În exemplele de mai jos selectați varianta corectă de răspuns

1. Identificați natura scalei de măsurare pentru variabila Apartenența la o anumită etnie,

codificată astfel: 1 - lipoveni; 2 - români; 3 – polonezi, 4 – maghiari; 5 – italieni; 6 – armeni
Tipul scalei
a) Nominală
b) Ordinală
c) De interval
d) De raport

2. Identificați natura scalei de măsurare pentru variabila Greutatea

Tipul scalei
a) Nominală
b) Ordinală
c) De interval
d) De raport

3. Identificați natura scalei de măsurare pentru variabila Sexul (M/F)

Tipul scalei
a) Nominală (dihotomică)
b) Ordinală
c) De interval
d) De raport

4. Identificați natura scalei de măsurare pentru variabila Sportul practicat

Tipul scalei
a) Nominală (categorială)
b) Ordinală
c) De interval
d) De raport

5. Identificați natura scalei de măsurare pentru variabila Poziția în clasament

Tipul scalei
a) Nominală (categorială)
b) Ordinală
c) De interval
d) De raport

6. Măsurând temperatura pe parcursul unei zile, la ore fixe, în grade Celsius, ce scală de
măsurare statistică utilizăm?
a) Nominală
b) Ordinală
c) De interval
d) De raport

7. Considerăm un chestionar de evaluare a atitudinii față de risc. Fiecare item (întrebare) este de
forma: ”în ce măsură sunteți atras de experiențe noi, neobișnuite?” cu răspunsurile posibile:
Foarte mică măsură (1), Mică măsură (2), Măsură medie (3), Mare măsură (4), Foarte mare
măsură (5). În acest caz, ce scală de măsurare statistică se utilizează?
a) Nominală
b) Ordinală
c) De interval
d) De raport
 8. Pe ce scală sunt repartizate notele școlare?
a) Nominală
b) Ordinală
c) De interval
d) De raport

9. Un psiholog compară nivelul atracției pentru risc fizic la un grup de alpiniști și un grup de
șahiști, descoperind că primii au o predispoziție mai mare pentru risc. În acest caz variabila
dependentă este
a) Atracția pentru risc
b) Categoria de sport

10. Un psiholog compară nivelul atracției pentru risc fizic la un grup de alpiniști și un grup de
șahiști, descoperind că primii au o predispoziție mai mate pentru risc. În acest caz variabila
independentă este
a) Atracția pentru risc
b) Categoria de sport

11. Pentru o serie de date numerice, suma valorilor împărțită la numărul lor se numește
a) Medie
b) Mediană
c) Modul
d) Amplitudine

12. Pentru o serie de date numerice, valoarea cu cea mai mare frecvență se numește
a) Medie
b) Mediană
c) Modul
d) Amplitudine

