300
deăagen iăeconomici.
Înă municipiuă îşiăauă sediulăcompaniiă activeă înă domeniulă transportuluiărutieră şiă feroviară deă m rfuriă şiă persoane,ă
poşteiăşiăcurieratului,ătransportuluiăurbanăşiădepozit rii.ăToateăacesteăcompaniiăauăcapitalăprivatăşiăsuntăde inute
deăinvestitoriăautohtoni,ăcuăexcep iaăoperatorilorădeăcaleăferat ,ăcareăsuntăînc ăpublici.
Sectorul IT&C este unul mai pu in dezvoltată laă nivelulă municipiuluiă Bistri a,ă existândă circaă 100ă deă firme.
Acesteăfirmeădeămiciădimensiuniăseăocup ăcuărealizareaăunorăsofturiălaăcomand ,ăconfigurare,ăcomercializareăşiă
reparareăcalculatoareăşiăechipamenteăperiferice,ăconsultan ăşiăserviciiăIT,ătelecomunica ii,ăeditareădeăziare.
Sectorulăserviciilorăprofesionale,ăştiin ificeăşiătehnice este unul relativ slab dezvoltat la nivelul municipiului
Bistri a,ă reunindă doară ună num ră redusă deă firmeă miciă înă domeniulă consultan eiă deă afaceriă şiă management,ă
arhitecturii,ăingineriei,ăpublicit ii,ădesign-uluiăşiăserviciilorăfotografice.
Num rulă agen iloră economiciă existen iă înă jude ulă Bistri a-N s ud,ă indiferentă deă situa iaă loră – activi,ă radia i,ă
lichida iăetc.,ăseăcifra,ăconformădatelorăpuseălaădispozi ieădeăOficiulăRegistruluiăComer uluiăBistri a-N s ud,ăînă
anul 2010, la 12.134, din care exclusiv radiate 7.819.
Din punct de vedereă ală formeiă deă organizare,ă laă nivelulă jude uluiă Bistri a-N s udă seă remarc ă oă concentrareă aă
agen iloră economiciă subă formaă ″societ iloră comercialeă cuă r spundereă limitat ″ă (SRLă - 79,4%). 15,4% dintre
agen iiăeconomiciălocaliăsuntăorganiza iăsubăformaăpersoanelorăfiziceăautorizate,ă2,6%ăsuntăagen iăeconomiciă -
″asocia iiăfamiliale″ăşiă1,9%ăsociet iăpeăac iuni.
Laă nivelulă anuluiă 2011,ă ceiă maiă mul iă dintreă agen iiă economiciiă auă caă şiă domeniuă deă activitateă ″serviciile″ă
(41,1%), 34,2% activeaz ăînăsferaă″comer ului″ăşiă12,9%ă înăsferaă″industriei″.
Înăceeaăceăpriveşteăstructuraăagen ilorăeconomiciăpeăclaseădeăm rime,ăînăanulă2009,ă92%ădintreăfirmeleăbistri eneă
erauămicroîntreprinderi,ăprocentăcareăaăcrescutăconstantăînăultimiiăani,ăînătimpăceănum rulăfirmelorămari era de
numai 9.
Potrivită Oficiuluiă Natională ală Registruluiă Comer ului,ă investi iileă str ineă dină jude ulă Bistri a-N s udă îlă
pozi ioneaz ă peă loculă 3ă laă nivelulă Regiuniiă Nord-Vestă (dup ă Clujă şiă Bihor)ă caă valoareă aă capitaluluiă socială
subscrisăşiăpeăloculă5ădup ănum rulădeăfirmeăcuăcontribu ieăstr in ăînregistrate,ăcuăunătotalădeă1.081ădeăagen iă
economici.
22
2010-2030
Jude ulăareăoăpondereădeădoară1%ăînăactivitateaădeăcomer ăexterior (importuri şi exporturi)ăăaăRomâniei.ăÎnăceeaă

ceăpriveşteăstructuraăexporturilor,ăaceastaăesteădominat ădeămaşinileăşiăechipamenteleăelectriceă(53,6%ădinătotal,ă
203ămil.ăEuro),ătextileă(21,3%ădinătotal,ă81ămil.ăEuro),ămetaleă(6,5%ădinătotal,ă25ămil.ăEuro)ăşiăcomponenteăautoă
(6,1%, 23 mil. Euro).
Pia aădeăserviciiădeăafaceriădinămunicipiulăBistri aăesteăunaărelativăslabădezvoltat ,ăofertaăfiindăunaărestrâns ălaă
serviciiădeăbaz ă(financiar-bancare,ăasigur ri,ăanumiteătipuriădeăconsultan ).ă
Prinăurmare,ăfirmeleădinămunicipiuăsuntăobligateăs ăapelezeălaăserviciileăunorăfurnizoriădeăserviciiăde afaceri din
afaraăjude uluiă(celămaiăadeseaădinăCluj-Napoca).
Deă asemenea,ă laă nivelulă oraşuluiă nuă exist ă incubatoareă deă afaceriă sauă spa iiă expozi ionale,ă ceeaă ceă limiteaz ă
accesul IMM-urilorădinăjude ălaăserviciileăoferiteădeăacestea.ă
Pia aă valoriloră mobiliareă esteă unaă slabă dezvoltat ,ă dină cauzaă num ruluiă mică deă clien i.ă Persoaneleă fiziceă sauă
juridiceă careă dorescă s ă realizezeă astfelă deă investi iiă suntă nevoiteă s ă seă adresezeă firmeloră deă profilă dină jude ele
învecinate.
Serviciileă deă consultan ă seă rezum ă laă ună num ră deă circaă 10ă firmeă deă talieă mic ,ă careă realizeaz ,ă înă principală
consultan ăpentruăaccesareaădeăfonduriăeuropene.ăLaăacesteaăseăadaug ăcâtevaăfirmeăspecializateăînăserviciiădeă
publicitateăşiăinginerie-arhitectur .ă
Cameraă deă Comer ă şiă Industrieă esteă ună actoră locală importantă peă pia aă serviciiloră deă afaceriă dină municipiu.ă
Serviciileă saleă cuprind:ă cursuriă deă formareă profesional ă continu ,ă informareă tehnologic ă (CITă InfoTech),ă
promovareaăpropriet iiăintelectualeă(antenaăOSIM),ăorganizareaădeătârguri şiăexpozi ii,ăconsultan ădeăafaceriăşiă
management, arbitraj comercial, etc.
Laă nivelulă municipiuluiă Bistri aă nuă exist ă parcuriă industrialeă sauă logistice,ă fiind,ă al turiă deă Zal u,ă singuraă
reşedin ădeăjude ădinăRegiuneaăNord-Vest care nu are o astfel de infrastructur ădeăsprijinireăaăafacerilor, dar se
doreşte a fi realizat prin intermediul Programului Opera ional Regional 2007-2013.
Ultimele date statistice concludenteă cuă privireă laă pia aă munciiă dină municipiulă Bistri aă suntă celeă deă laă
Recens mântulă Generală ală Popula ieiă şiă Locuin eloră dină 18.03.2002.ă Laă acelă moment,ă înă oraşă existauă circaă
42.000 de persoane active,ăreprezentândăaproximativă52%ădinăpopula iaăoraşului.
Înă ceeaă ceă priveşteă structuraă ocup riiă popula iei,ă celeă maiă multeă persoaneă lucrauă înă domeniul serviciilor
(49,1%),ă dintreă careă 26,9%ă înă serviciiă comercialeă şiă 22,2%ă înă serviciiă publice,ă urmată deă sectorulă industrială
(35,4%).ăÎnăconstruc iiălucrauă6,3%ădintreăbistri eni,ăiarăînăagricultur ăerauăocupa iădoară4,4%.ă
Înăceeaăceăpriveşteăstructuraăocupa ional ăaăpopula ieiăactiveădinăBistri a,ăseăremarc ăfaptulăc ă89%ădinăaceastaă
desf şoar ămunciăcalificate,ăceiămaiămul iăavândăpreg tireăşiăexperien ăînădomeniulăindustriei.ă
23
2010-2030
Înăceeaăceăpriveşteănivelul studiilor,ăceiămaiămul iăbistri eniăauăstudiiălicealeăşiăprofesionaleă(48%)ăşiăgimnazialeă

(23,4%).ă Pondereaă persoaneloră cuă studiiă primareă (13,8%)ă esteă maiă mareă decâtă aă celoră cuă studiiă superioareă
(11,1%).
Înăceeaăceăpriveşteăstructuraălorăpeădomeniiădeăactivitate,ăceiămaiămu iăactivauăînăserviciiă(18.104 de persoane,
51,5%ă dină total),ă urma iă deă ceiă dină industrieă (14.166,ă 40,3%)ă şiă construc iiă (2.651,ă 7,5%).ă Înă agricultur ă şiă
silvicultur ălucrau,ăînă2009,ădoară218ăsalaria iă(0,6%ădinătotal).ă
Resurse umane
La 1ăianuarieă2011,ăoraşulăavea oăpopula ieădeă85.156ădeălocuitori.ăMajoritateaălocuitorilorăsuntăromâniă(90,2%),ă
urma iădeămaghiariă(6%)ăşiărromiă(3,6%).ăPopula iaădeăetnieăgerman ăaăsc zutăfoarteămult, ajungândălaănumaiă
0,2%.
Dină punctulă deă vedereă ală apartenen eiă religioase,ă popula iaă deă religieă ortodox ă reprezint ă 82,62%ă dină total,ă
urmat ădeăconfesiunileăreformat ă– 4,53%,ăpenticostal ă– 4,44%, greco-catolic ă– 3,33%ăşiăromano-catolic ă–
1,8%.ăÎnătotalăsuntă15ăreligiiădeclarate.ăUnăprocentădeă1,07%ăîlăconstituieăceiăf r ăreligie,ăreligieănedeclarat ăsau
atei.
Structura pe sexe raportat ălaăRecens mântulădină2002ăşiălaădateleădină2010,ăr mâneărelativăconstant :ă48,98%ă
b rba iăînă2002ăşiă48,75%ăînă2010.ăProcentulădeăfemeiăesteădeă51,01%ăînă2002ăşiă51,68%ăînă2010.
Dac ăurm rimăstructuraăpeăsexeăşiăvârste înă2002ăşiă2010,ănot măoăsitua ieădeosebit ălaăgrupaădeăvârst ă0-14 ani
înă2002ăşiăanumeăc ănum rulăpersoanelorădeăsexămasculinăesteămaiămareădecâtăalăcelorădeăsexăfeminin:ă7.810ă
fa ădeă7.566,ăoăsitua ieărelativăechilibrat ălaăgrupaă15-59 de ani: 28.928 b rba iăşiă29.686ăfemeiăşiăoătendin ădeă
creştereăaăponderiiăpersoanelorădeăsexăfemininălaăgrupaă60+ăani,ărespectivă3.070ăb rba iăşiă4.199ăfemei.
Înăanulă2010,ăsitua iaăesteăurm toarea:ălaăcategoriaă0-14ăaniăavemă6.329ăb rba iăşiă5.087ăfemei;ălaăcategoriaă15-
59ădeăaniăavemă30.741ăb rba iăşiă31.674ăfemei,ăiarălaăgrupaă60+ăaniăavemă4.112ăb rba iăşiă5.814ăfemei.ăDup ă
cumăseăpoateăobservaătendin eleăînă2010ăsuntăfoarteăasem n toareăcuăceleădină2002.
Înăanulă2010ăconstat măoăsc dereăaănum ruluiădeătineriăfa ăde 2002,ădeălaă15.317ăînă2002ălaă12.512ăînă2010,ă
faptăcuă importanteă urm riăsocio-economiceă pentruă viitorulă oraşului,ă oăsc dereă deă 18,32%,ă careă aduceă înă primă
planăproblemaăînlocuiriiăgenera iilor.
Num rulădeăn scu iăvii dep şeşteănum rulădeceda ilor,ădeşiăambiiăindicatoriăsuntăînăcreştere. Sporul natural înă
perioada 2000-2009ăesteăpermanentăunulăpozitiv,ăcuăunăvârfădeăcreştereăînăanulă2008,ăcândăsporulăesteădeă+5,0%;
Trebuieă s ă men ion mă aiciă faptulă c ă Bistri aă esteă unulă dintreă pu ineleă municipiiă aleă Românieiă înă careă sporulă
naturalăesteăpermanentăpozitiv,ăobservându-seăp strareaătendin eiădeăcreştereăaăpopula ieiăînă2010ăcomparativăcuă
2002.
24
2010-2030
LaănivelulămunicipiuluiăBistri aăseăconstat ăunăsoldăpozitivăînăceeaăceăpriveşteămigra iaăintern :ă168ăşiăunăsoldă

negativ înăprivin aămigra ieiăexterneădeă-20,ăpu inăsemnificativăraportatălaănum rulătotalăalăpopula iei.
Educa ieăşiăformareăprofesional ăcontinu

Evolu iaănum ruluiădeăunit iăşcolareădeătoateătipurileăurmeaz ătrendulădescendentăalăevolu ieiăpopula ieiăşcolare,
darăesteădeterminat ăşiădeăal iăfactori,ăcumăarăfiăcomasareaăunorăşcoli,ăsauădispari iaătreptat ăaăşcolilorădeăarteăşiă
meseriiă(transformateăînălicee)ăsauăaăşcolilorăpostliceale.
Înă acelaşiă timp,ă num rulă deă s liă deă clas ă şiă cabineteă şcolareă r mâneă relativ constant,ă creşteă num rulă deă
laboratoare,ăateliereăşcolareăşiăterenuriădeăsportăiarănum rulădeăPC-uriăcreşteăspectaculosădeălaă0ăînă2006,ălaă1.136ă
înă2009,ădatorit ăac iuniiăsus inuteădeăinformatizareăaăînv mântului.ă
Popula iaă şcolar ă nuă prezint ă varia iiă semnificativeă înă intervalulă deă timpă analizat,ă cuă excep iaă sectoruluiă
Profesional/SAM/Liceeă tehnologiceă aflateă înă lichidare.ă Efecteleă num ruluiă maiăredusădeăeleviă înă înv mântulă
preşcolarăseăvorăresim iăînăaniiăurm tori.
Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”
Esteădeăremarcatăsc dereaăputernic ăaăabandonuluiăşcolarăîntr-un timp relativ scurt – deăcinciăoriăînănumaiăcinciă

ani,ăoăevolu ieăădemn ădeăapreciatăînăcondi iileăînăcare,ălaănivelăna ional,ăabandonulăşcolarăesteăoăproblem ăfoarteă
grav .
25
2010-2030
Se poate observa,ădeăasemenea,ăinexisten aăunuiăcentruăuniversitar,ălaănivelulămunicipiuluiăBistri a,ăderulându-şiă

activitatea doar extensii sau filiale ale universit iloră deă stată dină Cluj-Napocaă (Universitateaă Babeş-Bolyaiă şiă
UniversitateaăTehnic )ăsauăaleăuniversit ilorăprivate.
Oămodalitateădeăcreştereăaăşanselorădeăg sireăaăunuiălocădeămunc ăesteăaceeaădeăaăurmaăcursuriădeărecalificare,ă
pentruăadaptareaălaăcerin eleăpie eiădeămunc .ăAcesteăăcursuriăsuntăorganizate,ăpentruăşomeri,ăatâtăceiăindemniza iă
câtă şiă ceiă neindemniza iă deă c treă AJOFMă Bistri a-N s ud.ă Dup ă cumă s-a putut observa din datele analizate,
num rulăcelămaiămareădeăcursan iăesteălaăformaădeăre/calificare,ăcursurileăfiindăorganizateăînăfunc ieădeăcerin eleă
pie eiămuncii.
Un alt furnizor de formare profesional ăcontinu ăesteăCameraădeăComer ăşiăIndustrie,ăcareăorganizeaz ăcursuriă
atâtăpentruăşomeriăcâtăşiăpentruăpersoaneăcareănuăsuntăînăsitua ieădeăşomaj,ădarăcareădorescăs ăseărecalifice,ăs ăseă
specializezeăsauăs ăpromovezeăprofesional.
Cursurile organizateă suntă înă mareă parteă cursuriă deă limbiă str ine,ă competen eă informatice,ă competen eă
antreprenoriale, managementul proiectelor.
Cultura
Bistri aă esteă „oraşulă Imnuluiă Na ional”,ă înă amintireaă poetuluiă bistri eană Andreiă
Mureşanu,ă revolu ionară paşoptist,ă persoan ă marcant ă aă culturiiă româneşti,ă autorulă
versuriloră Imnuluiă Na ională „Deşteapt -teă române”. Înă plană cultural,ă deă altfel,ă înă
municipiulă Bistri aă seă desf şoar ă oă palet ă deă activit iă culturaleă foarteă bogat ă şiă
variat ă peă temeă deă interesă locală cumă ară fi:ă anivers ri,ă comemor riă aleă unoră
personalit iăbistri eneăsauăcareăauăavutăleg turiăstrânseăcuăistoriaăsauăculturaălocal ă
şiăevenimenteăimportanteădinăistoriaăcomunit ii.
Statuia poetului
Andrei Mureşanu (Piaţa Centrală)
Punctulăcentralăalăactivit iiăculturaleăînămunicipiulăBistri aăesteăCentrulăCulturală“GeorgeăCoşbuc”.ăDeăoămareă

importan ă suntă aceleă activit iă cuă participareă regional ă (Transilvania),ă na ional ă şiă interna ional ,ă dină dou ă
motive:ă peă deă oă parteă introducă municipiulă într-un circuit cultural mai larg, oferind posibilitatea de a face
cunoscuteăvalorileălocale,ăconstituindăoăcarteădeăvizit ăcultural ăaăoraşuluiăiarăpeădeăalt ăparte,ăatragăturiştiădină
ar ă şiă str in tateă care,ă peă lâng ă veniturileă peă careă leă aduc,ă devină agen iă culturaliă şiă turistici credibili ai
26
2010-2030
frumuse iloră şiă valoriloră bistri eneă înă locurile/ rileă dină careă vin.ă Aportulă loră înă ceeaă ceă priveşteă creştereaă
vizibilit iiăşiăatrac ieiăesteăfoarteăimportantăpentruădezvoltareaăoraşului.
Centrul Cultural “George Coşbuc”

Oă men iune aparteă merit ăaceleă activit iă careă pună înă valoareă caracterulă multietnică şiă multiculturală ală oraşuluiă
cum ar fi: "Pfingstenfest" - Festivalul etniilor,ăFestivalulăTradi ionalăalăRomilorădinăjude ulăBistri a-N s ud şi
Maialul,ăsemnăalăuneiăcomunit iătoleranteăşiănediscriminatorii,ăînăcareăfiecareăetnieăseăpoateămanifestaăliberăşiă
îşiăpoateăar taăpropriaăcontribu ieălaăsumaădeăvaloriăaăoraşului.
Printreă celeă maiă importanteă şiă atractiveă manifest riă culturală artisticeă cuă caracteră permanentă sauă periodică seă
num r ăurm toarele:
 Concerteădeămuzic ăcult ;
 GalaăCulturiiăBistri ene;ă
 Stagiuneaăcultural ăpermanent ă– Centru cultural -SinagogaăBistri a;
 Festivalul Etniilor de Rusalii "Pfingstenfest";
 Festivalulăinterna ionalădeăfolcloră"NuntaăZamfirei"ă– august;
 FestivalulăTradi ionalăalăRomilorădinăjude ulăBistri a-N s udă– august;
 FestivalulăInterna ionalăalăFanfareloră"MihailăWarga"ă- septembrie
 Festivalulăna ionalădeăinterpretareăaăcânteculuiăpopularăromânescă"Pan ădeăp un"ă– noiembrie;
 Festivalulă"Bistri aăFolk" - noiembrie;
 FestivalulăNa ionalădeăSatir ăşiăUmoră"M rulădeăAur";ă
 "Tab raăinterna ional ădeăfotografieăBistri a";
27
2010-2030
 Festivalul – concurs "Transilvania Rock";

 FestivalulăNa ionalădeăpoezieă"GeorgeăCoşbuc";
 FestivalulăCulturală„Nosa”;
 FestivalulăNa ional deăproz ă"LiviuăRebreanu";
 “Serb rileăBistri eiăMedievale”ă– ultimul week-end din luna iunie;
 ZileleămunicipiuluiăBistri aă– iulie.
“Serbările Bistriţei Medievale” “Zilele municipiului Bistriţa”
Activtăţi culturale realizate în colaborare cu autorităţile locale sau cofinanţate de la bugetul local al
municipiului Bistriţa
Întreă autorit ileă localeă - Prim rieă şiă Consiliulă locală - şiă ini iatoriiă deă proiecteă culturale,ă exist ă oă foarteă bun ă
colaborare,ă realizat ă şiă prină finan areaă peă baz ă deă contractă aă unoră activit iă careă vizeaz ă via aă cultural ă aă
municipiuluiă înă generală şiă introducereaă Bistri eiă înă circuitulă culturală na ională şiă interna ional,ă înă special,ă cuă
beneficiiăatâtăsubăaspectăspiritualăcâtăşiăeconomic,ăprinăatragereaădeăparticipan iăşiă
turiştiădină ar ăşiăstr in tate.ă
Înăacestăsens,ădemn ădeăremarcatăesteăactivitateaăFunda ieiăCulturaleă„SocietateaădeăConcerte”ăBistri a,ăcareăaă
concepută oă serieă deă programe,ă înă ideeaă deă aă satisfaceă necesit ileă culturaleă şiă deă ordină estetică aleă locuitorilor
municipiuluiăBistri a.
Oraşulădispuneăşiădeăoăsalaădeăcinematograf,ăiarăbibliotecaăesteăunaădintreăceleămaiăactiveăinstitu iiădeăcultur ălaă
nivelulăîntreguluiăjude ăBistri a-N s ud,ădarămaiăalesăînămunicipiulăBistri a,ăundeăîşiăareăsediul.ăActivitateaăei nu
28
2010-2030
seărezum ălaăaăpuneălaădispozi iaăpubliculuiăunănum rămareădeăvolumeătip riteăsauăpeăsuportăelectronic,ăaiciăauă

locă lans riă deă carte,ă întâlniriă cuă scriitori,ă simpozioaneă şiă dezbateriă peătemeă dintreă celeă maiă variate,ă cumă ară fi:ă
„Ateliereăcritice”ă– manifestareălunar ,ăconcursulăinterna ionalădeăcreativitateăplastic ă„Odat ăcaăniciodat ”,ăZiuaă
interna ional ăaălimbiiămaterneăşiămulteăaltele.
S n tate
Înă ceeaă ceă priveşteă num rulă totală deă medici,ă acestaă nuă
sufer ă schimb riă deosebiteă înă intervalulă analizată dup ă
2006,ă cândă seă înregistreaz ă celă maiă mică num ră deă medici.ă Nuă seă
înregistreaz ă oă migrareă spreă alteă localit iă sau alte zone (numeric
vorbind). O reducereă semnificativ ă seă observ ă înă cazulă
stomatologilor,ăalăc rorănum rătotalăscadeădeălaă92ăînă2006ălaă62ăînă
2009,ă oă reducereă deă pesteă 33%;ă num rulă deă farmaciştiă r mâneă
relativăconstant,ăcuăoăuşoar ăcreştereăînă2009ăiarăînăcazul Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud
personalului mediu avem de-a faceăcuăoăanumit ăstabilitate
(1009ăînă2006ăşiă997ăînă2009).
Un aspect interesant este cel al evolu ieiăpersonaluluiăsanitarădinămunicipiulăBistri aăînăceeaăceăpriveşteăsectorulă
înă careă îşiă desf şoar ă activitatea,ă publică sauă privat.ă Dac ă înă anulă 2006ă doară 6,45%ă dintreă mediciă lucrauă înă
sectorulăprivat,ăînăanulăurm torăprocentulăcreşteălaă18,9%,ăînă2008ăajungeălaă22%ăiarăînă2009ălaă22,4%.
Institu iiăreprezentativeălocale:ă
 SpitalulăJude eanădeăUrgen ăBistri a;
 ServiciulădeăAmbulan ăJude eanăBistri a;
 ColegiulăMedicilorăBistri a;
 ColegiulăMedicilorăDentiştiăăBistri a;
 OrdinulăAsisten ilorăMedicaliăşiăa MoaşelorădinăRomânia,ăFilialaăBistri a;
 ColegiulăFarmaciştilorăBistri a;
 CasaădeăAsigur riădeăS n tateăBistri a.
29
2010-2030
Sport
Manifestări sportive Complexul sportiv Gloria

MunicipiulăBistri aădispuneădeăunănum ră deăbazeăsportiveăapreciabil,ăatâtăpentruăsportulădeăperforman ăcâtăşiă
pentruăsportulădeămas ,ădeărecreere.ă
PuncteleăprincipaleăsuntăComplexulăsportivăGloriaăşiăComplexulăsportivăSalaăpolivalent .ăElementulăcentralăală
ComplexuluiăGloriaăîlăconstituieăterenulădeăfotbalăşiătribuneleăaferenteădarăcomplexulădispuneăşiădeăpist ăpentruă
atletismăşiăsectoareăpentruăalteăsporturiăpracticateăînăaerăliber.
Municipiulămaiădispuneădeăoăserieădeăbazeămaiă mici,ăaleăunorăcluburiăsauăasocia ii,ăcaăşiădeăbazeăspecializateă
cumă ară fiă pentruă tenisă deă mas (centru olimpic),ă popice,ă tenisă deă câmpă sauă pârtiiă şiă instala iiă deă schi. Pentru
sporturileă şiă agrementulă acvatică oraşulă dispuneă doară deă 2ă bazine/piscineă (dintreă careă unaă acoperit )ă şiă dou ă
microbazine.
Înăceeaăpriveşteăactivitateaăsportiv ,ăseăconstat ăunănum răconstantădeăasocia iiăsportiveăpeăramuriădeăsportăşiădeă
cluburiăpubliceă(câteă9ăşiărespectivă3ăînăperioadaăanalizat )ădar,ăînăacelaşiătimp,ăoăcreştereăcontinu ăaănum ruluiă
deă cluburiă privateă (deă laă 24ă înă 2006ă laă 41ă înă 2010).ă Num rulă deă sportiviă legitima iă amatoriă şiă profesioniştiă
cunoaşteăpu ineăfluctua ii,ădarăcreşteăcontinuuănum rulădeămedaliiăob inuteălaăcampionateleăinterna ionaleă(deălaă
21ăînăanulă2006,ălaă38ăînăanulă2010)ăşiăcampionateleăşiăCupaăRomânieiă(deălaă326 înă2006,ălaă492ăînă2010).ă
30
2010-2030
Asisten ăşiăprotec ieăsocial

