ADJECTIVUL

Este partea de vorbire flexibilă care exprimă însușirea unui obiect (în sens larg). Adjectivul
determină un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume sau numeral cu valoare pronominală).

Clasificare:
1. După structură sau alcătuire SIMPLE
mic, mare, greu, verde

COMPUSE
cumsecade, albastru-deschis, galben-pal

2. După flexiune VARIABILE (își schimbă forma)

verde, mic, frumos

INVARIABILE (nu își poate schimba forma)

eficace, gri, lila, bordo

3. După numărul total de cu două forme flexionare

forme flexionare mare/mari, limpede/limpezi

cu trei forme flexionare

grijuliu/ grijulie/ grijulii

cu patru forme flexionare

frumos/ frumoasă/ frumoși /frumoase

4. După proveniență propriu-zise

leneș, laș, deștept

provenite din verb la participiu

desenat, cules, pieptănat, cumpărată

provenite din verb la gerunziu

coșurile fumegânde

provenite din adverbe (mai rar)

oameni bine
 Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.

Ex. Casa albă era pe vârful dealului.

Adjectiv care se acordă cu substantivul casa de la care preia genul, numărul și

cazul (gen feminin, numărul singular, cazul nominativ)

Gradele de comparație Exemple

POZITIV CURAJOS
COMPARATIV de egalitate construit cu grupurile de cuvinte tot atât de,
la fel de, tot așa de, deopotrivă de – tot atât
de CURAJOS
de de construit cu adverbul mai – mai CURAJOS
inegalitate superioritate
de construit cu adverbele mai și puţin – mai
inferioritate puţin CURAJOS
SUPERLATIV relativ de construit cu articolul demonstrativ cel, cea,
superioritate cei, cele și adverbul mai – cel mai CURAJOS
de construit cu articolul demonstrativ cel, cea,
inferioritate cei, cele și adverbele mai și puţin – cel mai
puţin CURAJOS
absolut de construit cu adverbele foarte, tare, prea –
superioritate foarte CURAJOS
de construit cu adverbele foarte, tare, prea și
inferioritate puţin – foarte puţin CURAJOS

Există adjective care nu au grade de comparaţie: superior, maxim, anterior, suprem,

extrem (sunt la origine, în limba latină, comparative sau superlative), viu, complet, veșnic, unic,
principal, acvatic, biologic, petrolifer etc.
Adjectivul stă, de obicei, după substantiv, dar poate sta și înaintea acestuia. Când stă
înaintea substantivului, adjectivul preia, în cele mai multe contexte, articolul hotărât de la
substantivul determinat: copiii zglobii zglobiii copii.
 Posibilități combinatorii ale adjectivului

În calitate de adjunct, adjectivul îndeplinește funcția sintactică de:

- atribut adjectival (în grupul nominal, atunci când depinde de un substantiv): Casa înaltă
mi-a plăcut.
- nume predicativ (în grupul verbal, atunci când depinde de un verb copulativ)

Atributul adjectival poate determina:

- un substantiv: Copilul înalt a plecat spre școală.
- un pronume: Dumnealui mai emoționat a vorbit. (care dumnealui?)
- numeral (cu valoare pronominală): Trei mai prietenoși l-au încurajat. (care trei?)

Atributul adjectival se poate exprima prin:

- adjectiv propriu-zis;
- adjectiv provenit din verb la participiu;
- adjectiv provenit din verb la gerunziu;
- adjectiv provenit din adverbe (Nu am mai văzut un asemenea eveniment.; Dan este un
băiat bine.)
-