13. Pentru o serie de date numerice, elementul din mijlocul seriei ordonate se numește
a) Medie
b) Mediană
c) Modul
d) Amplitudine
14. Seria de date care urmează reprezintă scorul înregistrat de studenții unei grupe la testul de
Statistică:
7 12 17 15 20 25 12 19 25 17 15 12 18 7 12 12 15 17 17 20 17 8 7 10 20
Valoarea medie a scorurilor este aproximativ egală cu
a) 15
b) 16
c) 17
15. Seria de date care urmează reprezintă scorul înregistrat de studenții unei grupe la testul de
Statistică:
7 12 17 15 20 25 12 19 25 17 15 12 18 7 12 12 15 17 17 20 17 8 7 10 20
Valoarea mediană a scorurilor este egală cu
a) 15
b) 16
c) 17
16. Seria de date care urmează reprezintă scorul înregistrat de studenții unei grupe la testul de
Statistică:
7 12 17 15 20 25 12 19 25 17 15 12 18 7 12 12 15 17 17 20 17 8 7 10 20
Moda / Modul acestei serii de date este egal cu
a) 15
b) 16
 c) 17
Seria este multimodala, cu mod 12 si 17 (ambele cu frecventa =5)
17. Seria de date care urmează reprezintă scorul înregistrat de studenții unei grupe la testul de
Statistică:
7 12 17 15 20 25 12 19 25 17 15 12 18 7 12 12 15 17 17 20 17 8 7 10 20
Amplitudinea acestei serii de date este egală cu
a) 17
b) 18
c) 19
18. Seria de date care urmează reprezintă scorul înregistrat de studenții unei grupe la testul de
Statistică:
7 12 17 15 20 25 12 19 25 17 15 12 18 7 12 12 15 17 17 20 17 8 7 10 20
Deviația standard pentru o distribuție poate fi calculată utilizând funcția Excel =stdev(diapazon) sau
=stdev(number1;[number2];…). Valoarea aproximativă a deviației standard pentru variabila scorul
este egală cu
a) 5
b) 7
c) 12
19. Calculăm înălțimea medie a studenților de la Universitate pe un eșantion de 100 de studenți și
pe un eșantion de 60 de studenți. Care din afirmațiile de mai jos este adevărată?
a) Media calculată pe un eşantion de 100 de subiecţi este totdeauna mai apropiată de media
reală decât cea calculată pe un eşantion de 60 de subiecţi
b) Media calculată pe un eşantion de 60 de subiecţi este totdeauna mai apropiată de media
reală decât cea calculată pe un eşantion de 100 de subiecţi
c) Media calculată pe un eşantionul de 100 de studenți, este mai probabil să fie mai
apropiată de media reală decât media calculată pe un eșantion de 60 de studenți

20. Tabelul de mai jos conține două distribuții de valori pentru două variabile. Una reprezintă
scorurile la un test de evaluare a stimei de sine, cealaltă, la un test de evaluare a nivelului de
satisfacție în raport cu serviciile sociale oferite într-un campus universitar.
Stima 29 28 36 41 25 15 33 40 33 20 35 26 32 23 27 35 37 42 30 33
Satisfacția 27 35 30 51 30 20 47 42 40 33 28 40 22 15 17 37 30 25 47 30

Pentru variabila ” Stima”, valoarea medie este egală cu

a) 33
b) 31
c) 30

21. Tabelul de mai jos conține două distribuții de valori pentru două variabile. Una reprezintă
scorurile la un test de evaluare a stimei de sine, cealaltă, la un test de evaluare a nivelului de
satisfacție în raport cu serviciile sociale oferite într-un campus universitar.
Stima 29 28 36 41 25 15 33 40 33 20 35 26 32 23 27 35 37 42 30 33
Satisfacția 27 35 30 51 30 20 47 42 40 33 28 40 22 15 17 37 30 25 47 30

Pentru variabila ” Stima”, valoarea mediană este egală cu

a) 33,5
b) 32,5
c) 30,5

22. Tabelul de mai jos conține două distribuții de valori pentru două variabile. Una reprezintă
scorurile la un test de evaluare a stimei de sine, cealaltă, la un test de evaluare a nivelului de
satisfacție în raport cu serviciile sociale oferite într-un campus universitar.
Stima 29 28 36 41 25 15 33 40 33 20 35 26 32 23 27 35 37 42 30 33
Satisfacția 27 35 30 51 30 20 47 42 40 33 28 40 22 15 17 37 30 25 47 30

Pentru variabila ” Stima”, valoarea modul este egală cu

 a) 31
b) 32
c) 33

23. Tabelul de mai jos conține două distribuții de valori pentru două variabile. Una reprezintă
scorurile la un test de evaluare a stimei de sine, cealaltă, la un test de evaluare a nivelului de
satisfacție în raport cu serviciile sociale oferite într-un campus universitar.
Stima 29 28 36 41 25 15 33 40 33 20 35 26 32 23 27 35 37 42 30 33
Satisfacția 27 35 30 51 30 20 47 42 40 33 28 40 22 15 17 37 30 25 47 30

Deviația standard pentru o distribuție poate fi calculată utilizând funcția Excel =stdev(diapazon) sau
=stdev(number1;[number2];…). Valoarea aproximativă a deviației standard pentru variabila”Stima”
este egală, aproximativ, cu
a) 3
b) 5
c) 7