Înă ceeaă ceă privesteă protec ia sociala înă municipiulă Bistri a,ă num rulă
pensionarilorăcunoaşteăunătrendăascendentăînăcadrulăcategorieiădeăpensionariădeă
asigur riăsocialeădeăstatăă- de la 11.993 înă2006ălaă14.071ăînă2010ăşiă13.534ăînă
iulieă2011.ăPeădeăalt ăparte,ăunătrendădescendentăs-aăînregistratălaănum rulădeă
pensionariă agricultoriă şiă ală celoră careă beneficiaz ă deă prevederileă unoră legiă
speciale.
Num rulă familiiloră şiă ală persoaneloră careă primesc venitul minim garantat a
sc zutăcuă30-40%ăînăperioadaă2007-2009.ăDupaăoăperioad ădeăavântăeconomic,ă
laă sfârşitulă anuluiă 2010ă seă revineă laă ună num ră asem n toră celuiă dină 2006,ă caă
efectăalăcreşteriiăşomajuluiădarăşiăalăreevalu riiăcriteriilorădup ăcareăseăacord ăvenitulăminimăgarantat.
Num rulăfamiliilorăcareăsolicit ăşiăprimescăajutorăpentruăînc lzireaălocuin eiăcunoaşteăunătrendădescendentăfoarteă
abrupt,ă oă sc dereă cuă 70,62%ă dină cauzaă creşteriiă niveluluiă venituluiă minimă înă func ieă deă careă seă acord ă acestă
ajutor.
Num rulă deă familiiă înă careă p rin iiă suntă pleca iă laă munc ă înă str in tateă nuă esteă foarteă mare,ă dară caă elementă
specificăesteăfaptulăc ăînăpropor ieădeăpesteă99%ăcopiiiăr maşiăacas ăseăafl ăînăîngrijireaăunorărude,ăf r ăoăalt ă
m sur ădeăprotec ie.
Turism
Biserica Evanghelică cu cel mai înalt turn din Transilvania
31
2010-2030
Pozi ia geografic ă favorabil (înă lungulă uneiă axeă majoreă deă tranzit/leg tur ă întreă Transilvaniaă şiă Moldova)ă şi
proximitateaăspa iuluiămontan (coroborat ăcuăelementeleăcadruluiănaturalăspecific arealului depresionar)ăasigur ă
municipiului un decor estetico-peisagistică diversificată şiă atractivă capabilă s ă motivezeă şiă s ă sus in ă segmenteă
variateădeăturiştiăcuăprofilăşiănecesit iănuan ateă(existândă posibilitateaăpractic riiăuneiăgameăvariateădeătipuriăşiă
forme de turism).
Existen a unoră z c minte hidrominerale clorurate aă f cută posibil ă apari iaă uneiă aureoleă deă izvoareă şiă lacuriă
s rate,ăcuăvaloareăcurativ (S rata,ăSl tini a,ăViişoara).
Bistri aă concentreaz ă ceaă maiă mareă parteă aă valoriloră patrimonialeă aleă jude ului,ă dispunândă deă ună patrimoniuă
cultural-istorică diversificat,ă complexă şiă complementar,ă capabilă s ă motivezeă şiă s ă sus in ă segmenteă variateă deă
turiştiăcuăprofilăcultural:ămonumenteăistoriceăşiăculturale, de la vestigii daco-romaneăşiăchiarădin epoca bronzului,
pân ălaăbisericiăşiăcatedraleămedievale,ămuzeeăşiăcaseămemorialeăşiămonumenteăarhitectoniceădinăepocaămodern ,ă
laăcareăseăadaug ăactivit iăşiămanifest riăcultural-artistice şiăalte resurse antropice diversificate.
Ansamblul „Şirul Sugălete”
32
2010-2030
Municipiulă Bistri aă esteă posesorulă unuiă centruă istorică medievală original,ă delimitată deă perimetrulă fosteiă cet iă
medievaleă fortificateă(Bistritz),ă cuă oă configura ieă medieval ăaă re eleiă stradaleă (inclusivă cuă pasajeleă deăleg tur ă
dintre acestea),ăpie elor,ăcvartalelorăşiăparcelelorăansambluluiăurbanăfortificat,ăcuăunăspecificălocalăautenticăşiăcuă
cl diriăşiăinstitu iiălaiceăşiăreligioaseăcuăarhitectonic ăvaloroas , apar inândăunorăepociădiferite,ăcuămareăimpactăînă
culturaă etniiloră român ă şiă s seasc ă (reprezentativeă fiindă Bisericaă Evanghelic ,ă Ansamblul Sug lete,ă Casa
Argintarului, Casa Andreas Beuchel, Turnul Dogarilor).
MunicipiulăBistri aăesteărecunoscutăprinămulticulturalism,ăinterferen aăşiăcoabitareaăîntreăculturaăna ional ăşiăceaă
a minorit iloră na ionaleă (îndeosebiă s seasc )ă avândă caă şiă rezultant ă coagulareaă şiă uneiă culturiă materialeă şiă
spiritualeă originale.ă Deă asemenea,ă localit ileă componenteă aleă municipiului Bistri aă (Ghinda,ă S rata,ă Sigmir,ă
Sl tini a,ă Unireaă şiă Viişoara)ă conserv ă imobileă şiă structuriă urbaneă specificeă spiritualit iiă româneşti,ă s seştiă şiă
maghiare,ă reg siteă înă port,ă tradi iiă şiă obiceiuri,ă structuriă s teştiă istoriceă bineă conservate, arhitectur ă specific ,ă
organizareaăşiăgospod riilor,ăelementeleădecorative,ăport,ăobiceiuriăşiătradi ii,ăgastronomieăşiămentalitateaăfa ădeă
valorileăprimordialeăetc.,ăprecumăşiăînăedificiiălaiceăşiăreligioase,ăculturale.
Înă perimetrulă administrativă ală municipiuluiă Bistri a,ă vestigiileă apar inândă epociiă romaneă suntă g zduiteă deă
localit ileăGhindaă(aşezareădinăsec.ăII-III,ăd.Hr.ăînăpunctulănumită„PodulăPaielor”)ăşiăSigmiră(turnăromanădinăsec.ă
II-III d.Hr.,ălocalizatăpeăDealulădintreăSigmirăşiăCaila,ălaăcotaă574ăm).ăTotădinăaceast ăperioad ăistoric ,ăînăuneleă
localit iădinăproximitateaăteritoriuluiăadministrativăalămunicipiuluiăBistri aăs-aămaiăexhumatăoăfortifica ieăroman ă
(S r el,ămenireaăacesteiaăfiindădeăaăprotejaăaşezareaăşiăexploat rileădeăsareădeăaici),ărespectivălaăMonariuăşiăJelnaă
(comunaăBudacuădeăJos)ăşiăT rpiuă(comunaăDumitra)ăcuăurmeăaleăunorăaşez riăromaneădinăsec.ăI-II d.Hr.).
Caracterulămulticulturalăşiătolerant,ăpaşnic,ăalăcomunit iiăbistri eneăesteăilustratăşiăprinăexisten aăunuiănum rădeă
34ă l caşuriă deă cult,ă dină careă 4ă suntă încadrateă înă categoriaă monumenteloră istoriceă şiă deă cultur ă (Bisericaă
Evanghelic ă (1332),ă Biserica Ortodox ă dină Pia aă Uniriiă (fost ă m n stireă franciscan ),ă Bisericaă Romano-
Catolic )ă(1280), Biserica Romano-Catolic ă(fost ăm n stireăaăhospitali ilor)ă(1787), Sinagoga (1856), muzeeăşiă
expozi iiă (Complexul Muzeală Jude ean Bistri a-N s ud,ă Muzeulă deă Subă Poart - Livezile, Casa Argintarului
Bistri a,ă Casaă Memorial ă “Andreiă Mureşanu”,ă Galeriaă Arcadeă 24,ă ArtGaleria,ă Galeriaă deă art ă Lina,ă Centrulă
CulturalăMunicipală˝GeorgeăCoşbuc˝.
Identitateaăna ional ăşiămoştenireaăcultural ăaăsaşilorăse constituieăîntr- un element important al marketingului de
destina ie,ăprezen aăelementelorăculturaleă(construiteăşiăspirituale)ăspecificeăacestora, fiind nu doar un factor de
diversificare a ofertei regionale pentru pia aăintern ăşiăceaăextern . Gama de evenimente (culturale, artistice, de
tradi iiă şiăfolcloră etc.)ă organizateăcuăscopulă valorific riiă acestuiă poten ială esteă înă continu ă dezvoltare (cele mai
relevanteă şiă cuă impactă turistică maiă importanteă suntă Serb rileă Bistri eiă Medievale, Festivalulă interna ional de
folcloră„NuntaăZamfirei”, Festivalul Pfingstfest).
33
2010-2030
Preocup rileă pentruă promovareaă turistic ă aă Bistri eiă şiă pentruă creareaă unuiă brandă turistic focusat pe centrul
istoric, au fost tot mai active. Astfel, s-a înfiin ată înă anulă 2010 Centrul de informare turistic ă cu scopul de a
promovaă poten ialul turistică ală oraşuluiă şiă de a facilitaă informareaă celoră interesa iă deă oportunit ileă peă careă leă
poateăoferiăcaăşiădestina ieăturistic ,ăDe asemenea a fost ini iat un proiect european pentruăpromovareaăturistic ăaă
Cet iiăMedievale Bistri aăşiăidentificareaăunorăelementeă(slogan,ăsigl şi mascot ) careăs ăpermit ă
realizareaăcâtămaiăeficient ăaăacestuiădeziderat.
Sloganul ales: Bistri aă- Poarta Transilvaniei. Mascota pentru care s-a optat:ăstru ulăcuăpotcoavaă
înăcioc,ăsimbolăreg sităpeăstemaăoraşuluiădinăsec.ăalăXIV-leaăpân ăast zi).
Turismulă bistri eană aă beneficiată înă ultimulă deceniuă deă oă serieă deă investi iiă privateă înă structuriă deă cazare,ă
materializateăînăcreştereaăşiădiversificareaăoferteiăstructurilorădeăcazare,ăînămultiplicareaănum ruluiădeălocuriădeă
cazareăşi,ăaspectăfoarteăimportant,ăînăcreştereaăponderiiăcelorădeăconfortăcompetitiv.ă
Peăacestăfond,ăseăreamarc ăoăconcentrareăaălocurilorădeăcazareăînăunit iădeătipăhotelier (9 dinăceleă13ăunit i), pe
fondulăuneiădiversific riătipologiceărelativăreduseăaăstructurilorădeăcazareădeăpeărazaămunicipiuluiă(existândădoară
un hostel, un popas turistic, trei pensiuni turistice, un motel - ultimeleă dou ă categoriiă nuă maiă figureaz ă cuă
activitateăînăstatisticileăoficiale,ăinclusivădatorit ăreducerii,ăpân ălaădispari ie,ăaăunoraădintreătipurleădeăstructuriă
de cazare existente - motelulă şiă pensiunileă turisticeă ruraleă înă localit ileă componenteă aleă municipiului)ă şiă
prezentaălimitat ăaăunit ilorădeăcazareădeăconfortăsuperioră(4ăşiă5ăstele,ăreprezentateădeădoarăcâteăoăunitateă - o
pensiuneăturistic ăurban ăclasificat ălaăcategoriaă4ăsteleăşiă– din 2011 – o unitate de 5 stele – hotelul Metropolis).
Seă remarc ,ă totodat ,ă faptulă c ă municipiulă Bistri aă de ineă 33,36%ă dină capacitateaă total ă deă cazareă existent ă laă
nivelulăjude uluiăBistri a-N s ud,ărespectivă3,36%ădnăceaăaăRegiuniiăNord-Vest.
FluxurileăturisticeăatraseădeămunicipiulăBistri aăauăînregistratăunăvolumăînăcreştereăconstant ăpân ăînă2007-2008,
existândăperspectiveărealeădeăreluareăaăcreşteriiăpeăfondulădep şiriiărecesiuniiăeconomice.ăMunicipiulăBistri aăseă
34
2010-2030
situeaz ,ădeădeparte,ăpeăprimaăpozi ieăpeăplanăjude eanăînăaceast ăprivin ,ăatrâgândă73,5%ădinăturiştiiăsosi iăînă

jude ă(anulă2010),ărespectivă5,5%ădinăceiăînregistra iăînăRegiuneaăNV.
Dinăp cate,ădurataămedieăaăsejuruluiăaăînregistrat,ăatâtălaănivelulăanuluiă2010,ăcâtăşiăpeădurataăîntreguluiăintervală
analizat (2005-2010),ă oă valoareă cuă multă maiă sc zut ă decâtă ceaă înregistrat ălaă nivelă regională şiă na ional,ă cauzaă
principal ăaăacesteiăst riădeăfaptăfiindăpredominareaăturismuluiădeătranzit,ăînăcircuiteăorganizateăşiăcuăautomobilulă
personal.
Peă pia aă turistic ă bistri ean ă reg simă ună num ră important, 29ă deă agen iiă deă turism, careă organizeaz ă sauă
intermediaz ăserviciiăturisticeăînă ar ăşiăstr in tateăşiăpunălaădispozi iaăturiştilorădiverseăprogrameăturisticeăînă ar ă
şiă str in tateă (multeă dintreă acesteaă oferindă şiă serviciiă deă ticketingă pentruă celeă maiă importanteă companiiă deă
transport aerian).
Pentru sectorul de agrement-divertisment turistic se distinge inten iaă construiriiă unuiă complexă sportivă şiă deă
agrement (Wonderland), care va grupa atâtădot riădestinateăsezonuluiăestivală(aquapark,ăînot,ăpolo,ăbadminton,ă
ciclism,ăc l rie,ăgolfăterenuriădeătenis,ăbaschet,ăfotbal),ăcâtăşiăpentruăsporturileădeăiarn ă(schi,ăpatinaj).
Complexul de sport şi agrement Unirea - Wonderland
35
2010-2030
Capacitateaăadministrativ
Primăria municipiului Bistriţa - Sediul principal şi Sala de şedinţe
Proiecte contractate de MunicipiulăBistri a

Municipiulă Bistri aă aă contractată 14 proiecteă înă cadrulă Programuluiă Opera ională Regional, înă valoareă deă
107.607.408,82 lei (25 milioane de euro), din care 5 pe axa Sprijinireaă dezvolt riiă durabileă aă oraşeloră - poli
urbaniă deă creştere,ă unulă peă axaă Dezvoltareaă durabil ă şiă promovareaă turismuluiă şiă 7ă peă axaă Îmbun t ireaă
infrastructuriiăsocialeăşiă2ă proiecteăînă cadrulă POă DCA,ăînăvaloareădeă752.940ăleiă(175.102ăeuro),ădinăcareăună
proiectă peă Domeniulă majoră deă interven ie „Îmbun t ireaă procesului de luare a deciziilor la nivel politico-
administrativ”ăşiăaltulăpeădomeniulă“Îmbun t ireaăeficacit iiăorganiza ionale”,ădinăcadrulăaxeiăÎmbun t iriădeă
structur ăşiăprocesăaleămanagementuluiăcicluluiădeăpoliticiăpublice.”ă
Deăasemenea,ăînăcadrulăProgramelorădeăcooperareăteritorial ,ăPrim riaămunicipiuluiăBistri aăaăimplementată3ă
proiecteă deă cooperare,ă dină careă 2ă peă Programulă deă Cooperareă Teritorial ă INTERREGă IVă Că şiă ună proiectă peă
Programul de Cooperare Interregionala URBACT II.
ProgramulăOpera ionalăRegional
AxaăPrioritar ă1:ăSprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poliăurbaniădeăcreştere
DomeniulăMajorădeăInterven ieă1.1.:ăPlanuriăintegrateădeădezvoltareăurban
Opera iuneaă indicativ :ă Reabilitareaă infrastructuriiă urbaneă şiă îmbun t ireaă serviciilor urbane, inclusiv
transportul urban.
Proiecte:
1.ReabilitareaăşiămodernizareaăParculuiăMunicipalăBistri a;
36
2010-2030
2.Reabilitareaăşiămodernizareaăstr zilorădinăzonaăcentral ăaămunicipiuluiăBistri a;

3.Regenerareaăurban ăaăcentruluiăistoricăBistri a,ăAxaăturisticaă1,ă2, 3;
4.Restaurareaăşiăconsolidareaăcl diriiămonumentăistoricădeăcategoriaăA - strada Nicolae Titulescu nr. 8 -
Centruădeăart ătradi ional ă"Casaăcuălei";
5.Sistemeădeăsupraveghereăînăprevenireaăcriminalit iiăînăcentrulăistoricăalămunicipiuluiăBistri a;
6.Reabilitarea Centrului Cultural Municipal “GeorgeăCoşbuc”.
AxaăPrioritar ă5:ăDezvoltareaădurabil ăşiăpromovareaăturismului

Domeniulă Majoră deă Interven ieă 5:ă Promovareaă poten ialuluiă turistică şiă creareaă infrastructuriiă necesare;
Opera iuneaă indicativ :ă Dezvoltareaă şiă consolidareaă turismuluiă internă prină sprijinireaă promov riiă produseloră
turistice
Titlu proiect: Promovareaăturistic ăaăCet iiăMedievaleăBistri a
AxaăPrioritar ă3:ăÎmbun t ireaăinfrastructuriiăsociale

Domeniulă Majoră deă Interven ieă 3.4.:ă Reabilitarea şiă echipareaă infrastructuriiă educa ionaleă preuniversitare,ă
universitareă şiă aă infrastructurii. Opera iuneaă indicativ :ă Reabilitareaă şiă echipareaă infrastructuriiă educa ionaleă
pre-universitareăşiăuniversitare
Proiecte:
1.Consolidareaă şiă modernizareaă corpuluiă A (cl direaă veche)ă Colegiulă Na ională Andreiă Mureşanu,ă
municipiulăBistri a;ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
2.ConsolidareaăşiămodernizareaăŞcoliiăgeneraleăViişoaraă- municipiulăBistri a;
3.ConsolidareaăsiămodernizareaăateliereăŞcoal ăLiceulăcuăprogramăSportiv;
4.AteliereăŞcoal ă- GrupăŞcolarăForestier;
5.ConsolidareaăşiămodernizareaăinternatuluiăColegiuluiăTehnicăINFOEL;
6.Consolidareaăşiămodernizareaăcl diriiăcls.ăI-IV, "ColegiulăNa ionalăAndreiăMureşanu".
37
2010-2030
Reabilitare - Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” Bistriţa
Axa Prioritara 3: Imbun t ireaăinfrastructurii sociale

Domeniulă Majoră deă Interven ieă 3.2.:ă Reabilitarea/modernizarea/dezvoltareaă şiă echipareaă infrastructuriiă
serviciilor sociale. Operatiuneaă indicativ :ă Reabilitareaă şiă echipareaă cl diriloră pentruă centreă socialeă
reziden iale
Titlu proiect: Centruădeănoapteăşiăcazareăpentruăpersoaneăf r ăad post
ProgramulăOpera ionalăDezvoltareaăCapacit iiăAdministrative

AxaăPrioritar ă1:ăÎmbun t iriădeăstructur ăşiăprocesăaleămanagementuluiăciclului de politici publice.
Domeniulă Majoră deă Interven ieă 1.1.:ă Îmbun t ireaă procesuluiă deă luareă aă deciziiloră laă nivelă politico-
administrativ
Titlu proiect: ElaborareaăStrategieiădeăDezvoltareăLocal ăaăMunicipiuluiăBistri a pentru perioada 2010-2030
Axa Prioritar ă1:ăÎmbun t iriădeăstructur ăşiăprocesăaleămanagementuluiăcicluluiădeăpoliticiăpublice

DomeniulăMajorădeăInterven ieă1.3.:ăÎmbun t ireaăeficacit iiăorganiza ionale
Titlu proiect: Dezvoltareăcompeten eăşiăabilit iăprofesionaleăaleăpersonaluluiădinăPrim riaămunicipiuluiăBistri a
38
2010-2030
ProgramulădeăCooperareăTeritorial ăInterregăIVăC
1. Titlu proiect:ăOSEPAă“SourceăsoftwareăusageăbyăEuropeanăPublicăAdministrations”
2. Titlu proiect: SUFALNet4EU – „SustainableăUseăofăFormerăandăAbandonedăLandfillsăNetworkăforăYou”
Programul de Cooperare Interregionala Urbact Ii

1. Titlu proiect: „ESIMECă– EconomicăStrategyăandăInnovationăinăMediumăsizeăCities”
39
2010-2030
Analiza SWOT pentru cele ase domenii prioritare de dezvoltare
Efectuarea analizei SWOT asupra Municipiuluiă Bistri aă aă permisă identificareaă factoriloră relevan iă aferen iă
fiec reiaădintreăceleăpatruăcategoriiămen ionate,ăiarărezultateleănuăs-auărezumatănumaiălaămen ionareaăfactoriloră
careădescriuă situa iaă economic ă şiă social ă curent ăşiăcondi iileă deă poten ial aleă localit ii,ăciă şiă laă identificareaă
celoră maiă importanteă direc iiă strategiceă şiă priorit iă careă s ă conduc ă laă dezvoltareaă economic ă şiă coeziuneaă
social ăaălocalit iiăînăperioadaă2010-2030.
Laă bazaă elabor riiă analizeiă SWOTă auă stată informa iileă culeseă laă fa aă locului,ă furnizateă deă reprezentan iă aiă
institu iilorăpubliceăexistenteălaănivelălocal.ăAcestălucruăaăpermisăidentificareaăunorăconcluziiăimportanteălegateă
deă direc iileă strategiceă careă trebuieă luateă înă considerareă înă vedereaă uneiă maiă buneă exploat riă aă poten ialuluiă
economic,ăsocialăşiădeămediuăalălocalit ii.ă
40
2010-2030
Puncte tari Puncte slabe Oportunit i Amenin ri

Dezvoltare urbană
1. Municipiulă Bistri aă esteă ună 1. Izolareă relativ ă fa ă deă 1. Construc iaă uneiă 1. Perpetuarea unui climat
centruă urbană deă importan ă coridoarele majore de transport autostr zi/drumă expres macroeconomic
jude ean ,ă cuă rolă deă echilibruă (paneuropene) careă s ă legeă Moldovaă deă mondial dificil
local 2. Impact negativ al extinderii Transilvania,ă careă asigur ă 2. Existen aă unoră
2. Existen aă uneiă disponibilit iă rapideă aă func ieiă deă locuireă leg turaă întreă coridoareleă concuren iă regionaliă
importante de terenuri agricole asupraămediuluiăînconjur torăşiă 5,ă 4ă şiă 9,ă respectivă întreă puternici (Municipiul
şiă forestiereă înă extravilană şiă modului de utilizare a Europaă Central ,ă fostulă Cluj-Napoca)
periurban terenurilor URSSă şiă zonaă Balcaniloră
3. Existen aă unuiă nucleuă centrală 3. Ofertaă deficitar ă deă spa iiă deă (cf. PNAT sec iuneaăI)
bineă prezervată şiă delimitat,ă cuă alimenta ieă public ,ă 2. Disponibilitatea fondurilor
func iuniă complexeă şiă cuă oă cump r turi,ă serviciiă culturale,ă europene pentru realizarea
mare concentrare de obiective etc. din zona centrului istoric de proiecte de investi ii
turistice 4. Cartiereleă deă locuin eă dină (Programulă Opera ională
4. Creştereaă rapid ă aă num ruluiă Municipiu nu sunt clar Regional,ă finan ată deă
deă locuin eă noi,ă superioare delimitateă şiă nuă beneficiaz ă deă FEDR, pentru proiecte de
calitativ,ăînăultimulădeceniu suficienteă spa iiă verzi,ă deă infrastructur ă deă transport,ă
5. Suprafa aă medieă aă locuin eloră relaxareăşiăsocializare serviciiă sociale,ă spa iiă
dină Bistri aă relativă mare,ă iară 5. Sc dereaănum ruluiădeălocuin eă verzi,ă siguran aă
noileă locuin eă construiteă suntă noiă înă 2009ă şiă sc dereaă cet eanului,ăetc.
maiă spa ioaseă decâtă celeă num ruluiă deă autoriza iiă deă 3. Accesulă şiă laă alteă fonduriă
existente. construireădinăacelaşiăan din celelalte programe
6. Îmbun t ireaăinfrastructuriiădeă 6. Degradarea unor imobile de opera ionaleă (POSă DRU,ă
transport,ă utilit iă şiă socio- locuin eă vechi,ă proprietateă POS MEDIU, PO DCA,
cultural ă dină localit ileă privat ,ădinăcauzaălipseiăbaniloră POS CCE, etc.), la care se
componente pentruă reparareaă şiă între inereaă adaug ă PNDRă pentruă
7. Existen aă uneiă zoneă industrialeă acestora. comunit ileă dină zonaă
compacte,ă uşoră accesibile,ă înă 7. Apari iaăunorăzoneăreziden ialeă periurban )
curs de restructurare noi, nesistematizate, cu profil 4. Construc iaă deă locuin eă înă
8. Reconversiaă unoră spa iiă rural,ă lipsiteă deă infrastructur ă parteneriat public-privat
industrialeădeătipăbrownfieldăînă deăbaz sauă creştereaă num ruluiă
spa iiăcomercialeăşiăreziden iale celor construite prin ANL.
9. Re eaădeăsistemădeătransportăînă
comunăeficient ă
41
2010-2030
10. Existen aă unoră spa iiă adecvate

pentru amenajarea unor zone
pentruă activit iă sportiveă şiă
recreative
11. Existen aăuneiăzoneăperiurbaneă
extinse,ă careă ofert ă condi iiă
propiceăpentruăspa iiădeălocuireă
şiăfunc iuniăcomplexe.
Infrastructura de transport şi Servicii publice

1. Str zileă principaleă şiă 1. C iă deă accesă neadecvateă c tre 1. Folosirea fondurilor 1. Apari iaă unoră riscuriă
trotuareleădinăcentrulăoraşului,ă multe obiective turistice europene pentru naturaleă cuă efecteă înă
dară şiă oă parteă dină celeă dină 2. Zone pietonale insuficiente construc ia/reabilitareaă deteriorarea
cartiere,ăsuntăîntr-oăstareăbun ,ă 3. Lipsa accesului direct spre infrastructurii de acces infrastructurii
fiind recent reabilitate rileăeuropene (rutier, feroviar, aerian, 2. Creştereaă volumuluiă deă
2. Pie eleă beneficiaz ă deă 4. Str zileăsecundareăşiătrotuareleă transportăşiăutilit i) trafic greu mai repede
iluminat public stradal deă laă periferieă necesit ă 2. PLANUL URBANISTIC decâtă volumulă
3. Re eauaăelectric ăşiăceaădeăgază reabilit ri GENERAL este in proces investi iiloră înă
metană func ioneaz ă laă 5. Cl dirileă publiceă deă interesă de actualizare infrastructur
parametri normali turistică şiă culturală nuă concomitenta cu realizarea 3. Slabă interesă financiară şiă
4. Reabilitareaă şiă extindereaă beneficiaz ă înă totalitateă deă strategiei de dezvoltare opera ională pentruă
sistemului de alimentare cu iluminareăarhitectural 3. Realizare proiect promovareaă investi iiloră
ap ă şiă canalizareă înă zonaă 6. Num ră insuficientă ală locuriloră “Extindereă şiă modernizareă din partea operatorilor
Bistri aăînăcadrulăprogramuluiă de parcare infrastructur ădeăalimentareă priva i
ISPA 7. Num ră sc zută ală str ziloră cuă ap ă şiă ap ă uzat ”ă
asfaltate (incluzândă sta iaă deă
8. Iluminatul public este epurare).
nesatisf c toră înă zonaă
periferic ă şiă înă cartiere,ă faptă
care poate conduce spre
creştereaăinfrac ionalit ii
9. Lipsa unei strategii integrate
careă s ă iaă înă considerareă
siguran aătraficuluiă
10. Lipsa unui sistem de
42
2010-2030
monitorizareăşiămanagementăală
traficului
11. Lipsaăpistelorăpentruăbiciclişti
12. Lipsaă re eleloră deă preluareă aă
apeloră uzateă înă uneleă zoneă aleă
oraşuluiă undeă exist ă re eleă deă
alimentare cu ap .

Mediu şi energie
1. Existen aăunorăsta iiăautomateă 1. Existenta unor soluri cu 1. Cadruă legislativă completă înă 1. Resurse umane,
deă monitorizareă aă calit iiă procente ridicate de aciditate domeniulă protec ieiă financiareă şiă materialeă
aerului, aă radioactivit iiă sau salinizare, exces de mediului. insuficiente pentru
mediuluiăînconjur tor umiditateă şiă inundabilitate,ă 2. Politiciă na ionaleă careă protec iaămediului
2. Tendin ă pozitiv ă deă sc dereă compactitate, eroziune, stimuleaz ă producereaă şiă 2. Experien aă şiă capacitateaă
a gradului de poluare a alunec riăşiăravene. utilizareaă„energieiăverzi„ moderat ă aleă actoriloră
aerului 2. Degradareaă calit iiă apeloră 3. Realizare proiect cu localiăînăgestionareaăunoră
3. Monitorizarea nivelului de râuluiă Bistri a,ă avală deă finantare europeana programe complexe de
zgomot ambiental evacuareaă sta ieiă deă epurareă „Reabilitareaă şiă dezvoltare durabil ă
4. Monitorizarea solurilor or şeneşti,ă datorit ă dep şiriiă modernizarea Parcului incluzândă componenteleă
afectateă deă depozit riă deă limitelorăadmiseăălaănutrien i. municipalăBistri a” economice,ă socialeă şiă deă
deşeuri 3. AspectulăRâuluiăBistri a 4. Continuare implementare mediu
5. Monitorizarea pH-uluiă şiă 4. Degradareaă calit iiă aerului,ă programă “Casaă verde”ă şiă 3. Supraexploatarea
metalelor greleă dină solă şiă datorit ă st riiă infrastructurii reabilitareaă termic ă aă resurselor naturale
vegeta ie,ă aă apelor uzate, a edilitare,ă num ruluiă mareă şiă cl dirilor regenerabileă şiă
calit iiă apeiă dină st riiătehniceăaăautovehiculelor,ă 5. Ariileă protejateă beneficiaz ă neregenerabile pentru a
precipita ii şiă aă apelor de calit iiă combustibiluluiă şiă de protec ieălegislativ ă şiă auă alimenta procesele de
suprafa salubriz riiăineficiente administratori produc ieădinăeconomie
6. Existen aă peă razaă oraşuluiă aă 5. Poluarea istorica a solului cu 6. Adoptareaă şiă utilizareaă 4. Creştereaă siă
RâuluiăBistri a metale grele surselor de energie diversificarea surselor de
7. RâulăBistri aăseăîncadreaz ăînă 6. Lipsa sistemelor de regenerabil :ăeoliene,ăsolar ,ă poluareă cuă efectă înăă
categoria I a de calitate conf. management de mediu biomas intensificarea procesului
STAS 4706/1988 sau certificateăISOă14001ălaăagen iiă 7. Realizare sistem integrat de de poluare
categoria A2 conf. HG economici poluatori gestionareă aă deşeuriloră şiă 5. Zonaă industrial ă cuă
100/2002,ă înă sec iuneaă deă 7. Func ionareaă unoră companiiă finalizarea, depozitului poten ială ridicată deă
43
2010-2030
potabilizare poluatoare cu sisteme de ecologică deă deşeuriă poluareăaccidental

8. Existen aă unoră colectoriă deă re inereăineficiente. or şeneştiăTarpiu 6. Desc rcareaăînăre eauaădeă
deşeuriă reciclabile:ă hârtie,ă 8. Lipsaăunorăcolectoriădeădeşeuriă 8. Închidereaă haldeiădeădeşeuriă canalizare a unor ape
carton, fier, anvelope uzate, reciclabileă înă domeniulă Z voaieă şiă ecologizareaă careă nuă seă încadreaz ă înă
echipamenteă electriceă şiă uleiurilor uzate amplasamentului acesteia prevederile NTPA 002
electronice 9. Aspectul punctelor (prin amenajarea unui parc 7. Diminuareaă spa iiloră
9. Existen aă înă cadrulă prim rieiă gospod reşti de agrement sau a unui parc verziă înă favoareaă
a unui serviciu public 10. Absen aă sistemuluiă integrată deă cu celule fotovoltaice de amplas riiă deă obiectiveă
specializatăcareăadministreaz ă gestionareă aă deşeuriloră ă peă energie solara) economiceăşiăedilitare.
spa iileăverzi. întregăteritoriul municipiului 9. Realizare campanii de 8. Poten ială riscă deă poluareă
10. Existen aă peă teritoriulă 11. Suprafa aă insuficient ă aă conştientizareă şiă implicareă aă aă apeiă râuluiă Bistri a,ă
municipiuluiă Bistri aă aă dou ă spa iiloră verziă ină raportă cuă nr.ă locuitorilor municipiului amonteă deă Sta iaă deă
ariiă naturaleă protejateă şiă aă deă locuitoriă şiă administrareaă Bistri a,ăîn special al copiilor tratare, din cauza
unor arbori, monumente ale deficitar ă aă spa iiloră verziă şiă tinerilor,ă înă protejareaă şiă activit iloră economiceă
naturii,ă careă îndeplinescă aferenteăblocurilorădeălocuin e conservarea mediului neconforme
multipleă func ii:ă estetice,ă 12. Calitateaă necorespunz toareă aă înconjur toră prină programeă
recreative, sanogene, etc. spa iiloră verziă dină zoneleă maiă şiă ac iuniă deă educa ieă
11. Suprafa aă mareă deă vegeta ieă pu inăcentraleă ecologic
forestier ă situat ă înă jurulă 13. Suprafa aă limitat ă şiă lipsaă 10. Existen aă fonduriloră
municipiuluiăBistri a. amenaj rilorăutilitareăşiăesteticeă nerambursabile ale UE
12. Ini iativeălocaleăînăparteneriată a Parcului municipal pentru proiectele prioritare
cuă alteă institu iiă ă cuă rolă deă 14. Salubrizareaă ineficient ă aă de mediu
conştientizareă şiă educareă aă artereloră deă circula ieă datorit ă 11. Parteneriateă şiă colabor riă
popula iei dot riloră tehniceă întreăautorit ileăşiăinstitu iileă
13. Existen aă uneiă colec iiă necorespunz toareăşiăaăparc riiă publiceă locale,ă agen iă
dendrologice cu specii autovehiculelor economiciăşiăONG-uri.
valoroaseă careă reprezint ă ună 15. Personală insuficientă înă
excelent material didactic institu iileă publiceă cuă atribu iiă
pentru elevi. înă domeniulă protec ieiă
14. Derularea programului mediului.
privind instalarea sistemelor 16. ONG-uriă cuă slab ăimplicareăînă
deă înc lzireă careă utilizeaz ă domeniulăprotec ieiămediului
energieăregenerabil ,ăinclusivă 17. Educa ieăecologic ădeficitar ăînă
înlocuireaă sauă completareaă cadrul sistemului de
sistemelor clasice de înv mânt.
înc lzireă“Casaăverde”
44
2010-2030
15. Folosireaă gazeloră naturaleă înă

detrimentul combustibililor
tradi ionaliă careă suntă maiă
poluan i.ă
16. Func ionareaă Centruluiă deă
informareă şiă educa ieă
ecologic ăinăcadrulăPrim riei
17. Participarea publicului la
luarea deciziilor de mediu

Dezvoltare economică
1. Pondereaă ridicat ă aă 1. Nivelulă sc zută deă dezvoltareă 1. Diversitatea programelor de 1. Schimb riă aleă legisla ieiă
capitaluluiă autohtonă înă economic ă aă jude ului,ă înă finan areă na ional ă pentruă înădomeniulăeconomic
companiile din municipiu contextăna ionalăşiăeuropean sprijinirea IMM-urilor 2. Declin economic la nivel
(mediu de afaceri local 2. Ponderea relativ redus ă aă 2. Apari iaă comer uluiă na ional,ă europeană şiă
solid) sectoruluiă ter iară înă economiaă electronic mondial
2. Existen aă uneiă bazeă local 3. Dezvoltarea de parteneriate 3. Creştereaăconcuren eiăpeă
industriale solide (rata mare 3. Practicarea unei agriculturi de publice-private oă pia aă european ă
deă supravie uireă aă subzisten ă şiă lipsaă unoră 4. Acordareaă deă facilit iă integrat
întreprinderiloră construiteă înă exploata iiăagricoleăviabile fiscale pentru mediul de 4. Scumpirea creditelor ca
perioadaăcomunist ) 4. Dependen aăeconomieiălocaleădeă afaceriă deă c treă legislativulă urmare a crizei
3. Existen aă unuiă num ră sectorulă automotiveă şiă ală local economice mondiale
importantă deă diverşiă construc iilor 5. Creştereaă cerin eloră pentruă 5. Creştereaă interesuluiă
procesatori de produse 5. Declinul unor ramuri industriale produsele agroalimentare firmelor pentru relocare
agroalimentare (carne, tradi ionaleă (sticl rie,ă materialeă ecologiceă peă pia aă UEă cuă înăAsiaăsauăalteădestina iiă
lactate,ă panifica ie,ă alcool,ă deăconstruc ii,ăpiel rie,ăetc.) posibilit iă pentruă mai favorabile pentru
legume-fructe, etc.) 6. Slaba dezvoltare a sectorului produc toriiă româniă deă aă investi ii
4. Existen aă unuiă mareă turistic practica agricultura
investitorăstr inăînădomeniulă 7. Reducereaă num ruluiă deă ecologic .
echipamentelor electrice întreprinderiămijlociiăşiămari
5. Existen aăuneiăaglomer riădeă 8. Procentul mic din PIB alocat
companiiă înă domeniulă cheltuielilor cu CDI
cablajelor electrice 9. Num rulă redusă deă breveteă deă
45
2010-2030
6. Dezvoltareaă comer uluiă inven ieă generată deă agen iiă

modern (supermarketuri) economici din municipiu
7. Dinamic pozitiv ă aă 10. Rataăsc zut ăaăantreprenoriatului
sectorului imobiliar 11. Sectorul IT&C sub-dezvoltat
8. Existen aăaădou ăinstituteădeă 12. Pondereaă redus ă aă
cercetare viabile întreprinderilorăinovative
9. Existen aăunuiăgrupăputernică 13. Valoareaă redus ă aă investi iiloră
înă industriaă jocuriloră deă str ineădirecteă
noroc 14. Ofertaă restrâns ă deă serviciiă deă
10. Creştereaă volumuluiă afaceri pentru firmele din
exporturiloră şiă balan aă municipiu
comercial ăpozitiv ă 15. Lipsa unor infrastructuri de
11. Disponibilitateaă uneiă for eă sprijinireă aă afaceriloră şiă inov riiă
deă munc ă calificateă în (parcuriă industrialeă şiă
industrie tehnologice, incubatoare de
12. Creştereaă num ruluiă deă afaceri,ăspa iiăexpozi ionale,ăetc.)ă
salaria iă înă domeniulă 16. Productivitateaăsc zut ăaămunciiă
serviciilor înă întreprinderileă mariă dină
13. Rataăsc zut ăaăşomajului Bistri a
14. Existen aă uneiă tradi iiă 17. Pondereaă redus ă aă for eiă deă
îndelungateă înă domeniulă munc ăcuăstudiiăsuperioare
pomiculturii 18. Nivelă sc zută deă salarizareă înă
industrieăşiăservicii

Demografie
1. Structur ă relativă omogen ă aă 1. Reducereaă cuă pesteă 18%ă ă înă 1. Revenireaă înă oraşă aă 1. Ritm lent de dezvoltare
popula iei.ă perioada 2002 - 2009 a persoaneloră plecateă s ă economic ă careă nuă
popula ieiăîntreă0ă– 14 ani munceasc ăînăstr in tateă devine atractiv pentru
2. Reducereaă laă jum tateă aă 2. Creareaă asocia ieiă for aădeămunc ă
popula ieiă ocupateă şiă dublareaă intercomunitare. 2. Modernizareaă societ iiă
popula iei asistate cuă efecteă înă schimbareaă
3. Sc dereaă nr.ă deă locuitori,ă modelelor de
conform datelor preliminare ale comportament (copii
46
2010-2030
recens mântuluiădină2011ă pu ini,ăîmb trânire,ăetc.).

Educaţie
1. Procentăridicatădeăşcolarizareă 1. Lipsaăuneiăuniversit iă 1.Dezvoltarea de parteneriate 1. Perpetuarea salariilor
– peste 94%. 2. Dot riă insuficiente,ă iară multeă cuăal iăfactoriăsocialiă mici
2. Sc dereaă deă cinciă oriă aă rateiă unit iănecesit ăreabilit riă 2. Implicareaă agen iloră 2. Sc dereaă niveluluiă deă
abandonuluiă şcolară înă 3. Utilizareaă insuficient ă aă economiciă înă finan areaă traiă cuă efecteă înă
perioada 2005-2009. metodelor interactive sistemuluiădeăeduca ie creştereaă abandonuluiă
3. Infrastructura,ă înă specială 4. Lipsaă spa iiloră destinateă 3. Dezvoltareaăşiăimplementarea şcolar
pentruăşcoli,ăesteărelativăbun ă activit ilorărecreativeăşiădeătimpăă deăalternativeăeduca ionaleă 3. Perpetuarea unui
4. Extindereaă re eleiă deă unit iă liber. 4. Dezvoltarea proiectelor care management ineficient
şcolareă conectateă laă Internetă 5. Managementul deficitar la auăcaă int ăpopula iaărromaăşiă înă unit ileă deă
şiă creştereaă graduluiă deă nivelulăşcoliloră alte grupuri defavorizate înv mântă
utilizare a tehnologiei 6. Oferteă educa ionaleă şcolareă 5. Implicareaă maiă accentuat ă aă
informa ionale insuficientă adecvateă cerin eloră administra ieiă publiceă înă
5. Stimulareaă performan eiă deăpeăpia aămunciiă gestionarea sistemului de
şcolareă prină acordareaă unoră 7. Componenta de dezvoltare a educa ieă
abonamente sportive, burse spiritului antreprenorial este slab 6. Suplimentareaă /ă creştereaă
postliceale pentru elevii cu reprezentat ă înă preg tireaă veniturilor financiare ale
rezultate deosebite, şcolar ă cadrelor didactice
6. Recompensarea elevilor cu 8. Bibliotecile sunt dotate 7. Dezvoltareaă înv mântuluiă
rezultate la olimpiade insuficient privat
7. Diversificareaă activit iloră 8. Obiectiveă investi ionaleă
extracurriculare sprijiniteă prină finan riă
nerambursabile prin
Fondurile Structurale.
Formare profesională continuă
1. Implementarea de programe 1. Slab ă calificareă aă personaluluiă 1. Crearea de centre de formare 1. Sc dereaă oferteiă deă
de cursuri de formare mediu profesional ă aă for eiă de for ă deă munc ă
profesional ăaăadul iloră 2. Pondereă majoritar ă aă studiiloră munc ă comparativ cu cererea
2. Creştereaă deă laă ană laă ană aă medii 2. Implicareaămediuluiăprivatăînă 2. Migrareaă specialiştilor,ă
num ruluiă deă persoaneă careă 3. Nivelă deă calificareă deficitară înă ofertarea de servicii de şiă aă for eiădeă munc ăînă
seăorienteaz ăspreăcursuri de turism,ă construc ii,ă confec iiă şiă formareă profesional ă aă general,ă c treă alte
formareăprofesional . comer ă adul iloră localit iă
4. Slabă interesă ală for eiă deă munc ă 3. Conştientizareaă angajatoriloră 3. Deteriorarea mediului
spreăformareăprofesional .ă pentruă oă orientareă c treă economic.
47
2010-2030
5. Slab ă reprezentare a serviciilor investi iiăînăresurseăumane

deă formareă profesional ă aă 4. Existen aă legiiă careă prevedeă
adul ilor angajarea pe posturi calificate
6. Inexisten aăserviciilorăşiăaăcereriiă doar a persoanelor calificate
pentru programe de dezvoltare a înăaceleămeseriiă
abilit ilor,ă înă specială pentruă 5. Obiectiveă investi ionaleă
persoaneleă cuă func iiă cheieă înă sprijiniteă prină finan riă
firmeăşiăinstitu ii.ă nerambursabile prin
Fondurile Structurale.
Sănătate
1. A crescut accesul la servicii 1. Dotareă precar ă aă sistemuluiă deă 1. Implementarea unor strategii 1. Nestabilireaă exact ă aă
şiă deschidereaă mediciloră deă s n tate,ă multeă sec iiă fiindă laă nivelă na ională privindă niveluluiăşiălimitelorădeă
familie învechiteă dină punctulă deă vedereă dezvoltareaăs n t iiă competen ă dintreă
2. Pesteă90%ădinăpopula ieăsuntă al infrastructurii, inclusiv 2. Creştereaă finan riloră pentruă unit ileă sanitareă şiă
persoane asigurate ServiciulădeăAmbulan ă investi iiă institu iileă fa ă deă careă
3. Reabilitareaă Unit iiă deă 2. Insuficiente centre de recuperare 3. Creştereaăsalariilor sunt subordonate
PrimireăUrgen eă şiă deă tratament ambulatoriu de 4. Descentralizarea sistemului 2. Func ionareaă
4. Existen aă mediatoriloră noapteăşiăweek-end deăs n tateă ineficient ă aă
sanitariă înă rela ia cu 3. Num răinsuficientădeăspecialiştiă 5. Obiectiveă investi ionaleă descentraliz rii,ă înă
popula iaărromaă 4. Num ră insuficientă deă cadreă laă sprijiniteă prină finan riă special la nivel
5. Implementarea Programului totalăpopula ieă nerambursabile prin organizatoric,ă putându-
Na ionalădeăProfilaxie. 5. Insuficien aăcadrelorămedicaleăînă Fondurile Structurale, se astfel bloca anumite
cadrulăserviciilorădeăurgen ă 6. Creştereaă accentuat ă aă ini iativeăşiăac iuniă
6. Slab interes al cadrelor medicale sectoruluiă privată înă domeniulă 3. Perpetuarea salariilor
pentruă implicareaă înă centreleă de serviciilor medicale care mici,ă înă specială pentru
permanen ă prezint ăunăgradămaiămareădeă medicii reziden iă
încredereă dină parteaă 4. Continuareaă migr riiă
popula ieiămunicipiului cadreloră medicaleă înă
str in tateă
5. Implementareaă lent ă aă
reformei
6. Cadrulă legislativă înă
continu ăschimbareă
7. Degradarea factorilor
de mediu
48
2010-2030
Social
1. Existen aă unuiă num ră 1. Preponderen aă m suriloră pasiveă 1. Crearea de noi centre sociale 1. Întârzieriă înă creareaă şiă
importantă deă organiza iiă înădetrimentulăcelorăactiveă pentru grupe diferite (femei, implementarea legilor
privateăimplicateăînăactivit iă 2. Problemeămari:ăăcerşetorii,ăcâiniiă handicap, rroma, copii, privindă m surileă cuă
de prestare de diverse f r ăst până b trâni,ă etc.)ă şiă peă tipuriă impact social
servicii sociale 3. Oă problem ă social ă nou ă şiă cuă diferite (de zi, de noapte, de 2. Creştereaă niveluluiă deă
2. Scadeă num rulă deă persoaneă efecteă înă viitor:ă copiiă aiă c roră urgen ,ă temporare, s r cieă pentruă anumiteă
asistateă socială deă c treă p rin iă suntă pleca iă laă munc ă înă permanente, alternative) categoriiădeăpopula ie
municipalitate cu venitul str in tateă 2. Parteneriate cu ONG-uri
minim garantat 4. Implicareaăinsuficient ăaăculteloră pentru dezvoltarea serviciilor
3. Parteneriateă dezvoltateă întreă religioaseă înă rezolvareaă sociale
administra ieăşiăONG-uri problemelor sociale 3. Pentruăminorit i:ădezvoltareaă
4. Existen aă înă municipiuă aă 5. Fonduri insuficiente pentru func ieiă deă mediatoră
Centrului Comunitar pentru sprijinirea serviciilor sociale comunitar, a planning-ului
Tineret prin intermediul 6. Înă ceeaă ceă priveşteă minoritateaă familial
c ruiaăseăorganizeaz ăcursuriă Rroma,ăînăgeneral,ăreprezint ăăoă 4. Crearea unei comisii locale
gratuite pentru elevi la problem ă prină implicareaă înă mixte pentru rromi
materiileădinăariaăcurricular ă activit iă ilegaleă şiă accesă limitată 5. Crearea de parteneriate cu
şiă voca ional ă precumă şiă aă laăpia aălegal ăaămunciiă biserica
Centruluiă deă educa ieă 7. Insuficienteă şi/sauă ineficiente 6. Obiectiveă investi ionaleă
ecologic ă„ŞcoalaăVerde” m suriă deă accesibilitateă pentruă sprijiniteă prină finan riă
persoanele cu handicap nerambursabile prin
locomotor, auditiv, olfactiv. Fondurile Structurale,
Cultură, sport, tineret
1. Existen aă unuiă num ră deă 1. Insuficien ă caă disponibilitateă şiă 1. Dezvoltareaă oraşuluiă caă oraşă 1. Infrastructur ă deă
obiectiveă culturaleă şiă ca parametri de zone / turistic. transportăprecar ăpentruă
religioase peste medie. posibilit iă deă agrementă dină 2. Asimilarea de tehnici accesulă înă oraşă dinspreă
2. Oferte de evenimente prisma unui oraşăturistică moderneă deă managementă şiă alte mari centre
culturale diversificate 2. Stare de degradare a multor promovareă înă domeniulă culturale
(stagiuneă muzical ,ă stagiuneă cl diriă culturaleă şiă investi iiă turisticăşiăculturală 2. Deteriorarea cl diriloră
teatral ,ăvernisaje,ăetc.) reduseă înă reabilitareaă 3. Implicarea mediului culturale
3. Numeroase evenimente infrastructurii culturale economică înă ac iuniă deă 3. Proprietateaă privat ă
culturale destinate tinerilor 3. Slab ă implicareă aă mediuluiă deă sus inereăşiăsponsorizareă asupraă unoră cl diriă deă
din municipiu (festival de afaceriă înă sus inereaăactivit iloră 4. Obiectiveă investi ionaleă patrimoniu
teatru,ă concursuriă deă crea ieă culturaleă şiă înă sus inereaă sprijiniteă prină finan riă 4. Lipsa resurselor pentru
49
2010-2030
literar ,ăetc.) sportuluiădeăperforman ă nerambursabile prin sus inereaănoiiăgenera iiă

4. Oraşă simbolă aă numeroaseă 4. Resurse financiare precare de a Fondurile Structurale, deă tineriă orienta iă c treă
personalit iă (scriitori,ă sus ineăsportulăprofesionist 5. Programeă na ionaleă privindă cultur ă
muzicieni,ă artiştiă plastici,ă 5. Pu ineăONG-uri pentru tineret. sportulăpentruăto iă 5. Lipsa programelor de
sportivi etc.) 6. Legisla ieă careă s ă determineă educareă aă cet eniloră
5. Activitateăsportiv ăînscris ăînă programeădeăeduca ieăfizic ă privind actul cultural
linii medii 7. Stimularea interesului 6. Sc dereaă interesuluiă
6. Infrastructur ă sportiv ă atâtă tinerilor pentruă cultur ,ă pentru sportă odat ă cuă
pentruăelevi,ăcâtăşiăgeneral ă tradi ie,ă caăelementeăcareăpotă atrac iaăc treăalteăformeă
7. Dezvoltarea de complexe fiă transformateă înă elementeă de divertisment
sportive polivalente. „înătrend”ăşiădeăviitoră 7. Ineficien aă financiar ă aă
8. Exist ă structuriă voluntareă deă 8. Creştereaă num ruluiă deă sportului profesionist
tineret (Consiliul Local al ONG-uri pentru tineret 8. Perpetuarea
Tinerilor,ă ConsiliulăJude eană caracteristicilor
al Elevilor) societ iiă deă consumă laă
nivelulă tineriloră înă
detrimentul consumului
cultural.