24. Tabelul de mai jos conține două distribuții de valori pentru două variabile. Una reprezintă
scorurile la un test de evaluare a stimei de sine, cealaltă, la un test de evaluare a nivelului de
satisfacție în raport cu serviciile sociale oferite într-un campus universitar.
Stima 29 28 36 41 25 15 33 40 33 20 35 26 32 23 27 35 37 42 30 33
Satisfacția 27 35 30 51 30 20 47 42 40 33 28 40 22 15 17 37 30 25 47 30
Coeficientul de corelație între două variabile poate fi calculat, în EXCEL, aplicând formula
=correl(array1;array2). Coeficientul de corelație între variabilele ” Stima” și ”Satisfacție” este
aproximativ egal cu
a) 0,2
b) 0,4
c) 0,6

25. Modalitatea de a exprima semnificaţia unei anumite valori dintr-o distribuţie prin raportare la
parametrii distribuţiei (media şi abaterea standard) este scorul standardizat z (numit şi notă z,
scor z). Acesta măsoară distanţa dintre o anumită valoare şi media distribuţiei în abateri
x−m
z=
standard: σ , unde x reprezintă oricare dintre valorile distribuţiei, m – valoarea medie
a valorilor distribuţiei, σ – deviaţia standard în distribuţie. Tabelul de mai jos conține două
distribuții de valori pentru două variabile. Una reprezintă scorurile la un test de evaluare a
stimei de sine, cealaltă, la un test de evaluare a nivelului de satisfacție în raport cu serviciile
sociale oferite într-un campus universitar.
Stima 29 28 36 41 25 15 33 40 33 20 35 26 32 23 27 35 37 42 30 33
Satisfacția 27 35 30 51 30 20 47 42 40 33 28 40 22 15 17 37 30 25 47 30
Deviația standard pentru o serie de date poate fi calculată utilizând funcția Excel =stdev(diapazon)
sau =stdev(number1;[number2];…), iar valoarea medie pentru o serie de date poate fi calculată
utilizând funcția = average(diapazon). Scorul standard z, corespunzător valorii variabilei stima,
egală cu 40, este egal, aproximativ, cu
a) 1,3
b) 2,5
c) 0,7

26. Modalitatea de a exprima semnificaţia unei anumite valori dintr-o distribuţie prin raportare la
parametrii distribuţiei (media şi abaterea standard) este scorul standardizat z (numit şi notă z,
scor z). Acesta măsoară distanţa dintre o anumită valoare şi media distribuţiei în abateri
x−m
z=
standard: σ , unde x reprezintă oricare dintre valorile distribuţiei, m – valoarea medie
a valorilor distribuţiei, σ – deviaţia standard în distribuţie. Tabelul de mai jos conține două
 distribuții de valori pentru două variabile. Una reprezintă scorurile la un test de evaluare a
stimei de sine, cealaltă, la un test de evaluare a nivelului de satisfacție în raport cu serviciile
sociale oferite într-un campus universitar.
Stima 29 28 36 41 25 15 33 40 33 20 35 26 32 23 27 35 37 42 30 33
Satisfacția 27 35 30 51 30 20 47 42 40 33 28 40 22 15 17 37 30 25 47 30
Deviația standard pentru o serie de date poate fi calculată utilizând funcția Excel =stdev(diapazon)
sau =stdev(number1;[number2];…), iar valoarea medie pentru o serie de date poate fi calculată
utilizând funcția = average(diapazon). Scorul standard z, corespunzător valorii variabilei satisfacția,
egală cu 37, este egal, aproximativ, cu
a) 0,5
b) 1,0
c) 1,3

27. Pentru o serie de date, Modul – expresia cea mai directă a valorii tipice – este valoarea cu
frecvența cea mai mare de apariție.
Cărei clase de indicatori aparține Modul?
a) Indicatorilor tendinței centrale
b) Indicatorilor variabilității
c) Indicatorilor formei distribuției

28. Pentru o serie de date, Mediana – valoarea ”din mijlocul distribuției” – este aceea care are 50%
dintre valori mai mari și 50% dintre valori mai mici decât ea.
Cărei clase de indicatori aparține Mediana?
a) Indicatorilor tendinței centrale
b) Indicatorilor variabilității
c) Indicatorilor formei distribuției