TURISM
1. Pozi iaă geografic ă favorabil ăă 1. Accesibilitateă deficitar ă 1. Aşezareaă laă poaleleă mun iloră 1. Men inereaă înă stareă
înălungulăuneiăaxeămajoreădeă feroviar ă şiă rutier ă maiă alesă şiă proximitateaă Casteluluiă latent ,ă ineficient ă
tranzit/leg tur ă întreă spre arealele rurale din Dracula, Prezen aă „aurei”ă economică şiă social,ă aă
Transilvaniaă şiă Moldova,ă proximitate, dinspre zona mituluiă Draculaă înă valorific riiă
recentăreabilitat ă montan ,ă precumă şiă spreă uneleă proximitatea municipiului poten ialuluiă atractivă ală
2. Bistri aăconcentreaz ăceaămaiă obiective punctuale 2. Consolidareaă uneiă mentalit iă municipiuluiă şiă
mare parte a valorilor 2. Neamenajarea sau amenajarea proă turismă înă rândulă jude ului
patrimonialeă aleă jude ului,ă minimal ă şiă laă standardeă popula iei,ăautorit ilorălocale,ă 2. Lipsa unei strategii
dispune de un patrimoniu necorespunz toareă aă resurseloră ONG-urilor, cercul sectorialeă şiă a planului
cultural-istoric diversificat, hidromineraleă şiă termaleă cuă investitoriloră şiă sus inereaă deă deă ac iuneă pentruă
complexăşiăcomplementar efect terapeutic c treă acesteaă aă şanseloră turism
3. Municipiulă Bistri aă esteă 3. Stareaăavansat ădeădegradareăaă oferite de domeniul turistic 3. Reorientareaă uneiă p r iă
posesorul unui centru istoric multora dintre edificiile istorice pentru revitalizarea socio- a cererii interne spre
50
2010-2030
medieval original, cu un dinăzonaăcentral ,ăcoroborat ăcuă economic ă aă oraşuluiă prină destina iiă situateă înă
specifică locală autentică şiă cuă existen aă unoră probleme de valorificarea patrimoniului afaraă jude ului,ă aă
cl diriălaiceăşiăreligioaseăbineă conservareă şiă reabilitareă aleă culturală construită şiă aă RegiuniiădeăNVăşiăchiară
conservate unor monumente istorice, moşteniriiă culturale,ă prină aă riiă (ex.ă Sibiu,ă
4. Gam ă diversificat ă deă cl diriăşiăansambluriăcuăvaloareă stimularea interesului pentru Braşov,ă Cluj-Napoca
festivaluri culturale, artistice, estetico-peisagistic ăurban cultura locului etc. etc.).
deătradi iiăşiăfolclor 4. Predominarea turismului de 3. Crearea unei imagini de 4. Lipsa de adaptabilitate
5. Investi iiă privateă înă structuriă tranzită înă circuiteă organizateă şiă marc ă şiă promovareaă laă noileă tendin eă aleă
de cazare, oferta structurilor cu automobilul personal, cu o municipiuluiă Bistri aă caă cererii turistice;
deă cazareă înă creştere,ă cuă durat ăscurt ăaăsejurului; destina ieă turistic , inclusiv 5. Distan aă relativă ridicat ă
creştereaă ponderiiă celoră deă 5. Concentrarea locurilor de prin atragerea/angrenarea fa ă deă pie eleă turisticeă
confort competitiv (3 stele), cazareăînăunit iădeătipăhotelier,ă operatorilor de turism la majore
cuă num ră deă locuriă înă înă detrimentulă altoră ă tipuriă deă târgurileă na ionaleă şiă 6. Tergiversareaăac iuniloră
capacit ileă deă cazareă înă structuri de cazare precum interna ionale meniteă aă g siă solu iiă
func iuneăînăcreştereă motelul sau pensiunile turistice 4. Posibilitateaă acces riiă deă rapideă şiă eficienteă
6. Existen aă unuiă num ră ridicată rurale. fonduri na ionaleă şiă europeneă pentru rezolvarea
deă serviciiă şiă operatoriă înă 6. Ofert ă turistic ă pentruă tineretă pentru dezvoltare a juridic ă aă statutuluiă deă
turismă careă organizeaz ă sauă (structuriă “lowcost”)ă activit ilorăşiăinfrastructuriloră proprietateă ală cl diriloră
intermediaz ăserviciiăturisticeă inexistent ; turistice din centrul istoric, a
înă ar ăşiăstr in tateă 7. Unele obiective turistice nu au 5. „Fortificarea”ă (prină rezolv riiă statutuluiă
7. Volumă deă turiştiă înă creştereă orar de vizionare. îmbun t ireaă unora dintreă spa iileă
constant ăpân ăînă2007-2008 8. Num rulă redusă ală traseeloră managementuluiă şiă aă comerciale inadecvate
şiăcuăperspectiveădeăreluareăaă pietonaleă şiă aă programeloră deă promov rii)ă manifest riloră centrului istoric,
creşteriiă peă fondulă dep şiriiă vizitare aferente sau a celor de culturaleă şiă folcloriceă deă precumă şiă aă siguran eiă
recesiunii economice cicloturismăînămunicipiu impactă şiă ini iereaă unoră publice
8. Existen aă preocup riloră 9. Sectorul de agrement- evenimenteăşiăfestivaluriăşiăînă 7. Întârziereaă demar riiă
pentruăpromovareaăturistic ăaă divertismentă turistică relev ă oă alteă loca iiă şiă perioadeă aleă investi iiloră publiceă şiă
Bistri eiă şiă pentruă creareaă prezen ăfoarteămodest ăşiăpu ină anului; privateă înă amenaj riă
unui brand turistic focusat pe diversificat 6. Creştereaă cereriiă deă cultural-expozi ionale,ă
centrul istoric 10. Reprezentareaă modest ă aă evenimente culturale la deă agrementă şiă
9. Conştientizareaă autorit iloră produselor turistice neclasice nivelulăpopula iei divertisment, balneare
locale cu privire la rolul (ex. cazul parcurilor tematice, 7. Creştereaă interesuluiă pentruă 8. Lipsaă deă diferen iereă
turismuluiă înă revitalizareaă sau festivaluri tematice) turismulă culturală şiă deă întreă oferteleă turistice
socio-economic ă aă 11. Prezen aă modest ă aă patrimoniu,ă pentruă activit iă specifice municipiului
municipiuluiă şiă creştereaă evenimentelorăexpozi ionaleă deă relaxare,ă deă p strareă şiă înă raportă cuă celeă
interesului pentru integrarea 12. Deficien eă şiă disfunc ionalit iă refacereă aă s n t ii,ă pentruă reg siteă înă ofertaă
51
2010-2030
turismuluiă înă strategiileă deă la nivelul ofertelor, servicii de tip wellness turistic ă aă altoră oraşe/ă
dezvoltareălocal ă programeloră şiă produseloră 8. Dezvoltarea de produse zone turistice
10. Existen aă conştiin eiă civiceă turisticeă existente,ă promov riiă turistice inovative, adaptabile 9. Pierdereaă încrederiiă
asupraă centruluiă istorică atâtă acestora 9. Interesă crescândă fa ă deă actoriloră localiă fa ă deă
dinăparteaăcet enilor,ăcâtăşiăaă 13. Profesionalismulă sc zută ală turismul balnear profitabilitatea
organiza iiloră careă aducă înă lucr toriloră dină sectorulă 10. Interesul locuitorilor din activit iiă turisticeă şiă
discu ie/dezbatereă şiă ospitalit ii,ă sensibilitateă şiă centreleă urbaneă fa ă deă renun areaă laă afacerileă
militeaz ă pentru rolulă şiă adaptabilitateă limitat ă fa ă deă linişteaă şiă autenticitateaă deă primireă aă turiştiloră
importan aă acestuiaă pentruă nevoileă şiă exigen eleă turiştilor,ă spa iuluiă rural,ă pentruă stiluriă care poate duce la
comunitate dublat de un management bazat deă via ă tradi ionaleă şiă închidereaă unoră unit iă
11. Organizarea unor cursuri de peă întâmplare,ă f r ă aă dezvoltaă alimente naturale, pe care şiă ă laă pierdereaă unoră
perfec ionareă înă diferiteă parteneriate profesioniste cu spa iulă rurală dină proximitateaă locuriă deă munc ă înă
meseriiă turisticeă şiă deă touroperatorii Bistri eiăleăofer domeniu
ospitalitateă deă c treă firmeă 14. Lipsaă semneloră deă direc ionareă 11. Extindereaă şiă îmbun t ireaă
specializateăşiăacreditateă într-oă limb ă deă circula ieă re eleiă deă informareă turistic ă
12. Existen aă diferiteloră niveluriă interna ional astfelă încâtă s ă r spund ă
pentruăprofilulădeăînv mântă 15. Slabaă cooperareă întreă nevoilorăturiştilor
turistic institu iile/firmeleă şiă agen iiă 12. Includereaă Bistri eiă înă
13. Distan ă ă mic ă fa ă deă economici,ă respectivă autorit i,ă circuitulă celoră 7ă cet iă
aeroporturileă interna ionaleă lipsaă disemin riiă informa iiloră Siebenburgenă şiă
din Cluj – Napocaă şiă Târguă referitoare la politica turismului recunoaştereaă înă patrimoniul
Mureş şiăaămodelelorădeăbuneăpractici UNESCO
14. Leg turiă ă CFRă şiă autoă laă înădomeniu 13. Poten ială pentruă turismul de
intervale scurte de timp cu 16. Bistri aăăesteăslabăpromovat ăînă vân toare,ă pentru sporturi
nodurileă deă caleă ferat ă deă laă circuitele tur operatorilor extreme de tip off-road
S r elăşiăBeclean 17. Nuă exist ă oă platform ă virtual ă
15. Existen aă unuiă aerodromă pentruărezerv riăcaz riăonline.
pentruăavioaneăuşoare 18. Nuăexist ăunăspa iuăamenajatăcaă
16. Deschidereaă aă dou ă unit iă şiăcamping/ăparcărulote
de cazare de 5, respectiv 4 19. Penuriaă deă h r iă şiă ilustrateă cuă
stele Bistri aăînălibr rii
17. Unit iă deă cazareă dotateă cuă 20. Slaba reprezentare a
S liă deă conferin ă deă magazinelor cu suveniruri
capacitateă medieă şiă mare,ă
clasificate de la 3, la 5 stele,
18. Celă pu ină 3ă restauranteă cuă
52
2010-2030
specifică românescă (Cramaă

Veche,ă Casaă Someşan ,ă
Restaurant Central)
19. Reabilitarea Bisericii
Evangheliceă şiă aă turnuluiă
(singurul dotat cu lift din
Romania)
20. Distan aă mic ă întreă
obiectivele turistice

Capacitateăadministrativ
1. Existen aă unuiă programă deă 1. Lipsa unui sistem informatizat 1. Implementarea unui Birou de 1. Conflicte interne la
protec ieăcivil eficient pentru gestionarea Consiliereă pentruă Cet eni,ă nivelul resurselor umane
2. Existen aă strategiiloră serviciilor publice interdisciplinar 2. Lipsaă deă ini iativ ă înă
sectoriale la nivelul 2. Slab ă activitateă şiă 2. Opera ionalizareaă serviciilor,ă crearea de ONG-uri.
municipiuluiă şiă aă zoneiă reprezentativitate a mediului aă preg tiriiă profesionaleă şiă aă
periurbane ONGăînămunicipiuă rela ieiă func ionară –
3. Slab ă implicareă comunitar ă aă contribuabil
cet eanuluiă 3. Orientareaă c treă surseă
4. Inexisten aă unuiă centruă deă alternative de venituri
resurse pentru ONG-uri. 4. Obiectiveă investi ionale
sprijiniteă prină finan riă
nerambursabile prin
Fondurile Structurale,
5. Multitudineaă deă finan riă
specifice pentru ONG-uri
6. Politica Uniunii Europene ca
orientareă c treă promovareaă
sistemului ONG.
53
2010-2030
III. VIZIUNE ASUPRA DEZVOLTARII MUNICIPIULUI BISTRI A

ÎnăceeaăceăpriveşteămunicipiulăBistrita,ăpentru orientarea strategiei s-aăplecatădeălaăurm toareleăpremise ca
elemente pozitive:
 Municipiul are o istorie, tradiţie şi cultură impresionante, care definesc un potenţial turistic;
 Serviciile şi turismul joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea oraşului în această perioadă istorică
caracterizată de creşterea fenomenului turistic;
 Are o aşezare geografică cu potenţial natural si turistic, situată la poalele muntilor, fiind in acelaşi
timp legătura între Moldova si Ardeal;
 Are acces la infrastructura de transport (drumuri, căi ferate, aeroport);
 Există posibilităţi de dezvoltare urbană spre zona periurbană;
 Noile tehnologii de comunicare şi informaţionale transced dincolo de barierele fizice;
 Există în perioada următoare surse de finanţare disponibile pentru investiţii mari care pot hotărî
direcţia de dezvoltare;
 Existenţa potenţialului dezvoltării industriei de nisa;
 Existenţa unui potenţial economic, comercial şi administrativ;
 Municipiul Bistriţa este un centru de dezvoltare urbană;
 Orientarea administraţiei publice către gândire şi acţionare strategică;
 Creşterea calităţii vieţii;
 Spirit civic cu potenţial prin tradiţie.
Cheiaăşi rolulăhot râtorăpentruăschimbareăsuntăreprezentateădeăom,ăresursaăuman .ăDinăacestăpunctădeăvedere,ă
stareaădeăfaptăidentificat ăprinăprismaăaprecierilorăveniteădinăparteaăresurseiăumaneălocaleăpeămaiămulteătrepteădeă
referin ă (cet eni,ă exper i,ă politicieni,ă reprezentan iă aiă administra iei)ă şiă careă caracterizeaz ă momentană
municipiulăBistri a,ănuăpoateăfiăconsiderat ăaăfiăfavorabil ,ăputândăfiădescris ăprinăurm toareleăcaracteristici:
 Bistrita este considerat relativ izolat deoarece are o poziţie periferică faţă de principalele retele
europene de transport;
 Dezvoltare locală accentuată spre centrul municipiului;
 Elementele definitorii ale oraşului nu sunt suficient de bine exploatate;
 Potenţial turistic local existent dar insuficient exploatat economic;
 Investiţiile din mediul privat relativ scăzute;
 Grad de antreprenoriat încă puţin exploatat;
 Neexploatarea potenţialului conferit de râul Bistriţa, din cauza costurilor de investiţii ridicate;
54
2010-2030
 Lipsa unei universitati

 Pondere mica a populatiei cu studii superioare
 Pondere mare a forţei de muncă calificate plecată să muncească în străinătate;
 Colaborare redusa între institutiile relevante la nivel local;
 Serviciile turistice necesită îmbunătăţiri;
 Mediul ONG este putin reprezentat.
Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare

Asigurarea unei dezvoltări echilibrate, coerente şi armonioase a Municipiului Bistriţa şi a zonei periurbane a
acestuia, sub aspectul activităţilor economice, sociale, al dotărilor, al accesibilităţii şi al calităţii mediului, al
existenţei condiţiilor de viaţă şi de muncă echitabile pentru toţi cetăţenii.
Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare, prin scenariile de dezvoltare, creează viziunea de dezvoltare şi
fundamenteaza brand-ul de localitate „Bistriţa – Poarta Transilvaniei”.
Strategiile de dezvoltare pentruă îndeplinireaă acestuiă obiectivă principală suntă propuseă aă seă creaă peă dou ă direc iiă
paralele,ăfiecareăcuăriscuriăşiăbeneficiiăspecifice.ă
Cele două direcţii care se intrepătrund sunt:

A. Bistri aă– burg modern – valorific ăpoten ialulăistoricăşi-lătransform ădintr-un burg tradi ionalăîntr-un
municipiu modern prin promovarea patrimoniului istoric cu ajutorul unor mijloace si mecanisme
moderne;
B. Bistri aă – municipiu competitiv, municipiu european – d ă valoareăistorieiăcomercialeăaă oraşuluiă şiă
transform ă oraşulă dină oraşă aflată înă “umbra”ă poliloră veciniă într-ună oraşă vizibilă şiă competitivă prină
dezvoltareaăeconomieiălocaleăşiăcreştereaăcalit iiăvie iiăfiindăbaz ăcomercial ăşiădeăproduc ieădeăniş ălaă
nivel regional.
55
2010-2030
Evaluarea celorădou ăstrategiiădeădezvoltareăprivindădezvoltareaămunicipiuluiăBistri aăesteăurm toarea:

Evaluare A. Bistri aă- burg modern B. Bistri aă - municipiu competitiv,
municipiu european
Motivaţie  Bistriţa este una dintre cele şapte cetăţi  Bistriţa este unul dintre puţinele oraşe
principală medievale din Transilvania. care a păstrat şi promovat industria
specifică dezvoltând mărci de renume
regional şi naţional.
Elemente  Reabilitarea obiectivelor culturale, istorice  Modernizarea/ extinderea
determinante şi religioase infrastructurii rutiere de acces către şi

majore care dinspre municipiu (acces la autostradă
Dezvoltarea infrastructurii turistice (în
trebuie să existe pe drumuri rapide)
special cazare, agenţii de turism, agrement
şi/sau să fie create
56
2010-2030
imediat şi a unui comitet local public – privat de  Modernizarea şi extinderea

coordonare) aerodromului pentru utilizarea acestuia

inclusiv pentru avioane uşoare
Reabilitarea şi modernizarea
infrastructurii rutiere de acces în  Dezvoltarea infrastructurii comerciale
municipiu (acces la autostradă pe drumuri şi logistice

rapide)
Infiinţarea unui centru universitar in
 Implementarea unui program de municipiu în vederea obţinerii de
evenimente şi a unei politici agresive de resurse umane de calitate care să aducă
comunicare la nivel naţional; câteva valoare adăugată locului în care s-au
exemple: născut şi în care societatea şi-ar dori să
muncească
Poarta Transilvaniei; trebuie realizate

-
evenimente culturale de top la nivel Atitudine proactivă a administraţiei
na ional locale în relaţia cu investitorii
- Festivalulătradi iilor NOSA  Dezvoltarea pozitivă a relaţiilor politice
- Evenimenteădeăart ăplastic ăremarcabil şi economice dintre România şi
Uniunea Europeană
- AndreiăMureşanuăesteăoămarc ădeăvaloareă–
realizarea de evenimente literare specifice
 Menţinerea şi dezvoltarea în continuare a

municipiului ca oraş în armonie cu natura
„exemplu că se poate” la nivel naţional
 Dezvoltarea afacerilor tradiţionale şi a

industriei alimentare, inclusiv ecologice
Raport risc – o Riscul este mediu,ă depinzândă deă investi iiă o Risculă esteă ridicat,ă depinzândă deă
beneficii mediiă realizabileă dină bugetă locală şiă centrală investi iiă mariă pentruă creareaă deă
şiăprinăatragereaădeăfonduriăeuropene elementeănoiădeăinfrastructur ăşiădeălistaă
deăpriorit iăprivindăpromovareaăacestoră
o Beneficiileă suntă medii,ă creându-se o
investi iiă laă nivelă jude ean,ă regională şiă
imagineă central ă laă nivelă na ională peă acestă
na ional;ă
segmentă ală culturiiă şiă tradi ieiă şiă venituriă
mediiădinăactivit ileădirecteăşiăindirecteă o Beneficiile sunt ridicate,ă activit ile,ă
prin volumul mare, caracteristice unei
bazeă deă produc ieă şiă comerciale,ă
57
2010-2030
determinândăvenituriăfinanciareămari,ăşiă
de asemenea crearea unei imagini
na ionale
Efecte  Dezvoltarea industriei turistice ca mijloc  Creşterea producţiei de nişă
 Crearea de baze de producţie de
multiplicatoare de realizare a scenariului (şi nu ca obiectiv
al viziunii), prin crearea unui produs
alimente ecologice
turistic complex şi diversificat: cultural,
istoric, agrement sportiv şi de afaceri  Dezvoltarea serviciilor de transport
 Dezvoltarea
marfă
serviciilor de creare de
evenimente  Dezvoltarea comerţului en-gross şi
 Dezvoltareaă industrieiă alimentareă şiă aă

terminalelor logistice
b uturilor,ă caă efectă ală imaginiiă deă oraşă  Dezvoltarea activităţilor de procesare
tradi ional,ăiarătradi iaăesteălegat ăînăprimulă simplă adiacente activităţilor de
rândă deă mediulă rurală şiă agricultur ;ă logistică comercială (sortare,
dezvoltareaă şiă aă industrieiă alimentareă – ambalare, operaţiuni simple de
produseătradi ionaleăşiăecologice procesare)
 Dezoltarea industriei de obiecte  Dezvoltarea serviciilor adiacente

tradi ionale,ăartizanaleăşiăsuveniruri activităţilor de logistică comercială
 Dezvoltarea
(comisionariat vamal, servicii de
serviciilor de transport
inventariere, etc.)
persoane
 Dezvoltarea construcţiilor şi sectorului
 Atragereaă investi iilor,ă deoareceă culturaă
imobiliar
creeaz ă oă atmosfer ă elitist ă undeă oameniiă
deă afaceri,ă româniă şiă str ini,ă seă simtă
comfortabil
 Dezvoltareaă construc iiloră şiă sectoruluiă
imobiliar
Sinergia între cele  Localitateaă Bistri aă aă ap rută şiă s-aă dezvoltată dină punctă deă vedereă tradi ională şiă istorică caă baz ă
două strategii meşteşug reasc ăşiăcomercial ăîntreăMoldovaăşiăArdeal
 Fiecareăstrategieăpoateăreprezentaăpremis ăpentruăcealalt ăstrategie
58
2010-2030
Viziunea de dezvoltare
Astfel,ămunicipiulăBistri aăseăvaădezvoltaăînăbazaăcelorădou ăstrategiiăavândăcaăviziuneădeădezvoltare:
"In anul 2030, municipiul Bistriţa va fi cel mai modern burg din Transilvania, cu o economie
competitivă, diversificată şi inovativă, care valorifică sustenabil resursele zonei, atractiv pentru
turiştii aflaţi în căutarea comorilor trecutului, dar şi pentru investitorii care valorifică oportunităţile
prezentului, cu o calitate ridicată a vieţii pentru locuitorii săi, educaţi şi sănătoşi, ataşaţi de
comunitatea lor şi implicaţi activ în dezvoltarea, în armonie cu natura, a acesteia, cu lideri capabili
să răspundă schimbărilor şi să se implice responsabil în construirea viitorului."
59
2010-2030
DOMENII,ăPROGRAMEă I PROIECTE ALE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