29. Pentru o serie de date, Media reprezintă raportul dintre suma valorilor distribuției și numărul
acestora.
Cărei clase de indicatori aparține Media?
a) Indicatorilor tendinței centrale
b) Indicatorilor variabilității
c) Indicatorilor formei distribuției

30. Pentru o serie de date, Amplitudinea absolută (R) este dată de diferența dintre valoarea maximă și
valoarea minimă.
Cărei clase de indicatori aparține Amplitudinea absolută (R)?
a) Indicatorilor tendinței centrale
b) Indicatorilor variabilității
c) Indicatorilor formei distribuției

31. Pentru o serie de date, Amplitudinea relativă (R%) este dată de raportul dintre amplitudinea
absolută și media distribuției: R%=R*100/m.
Cărei clase de indicatori aparține Amplitudinea relativă?
a) Indicatorilor tendinței centrale
b) Indicatorilor variabilității
c) Indicatorilor formei distribuției

32. Pentru o serie de date, Quartilele (Q) sunt percentilele care împart distribuția în patru segmente
egale. Ele sunt: Q1 (percentila 25); Q2 (percentila 50 sau Mediana); Q3 (percentila 75). Abaterea
quartilă este dată de diferența dintre valoarea corespunzătoare quartilei 3 și valoarea corespunzătoare
quartilei 1.
Cărei clase de indicatori aparține Abaterea quartilă?
a) Indicatorilor tendinței centrale
b) Indicatorilor variabilității
c) Indicatorilor formei distribuției
 √
N
∑ ( x i−m )2
i=1
s=
33. Pentru o serie de date, Deviația standard (s) se calculează după formula N−1 , unde
xi sunt valorile din seria de date, m este media aritmetică a acestor valori, iar N – numărul acestor
valori. Cu alte cuvinte, deviația standard se obține prin extragerea radicalului din expresia abaterii
medii pătratice (dispersiei).
Cărei clase de indicatori aparține Deviația standard?
a) Indicatorilor tendinței centrale
b) Indicatorilor variabilității
c) Indicatorilor formei distribuției

34. Expresia grafică a distribuțiilor poate fi descrisă sub două aspecte esențiale: simetria și
aplatizarea. Descrierea numerică a caracteristicii de simetrie/asimetrie se face cu ajutorul unui
indicator statistic specific, numit indicator de ”simetrie” sau de ”oblicitate” (engl., skewness). Pentru
o curbă absolut simetrică, indicele de simetrie are valoarea zero. Un indice de simetrie a cărui
valoare depășește +1/-1 semnalează o asimetrie pronunțată a distribuției.
Cărei clase de indicatori aparține Indicatorul de simetrie?
a) Indicatorilor tendinței centrale
b) Indicatorilor variabilității
c) Indicatorilor formei distribuției

35. Expresia grafică a distribuțiilor poate fi descrisă sub două aspecte esențiale: simetria și
aplatizarea. Caracteristica de aplatizare (engl., kurtosis) indică gradul de extindere pe verticală a
curbelor de distribuție. Cu cât acest indicator este mai îndepărtat de +1/-1, cu atât avem de-a face cu
distribuții cu o abatere mai accentuată de la aplatizarea ”normală”.
Cărei clase de indicatori aparține Indicatorul de aplatizare?
a) Indicatorilor tendinței centrale
b) Indicatorilor variabilității
c) Indicatorilor formei distribuției

36. Cei mai frecvent utilizați indicatori statistici sunt:

a) media și deviația standard
b) media și mediana
c) amplitudinea și abaterea quartilă

37. Reprezentativitatea eșantionului este dată de calitatea valorilor acestuia de a descrie în mod
corect caracteristicile populației din care a fost extras. Care afirmație este corectă?
a) Eșantionul reprezentativ reprezintă perfect datele populației
b) Orice eșantion, mai mare de 50 de subiecți, reprezintă perfect datele populației
c) Nici un eșantion nu reprezintă perfect datele populației