IV.
LOCAL
1.ăDEZVOLTAREăURBAN
Valoare
Domeniu sectorial Program Proiect Termen
estimat -euro
Reducereaă limiteiă intravilanuluiă ă mun.ă Bistri aă (ină zoneleă
2012 0,00
neconstruite)ăşiăextindereaăac iuniiăînămodăcontrolat
Reglementarea cartierelor, delimitarea zonelor de locuinte
2014 0,00
compacte
Campanie de promovare a obiectivelor de dezvoltare
2012-2020 5.000,00
prev zuteăprinănoulăPUGăpeăzone
Dezvoltarea unui program de gestiuneă şiă actualizareă
I.1.:
Reglementarea continuu ăaădatelorădinălucrareaădeăcadastruăgeneralăprecumă
TERITORIUL 2013-2014 350.000,00
teritoriului şiăutilizareaălorăînăproiecteleădemarateădeăprim rie,ăinclusivă
MUNICIPIULUI
municipiului realizarea arhitecturii programului
BISTRI A
Dezvoltarea unui program de gestiune a datelor din
cadastrulă imobiliară edilitară iă re eleleă edilitareă rezultateă dină
lucrareaădeăGISăşiăutilizareaălorăprivindădomeniulăpublicăşiă
2013-2015 581.400,00
privatăalămunicipiuluiăBistri a,ăcareăs ăinclud ăşiăinventarulă
tuturorăterenurilorăşiăevaluareaăloră – subsecvent proiectului
Bistri @windowsă– Bistri a,ăfereastr ăspreălume.
Realizareaădeăachizi iiădeăterenuriăpentruăaădezvoltaăproiecteă
- 2.300.000,00
de interes public.
Construire locuinte prin ANL etapa III – 138 unitati locative
Construirea de 2013 3.450.000,00
– cartier Subcetate;
locuin eăpentruă
Construire locuinte prin ANL etapa IV – 200 unitati
tineri 2014 4.850.000,00
locative – cartier Subcetate
I.2.: Construirea de Asigurarea unor pachete de locuinte ieftine pentru
2011 230.000,00
DEZVOLTARE locuin eăsocialeă categoriile defavorizate, aflate sub controlul primariei
EDILITAR şiădeănecesitate Construire locuinte sociale etapa I – 200 apartamente –
2012 4.600.000,00
Viisoara;
Construire locuinte sociale 80 apartamente – Subcetate; 2012 1.200.000,00
Construire locuinte sociale etapa II – 160 apartamente –
2014 3.900.000,00
Viisoara;
60
2010-2030
Construireălocuin eădeănecesitate 2012-2014 740.000,00

Program pentru Realizarea iluminatului artistic al monumentelor de for
2014 115.000,00
monumente de public
for public Realizarea unei statui ecvestre 2016 250.000,00
I.2.:
DEZVOLTARE
EDILITAR Dezvoltarea
Amenajareaă fântâniloră artezieneă înă cartiereleă Stefană celă
re eleiădeă
Mare,ă Independen eiă Sudă (Str.ă Panaită Cerna),ă Andreiă 2013 920.000,00
fântâniăpubliceă
Mureşanuă(str.ăFlorilor)ăprecumăşiăînărestulăcartierelor.
din municipiu.
Regenerareaăurban ăaăcentruluiăistoricăBistri a,ăAxaăturisticaă

2012-2013 10.350.000,00
1, 2, 3
Restaurareaă şiă consolidareaă cl diriiă monumentă istorică deă
categoria A, Strada Nicolae Titulescu, nr.8 – CentruădeăArt ă 2012 870.000,00
tradi ional ă“CasaăcuăLei"
Reconstruc ieăcladireăfunc iuneăbirouri,ăStr.ăGh.ăSincai,ănr.2ă
2012 1.060.000,00
Bistri aă- Prim riaămunicipiuluiăBistri a
Reabilitareaă şiă modernizareaă infrastructurii din zona
central ă aă Municipiuluiă Bistri aă (str.ă Dornei,ă Pia aă Unirii,ă
2012 3.000.000,00
Pia aă Central ,ă Pia aă Petruă Rareş,ă Stradaă Liviuă Rebreanu,ă
Regenerarea etc.)
I.3.:
REVITALIZARE Centrului Reabilitareaă Centruluiă Municipală deă Cultur “Georgeă
2013 4.000.000,00
A URBANA A istoric al Coşbuc”ă–Bistri a,ăămonumentăistoric de categoria A
MUNICIPIULUI municipiului ReabilitareăsiăconsolidareăimobilăPia aăCentralaănr.ă1 2013 280.000,00
BISTRI A Bistri a Reabilitarea Bisericii Evanghelice 2013 4.500.000,00
Promovarea Centrului istoric al municipiului prin realizarea
educa ieiă cet eneştiă început ă timpuriuă (oreă despreă istoriaă 2013 11.500,00
oraşului)ăşiăcontinuat ăprinăcentrulădeăinformare.
61
2010-2030
ModernizareaăPie eiăCentrale,ăpia aămedieval 2014 3.450.000,00

ModernizareaăPie eiăUnirii 2014 1.250.000,00
Reabilitarea imobilelor proprietate public ă şiă privat ă dină
2015 4.600.000,00
centrul istoric, cu materiale specifice centrului istoric
ReabilitareăsiăconsolidareăimobilăPia aăCentralaănr.ă2 2015 990.000,00
ReabilitareaăBisericiiăMinori ilor 2015 4.500.000,00
Modernizareă str ziă cuă materiale specifice centrului istoric:
Dogarilor,ă Babaă Novac,ă ibleşului,ă Zorilor,ă V.ă Alecsandri,ă
2015 5.750.000,00
Mihailă Kog lniceanu,ă Lupeni,ă I.ă L.ă Caragiale,ă B.ă Şt.ă
Delavranceaăş.a
Extinderea zonei pietonale din centrul istoric Bistrita prin
2015 2.500.000,00
amenajare pietonal
Interzicerea accesului autovehiculelor in centrul istoric, cu
2015 5.000,00
exceptia autovehiculelor nepoluante
ModernizareaăPie eiăPetruăRareş 2016 2.300.000,00
Parcareăsubteran ăînăzonaăP- aăCentral 2017 6.700.000,00
Reabilitarea Turnului Dogarilor 2018 460.000,00
Reabilitareaă iluminatuluiă arhitecturală şiă ambientală (prină
înlocuireaă stâlpiloră degrada iă cuă stâlpiă avândă corpuriă deă
iluminată înă stilă istoric,ă integrareaă elementeloră deă mobilieră 2018 2.300.000,00
urban, realizarea de iluminat din pavaj, montarea
mobilieruluiăurbanăcuămotiveăcareăutilizeaz ăsiglaăoraşului)
Articularea zonei medievale intramuros la zonele de
agrementă prină realizareaă deă breteleă verzi,ă planta iiă deă
2020 1.150.000,00
aliniamentă şiă favorizareaă acceseloră pietonaleă careă s ă legeă
zona de NV a centrului istoric de parcul municipal
LegareaăParculuiămunicipalădeăp dureaăCodrişorăcuăînc ăcelă
pu ină 2ă pun iă ă pietonaleă siă pentruă bicicleteă ină zonaă 2030 1.150.000,00
stadionului
Proiecte de infrastructur ădinăpoliticaăpublic ă„Regenerareaă
2012-2018 7.700.000,00
CentruluiăIstoricăalămunicipiuluiăBistri a”.
RestaurareaăansambluluiăSug lete 2015-2017 2.300.000,00
62
2010-2030
Fortifica iaă burguluiă Bistri a:ă Marcareaă traseuluiă Ziduluiă

Cet ii,ăinclusivărefacereaăpor ilorămedievaleă(ProiectăPIDUă 2015-2017 25.000.000,00
– Etapa a-II-a)
Realizarea de Extindereaănum ruluiădeăparcajeăecologice 2012 380.000,00

spa iiădeă Realizareaădeăparc riăpentruăbicicleteăînăpuncteleădeăinteresă
2013 115.000,00
parcare turisticăşiăsta iiăpentruăînchiriatăbiciclete
colective si
Construc iaădeănoiăparkingă- uriăsubăşiăsuprateraneăadiacente
reabilitarea
Centruluiă istorică şiă înă zoneleă deă locuin eă colective:ă Mihaiă
celor existente 2025 34.500.000,00
Eminescu,ăBistricioarei,ăPetreăIspirescu,ăPia aăDecebal,ăStr.ă
G rii,ăPia aăIndependen eiăNord,ăAleeaăIasomiei.
Modernizareaă drumuriloră deă interesă locală c treă localit ileă
componenteă aleă municipiuluiă şiă localit ileă dină zonaă 2012 4.000.000,00
periurban ă(Sl tini a,ăGhinda)
Realizare trecere la nivel cu caleaăferat ăpeăstr.ăRoman 2013 50.000,00
Realizareaăşoseleiăocolitoareădeăcentur ă(Construireăcentur ă
I.4.: deă ocolireă aă Municipiuluiă Bistri a,ă inclusivă cuă racordareaă
INFRASTRUCT ParculuiăIndustrialăS r el,ăParculuiăIndustrialăBistri aă- Sud,
2015 170.000.000,00
UR ăDEăACCES:ă a Aerodromului, a zonei de agrementăCodrişor,ăaălaculuiădeă
STR ZI,ă agrementă şiă aă zoneloră reziden ialeă noiă - Z voaie,ă Valeaă
PODURI/ Budacului, Valea Jelnei, Valea Ghinzii)
PASAJE, Crearea, Asfaltareaă anual ă aă câteă 10ă str ziă deă p mânt/piatr ă dină
2015 3.500.000,00
PARC RI, modernizarea cvartaleleănoiădeălocuin e
TROTUARE si/sau Punere in valoare a legaturii rutiere intre DJ 173 si DJ 173C
2015 750.000,00
extinderea in zona Codrisor
infrastructurii Creareăaccesărutierăîntreăstr.ăAr arilorăşiăstr.ăLucianăBlaga 2016 1.200.000,00
de acces in Modernizarea trecerilor la nivel de cale ferata – str.
2016 460.000,00
municipiul Libert ii,ăCuzaăVod ,ăIoan Slavici, Lucian Blaga.
Bistri a
Realizareaăetapizat ăaăuneiăre eleădeăpisteădeăbiciclete,ăcareă
s ăfac ăleg turaăîntreăzoneleădeălocuin e,ăzoneleăcomerciale,ă
2017 2.500.000,00
zoneleă industriale,ă zoneleă deă agrement,ă zoneleă turisticeă şiă
localit ileăcomponenteăcuămunicipiulăBistri aă(mină80ăkm);
Modernizareaă bulevardelor:ă Independen ei,ă Republicii,ă
2020 2.300.000,00
Decebal
63
2010-2030
Modernizareaăstr zilorădinăceleă6ălocalit iădistribuiteăastfel:ă

2020 5.750.000,00
Viişoara,ăUnirea,ăSl tini a,ăSigmir,ăGhinda,ăS rata.
Infiintarea a doi poli de schimb pentru traficul de marfuri si
2020 1.600.000,00
de persoane
Amenajarea unor benzi de decelerare de-a lungul axei nord
2020 1.855.000,00
- sud (DN17)
Transformareăactualeiăşoseleădeăcentur ă(DrumulăCet ii)ăînă
strad ă urban ă (clasaă tehnic ă IIă l rgireaă laă 4ă benzi)ă siă
prelungireaă acesteiaă (drumă deă ocolireă Cartieră Unirea)ă pân ă 2025 23.000.000,00
înă Comunaă Livezileă cuă scopulă deă aă fluidizaă traficulă
acumulatădinălocalit ileăcomponente
Realizare inel deă leg tur ă întreă DNă 17ă şiă Str.ă Simionă
2025 1.500.000,00
Mândrescu
Reabilitareăşiămodernizareaăstr ziiăSigmiruluiăşiăaăpasajuluiă
2012-2013 3.050.000,00
denivelatăpesteăcaleaăferat ă
Modernizareă20ădeăstr ziăetapaăaăIIăaă 2013-2015 7.100.000,00
Modernizareă25ădeăstr ziă– etapa a III - a 2014-2016 8.000.000,00
Modernizareă35ădeăstr ziă– etapa a IV – a 2016-2018 11.500.000,00
Realizarea - modernizarea/reabilitarea anual drumurilor
rutiereă înă vedereaă asigur riiă accesuluiă facilă laă destina iileă
turisticeă reprezentative,ă stimul riiă investi iiloră înă turismă permanent 1.000.000,00
şi/sauă asigur riiă interconect riiă componenteloră oferteiă
turisticeă(loca ii,ăbazeăturistice,ăobiectiveăturisticeăetc.)
Amplasareaă periodic ă deă noiă indicatoareă deă circula ieă şiă
marcajeă precumă şiă reparareaă şi/sauă înlocuireaă celoră permanent 580.000,00
necorespunz toareăuneiăbuneădesf şur riăaăcircula ieiărutiere
Amenajarea de
pasaje Realizarea de pasaje subterane si supraterane pietonale si
subterane si auto in zonele Garii–T rpiului,ă Decebală - Cuza Voda, 2015 3.500.000,00
supraterane si Independentei – Iosif Vulcan.
64
2010-2030
reabilitarea
celor existente
pentru Realizarea unor pasaje subterane pietonale la principalele
eficientizarea intersec iiă cuă problemeă majoreă deă trafic:ă Pia aă Petruă Rareşă
traficului si cu b - dulă Republicii,ă bdulă Independen eiă cuă str.ă G rii,ă bă -
2020 11.500.000,00
imbunatatirea dulăRepubliciiăcuăstr.ăG rii,ăstr.ăGă- ralăGrigoreăB lanăcuăstr.ă
infrastructurii Avramă Iancuă şiă Caleaă Moldovei,ă str.ă 1ă Decembrie– Calea
rutiere Moldovei cu str.ăN s udului,ăetc.
Construc iaă deă noiă poduriă şiă pasareleă pesteă râulă Bistri a:ă
2013 800.000,00
Viişoara,ăZ voaie,ăIndependen ei,ăPoligon-MHC.
2015 800.000,00
Amenajarea de Pod rutier in zona Zavoaie pentru legatura DJ 173C si str.

2015 1.320.000,00
poduri si Petru Maior in zona Kaufland
reabilitarea
Construc iaă deă noiă poduriă şiă pasareleă pesteă râulă Bistri a:
celor existente 2018 800.000,00
Viişoara,ăZ voaie,ăIndependen ei, Poligon-MHC.
2020 800.000,00
Pod rutier in zona Valea Ghinzii - Unirea pentru legatura
rutiera intre DJ 173 (Valea Jelnei) si DN 17 in loc. Comp. 2028 1.220.000,00
Unirea
Elaborarea de
studii de
Studiuăprivindăposibilitateaărealiz riiăunorăparcajeăsubteraneă
fundamentare 2015 90.000,00
înăzonaăcentral ăaămunicipiului.
proiecte de
infrastructur
Sistem integrat de management al transportului public prin:
- realizarea unui sistem computerizat de informare a 2015 700.000,00
c l torilorăşiăcomunicareăcuăclien ii;
Dotareaă cuă sistemă deă pozi ionareă global ă aă 2015 1.000.000,00

vehiculelor( GPS);
65
2010-2030
Dispecerizareaă centralizat ,ă urm rireaă moduluiă deă 2015 407.000,00

exploatare, reglarea computerizat ă aă traficuluiă aferentă
transportului public local de persoane;
Introducereaăsistemuluiădeăticketingăînătransportulăpublic 2015 100.000,00

Instalareaădeăcamereădeăsupraveghereăînătoateăautobuzeleădeă
2015 60.000,00
transport public
I.5:
Construc iaăunuiăcentruădeătransportăintermodal 2016 2.000.000,00
TRANSPORT Modernizarea
PUBLIC transportului Realizareaăuneiăliniiăelectrificateădeătransportăînăcomunăcareă
DURABIL public la s ă traversezeă zonaă central ă aă oraşuluiă Viişoaraă - Centrul 2016 7.000.000,00
nivelul Istoric - Unirea
municipiului Amenajarea de alveoleăînă23ăsta iiădeătransportăpublic 2017 14.000,00
Amenajare de terminale la capetele de trasee ale liniilor 1,
2017 740.000,00
2,ă3ăşiă13
Realizareaă uneiă liniiă deă transportă "Metrouă deă suprafa "ă

S r elă - Livezile - Prundu Bargaului, pe actuala
infrastructur ă aă c iiă ferate,ă coroborată cuă reorganizareaă 2030 15.000.000,00
liniiloră deă transportă publică şiă stabilireaă caă punctă terminusă
pentruătransportulăCF,ăsta iaăS r el.
Elaborarea de
studii pt.
fundamentarii Elaborarea unui plan de mobilitate 2015 20.000,00
proiectelor de
transport public
Sustinereaăc l toriilorăgratuiteăpentruăpensionari.ă 2014 150.000,00
Sustinerea
utilizarii Achizitionare de biciclete si punerea lor la dispozitia
transportului cetatenilor si turistilor dină municipiulă Bistri aă - FREE 2030 400.000,00
public sau CYCLE.
alternativ Campaniiă deă educareă aă cet eniloră spreă folosireaă altoră
mijloaceă deă transportă (transportă public,ă biciclete)ă decâtă permanent 2.800,00
autoturisme proprii.
Iluminat ANL cartier Subcetate – iluminat public – etapa II 2014 50.000,00
66
2010-2030
Reabilitare, Modernizare sistem de iluminat public prin utilizare de

I.6 - modernizareaăşiă corpuriă noiă cuă surseă deă lumin ă cuă eficient ă luminoas ă 2015 3.500.000,00
ILUMINATUL extinderea ridicat .
PUBLIC sistemului de Extindereaă sistemuluiă deă iluminată pentruă 94ă str ziă şiă zoneă
2016 37.000,00
iluminat public tipăalei,ăparc ri
Extinderea
re eleiădeă
alimentare cu
energie
Extindereaăre eleiădeăenergieăelectric ăînăzoneleăundeăexist ă
electric ăspreă 2018 2.500.000,00
doarăpar ială(str zileăCascadei,ăGeorgeăMatheiu,ăGherasimă
periferie si in
Domide,ăIoanăSab u,ăLempeş,ăRemusăCristianăBucur,ăValeaă
zonele
Budacului)
neracordate,
precumăşiă
îmbun t ireaă
nivelului de
I.7 - ENERGIA tensiune pe
ELECTRIC m suraă
expansiunii
municipiului
Program de Proiectăreferitorălaăeliminareaăre elelorădeădate,ătelefonieăşiă

introducereăînă comunica ii,ăenergieăelectric . 2014-2022) 2.500.000,00
canaliza iiă (etapizat: centru 2014, axa est-vest 2018, cartiere 2022)
subterane a
re elelorădeă
utilit iăcuă Proiectă referitoră laă eliminareaă re eleloră electriceă aerieneă deă
prevederea medieăşiăînalt ătensiune. 2014-2022 2.000.000,00
unorăc mineădeă (etapizat: centru 2014, axa est-vest 2018, cartiere 2022)
acces pentru
interven ii
Reabilitare, Lucrari extindere retele apa Complex sportiv polivalent din
2012 550.000,00
modernizareăşiă extravilanulămunicipiuluiăBistri aăUnirea
extindere Extindere retea apa Slatinita 2013 750.000,00
67
2010-2030
infrastructur ă Lucrari extindere retele de apa in zona ansamblului de

2015 92.000,00
deăap ăpotabil locuinte Subcetate pentru blocurile ANL etapa IV
Extindereă re eleă deă ap ă potabilaă înă zoneleă înă careă acesteaă
I.8 - RE EAUAă lipsesc (strada Armoniei, Drumul Dumitrei Nou, Strada 2019 460.000,00
DE Subcetate,ăStradaăLempes,ăStradaăCantonului,ăş.a).ă
ALIMENTARE Lucrari extindere retele de canalizare Complex sportiv
2012/2013 170.000,00
CUăAP ăŞIă polivalent Unirea
CANALIZARE Extindere retele de canalizare in zona Ansamblului de
2013 90.000,00
locuin e,ăSubcetate,ăetapaăIII
Modernizareaăsta ieiădeăepurareăaăapelorăuzate. 2013 2.619.000,00
Reabilitare, Extinderi retele de canalizare in zona ansamblului de

2015 120.000,00
modernizareăşiă locuinte Subcetate pentru blocurile ANL, etapa IV
extindere Extindereă re eleă deă canalizareă înă zoneleă înă careă acesteaă
infrastructur ă lipsesc (Strada Burgului, Strada Cantonului, Drumul
2020 920.000,00
deăre eaădeă DumitreiăNou,ăStradaăSubcetate,ăStradaăValeaăGhinzii,ăş.a)ă
canalizare înăvedereaăîmbun t iriiăcalit iiăvie iiăcet enilor
Statie de epurare si retele de canalizare in localitatea

2025 1.500.000,00
componentaăSlatinitaăşiăînăS rata
Extindere retea de alimentare cu gaze natural a blocurilor de

2012 300.000,00
locuinte sociale Viisoara;
Reabilitare,
Extindere retea de alimentare cu gaze in localitatea
modernizareăşiă 2013 430.000,00
component ăS rata;
I.9 - extindere
Extindereă re eaă deă alimentare cu gaze natural a Parcului
ALIMENTARE infrastructur ă 2013 140.000,00
Industrial Bistrita Sud;
CU GAZ deăre eaădeă
METAN distribu ieăgaze Extindere retea de alimentare cu gaze in localitatea
2015 550.000,00
component ăSl tinita;
Relocareaă sta ieiă deă reglare/m surareă gazeă deă peă Drumulă
2025 2.750.000,00
Cet iiăîntră- oăzon ăînăextravilanulămunicipiuluiăBistri a
Introducereaăînă
Eliminareaă re eleloră deă gazeă naturaleă cuă prevedereaă unoră
canaliza iiă 2014-2022 2.000.000,00
c mineădeăaccesăpentruăinterven ii
subterane a
68
2010-2030
re elelorădeă
utilit iă
Implementareaă unuiă sistemă deă supraveghereă înă vedereaă
Asigurarea
preveniriiăinfractionalitatiiăînăcentrulăistoricăalămunicipiuluiă 2012 490.000,00
ordinii publice
Bistri aă(proiectăînăderulare)ă
si prevenirea
Extindereaăsistemuluiădeăsupraveghereăînăvedereaăpreveniriiă
infractionalitatii
infractionalitatii,ă etapizat,ă înă celelalteă cartiereă aleă 2015 250.000,00
I.10.: - municipiuluiăBistri a
SIGURAN A
CET EANULUI
Campanii de
promovare si
educare a
cetateanului in Permanent 5.000,00
Campanii de promovareăpentruăcombatereaăinfrac ionalit iiă
vederea şiădezvoltareaăcomportamentuluiăcivic.
cultivarii
spiritului civic
TOTAL 477.554.700
2. MEDIU SI ENERGIE
Domeniu Valoare
Program Proiect Termen
sectorial estimat -euro
Redezvoltareaă zoneiă ină careă aă func ionată depozitulă deă
deşeuriăZ voaieăBistri aăînăvedereaăintroduceriiăeiăînăpeisajulă
2014 6.300.000,00
Managementul urban prin implementarea Planului Local de Actiune
deseurilor elaboratăînăcadrulăproiectuluiăSUFALNETă4EU.
Implementareaăsistemuluiăintegratădeăgestionareăaădeşeuriloră
2016 10.700,00
menajereăpentruăzonaăBistri a.
Reabilitare sit poluat – Uzinaătermic 2020 4.600.000,00
69
2010-2030
Conformarea cu
politica de
Implementarea unor masuri tehnice de reducere a cantitatii
II.1 deşeuriăsiă
de deseuri pe baza unui studiu privind fluxul de deseuri
GESTIONARE atingereaă inteloră
A realizat dupa functionarea sistemului integrat de 2020 15.000,00
propuse in
DEŞEURILOR management al deseurilor in care se monitorizeaza
domeniul
cantitativ si calitativ deseurile produse.
gestionarii
deşeurilor
Dezvoltarea de Organizareaăunorăcampaniiădeăeducareăaăcet enilorăprivindă
actiuni de responsabilitateaălorăînăceeaăceăpriveşte:ăcolectareaăselectiv ă
Incepand cu
conştientizareăsiă aă deşeuriloră şiă rolulă cet enilor;ă încurajareaă consumatoriloră 1.000,00
anul 2013
de programe pentruă utilizareaă produseloră cuă ciclulă deă via ă mare,ă
educa ionale ecologice, reutilizabile.
Îmbunatatireaă sistemuluiă deă gestionareă aă deseuriloră prină

elaborarea unor mecanisme economico-financiare care sa
“Poluatorulă permita organizarea unui management integrat bazat pe taxe
2025 0,00
pl teşte”. convenabile pentru cetatenii care reduc cantitatea de deseuri
si care de asemenea, sa acopere costurile de colectare,
tratare si depozitare controlata.
Înfiin areaă unuiă Centruă deă monitorizareă aă factoriloră deă

mediuă pentruă informareaă şiă prevenireaă popula ieiă dină
Monitorizarea Municipiulă Bistri aă cuă privireă laă calitateaă apei potabile,
calit iiăfactoriloră nivelulă deă poluareă (hart ă deă zgomot),ă polu riă accidentale,ă 2016 10.000,00
de mediu etc,ăconstândăîntr-oăre eaătehnic ădeăcolectareăşiăinterceptareă
II.2 a parametrilor factorilor de mediu, personal calificat pentru
CALITATEA interpretareaădatelorăşiăoăre eaădeădistribu ieăaăinforma iilor.
AERULUI, Dezvoltarea de
Organizareaă unoră campaniiă deă conştientizareă publiceă cuă
APEI SI A actiuni de
privire la beneficiile transportului cu emisii reduse de 2013 2.000,00
SOLULUI conştientizareăsiă
carbonăînăatenuareaăschimb rilorăclimatic.
de programe
70
2010-2030
educa ionale
Elaborarea de
studii in vederea
crearii conditiilor
necesare Promovareaă demonstr rii,ă dezvolt riiă şiă transferuluiă deă
implementarii tehnologii cu emisii reduse de carbon, la nivelul 2015 35.000,00
masurilor pentru comunit ii.
cresterea calitatii
factorilor de
mediu
Instituirea, unei taxe de acces in municipiu a mijloacelor de

“Poluatorulă transportămarf ,ădiferen iat ăînăfunc ieădeănormaădeăpoluareă
2015 0,00
pl teşte” aă fiec ruiă autovehiculă şiă aă unoră taxeă deă accesă aă
autovehiculelorăînăzonaăcentrala
Evaluareaă capacit iiă resurseloră dină sub-bazinul hidrografic

Bistri aă şiă elaborareaă uneiă h r iă cuă resurseleă deă ap ă 2017 25.000,00
disponibileăpeărâulăBistri aă.
Managementul
riscurilor naturale Dezvoltarea unei strategii integrate pentru managementul
II.3 resurselor de apa din sub-bazinulăBistri aă(inăscopăpotabil,ă
POLUAREA industrial, piscicol, agricol si producere energie) pentru a 2017 20.000,00
FONIC ăSIă planifica nivelele viabile de consumuri pe perioada de pana
RISCURILE in 2030 .
NATURALE
Elaborarea de
studii in vederea
crearii conditiilor
Realizareaăh r iiăacusticeăaămunicipiului 2014 180.000,00
necesare
implementarii
masurilor pentru
71
2010-2030
cresterea calitatii
factorilor de
mediu.
Elaborareaă programuluiă deă dezvoltareă aă spa iiloră verziă

pentruă atingereaă inteiă deă 26ă mp/locă stabilit ă prină 2012 15.000,00
reglementarile legale, cu respectarea principiilor ecologice.
Crearea,
modernizarea si
extinderea Îmbun t ireaă calit iiă mediuluiă prină reabilitareaă scuaruluiă
2012 140.000,00
infrastructurii de din str. Avram Iancu – 0,7 ha
II.4 PARCURI parcuriăşiă ReabilitareaăşiămodernizareaăParculuiămunicipală– 6,2 ha 2012-2013 4.050.000,00
ŞIăăSPA IIăă imbunatatirea Reabilitareaă şiă extindereaă spa iiloră verziă publiceă dină
VERZI accesului la spatii 2013 225.000,00
cartiereleăIndependen eiăNordăşiăIndependen eiăSud,ă13,5ăha
verzi
Reabilitareaăspa iilorăverziădinăzonaăDecebală– 7,6 ha, 2014 5.000,00
Amenajare alei de acces, spatii verzi si locuri de joaca pe
2014 1.300.000,00
traseul DN 17 in loc. componenta Unirea – 5,5 ha
Amenajare alei de acces, spatii verzi si locuri de joaca pe
2014 1.300.000,00
traseul DN 17 in loc. comp. Viisoara – 6 ha
Dezvoltareaă perdeleloră deă protec ie,ă aă aliniamenteloră
stradale, cuă respectareaă sortimentuluiă majoritar,ă şiă aă 2015 1.000.000,00
scuarurilorăînăînăcartiereleăMunicipiuluiăBistri a
Reabilitareaă spa iiloră verziă dină zonaă Ştefană celă Mareă – 5,1
2015 200.000,00
ha
Reabilitareaăspa iilorăverziădinăzonaăAndreiăMureşanuă- ha 2015 200.000,00
72
2010-2030
Extindereaă şiă între inereaă perdeleloră vegetaleă deă protectiveă

dintreă zoneleă industrialeă şiă celeă deă locuită pentruă reducereaă
2015 1.000.000,00
niveluluiă deă poluareă aă aeruluiă şiă aă niveluluiă deă zgomot,ă
precumăsiăpentruăconservareaăşiăregenerareaăbiodiversit ii.
Reabilitareaăspa iilorăverziădinăzonaăCaleaăMoldoveiă-_ ha 2016 200.000,00
Amenajareaă unuiă parcă înă cadrulă Complexuluiă Sportivă
Polivalent – localitateaă component ă Unirea,ă peă oă suprafa ă
deă 100ă ha,ă înă vedereaă atingeriiă inteiă de 26ă mpă spa iuă 2016 2.500.000,00
verde/locuitor,ă conformă standardeloră europeneă (înă cadrulă
Wonderland).
Reabilitarea Parcului dendrologic din cadrul Colegiului
2019 200.000,00
Na ionalăLiviuăRebreanuăBistri a,ăînăsuprafa ădeă8.525ămp.
Implementarea
unorăm suriădeă
încurajareăaă Sustinerea prin scutirea de taxe si acordarea de facilitati
comunit iiăspreă diverse, atat persoanelor fizice cat si celor juridice, care 2016 500.000,00
protec iaă dorescăsaăapliceă„acoperisulăverde”ăpeăteraseleăsau cladirile
mediuluiăşiă pe care le gestioneaza.
reducerea
polu riiă.
Realizareaădeăplantatiiădeăsalcieăenergeticaăpeăoăsuprafat ădeă
2017 500.000,00
minim 10 ha
Amenajarea unui parc fotovoltaică cuă oă putereă electric ă
Producerea instalat ădeă10ăMwhăpeăunăterenăspecialădestinatăproduc ieiă 2017 35.000.000,00
energiei din surse deăenergieăelectric ădeătipăfotovoltaicădinăzonaăSigmir.ă
regenerabile
Dezvoltareaă unuiă centraleă cuă biomas ă deă putereă cuprinsaă
2025 4.200.000,00
intre 4-10 MWh.
Înlocuireaă centraleiă termiceă ceă utilizeaz ă gază metan,ă deă laă
2020 950.000,00
Serele oraşuluiăăcuăoăcentral ăceăutilizeazaăbiomasa.
Promovarea Utilizarea panourilor voltaice pentru unele extinderi de
2013 1.252.000,00
m surilorădeă re eleăelectriceădeăiluminatăpublică- proiectăpilotăpeă10ăstr zi.
II.5 ENERGIA eficien ă Promovareaă achizi iiloră verziă înă conformitateă cuă legisla iaă
energetic ăşiă european ă şiă na ional ;ă adoptareaă reglement riloră referitoră
2014 0,00
utilizarea surselor la efectuareaă deă achizi iiă verziă pentruă celă pu ină 10%ă dină
de energie totalulă achizi iiloră publiceă efectuateă deă prim rieă pentruă
73
2010-2030
regenerabil produseăşiăservicii.
Eficientizarea iluminatului in spatiile comune (holuri, bai,

casa scarii) in cladirile administrative ale Primariei 2015 3.000,00
municipiului Bistrita, prin montarea de senzori de prezenta.
Proiectă demonstrativă „acoperişă verde”ă laă Centrulă deă
Informareă şiă Educa ieă Ecologic ,ă imobilă Prim riaă 2016 15.000,00
MunicipiuluiăBistri a,ă„garajeăsemi-ingropate”ăC.R.Vivu.
Amenajareaă dup ă conceptulă deă cas ă activ ă dină punctă deă
vedereă energetică aă unuiă ă „Centruă deă educa ieă înă domeniulă
energieiă durabile”,ă centruă specializată pentruă eficien ă 2017 1.200.000,00
energetic ăşiăsurseăregenerabileădeăenergie,ădestinatăcopiiloră
şiăelevilor,ăprecumăşiăpublicului larg
Dotareaă cl diriloră deă interesă publică aflateă înă proprietateaă
municipalit iiăcuăinstala iiădeăproducereăaăenergieiădinăsurseă
2018 1.250.000,00
regenerabileă (solar ,ă geotermal )ă (cl dirileă administrativeă
aleăprim rieiă+ă10ăunit iădeăînv mânt).
Înlocuireaă sistemeloră clasiceă deă înc lzireă cuă sistemeă deă
înc lzireă peă combustibilă geotermală – pompeă deă c ldur ă şi
2019 4.900.000,00
panouriă solareă pentruă ap ă cald ă menajer ă laă ună nr.ă deă 7ă
gr dini e.
Proiectă demonstrativă re eauaă eco:ă Şcoalaă Eco- Pia aă Ecoă -
Stradaăiluminat ăexclusivăcuăpanouriăfotovoltaice,ăLocuriădeă 2020 1.500.000,00
joac ăeco,ăSta iiăautoăeco.
Schimbareaăsistemuluiădeăîncalzireăap ăclasicăcuăcentraleăpeă
2020 850.000,00
biomasa la cartierele noi (ANL, locuinte sociale, Viisoara).
Creştereaă performan eiă energeticeă aă cl diriloră existenteă înă
sectorulă ter iară prin:ă îmbun t ireaă sistemuluiă deă aeră
condi ionată şiă aă sistemuluiă deă climatizare,ă prină izolareaă 2020 0,00
termic ă şiă prină aplicareaă tehnologiiloră deă automatizareă aă
cl dirilor.
Reabilitarea Reabilitareaătermic ăaăblocurilorădeălocuin eădinămunicipiulă Incepand cu
96.800.000,00
termic ăaă Bistri aăconstruiteăînainteădeăanulă1990,ăanualăcâteă30. anul 2013
cl dirilorădeă
Reabilitareătermic ăaăcl dirilorăadministrativeăaleăprim riei 2015 3.000.000,00
locuit
74
2010-2030
multietajate,
precumăşiăaă
cl dirilorăpublice
Dezvoltarea de Organizareaă unoră ac iuniă deă conştientizareă privindă

2012 10.000,00
actiuni de beneficiileăutiliz riiă„energieiăverzi”.
conştientizareăsiă Conştientizareaăcomunit iiăprivindănecesitateaămoderniz riiă
de programe şiă eficientiz riiă instala iiloră deă iluminată interioră - înlocuireă
2012 5.000,00
educa ionale bec filement cu becuri ecologice, schimbarea aparaturii
electrocasnice cu aparate noi cu clasa de eficien ăA+.ă
Sustinerea prin scutirea de taxe si acordarea de facilitati
diverse persoanelor fizice care aplica si finalizeaza 2014 0,00
Implementarea programulădeăfinantareălocală„Casaăverde”.
de solutii Promovarea producerii energiei electrice prin stocare la
energetice sursa (capacitati pana in 10 kw) din surse regenerabile, prin
alternative. scutirea de taxe si acordarea de facilitati diverse, atat
2020 5.000,00
persoanelor fizice cat si juridice, cu scopul asigurarii
independentei energetice fata de sistemele clasice de
alimentare electrica si/sau ca resursa de back out.
Evaluareaă capitaluluiă naturală ală municipiuluiă Bistritaă şiă
Conservarea si
constituirea unei retele de arii protejate care sa acopere
managementul 2018 20.000,00
intreaga varietate de ecosisteme din Bistrita si localitatile
ecosistemelor
componente.
Finalizareaă cadastruluiă verdeă ală municipiuluiă Bistri aă
2013 15.000,00
(Registrulăspa ii verzi)
Stabilireaă unoră inteă deă calitateă pentruă parametriiă
Monitorizareaăşiă biodiversit iiălocaleă(faun ,ăflor ,ăhabitate)ăşiăaăunorăcriteriiă 2015 0,00
II.6 BIO- creştereaăcalit iiă pentru monitorizarea acestora.
DIVERSITATE mediuluiăînă
Reglementarea speciilor de arbori care urmeaza a fi plantati
domeniul
astfel încâtăs ăsatifac ămultipleăcriterii:ărezisten ălaăpoluare,ă
biodiversit ii
conservareă şiă regenerareă aă biodiversit iiă (speciiă autohtone,ă 2016 15.000,00
neinvazive,ă careă s ă deschid ă caleaă spreă instalareaă unoră
ecosisteme de tip natural).
Elaborarea auditului privind biodiversitateaălocal .ă 2020 30.000,00
Organizareaă prină Centrulă deă informareă şiă Educa ieă 2012 10.000,00
75
2010-2030
Dezvoltarea de Ecologic ă deă ac iuniă pentruă marcareaă evenimenteloră dină

actiuni de calendarul ecologic: 2 februarie - Ziua Interna ional ă aă
conştientizareăsiă Zonelor Umede; 1 aprilie – Ziuaăinterna ional ă aăp s rilor;ă
de programe 22 mai - Ziuaă Biodiversit ii,ă 22ă martieă - Ziuaă mondial ă aă
educa ionale apei;ă Lunaă p durii;ă 22ă aprilieă - Ziuaă int.ă aă P mântului;ă 5ă
iunie - ZiuaăMediului;ăs pt mânaăEuropean ăăaămobilit ii;ă
8 oct. - Ziuaă mondial ă aă reduceriiă dezastreloră naturale,ă 8ă
nov. - Ziuaăinterna ional ăaăzonelorăurbane.
Dezvoltareaă Programuluiă deă educa ieă ecologic ă desf şurată
prină Centrulă deă informareă şiă Educa ieă Ecologic ,ă prină
2014 6.000,00
cuprindereaă înă cadrulă acestuia a tuturor claselor de la
nivelul primar (clasele I-IV)
Crearea de site-uriăpentruăcreştereaăconştientiz riiăpopula ieiă
2015 1.500,00
asupraăimportan eiăproblemelorăreferitoareălaăbiodiversitate.
Organizareaă unoră ac iuniă deă voluntariată înă vedereaă

îmbun t iriiă calit iiă zoneloră verziă deă interesă comunitar,ă
2015 4.000,00
monitoriz riiăbiodiversit ii,ăetcăşiăînfiin areaăuneiăre eleădeă
voluntari.
Amenajareaă afluen iloră râuluiă Bistri a:ă Valeaă Sl tini a,ă

2012-2013 500.000,00
Valea Castailor, Valea Rusului, Valea Ghinzii
2014 300.000,00
Extinderea parcului Avram Iancu spre raul Bistrita. 2015 100.000,00
Amenajarea 2015 200.000,00
râuluiăBistri aăcuă
Amenajareaă albieiă râuluiă Bistri aă peă tronsonulă MHCă –
respectarea 2016 2.500.000,00
Kaufland
prezerv rii
II.7 CADRUL cadrului natural, AmenajareaămalurilorărâuluiăBistri a 2017 2.000.000,00
NATURAL înăconformitateă Amenajareăzon ădeăagrementăSchifferbergă(Codrişor). 2018 4.000.000,00
cu Directiva Dezvoltareaă turisticaă şiă energetic a zonei MHC, 2020 1.500.000,00
76
2010-2030
Cadru a Apei amenajareaăzoneiăînăscopăturisticăşiădeăpromenad

2000/60/CE Amenajareaă albieiă râuluiă Bistri aă peă tronsonulă ă Kauflandă –
2020 3.000.000,00
S rata
Cur areaăapelorărâuluiăBistri aăprinătehnologiiăadecvateăsauă
2020 1.000.000,00
prin crearea unei zone deădecantareăînăamonteădeăBistri a.

2020 250.000,00
Reconstruc iaă Reconstruc iaă ecologic ă forestier ă peă terenuriă degradateă

ecologic ă constituiteă înă perimetrulă deă ameliorareă Viişoaraă – Ghinda 2012 75.000,00
forestier ăpeă (12 ha).
terenuri
Reconstruc iaă ecologic ă forestier ă peă terenuriă degradateă –
degradate 2030 100.000,00
alte zone (200 ha).
Amenajarea
râuluiăBistri aăcu
Promovareaă râuluiă Bistri aă caă zonaă deă agrementă prină
respectarea 2021 10.000,00
activit iăculturale,ăsportiveăşiădeămediu
prezerv riiă
cadrului natural
TOTAL 191.110.200
3. DEZVOLTARE ECONOMICA
Domeniu Valoare
Crearea unui centru de afaceri, inclusiv cu spatiu
expozi ională şiă deă evenimente,ă prină reconversieă spa iuă
2014
brownfieldă(loca ieăpropus :ăactualaăzon ăindustrial ,ăsauăoă
alta locatie). 9.200.000
Crearea de noi Realizareaăobiectivuluiădeăinvesti iiă„ParcăIndustrialăBistri aă
2014
structuri de Sud”,ăînălocalitateaăS rata. 8.400.000
Înfiin areaăunuiăparcălogisticăpentruătransportădeăm rfuriă(înă 2015 5.750.000,00
77
2010-2030
sprijinire a cadrul Parcului IndustrialăS rataăsauăînăzonaăadiacent ).

afacerilor Dezvoltarea arealului (delimitare: DJ 154 Reghin – zona
industrial ă S rataă - S r el)ă cuă ă includereaă înă PUGă aă 2015
ParculuiăindustrialăprivatăS R EL. 4.600.000,00
III.1
Amenajarea Organizareaă deă pie eă agroalimentareă siă meşteşug reştiă înă
DEZVOLTAREA 2013 12.000,00
pie elorădină Pia aăCentral ăsauăstradaăLiviuăRebreanuă
AFACERILOR
AmenajareăPia aăDecebal. 2014 340.000,00
ŞIăAă municipiul
INVESTI IILOR Bistrita. AmenajareăPia aăIndependen eiăSud. 2015 340.000,00
Amenajareăpie eăvolanteăînăcartierele municipiului. 2015 12.000,00
Sustinerea activa
de catre APL a Crearea infrastructurii rutiere si a utilitatilor si acordarea de
investitiilor, facilit iă fiscaleă pentruă oă perioadaă deă 5ă ani,ă ină functieă deă 2013 115.000,00
inclusiv a celor valoarea investitiei,ăînăvedereaăpopulariiăparculuiăindustrial
straine
Program privind Realizarea unui parc tehnologic (pe locul sitului Uzina
2016 3.500.000,00
dezvoltareaăşiă termic ăsauăoăaltaălocatie)
consolidarea
profilului
Elaborarea politicii de dezvoltare economica,
competitiv al
competitivitate si inovare si configurarea parteneriatului 2019 30.000,00
municipiului
intersectorial aferent
Bistrita.
Dezvoltarea unui
III.2 pol de
CERCETARE, competitivitate înă Dezvoltarea de clustere economice 2030 690.000,00
INOVARE, Municipiul
TRANSFER Bistri a.
TEHNOLOGIC – Configurarea de
Promovareaă siă sus inereaă poluluiă deă competitivitateă ală
DEZVOLTARE clustere 2030 570.000,00
municipiului.
economice.
Promovareaăşiă
implementarea
Constituirea unei societati de administrare a parcului
PPP-ului ca 2013 25.000,00
industrial. (PPP)
m sur ăactiv ăde
implicareădirect ă
78
2010-2030
a mediului privat.
Stimulareaă şiă sprijinireaă investi iiloră privateă pentruă

III.3
Promovarea racordareaă municipiuluiă laă marileă re eleă deă internet,ă înă
TEHNOLOGIA
activa a IT&C in specială deă tipă broadband,ă prină implicareaă ă administra ieiă înă
INFORMATIEI 2020 350.000,00
mediul de afaceri parteneriat cu mediul privat pentru dezvoltarea
ŞIă
bistritean infrastructuriiăspecificeătehnologieiăinforma ionaleăşiăpentru
COMUNICATIEI
racordareaăămediuluiălocalălaămarileăre eleădeăe-business
Creareaădeăspa iiă
logistice de Crearea unui parc logistic agro-industrial,ă careă s ă
procesareăşiă deserveasc ă produc toriiă dină zonaă periurban ă şiă 2025 5.800.000,00
comercializare consumatorii din municipiu.
agro-industriale
Valorificarea
III.4 potentialului Revitalizarea zonei traditionale viticole (Steiniger). 2013 1.200.000,00
ACTIVIT Iă natural.
ECONOMICE .Promovarea Promovareaă comercializ riiă înă magazineă siă pieteă aă
2012 10.000,00
SPECIFICE potentialului produselor autohtone.
LOCALITATILOR local de realizare
COMPONENTE Promovareaă produseloră meşteşug reştiă şiă artizanaleă înă
a produselor 2012 58.000,00
parteneriat cu actorii interesati.
artizanale,
mestugaresti,
productie si Încurajareaă înfiint riiă înă localit tileă componenteă aă unoră
procesare, unit tiă deă productieă deă alimenteă ecologiceă (sere,ă solare,ă 2015 50.000,00
inclusiv alimente ciuperc rii,ăetc.)
ecologice.
TOTAL 23.477.000
4. TURISM
Domeniu Valoare
Transformarea Trasareaă linieiă albastreă careă s ă uneasc ă atrac iileă turisticeă
2012 20.000,00
centrului istoric principale (conceperea unor trasee turistice tematice);
al municipiului Amenajareaă unoră puncteă deă belvedereă asupraă oraşuluiă (deă 2012 50.000,00
79
2010-2030
Bistri aăînăzon ă ex.ăTurnulăSaşilor);

turistic ăatractiv ăă Încurajareaă amenaj riiă de miciă hoteluri/pensiuniă înă caseleă
prin reabilitarea, 2014 10.000,00
vechiăsituateăînăzonaăCentruluiăistoric
restaurareaăşiă Amenajareaă unuiă sistemă deă orientare,ă semnalizareă şiă
conservarea 2014 25.000,00
informareăturistic ăînăşiăspreăzonaăcentral ;
cl dirilorăistoriceă
Amenajarea mai multor puncte de informare turistic ,ă
şiăvalorizareaăloră 2014 400.000,00
precumăşiăreamenajareaăcentruluiădeăinformareăturistic .
turistic
Amenajareaă uneiă loca iiă conectateă laă mitulă Draculaă („Casaă
2015 1.500.000,00
Dracula”,ăpeăstr.ăLiviuăRebreanu,ănr._);
Creareaă unuiă sistemă deă transportă turistică specializată în
2018 500.000,00
interiorulăoraşului;
Amenajareaă cur iloră interioareă caă spa iiă comercialeă şiă
2022 1.000.000,00
serviciiăinterconectateălaăstr zile/pia eleădinăzonaăcentral ;
Promovareaă branduluiă municipiuluiă (şi,ă undeă esteă cazul,ă aă
unorăbranduriălocaleăspecifice)ăşiăcreareaădeăactivit iăpentruă 2011 200.000,00
sus inereaălor;
Elaborarea de materiale de promovare atractive, dinamice,
unitareă şiă deă calitateă (tematice sau diversificate) cu
Dezvoltarea descrierea tuturor componentelor sistemului turistic (cazare, 2012 250.000,00
componentei de alimenta ie,ă agrement-divertisment,ă hart ă cuă localizareaă înă
promovareăşiă teritoriuăaăacestora,ăposibilit ileădeăaccesăetc.);
V.1-
marketing turistic Organizareaăunorătârguriădeăturismăanuale/ăoădat ălaă2ăani/4ă
TURISMUL 2012 200.000,00
a municipiului ani.
URBAN
Bistri a Includereaă produseloră şiă serviciiloră turisticeă bistri eneă înă
cataloageleăcuăoferteădeăprofilăaleăagen iilorădeăturismălocaleă 2012 15.000,00
şi/sauăstr ine;
Concepereaă unoră programeă deă atragereă aă artiştiloră înă zonaă
pietonal ăşiăaăunuiăcalendarădeăevenimenteăintensăanimateăînă 2012 50.000,00
zonaăpietonal ;
EditareaăşiăpromovareaăunuiăghidăturisticăalămunicipiuluiăBistri aă
(cuăprezentareaătuturorăposibilit ilorădeăpracticareăaăturismului,ă
cu detaliile aferenteă fiec reiă componenteă înă parte,ă iară înă cazulă
2013 100.000,00
manifest riloră organizate,ă precizareaă loca iei,ă perioadeiă deă
derulare,ă posibilit iloră acces,ă cazare,ă restaura ie,ă programă ală
manifest rilor,ăposibilit iădeăpracticareăaăunorăactivit iăconexe,ă
80
2010-2030
obiective turistice din proximitate etc.);
Ini iereaăşiăderulareaăunorăcampaniiătematiceădeăcomunicare,ă
diseminarea materialelor de promovare prin centre/birouri
deă informareă turistic ă dină jude ă sauă dină afar ,ă dină ar ă şiă 2013 250.000,00
str in tate,ă participareaă laă târguriă deă turismă na ionaleă şiă
interna ionale;
Promovareaă produseloră şiă serviciiloră turisticeă bistri eneă peă
site-ulămunicipalit iiă(subdomenii)ăşiăpeăcelădestinatăcet iiă
2013 10.000,00
Bistri aă(www.cetateabistrita.ro)ăşiăprinăincludereaăoferteloră
înămaterialeleădeăpromovareăjude ene/na ionale.
Dezvoltareaă unoră serviciiă deă anima ieă turistic ă cuă
2013 5.000,00
regularitate
Dezvoltarea si Proiecte de schimb de experienta in turism cu orasele
2012-2020 100.000,00
diversificarea infratite
educa ieiăînă Cursuri specializate pentru mestesugari 2015 25.000,00
turism si
Ini iereaăunorăprogrameădeăformareădeăinterpre i,ăsecretariată
schimburi de
deă profil,ă instruireă aă personalului,ă cunoaştereaă reguliloră înă 2015 25.000,00
experient
afaceri.
Modernizarea Complexului Heidenfeld 2011 100.000,00

Stimularea
edific riiăunoră Modernizareaă şiă extindereaă infrastructuriiă turisticeă şiă deă
dot riătehnico- agrementă înă P dureaă Schullerwald,ă transformareaă eiă înă 2014 5.000.000,00
edilitare „P dureăparc”.
moderne, Realizareaă Complexuluiă sportivă şiă deă agrementă Unireaă -
complexeăşiă Wonderland,ăcuăîntreagaăgam ădeădot riătehnico-edilitareăşiă
func ionaleăînă servicii aferenteă prev zute:ă Aqualand,ă zona de camping,
vederea terenuriă sportive,ă terenă deă golf,ă alteă dot riă destinateă
10.000.000,00
dezvolt riiă sporturiloră practicabileă înă sezonulă estivală (ciclism,ă traseeă 2016
(pârtiaădeăschi)
activit iloră pentruă mountaină byke,ă pist ă deă karting,ă zoneă deă alpinism),
sportiveăşiădeă sal ăpolivalent ,ăcentruăhipic,ăpatinoar, pârtieădeăschi, spa iiă
agrement deă cazare,ă zoneă deă promenad ă şiă pisteă deă biciclete,ă
aerodromămodernizatăşiăextins.
81
2010-2030
divertisment
Realizareaă unuiă Centruă multifunc ională “Casaă naturii”ă
pentru func iunile:ădidactic,ăcentruădeăconferin e,ăcoktailuri,ăă 2020 1.200.000,00
expozi iiădeăart ăplastic ăetc.ăînăP dureaăSchullerwald.
AmenajareăCaban ă”DealulăTârgului” 2020 500.000,00