38. O ipoteză, în statistică, este o afirmaţie despre parametrii unei populaţii, pentru că scopul
inferenţei statistice este să descrie populaţii pornind de la eşantioane.
Două sunt ipotezele cu care lucrăm:
● Ipoteza de cercetare (notată H 1 ): este o afirmaţie generalizată la populaţia supusă
investigării).
H
● Ipoteza de nul (notată 0 ): este de fapt ceea ce noi testăm în realitate şi descrie situaţia
de la care se porneşte, situaţia în care intervenţia nu ar avea nici un efect.
Problemă: Într-o cercetare verificăm dacă există diferenţe semnificative între elevii care provin din
familii cu un stil parental democratic şi cei provenind din familii cu un stil autoritar în ceea ce
priveşte motivaţia intrinsecă.
Selectați, din afirmațiile de mai jos, ipoteza de cercetare:
a) Nu există diferențe semnificative între elevii care provin din familii cu un stil parental
democratic şi cei provenind din familii cu un stil autoritar în ceea ce priveşte motivaţia
intrinsecă
 b) Există diferențe semnificative între elevii care provin din familii cu un stil parental
democratic şi cei provenind din familii cu un stil autoritar în ceea ce priveşte motivaţia
intrinsecă

39. O ipoteză, în statistică, este o afirmaţie despre parametrii unei populaţii, pentru că scopul
inferenţei statistice este să descrie populaţii pornind de la eşantioane.
Două sunt ipotezele cu care lucrăm:
● Ipoteza de cercetare (notată H 1 ): este o afirmaţie generalizată la populaţia supusă
investigării).
H
● Ipoteza de nul (notată 0 ): este de fapt ceea ce noi testăm în realitate şi descrie situaţia
de la care se porneşte, situaţia în care intervenţia nu ar avea nici un efect.
Problemă: Într-o cercetare verificăm dacă există diferenţe semnificative în funcţie de gradul didactic
al profesorilor în ceea ce priveşte rezultatele elevilor la un examen de capacitate (eşantion creat la
nivel naţional). Variabila independentă este gradul (cu patru categorii: superior, unu, doi, fără grad
didactic), iar Variabila dependentă este rezultatul (variabilă numerică cu valori din intervalul 0-22,
care indică numărul de puncte acumulate la test).
Selectați, din afirmațiile de mai jos, ipoteza de nul:
a) Nu există diferențe semnificative între rezultatele elevilor care au profesori de diferite
grade didactice.
b) Există diferențe semnificative între rezultatele elevilor care au profesori de diferite grade
didactice.

40. O ipoteză, în statistică, este o afirmaţie despre parametrii unei populaţii, pentru că scopul
inferenţei statistice este să descrie populaţii pornind de la eşantioane.
Două sunt ipotezele cu care lucrăm:
● Ipoteza de cercetare (notată H 1 ): este o afirmaţie generalizată la populaţia supusă
investigării).
H
● Ipoteza de nul (notată 0 ): este de fapt ceea ce noi testăm în realitate şi descrie situaţia
de la care se porneşte, situaţia în care intervenţia nu ar avea nici un efect.
Problemă: Să presupunem că ne interesează comportamentul agresiv al adolescenţilor cu dificultăţi
de învăţare, înainte şi după o serie de şedinţe de consiliere. Pentru aceasta, am selectat un eşantion
aleatoriu de 12 adolescenţi cu dificultăţi de învăţare. Măsura comporta-mentului agresiv reprezintă
media aprecierilor oferite de cinci consilieri. Aprecierile au fost făcute înainte şi după şedinţele de
consiliere. Problema pe care ne-o punem este următoarea: comportamentul agresiv al adolescenţilor
cu dificultăţi de învăţare poate fi diminuat prin astfel de şedinţe de consiliere? Formulați ipoteza de
H
nul ( 0 ) și ipoteza de cercetare ( H 1 ).
H0: Sedintele de consiliere nu au nicio influenta asupra gradului de agresivitate al adolescentilor
cu dificultati de invatare.
H1: : Sedintele de consiliere au o influenta semnificativa asupra gradului de agresivitate al
adolescentilor cu dificultati de invatare.