AmenajareăCaban ă”Tab r ” 2025 400.000,00
Crearea de SatădeăvacantaăSl tinita,ăconstândăînăamenajareaăunuiălacădeă
2018 2.000.000,00
infrastructurii agrementăsiăaăunorăunit iădeăcazare.
V.2 -
turisticeăutilizândă
TURISMUL Înfiin areaăunorăbazeădeătratamentăcuăapeăs rate,ăsulfuroaseă
resursele naturale
PENTRU 2030 3.000.000,00
de apa sarata şiătermaleăcareăs ăvalorificeăresurseleănaturaleădinăzon .
SPORT SI
AGREMENT Dezvoltarea de circuite/itinerarii/trasee turistice cu zonele
montaneă învecinateă (Turismă montană înă nordulă Carpa iloră
2015 50.000,00
Orientali,ă turismă deă vân toare,ă Circuitulă Dracula,ă Laculă
Colibi a);
Includereaă Municipiuluiă Bistri aă înă circuiteleă turisticeă
regionaleă şiă na ionaleă prină obiectiveleă saleă culturaleă (Firulă
culturală ceă leag ă provinciileă istoriceă româneşti;ă Circuitulă
2016 100.000,00
cet iloră medievaleă transilv neneă (înă 2ă variante);ă Festivalulă
Conceperea unor transilv neniloră – cântec,ă dansă şiă veselie;ă Înă pelerinajă dină
pachete turistice MoldovaăînăTransilvania)
integrate care sa Concepereaăşiăoferireaăunorăprogrameăcomplexeăecoturisticeă
includ ătrasee,ă (colaborareă cuă agen iileă deă turismă şiă unit ileă deă servicii)ă
circuite, produse careă s ă vizeze/integrezeă şiă rezerva iileă naturaleă dină
turistice, 2018 10.000,00
proximitateaăBistri eiă(rezerva iaă“PiatraăCuşmei”ărezerva ia
specifice sau paleontologic ă “Comarnic”,ă rezerva ieă geologic ă “Masivulă
complementare, deăsare”ădeălaăS r el,ăparculădendrologicădeălaăArcalia);
dezvoltateăînă
parteneriat cu Initiereaă unoră actiuniă deă promovare,ă mediatizareă şiă
zoneleăînvecinate constientizareăaăpubliculuiălarg,ăînă general,ăsiăaălocuitoriloră
2018 15.000,00
din zoneleă învacinateă despreă existen aă siă valoareaă
obiectivelor naturale vizate pentru circuite turistice;
82
2010-2030
Elaborareaă unoră planuriă deă dezvoltareă aleă acestoră loca iiă

careăs ăinclud :ăamplasareaăînălocurileăoptimeădeăindicatoareă 2019
20.000,00
şiă panouriă informa ionale,ă cartografiereaă traseelor,ă
amenajareaă locuriloră deă odihn ,ă amplasareaă recipienteloră
pentru gunoi de-aă lungulă traseeloră (înă locurileă undeă exist ă
astfelădeăposibilit i);
Dezvoltareaă altoră tipuriă deă activit iă cuă poten ială turistic:ă

Program de paintball, team-bulding, skate-board,ă cicloturism,ă activit iă 2016 75.000,00
sus inere/dezvolt off-road, etc
are a sporturilor Proiecte de combinare a turismului cu evenimente sportive
şiăactivit ilorădeă 2020 50.000,00
relevante
recreere
Proiecte de combinare a turismului cu programe de sport si
2025 50.000,00
recreere
Amenajarea/
dezvoltareaăînă
Organizarea unei pinacoteci cu caracterăpermanentă(careăs ă
centrul istoric a
expun ă opereleă deă art ă aleă artiştiloră bistri eniă şiă nuă numai)ăă 2017 20.000,00
unor locatii si
înăperimetrulăGalerieiădeăArt ăgazduit ădeăCasaăcuălei.
obiective cu scop
cultural
Editarea unui calendar de evenimente (anual) al
Conceperea de
municipiului,ă înă careă suntă introduseă toateă evenimenteleă deă
noiăproduseăşiă 2012 5.000,00
genăcultural,ăistoric,ădeăart ,ăfolclorice,ădeămuzic ,ădeădans,ă
servicii turistice
religioase,ăetc.ăcuărolădeăinformareăşiăpromovare;
cu profil cultural
Organizarea de evenimente/festivaluri folclorice
V.3- şiăcuăspecifică
(personalita iă cuă rezonan ă printreă iubitoriiă genului)ă sauă 2013 15.000,00
TURISMUL bistri eană(cu
combinate (inclusiv din alte domenii);
CULTURAL respectarea
Organizareaă deă manifest riă cultural-artisticeă înă oraşulă
identit iiălocale)ă Începândăcuă
înfr ităZielonaăGoraă- BistritzfestăînăZielonaăGora,ăprecumă 13.000,00
şiăpromovareaă 2013
şiăînăcelelalteăoraşeăînfr ite.
asidu ăaă
turismului Organizareaă şiă promovareaă unoră evenimenteă cultural-
cultural artisticeă şiă mediaticeă prilejuiteă deă s rb torileă tradi ionale permanent 50.000,00
(târguriă deă prim var ,ă deă var ,ă deă toamn ă şiă deă iarn )ă şiă
83
2010-2030
organizareaă câtă maiă multoră evenimenteă culturale,ă na ionaleă

şiă interna ionale,ă axateă peă tradi iiă şiă obiceiuriă (festivaluriă
tematice,ă zileleă oraşului,ă târguriă deă meşteşuguri,ă tradi iiă şiă
obiceiuri,ă port,ă dansă popular,ă gastronomie,ă s rb toriă
religioaseăsauădeăalt ănatur ăetc.);ă
Introducereaăînă
circuitul turistic
Dezvoltareaă deă noiă produseă şiă serviciiă turistice,ă cuă
internăşiă
respectareaă identit iiă locale,ă concepereaă deă pacheteă şiă 2017 15.000,00
interna ionalăaă
circuite turisticeătematiceăşiădiversificate
Cet iiăMedievaleă
Bistri a
Program de
sus inereăaăarteloră
şiăaăculturiiăcaă
Ini iereaădeătabereătematiceădeăart ,ăecologice,ădeăcrea ie,ăetc 2016 20.000,00
instrumente de
promovare a
imaginii urbane
Stimulareaăedific riiădeăpensiuniăturisticeăşiăagroturisticeăînă
Dezvoltarea mediulă rural,ă aă reşedin eloră secundare-caseă deă vacan ă caă
şi/sauăsprijinireaă destina iiă aleă turismuluiă deă week-endă (înă localit ileă ruraleă
2014 5.000,00
afirm riiă legateădeăBistri aăsauăceleăapar inândăcomunelorălimitrofeă–
turismului rural Unirea,ă Viişoara,ă S rata,ă Cuşma,ă Sigmir,ă Sl tini a,ă Valeaă
înăcomunit ileă M gheruşului);
s teştiădină Organizarea unor programe de formare a promotorilor de
proximitatea turism/animatoriă localiă careă s ă seă ocupeă deă informareaă
municipiului popula ieiă şiă s ă fac ă demersurileă necesareă pentruă 2014 10.000,00
Bistri aăcuă omologareaă gospod riiloră şiă s ă men in ă colaborareaă cuă
„voca ie”ăşiă forurile superioare;
poten ială Derularea unor programe de identificare a elementelor de
certificatăînăacestă unicitateă şiă originalitateă (înă obiceiuri,ă tradi ii,ă activit iă
sens meşteşug reşti,ă gastronomieă etc.)ă propriiă fiec reiă localit iă 2014 12.000,00
(maiă alesă înă raportă cuă alteă localit i)ă pentruă aă permite
conturareaăuneiăoferteăunice,ăspecific ăfiec ruiăsatăînăparteă;
84
2010-2030
Derularea unor campanii de informare a locuitorilor asupra

avantajelor,ă dară şiă aă constrângeriloră peă careă leă presupuneă 2015 3.000,00
aderareaălaăre eauaădeăturismărural;ă
Dezvoltarea
cantitativ ,ă
diversificarea
tipologic ăsiă
ridicarea Asigurarea dot riloră tehniceă şiă infrastructuraleă specificeă
nivelului calitativ turismuluiă deă afaceri,ă congreseă şiă evenimen ială (ex.ă s liă deă
alăcapacit tiiădeă conferinte,ă s liă pentruă întâlniriă deă afaceri,ă utilajeă tehnice,ă
2018 0,00
cazareăînăvedereaă interpreti,ă secretariat,ă tip rire)ă înă cadrulă unoră loca iiă
stimularii cunoscuteă sauă nouă înfiin ateă (unit iă hoteliere,ă edificiiă
afirmarii remodelate/adaptateăfunc ional,ăspecialăconstruite)ă
turismului
stiintific, de
V.4- afaceri, congrese
TURISMUL si expozitional
STIINTIFIC SI Încheiereaă unoră parteneriateă întreă autorit tileă deă cultur ă
DE AFACERI locale,ă înă vedereaă organiz riiă unoră manifest riă deă profilă
precum: festivaluri, expozitii de prezentare si demonstratii, 2012 2.000,00
evenimente, concursuri, olimpiade la nivel regional,
na ionalăşiăinterna ională
Elaborarea studiului de fundamentare privind potentialul
Dezvoltarea de 2016 15.000,00
configurarii unui cluster turistic.
clustereăînăturism
Elaborarea unui plan de actiune pentru dezvoltarea
2018 10.000,00
clusterului.
Dezvoltarea unui cluster turistic (Proiect: Crearea unor
rela iiă deă colaborareă activeă întreă agen iileă deă turism,ă
societ ileă deă profil,ă scoli,ă administratie,ă etc.ă înă vederea 2020 5.000,00
includeriiă Bistri eiă înă programeleă turisticeă specificeă
regionale,ădarăşiăna ionale.
TOTAL 27.505.000
5. RESURSE UMANE
85
2010-2030
Valoare
Domeniu sectorial Program Proiect Termen
estimat -euro
Construireă “Gradinita cu program prelungit in regim de
inaltimeă d+p+1e+mă stradaă Nicolaeă Balcescuă nr.38/a”- 2013 800.000,00
municipiul Bistrita
Construireă “Gradinita cu program prelungit cartier

2014 690.000,00
Subcetate , Bistrita;
Etapa
Înfiin areaădeă REABILITARE si modernizare gradinita nr. 1, str.
cumparare 490.000,00
noiăgr dini e,ă Ecaterina Teodoroiu Bistrita
2014
creşeăşiăcentreă
REABILITARE si modernizare gradinita nr. 3, str. Stefan
after-schoolăînă 2018 570.000,00
cel Mare, Bistrita ;
IV.1 – cartierele
REABILITARE si modernizare gradinita nr. 6, str.
INFRASTRUC municipiului, 2018 184.000,00
Cerbului, Bistrita
TUR ăŞIă cuăprec dereăînă
SERVICII DE cele noi 2018 570.000,00
Zimbrului, Bistrita ;
EDUCAȚIEă (Viişoara,ă
PRE Subcetate etc.), 2018 570.000,00
Andrei Muresanu , Bistrita ;
UNIVERSITAR precumăşiă
REABILITARE si modernizare gradinita nr. 13, str. Petre
reabilitarea 2018 207.000,00
Ispirescu, Bistrita ;
celor existente
2018 570.000,00
Rodnei, Bistrita ;
REABILITARE si modernizare gradinita Sarata , mun.
2018 92.000,00
Bistrita ;
REABILITARE si modernizare gradinita Viisoara , mun.
2018 100.000,00
Bistrita
Crearea de crese si gradinite pentru acoperirea necesarului 2030
1.150.000,00
prezent de cca. 300 locuri. esalonat
Proiect: Reabilitare scoala generala localitatea componenta 2014 183.000,00
Reabilitarea
Ghinda, municipiul Bistrita ;
infrastructurii
unit iloră
Reabilitare scoala generala clasele I-IV, localitatea
şcolare. 2016 183.000,00
componenta Viisoara, municipiul Bistrita ;
86
2010-2030
. Reabilitare scoala generala localitatea componenta

2016 183.000,00
Slatinita, municipiul Bistrita
Reabilitare scoala generala localitatea componenta Sigmir,
2016 183.000,00
municipiul Bistrita
“Edificare si Construire campus scolar Colegiul National
2021 8.050.000,00
“Liviu Rebreanu”ăBistrita”
REABILITARE si modernizare Corp B, Scoala Generala Esalonat
800.000,00
NR. 1, Bistrita pana in 2020
Reabilitareăşiă modernizareăSal ădeăsportălaăŞcoalaăgeneral ă Esalonat
340.000,00
nr.ă1ăBistri a pana in 2020
Esalonat
Reabilitare Scoala Generala NR. 2, corp A si B, Bistrita 840.000,00
pana in 2020
Reabilitareă Sal ă deă sportă laă Şcoalaă General ă nr.ă 2ă Bistri aăă Esalonat
280.000,00
str. Alexandru Odobescu pana in 2020
Reabilitareă corpă B,ă Şcoalaă General ă nr.3ă - Avram Iancu - Esalonat
210.000,00
Bistri aăăstr.1ăDecembrie pana in 2020
ReabilitareăSal ădeăsportălaăŞcoalaă General ă nr.ă3ă - Avram Esalonat
340.000,00
Iancu - Bistri aăăstr.1ăDecembrie pana in 2020
Reabilitareă cl direă corpă A,Bă siă C,ă Şcoalaă General ă nr.4ă - Esalonat
2.100.000,00
Bistri aăăstr.Florilorăănr.3-5 pana in 2020
Reabilitareăcl direăcorpăprincipalălaăŞcoalaăGeneral ănr.ă5ă - Esalonat
820.000,00
Lucian Blaga - Bistri aăăstr.ăGaroafei,ănr.8 pana in 2020
ReabilitareăSal ădeăsportălaăŞcoalaă General ă nr.ă5ă - Lucian Esalonat
690.000,00
Blaga - Bistri aăăstr.ăGaroafei,ănr.8.ă pana in 2020
Crearea de noi Înfiin areaăunuiăbazinădeăînotădidactic 2016 500.000,00
spatii cu
Infiintareă “Piataă cartii”ă (functionalaă spreă exempluă înă Pia aă
functiune 2026 11.500,00
Mic ,ăsauăinăpasaje,ăSpiruăHaret)
educational
Sustinerea
Stimulareaăelevilorăprinăorganizareaădeăşcoliădeă“practic ădeă
elevilor cu 2012 11.500,00
var ”,ăînăcareăeleviiăs ăfieăraspl ti iăpentruărezultatulămunciiă
rezultate
lor.
remarcabile
Stimularea Realizarea unor cursuri pentru ghizi turistici-voluntari la
2013 5.700,00
elevilor prin CentrulădeăInformareăTuristic .
87
2010-2030
diverse Demararea unui Program de burse de merit pentru elevii cu

2014 28.000,00
programe rezultateăremarcabile,ăpeămodelulăburselorăpentruăstuden i
educationale Educarea elevilor cu privire la valorile culturale prin
aplicative introducereaă unuiă op ională deă istorie,ă cultur ă şiă civiliza ieă 2014 8.000,00
local .
Ajutorareaă eleviloră cuă performan eă şcolareă sc zuteă prină
2016 17.000,00
organizareaădeăcursuriătipă„after-school”
Acordareaădeăfacilit iăînăscopulăatrageriiăspecialiştilorătineriă
Sustinerea si
(spreăexemplu:ăasigurareaădeălocuin e,ăgratuit iăînătransport,ă
atragerea de
facilit iă socialeă şiă deă s n tate,ă oferireaă deă alternativeă 2013 500.000,00
specialisti din
adecvate de petrecere a timpului liber – culturaleă şiă deă
domeniu.
agrement )
Creareaăaădou ăc mineăpentruăstuden i. 2030 1.800.000,00
IV.2 - Amenajarea/ă creareaă uneiă cl diriă înă careă s ă seă desf şoareă
INFRASTRUCTU Crearea unui 2030 2.750.000,00
cursurileă(altaădecâtăceaăexistent ).
R ăŞIăSERVICIIă centru
Realizarea unui studiu de identificare a nevoilor neacoperite
DEăEDUCA IEă universitar
deăinv areăînăînv mântulăsuperiorădinăregiune,ăînăvedereaă
UNIVERSITAR 2030 5.700,00
cre riiă poten ialuluiă deă dezvoltareă aă centruluiă universitar
bistri ean.
Creareaăunuiăcentruădeăformareăprofesional ă aăadul ilor,ăcuă
accentăpeăformareaăînădomeniileăcareăsuntădeficitareăpeăpia aă
2018 92.000,00
Formarea munciiă (turism,ă industrieă alimentar ,ă servicii, comer ,ă
adultilor construc ii).
IV.3- FORMARE Calificareaăpersonaluluiăpentruăcreşeăînăfunctieădeăspecificulă
2020 11.500,00
PROFESIONAL ă varstei copiilor.
CONTINU Înfiin areaă unuiă centruă deă evaluareă şiă formareă aă tinerilor
Corelarea
meseriaşi,ă denumită generică „Casaă meseriilor”(ă dezvoltareaă
ofertei
deă programeă pentruă tineriă înă vedereaă inser ieiă peă pia aă
educa ionaleăcuă 2022 183.000,00
muncii,ă derulareaă deă campaniiă deă schimbareă aă mentalit ii,ă
cerin eleăpie eiă
conştientizareă cuă privireă laă importan aă practic riiă uneiă
muncii.
meserii, revalorizarea, înăconştiin aăpublic ăaămeseriaşiloră)
Sustinerea Creareaă unuiă centruă deă consiliereă social ă şiă ocupa ional ă
IV.4 - ŞOMAJULă 2015 40.000,00
activa a (“Pia aămunciiăvolant ”- munc ăpentruăzilieri)
ŞIă
populatiei in Campaniiădeăcombatereăaămunciiălaănegruăşiăaămunciiălaăgri,ă
PROMOVAREA 2015 2.000,00
vederea înă vedereaă reglement riiă pie eiă munciiă şiă asigurareaă
88
2010-2030
OCUP RII asigurarii principiilor concuren iale reale

incluziunii
sociale a
somerilor si a Crearea unui centru de informare a populatiei cu privire la
promovarii promovarea ocuparii si la institutiile abilitate care pot 2020 6.000,00
ocuparii sustine individul in reintegrarea in campul muncii.
Creareă Centruă deă cazareă şiă noapteă pentruă persoaneleă f r ă

2012 430.000,00
ad post.
RealizareaăunuiăCentruădeăziăpentruăpersoaneăcuădizabilit iă
Crearea de noi
(Loca ie:ă Punctulă termică str.ă Rodneiă sauă CAPă Ghinda),ă
spatii cu 2014 500.000,00
incluzândă ună atelieră pentruă ocupa iiă tradi ionaleă peă careă
IV.5 - functiune
aceştiaăleăpotădeprinde.
INFRASTRUCTU social ăpentruă
Construirea unui Complex de servicii sociale pentru
R ăŞIăSERVICIIă grupurile 2014 2.500.000,00
vârstniciălaăSigmir
SOCIALE defavorizate ale
Realizareaă unuiă Centruă deă ziă pentruă vârstniciă (Loca ii:ă
comunitatii 2015 400.000,00
Punctul termic str. Florilor sau Punctul termic str. O. Goga)
bistritene.
Functionarea unei gradinite sociale pentru copiii din grupuri
2016 200.000,00
defavorizate.
Crearea unui Centru pentru victimele violentei in familie. 2022 800.000,00
Formareaă profesional ă aă ă persoaneloră cuă handicap/aă
Formarea
înso itoriloră acestora/aă rromiloră pentruă integrareaă peă pia aă 2020 30.000,00
adultilor
muncii.
Campanii de
conştientizareă
şiă
responsabilizar
e a opiniei Derularea unoră campaniiă deă responsabilizareă aă cet eniloră
2012 20.000,00
publice cu cuăprivireălaăconsecin eleăcauzateădeă încurajareaăcerşetorieiă
privire la “Nu-iăîmbog iăpeăceiăcareănuăvorăs ămunceasc ”
problematici
sociale
Sustinerea Proiecteă privindă reducereaă abandonuluiă scolară înă rândulă

2014 200.000,00
activa a copiilor rromi.
89
2010-2030
IV.6 - populatiei Creareaăunuiăcentruădeăconsiliereăsiăasistentaăsocial ăpentruă

INTEGRAREA comunitatii persoaneleă dină comunitateaă rromaă aflateă înă dificultateă
COMUNITATII rrome (inclusivăconsiliereămaternal ăpentruătinerele mame rrome ) 2025 300.000,00
RROME înă careă s ă fieă cooptată şiă ună reprezentantă ală comunit iiă
rrome.
Resposabilitate
a sociala a Programă educativă deă incluziuneă social ă aă copiiloră careă 2015 40.000,00
comunit iiă practic ăcerşetoria.
rrome
Implicarea Informarea si constientizarea populatiei rroma cu privire la
2016 10.000,00
mediului public posibilitatileădeăîmbun t ireăaăcreşteriiăcalit iiăvie ii.
in promovarea Organizareaă periodic ă aă unoră târguriă deă arteă şiă meseriiă
2016 10.000,00
incluziunii tradi ionaleăaleărromilor.
populatiei Stimularea spiritului antreprenorial al populatiei comunitatii
comunitatii rroma prin sustinerea acesteea in mini afaceri de tipul
2017 100.000,00
rroma colectareă siă procesareă ciuperciă naturale/fructeă deă p dure,ă
etc. provenite din vecinatatea municipiului.
Crearea de noi Crearea unui Centru de permanenta al medicilor de familie
2015 200.000,00
spatii cu din municipiul Bistrita.
functiune Crearea unui Centru de permanenta al medicilor
2018 200.000,00
specific ă stomatologi din municipiul Bistrita.
domeniului Crearea unui Centru de respiro pentru persoanele cu
2018 400.000,00
sanatatii in handicap mintal grav.
municipiul
Crearea unui Serviciu medical specializat pentru
IV.7- Bistrita. 2018 40.000,00
consumatorii de droguri.
S N TATE Sustinerea si
atragerea de Creareaă unuiă mecanismă deă facilit iă pentruă atragereaă
2013 25.000,00
specialisti din specialiştilorăînădomeniulămedical.
domeniu
Crearea de noi Realizareaă unuiă spa iuă culturală polivalent:ă teatru,ă
spatii cu filarmonic ,ă oper ,ă cinema,ă cuă maiă multeă s liă deă diverseă
2016 8.400.000,00
functiune m rimi,ă pentruă cca.ă 2000ă locuri,ă inclusivă spa iiă
specific ă neconven ionaleăpentruăactivit iăartistice.
90
2010-2030
domeniului
culturii in
municipiul
Bistrita, Reabilitareaă cl diriloră cuă func iuneă cultural ă (C mineleă
IV.8 2017 150.000,00
inclusiv culturaleădinălocalit ileăcomponente)
CULTUR reabilitarea
celor existente
Creareaădeămanifest riăşiăevenimenteăculturaleăcuăscopulăde
valorificare a cadrului istoric prin organizarea de 2013 25.000,00
evenimenteă culturaleă deă tipă târgă culturală medieval,ă
manifest riă înă jurulă Bisericiiă Evangheliceă careă s ă atrag ă
public:ăexpozi ieădeăart ăînăaerăliber,ăfanfar ,ăcarăalegoric
Organizarea de Sus inereaă şiă dezvoltareaă notoriet iiă manifest riloră şiă
manifest riă evenimentelorădeveniteătradi ionaleăorganizateăînămunicipiulă
culturale Bistri a:FestivalulăPfingsteen,ăSerb rileăBistri eiăMedievale,ă
permanent 115.000,00
Zileleă Municipiuluiă Bistri a,ă Festivalulă Interna ională deă
Folclor NUNTA ZAMFIREI,ă Festivalulă Interna ională ală
Fanfarelor,ăFestivalulătradi iilorăNOSA
Atragereaă şiă organizareaă deă manifest riă culturaleă na ionaleă
şiăinterna ionale:ăsimpozioane,ăconferin e,ăexpozi ii,ăfestivală permanent 11.000,00
film etc.
Sustinerea si
Stimulareaă ofertan iloră culturaliă deă aă p stra,ă dezvoltaă şiă
atragerea de
promovaădiversitateaăcultural ăşiăartistic ăprinăacordareaădeă permanent 25.000,00
specialisti din
facilit i.
domeniu
Reabilitarea Reabilitarea bazelor sportive din cartierele municipiului. 2015 120.000,00
infrastructurii
pentru tineret in
Reabilitareaă şiă modernizareaă Centruluiă comunitară pentruă
municipiul 2017 600.000,00
Tineret - Strada Liviu Rebreanu, nr. 18.
Bistrita.
Crearea de noi Construireaădeăbazeăsportiveămultifunc ionaleăinălocalit ileă