41. Despre studenții unei grupe de la IFC se cunosc următoarele date:

- Genul (m/f);
- Tipul de temperament ( );
- Scorul obținut de fiecare student la un test de Statistică.
(alegeți datele aleator, scor maxim la test 27 de puncte, număr de studenți 30).
În baza acestor date realizați:
 41.1. Completați tabelele de frecvențe absolute și relative pentru variabilele gen,
temperament și scor.
scor z (cerinta
Student Gen Gen_L Temperament Temp_L Scor 41.6)
1 2 F 3 sangvininc 24 1.27
2 2 F 3 sangvininc 4 - 1.08
3 2 F 2 coleric 16 0.33
4 1 M 3 sangvininc 0 - 1.55
5 2 F 2 coleric 17 0.45
6 1 M 2 coleric 25 1.39
7 1 M 3 sangvininc 7 - 0.73
8 1 M 4 flegmatic 20 0.80
9 1 M 4 flegmatic 1 - 1.43
10 2 F 1 melancolic 1 - 1.43
11 1 M 2 coleric 12 - 0.14
12 1 M 1 melancolic 25 1.39
13 1 M 4 flegmatic 18 0.57
14 1 M 2 coleric 2 - 1.31
15 1 M 3 sangvininc 5 - 0.96
16 2 F 1 melancolic 18 0.57
17 2 F 3 sangvininc 26 1.51
18 2 F 4 flegmatic 14 0.10
19 1 M 2 coleric 5 - 0.96
20 1 M 4 flegmatic 14 0.10
21 2 F 1 melancolic 24 1.27
22 1 M 4 flegmatic 3 - 1.20
23 2 F 1 melancolic 5 - 0.96
24 2 F 4 flegmatic 5 - 0.96
25 2 F 2 coleric 19 0.69
26 2 F 3 sangvininc 22 1.04
27 2 F 4 flegmatic 20 0.80
28 2 F 2 coleric 12 - 0.14
29 2 F 2 coleric 23 1.16
30 1 M 4 flegmatic 8 - 0.61

41.2. Reprezentați prin diagrame circulare frecvențele valorilor variabilelor gen și

temperament;
Gen

Frecventa Frecventa 16; 53% 14; 47%

Gen absoluta relativa

M 14 0.47

F 16 0.53

M F
Temperament Frecventa absoluta Frecventa relativa Temperament
melancolic 5 0.17
coleric 9 0.30 9; 30%
5; 17%
sangvininc 7 0.23
flegmatic 9 0.30

9; 30%

7; 23%

melancolic coleric sangvininc flegmatic

41.3. Reprezentați, prin diagrame circulare, frecvențele valorilor variabilei temperamentul

în dependență de valorile variabilei genul.

Gen/Temperament M F
melancolic 1 4
coleric 4 5
sangvininc 3 4
flegmatic 6 3

Frecvente gen (M)- Frecvente gen (F)-

temperament temperament
1; 7% 3; 19%
4;
6; 4; 29% 25%
43% 4;
25% 5;
31%
3; 21%

melancolic coleric melancolic coleric

sangvininc flegmatic sangvininc flegmatic

41.4. Reprezentați prin histogramă/diagrama cu bare frecvențele scorurilor la testul de

Statistică;

Frecventa absoluta a scorurilor

5
4
4
3
2 2 2 2 2 2 2
2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1
0 0 0 0 0 0 0 0
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
 41.5. Calculați indicatorii statisticii descriptive pentru variabila scor:
● Media aritmetică;
● Modul;
● Mediana;
● Deviația standard;
● Valorile maximală și minimală;
● Amplitudinea;
● Valorile cuartile (Q1, Q2, Q3)
Variabila =scor
Media aritmetica 13
Modul 5
Mediana 14
Deviatia standard 8.50
Minim 0
Maxim 26
Amplitudine 26
Q1 0
Q2 14
Q3 20

x i−m
z i=
41.6. Determinați scorurile z pentru variabila scor, aplicând formula s , unde xi
reprezintă oricare dintre valorile distribuţiei, m – valoarea medie a valorilor distribuţiei, s –
deviaţia standard în distribuţie.

N.B. În Excel pot fi folosite funcțiile =average(serie) – pentru media aritmetică;

=stdev(serie) –pentru deviația standard

Completat in tabelul de la cerinta 41.1