2016 1.200.000,00
spatii cu componente.
functiune Construirea unei piste motocross – omologat ă FRMă –
100.000,00
specific ă Dealul Cighir
91
2010-2030
domeniului Realizareaă unuiă „TinCamp”ă – centru/campus pentru tineri

sport in (vaă includeă spa iiă deă cazareă şiă sal ă deă mese;ă Sal ă deă
IV.9 municipiul conferin e,ă proiec ii,ă s liă deă curs,ă spectacole,ă ateliereă deă
TINERETăŞIă Bistrita. crea ie,ă etc.;ă Terenă deă sportă multifunc ional,ă spa iiă
SPORT amenajate pentru tabere tematice; Centruădeădocumentareăşiă
informareă cuă mediatec /ludotec /sal ă deă lectur ;ă „Casaă 2018 4.500.000
ONG-urilor”ă – spa iuă destinată exclusivă interac iuniiă şiă
elabor riiă deă programeă comuneă aă tuturoră ONG-urilor de
tineretă dină municipiu;ă Centrulă municipală deă educa ieă nonă
formal ;ă Cabineteă deă consiliereă psihologic ă pentruă tineri;ă
Loca iaăcampusului:ăWonderland)
Dezvoltarea de
Organizareaă unuiă spa iuă pentruă practicareaă noiloră sporturiă 2015 115.000,00
programe de
dedicate tinerilor (role, biciclete,ăbaschetădeăstrad ,ăetc.).
petrecere a
timpului liber
pentru tineri.
Sus inereaă Sus inereaă activit iiă sportiveă desf şurateă deă Asocia iaă
activit iiă „ClubăFotbalăGloriaă1922”ăBistri a
sportive de Sus inereaă activit iiă sportiveă desf şurateă deă echipaă deă
permanent 95.000,00
performan ăină handbalăfemininăşiămasculineăaăClubuluiăSportivăMunicipal.
municipiul
Sus inereaă activit iiă sportiveă desf şurateă deă forurileă
Bistrita. permanent 185.000,00
na ionaleălaăBistri aă(Tenis,ăhaltere,ăgimnastic ,ăetc.).
Organizareaă uneiă manifest riă sportiveă deă anvergur :ă
“JocurileăsportiveăSiebenburgen”,ăcuăparticipareaăsportiviloră 2013 200.000,00
Organizarea de dinăceleă7ăoraşeăşiădinăoraşeleăînfr ite
manifest riă Crearea unor campionate sportive întreă şcoliă şiă întreă
2013 200.000,00
sportive cartiere.
Atragereaă unoră competi iiă deă nivelă europeană şiă mondială înă
municipiuăcuăscopulăpromov riiăsportuluiălaănivelălocalădară 2019 230.000,00
şiăcaăşiăunămijlocădeădezvoltareăeconomic ălocal .
Sustinerea si Recompensareaăsportivilorădeăperforman ăpentruăp strareaă
atragerea de lorăînăcomunitateă(ex.ăconstruireaăunuiăblocăcuăapartamenteă
2019 460.000,00
specialisti din de serviciu pentru sportivii activi, de valoare ai
domeniu. municipiului).
92
2010-2030
Promovarea Realizareaă uneiă platformeă sportive,ă înă mediuă virtual,ă cuă

cluburilor si scopulăcreşteriiăvizibilit ii,ăundeăcluburileăsportiveăşiăONG-
2014 45.000,00
ONG-urilor urileă cuă profilă sportivă s ă îşiă prezinteă serviciileă oferiteă şiă
sportive. calendarulădeăactivit i.
TOTAL 46.297.900
6. CAPACITATEA ADMINISTRATIVA
Domeniu Valoare
Moduleă deă preg tireă înă domeniiă caă achizi iileă publice,
Dezvoltarea unor ECDL,ă limbiă str ine,ă dezvoltareaă deă proiecte,ă licitareaă şiă 2013 100.000,00
module de managementul proiectelor, etc
cursuri de
Profesionalizarea resurselor umane prin programe pentru
perfec ionare permanent/
pregatireaă continu ă aă func ionariloră publici,ă finan ateă prină 50.000,00
annual
fonduri structurale;
Îmbun t ireaă organiz riiă interneă prină adaptareaă
Regulamentuluiă deă Organizareă şiă Func ionareă laă cerin eleă
2013 30.000,00
VI.1 legisla ieiă înă vigoare,ă compatibileă legisla ieiă administra ieiă
RESURSELE Organizare europene;
UMANE DIN intern Realizarea metodelorăşiăinstrumentelorădeăgestiuneăpublic ,ă
ADMINISTRA I introducerea unor metode moderne de gestionare a
AăPUBLIC documenteloră şiă aă legisla ieiă specifice,ă promovareaă 2018 50.000,00
parteneriatului public-privat in vederea sporirii resurselor
financiare alocate domeniilor prioritare.
Imbun t ireaă sistemeloră şiă proceduriloră deă m surareă aă
Creştereaă performan eloră şiă deă raportare,ă inclusivă aă mecanismeloră deă
responsabiliz rii feedbackăasupraăactivit iiăadministra ieiăpublice,ăluându-se 2020 200.000,00
înă considerareă opiniaă societ iiă civileă şiă aă publiculuiă largă
administra ieiă (cet enilor).
publice Trainingă înă tehniciă deă m surareă aă performan eloră şiă tehniciă
deă raportare,ă inclusivă înă elaborareaă indicatoriloră deă 2017 150.000,00
performan ,ăînămonitorizareăşiăevaluare.ă
93
2010-2030
Trainingă pentruă îmbun t ireaă calit iiă şiă frecven eiă

raport riiă performan eloră administra ieiă centraleă şiă localeă
2018 150.000,00
c treă beneficiariiă direc iă aiă serviciiloră publiceă şiă c treă
grupurileădeăcet eni.ă
Organizareaă deă seminarii,ă conferin e,ă campanii de
conştientizareă înă vedereaă furniz riiă deă informa iiă c treă
permanent 50.000,00
publiculă largă înă leg tur ă cuă activitateaă administra ieiă
publice;
Implementarea sistemului integrat de e-administra ieă laă
2016 480.000,00
nivelulăPrim riei
Implementareaă laă nivelulă municipiuluiă solu iiă deă tipă e-
2019 1.600.000,00
guvernare.
Implementare la nivelul municipiului sistem integrat de e-
2020 150.000,00
Informatizarea s n tate
VI.2 serviciilor Evaluareaăperforman elorătehniceăaleăaparaturiiădinădotareăsiă permanent/
30.000,00
IMPLEMENTAR publice achizi ionareaădeăaparatur ăITăperformanta;ă anual
EA Achizi ionareaă deă programeă performanteă specificeă
SOLU IILORă activit ilorădinăadministra ie;ă
IT&C LA Asigurareaă preg tiriiă continueă aă func ionariloră publici,ă cuă
NIVELUL permanent 150.000,00
prioritateăpentruăob inereaăcertific riiăECDL
ADMINISTRA I
EI PUBLICE
Atragereaă fonduriloră europeneă înă vedereaă informatiz rii,ă
LOCALE permanent/
preg tireaă deă proiecteă înă vedereaă particip riiă laă licita iiă deă 50.000,00
anual
proiecte.
VI.3. Elaborare/actualizareă strategiiă locale/sectorialeă şiă

Elaborarea/actual 2012-2030 250.000,00
microregionale/periurbane de dezvoltare
DOCUMENTE izarea Elaborare/actualizare/implementare Strategii, PUG, PUZuri,
documentelor de 2012 850.000,00
DEăREFERIN ă inclusivălaănivelulălocalit tilorăcomponente.
planificare
LA CARE SE Consolidarea mecanismelor privind parteneriatul public
strategic ăşiă 2013 10.000,00
RAPORTEAZ ă privat
urban
COMUNITATEA Creareaă unuiă forumă deă dialogă pentruă înt rireaă colabor riiă
2014 10.000,00
întreămediulăprivatăşiăadministra iaăpublic
94
2010-2030
Sprijin pentru Trainingă pentruă func ionariiă publiciă dină administra iaă
procesul de public ă local ,ă maiă alesă dină sectorulă deă educa ieă (inclusivă
descentralizare pentruă reprezentan iiă autorit iloră localeă înă consiliileă deă Permanent 50.000,00
sectorial ăaă administra ieăaleăşcolilor),ăşiădinăsectorulădeăs n tateăpentruă
serviciilor a implementa eficient noile servicii descentralizate;
Optimizareaă func ion riiă compartimentuluiă deă rela iiă cuă permanent/
10.000,00
publicul; anual
permanent/
Combatereaăbirocra ieiăinăactivitateaădeărela iiăcuăpublicul; 10.000,00
anual
Formarea personalului din cadrul compartimentului de
permanent/
rela iiă cuă publiculă înă domeniulă comunic riiă siă rela iiloră 15.000,00
anual
publice.
Consultareaă şiă dezbatereaă public ă aă proiectelor strategice
permanent/
legateăde:ădezvoltareăurbanistica,ăinvestitiiăînăinfrastructur ,ă 5.000,00
VI.4 anual
institu iiăsocialeăşiădeăcultura,ăprotec iaămediului;
ADMINISTRA I
AăPUBLIC ăÎNă Folosireaă pârghieiă fiscaleă pentruă atragereaă investitoriloră permanent/
50.000,00
RELA IAăCUă aduc toriădeăvenituriăsporiteăînăbugetul local; anual
CET EANUL Promovareaă investi iilor,ă exporturilor,ă oportunita iloră deă
afaceri,ă facilit tiloră deă dezvoltareă local ă prin:ă conferin e,ă
Îmbun t ireaă expozi iiă şiă târguri,ă oraşeă infr ite,ă atragereaă permanent/
45.000,00
calit iiă reprezentan eloră diplomaticeă şiă comercialeă str ine,ă oferireaă anual
serviciilor cu deă terenuriă cuă infrastructr ă industial ă şiă locativ ă realizat ,ă
impact direct practicareaădeătaxe,ăimpoziteăşiăpre uriăstimulative
asupra Infiintarea unui centru modern de informatii si consiliere 2018 500.000,00
cet eanului pentru cetateni
Realizarea de puncte de informare a cetatenilor, panou de
2018 250.000,00
afisaj electronic, infochioscuri si panouri de afisaj stradale
Promovareaă strategiiloră deă participareă cet eneasc ă laă
2025 12.000,00
elaborarea deciziilor publice;
Infiintarea cluburilor de cartier, consiliilor de cartier,
punctelor de colectare a taxelor si impozitelor, a
2030 250.000,00
incubatoarelor pentru afaceri prin transformarea punctelor
termice dezafectate
Creştereaă Constituireaăghişeuluiăunic 2016 60.000,00
95
2010-2030
gradului de FormareaăComitetelorăConsultativeăCet eneşti 2024 30.000,00

transparen ,ă Organizarea de dezbateri publice pentru consultarea permanent/
30.000,00
informareăşiă cet enilorăcuăprivireălaăproiecteădeăacteănormative anual
implicare a Stabilireaă şiă dezvoltareaă unoră rela iiă deă parteneriată cuă
cet enilorăînă universit iă şiă centreă deă cercetare,ă înă specială aă celoră cuă
luarea deciziilor activitateă relevant ă pentruă domeniulă administrativ,ă şiă
implementareaă produseloră şiă tehnologiiloră realizateă deă 2013 25.000,00
acesteă unit iă deă cercetare-inovare care se dovedesc a fi
relevanteă pentruă activitateaă desf şurat ă deă autorit ileă
locale.
Eficientizarea Elaborareaăşiăadoptareaădeăstandardeădeăcalitate 2018 35.000,00
serviciilor Elaborarea unui codădeăconduit ăpentruăfunc ionariăpublici 2018 1.000,00
publice Îmbun t ireaă procesuluiă deă luareă aă deciziiloră laă nivelă
2018 15.000,00
politico-administrativ
Îmbun t ireaă Folosirea mecanismelor electronice, de exemplu, portaluri Permanent/
30.000,00
calit iiăşiă internetăşiăbazeădeădate anual
eficien eiă Realizareaă unuiă sistemă deă arhivareă electronic ă aă
furniz riiă informa iiloră siă documenteloră dină cadrulă Prim rieiă
2014 500.000,00
serviciilor municipiuluiă Bistri a,ă înă vedereaă simplific riiă fluxuluiă
informationalăşiăaăreduceriiăcosturilorăopera ionale
TOTAL 6.433.000
96
2010-2030
V.ăMONITORIZAREAăPUNERIIăÎNăAPLICAREăAăSTRATEGIEI
Pentruăaăseăasiguraăimplementareaăcuăsuccesăaăstrategiei,ăprinărealizareaăproiectelorăprioritareăstabiliteăşiăastfelă
sus inereaăobiectivelorăopera ionaleăînăvedereaăatingeriiăobiectivuluiăgeneral,ăauăfostăidentificateăactivit iăcareăară
trebuiăîntreprinseăpeătermenăscurt,ămediuăşiălung,ămen ionândăinstitu iileăresponsabile.
Strategiaă deă Dezvoltareă Local ă aă Municipiuluiă Bistri aă pentru perioada 2010-2030ă aă fostă aprobat ă înă şedin aă
Consiliului Local din data de 15.12.2011 prin HCL 208/15.12.2011.
Implementarea Strategieiă deă Dezvoltareă Local ă aă Municipiuluiă Bistri a seă vaă realizaă deă c treă direc iileă şiă
serviciileă Prim rieiă municipiuluiă Bistri a,ă conformă responsabilit iloră stabiliteă prină Dispozi iaă Primaruluiă
municipiuluiăBistri a.
Monitorizareaă şiă actualizareaă Strategieiă deă Dezvoltareă Local ă aă Municipiuluiă Bistri a,ă seă asigur ă deă c treă oă
comisieădesemnat ăînăacestăsensăprinăDispozi iaăPrimaruluiămunicipiuluiăBistri a,ăcareăvaăputeaăbeneficiaăşiădeă
sprijinulăunorăconsultan iăexterniădeăspecialitate.
Sus inereaă obiectiveloră opera ionaleă aleă strategieiă înă vedereaă atingeriiă obiectivuluiă generală ală acesteia,ă esteă
posibil ă doară prină utilizareaă unoră importanteă resurseă umane,ă financiareă şiă deă timpă prină careă seă potă realizaă
proiecteleăpropuseăînăportofoliulădeăproiecteăprioritareăşiăprinărealizareaăm surilorănecesare.ă
Resursele umane necesareă implement riiă cuă succesă aă strategieiă suntă dejaă preg titeă prină implementarea cu
succesă aă diferiteloră proiecte,ă schimburiă deă experien ,ă infuzieă şiă absorb ieă deă expertiz ă şiă knowă howă datorateă
interesuluiă municipalit iiă deă aă realizaă dezvoltareaă capacit iiă tehnice,ă administrativeă şiă institu ionaleă aă
AparatuluiăPrimaruluiăînăvedereaăasigur riiăunorăinterven iiăsustenabile.
Resursele de timp auăfostăcalculateăastfelăîncâtăs ăseăpoat ăasiguraăcontinuitateaăaceleiaşiădirec iiădeădezvoltareă
pentruăoăperiod ăsuficientădeălung ăastfelăîncâtăvaloareaăad ugat ăaăprimelorărezultateăs ăpoat ăconstituiăpremis ă
pentruăob inereaăcelorăviitoare.
Resursele financiare vorăfiăasigurateănuădoarădeăbugeteleălocaleăşiăcentrale,ăciăşiăprinăatragereaădeăsurseăprivate,ă
respectiv atragerea de fonduri europene sau alte surse disponibile.
ÎnăprocesulădeămonitorizareăşiăevaluareăaăStrategieiădeăDezvoltareăLocal ăaăMunicipiuluiăBistri a,ăseăvaă urm riă

realizareaăatâtăaăunorăindicatoriăcantitativi,ăcâtăşiăaăunorăindicatoriăcalitativi.ă
Indicatoriiă cantitativiă deă monitorizareă şiă evaluare a investitiilor realizateă prină strategieă auă fostă identifica iă
pentruăfiecareăproiectăînăparteăşiăseăreg sescăînădocumentulădetaliatăalăstrategiei.
97
2010-2030
Indicatoriiăcalitativiădeămonitorizareăşiăevaluare seărefer ăla: sporireaăbun st riiăindividuale,ăprotejareaă

bun st riiă minimale,ă maximizareaă bun st riiă neteă (beneficii totale – costuri totale) şiă maximizareaă
bun st riiă redistributiveă (reducereaăinegalit ilor),ă considerîndă c ă dezvoltareaă nuă esteă ună scopă înă sine,ă ciă
vizeaz ăameliorareaăcondi iilorăsocialeăpentruăindividăşiăcomunitate.
Înăacestărezumatăprezent măpeăscurt,ăindicatoriiăcalitativiădeămonitorizareăşiăevaluare aăinvesti iilorărealizateă

prinăstrategie,ăşiăanume:
- Venitul real/ locuitor (Venitulănominalăponderatăcuăindiceleăputeriiădeăcump rare) ;
- Creştereaăpopula ieiăocupate, cu studii superioare
- Creştereaărateiădeăocupareăaăpopula iei
- Creştereaăcifreiădeăafaceri
- Creştereaănr.ădeăturişti
- Creştereaăprocentual ăaăsectoruluiăturisticălaăcifraădeăafaceriăaămunicipiului
- Raportul Cost/Beneficiu (cost unitar, beneficii nete, scontareaăş.a) pentruăfiecareăobiectivăopera ională
al strategiei;
- Analiza Cost/Eficacitate (Costul-eficacitateaă aă dou ă sauă maiă multeă alternativeă esteă reprezentată deă
cheltuialaă peă unitateaă deă bunuriă şiă servicii,ă sauă costulă unitar) pentruă fiecareă obiectivă opera ional al
strategiei;
- Indicele Gini (alăinegalit ilor);
- Gradulă deă internalizareă aă costuriloră deă produc ie (suportareaă dină bugetă şi/sauă dină fonduriă atraseăaă
uneiăp r iădinăcosturileăserviciilorăpublice,ădeăimpactăsocialămajor,ăastfelăîncîtăpre ulăserviciiloră publice
s ăfieămaiăuşorăsuportabil,ămaiăalesădeăc treăpersoaneleădefavorizate)
- Beneficiul public (pentruă intreprinderileă publice,ă regii,ă societ iă dină sistemulă economieiă şiă
administra ieiălocale) .
98

Dezvoltare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategiaădeădezvoltareălocal ăaămunicipiuluiăăBistri aăpentruăperioadaă

Strategiaădeădezvoltareălocal ăaămunicipiuluiăBistri aăpentruăperioadaă

Document elaborat în cadrul proiectului:

Contextulăna ionalăşiăregionalăprivindănecesitateaăelabor riiăstrategieiădeădezvoltareălocal .................... 3

Contextulăelabor riiăstrategieiăşiădescriereaăprocesului ................................................................................. 5

II. ANALIZAăSITUA IEIăEXISTENTEăŞIăDIAGNOSTIC………………………………………………11

Analiza situatiei existente ............................................................................................................................... 11

AnalizaăSWOTăpentruăceleă aseădomeniiăprioritareădeădezvoltare ............................................................. 40

III. VIZIUNEăASUPRAăDEZVOLTARIIăMUNICIPIULUIăBISTRI A………………………………….54

Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare ............................................................................................ 55

Viziunea de dezvoltare .................................................................................................................................... 59

IV. DOMENII,ăPROGRAMEă IăPROIECTEăALEăSTRATEGIEIăDEăDEZVOLTAREăLOCAL ……60

Contextulăna ionalăşiăregionalăprivindănecesitateaăelabor riiăstrategieiădeădezvoltareălocal

 „O Uniune a inovării” pentruăaăîmbun t iăcondi iile-cadruăşiăaccesulălaăfinan rileăpentruăcercetareăşiă

Proiectulădeăplanificareăstrategic laănivelulămunicipiuluiăBistri aăreprezint ăunădemersăambi iosăşiădificil,ădară

naturale,ăenergetice,ămaterialeăşiăinforma ionale.ăTotodat ădezvoltareaăsociet ii,ăprinăintermediulăpilonuluiăs uă

Obiectivul general proiectului esteăcreareaăuneiăadministra iiăpubliceămaiăeficaceăînăbeneficiulăsocio-economic

Strategiaădeădezvoltareălocal ăesteărezultatulăunuiăprocesăde luare a deciziei prin care actorii locali au parcurs

ÎnscriereaăStrategieiăînăpriorit ileăeuropene, na ionaleăşiăregionale

Strategiaăpropus ăvineăs ăr spund ăobiectivuluiăgeneralăstabilităprinăStrategiaăEuropaă2020:ătransformareaăUEă

De asemenea,ăstrategiaăr spundeăşiăobiectivelorătematiceăcareăseăreg sescăînăcadrulăpropunerilorădeăregulamenteă

1. Înt rireaăcercet rii,ădezvolt riiătehnologiceăşiăaăinov rii;

Prin Strategia de dezvoltare local ăaămunicipiuluiăBistri aăs-aăurm rit dezvoltareaămunicipiuluiăBistri a înămodă

Strategia este orientat ăpeă6 domeniiădeăac iuneăstrategic :ă

Ideeaăfundamental ăcareăaăstatăînăcentrulăprocesuluiădeăelaborareăaăstrategieiădeădezvoltareălocal ăaămunicipiuluiă

Pe parcursul procesului de elaborare a strategiei s-aăurm ritărealizareaăparticip riiăşiăstimulareaăparteneriateloră

Înăelaborareaăstrategieiăs-aăurm rităcoordonareaăprogramelorăşiăpoliticilorăsectorialeă(serviciiăsociale,ăeduca ie,

II. ANALIZAăSITUA IEIăEXISTENTEăŞIăDIAGNOSTIC

Analiza situatiei existente

Municipiulă Bistri aă areă oă suprafa de 145,47

Înăanulă2009,ă17,5%ădinăsuprafa aăadministrativ ăaăMunicipiuluiăeraăreprezentat ădeă intravilan,ăconcentratăînă

Vedere panoramică Bistriţa

Manifestări în Complexul de agrement Heidenfeld

Deămen ionatăesteăfaptulăc ăceleă211ăstr ziăneamenajateăsuntălocuiteădeămaiăpu inădeă12%ădinăpopula iaăoraşului,ă

Re eauaădeăcanalizare areăoăarieădeăacoperireădeăpesteă70%ădinănum rulătotalădeăstr zi,ă24%ănuăsuntăracordateă

La nivel de municipiu, accesul laăre eauaădeăenergieăelectric esteăasiguratăînăpropor ieădeă52%ăiarădinătotalulă

Re eauaădeăgazeănaturale acoper ă51%ădinătotalulădeăstr ziăexistenteălaănivelulămunicipiuluiăşiăunănum răînc ă

Zona pietonală „Liviu Rebreanu”

MunicipiulăBistri aăesteăală15-leaăoraşădinăRomâniaăcareăaăaderatălaăini iativaăeuropean ă„Conven iaăPrimarilor”,ă

Sistemul de colectare selectivă

Înăceeaăceăprivesteămediul şi spa iul verde înămunicipiulăBistri aăexist ă2ăariiăprotejateădeăinteresălocal,ăcareă

Parcul Municipal Bistriţa

Amenajări florale pe arterele de circulaţie

Înăanulă2009ăauăfostăpreg titeădou ăproiecteăincluseăînăPortofoliulădeăproiecteăalăPlanuluiăNa ionalădeăAc iuneă

administrativ ăaămunicipiuluiăşiăpesteă31%ădinăextravilan.ăAcesteaăauădou ăvalen eămajore:ăfurnizareaădeămaterieă

careădispunăşiădeăbancomateăamplasateăînădiverseăpuncteădinăoraş.ăLaăacesteaăseăad ug ăagen iileăcompaniilorădeă

Jude ulăareăoăpondereădeădoară1%ăînăactivitateaădeăcomer ăexterior (importuri şi exporturi)ăăaăRomâniei.ăÎnăceeaă

Înăceeaăceăpriveşteănivelul studiilor,ăceiămaiămul iăbistri eniăauăstudiiălicealeăşiăprofesionaleă(48%)ăşiăgimnazialeă

LaănivelulămunicipiuluiăBistri aăseăconstat ăunăsoldăpozitivăînăceeaăceăpriveşteămigra iaăintern :ă168ăşiăunăsoldă

Educa ieăşiăformareăprofesional ăcontinu

Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”

Esteădeăremarcatăsc dereaăputernic ăaăabandonuluiăşcolarăîntr-un timp relativ scurt – deăcinciăoriăînănumaiăcinciă

Se poate observa,ădeăasemenea,ăinexisten aăunuiăcentruăuniversitar,ălaănivelulămunicipiuluiăBistri a,ăderulându-şiă

Punctulăcentralăalăactivit iiăculturaleăînămunicipiulăBistri aăesteăCentrulăCulturală“GeorgeăCoşbuc”.ăDeăoămareă

Centrul Cultural “George Coşbuc”

 Festivalul – concurs "Transilvania Rock";

“Serbările Bistriţei Medievale” “Zilele municipiului Bistriţa”

seărezum ălaăaăpuneălaădispozi iaăpubliculuiăunănum rămareădeăvolumeătip riteăsauăpeăsuportăelectronic,ăaiciăauă

Manifestări sportive Complexul sportiv Gloria

Asisten ăşiăprotec ieăsocial

Biserica Evanghelică cu cel mai înalt turn din Transilvania

Ansamblul „Şirul Sugălete”

situeaz ,ădeădeparte,ăpeăprimaăpozi ieăpeăplanăjude eanăînăaceast ăprivin ,ăatrâgândă73,5%ădinăturiştiiăsosi iăînă