PARAZITOLOGIE

Parazitii trăiesc în asociere cu organisme din altă specie („gazde”) , se hrănesc pe seama gazdei si sunt
patogeni pentru gazda.

Protozoare Metazoare

amoebe flagelate sporozoare ciliate Helminti Artropode

Viermi Viermi
plati cilindrici

Trematoda

Cestoda

Protozoare

Microorganisme unicelulare, eucariote

Reproducere

Asexuata Sexuata

Diviziune
binară/multiplă
 Forme de
existenta

Vegetativa De rezistenta

Trofozoit Chist

Conditii Conditii
favorabile nefavorabile

Transmitere de
la o gazda la alta

Clasificarea protozoarelor
 Protozoare

amoebe flagelate sporozoare ciliate

Entamoeba Giardia
histolytica Toxoplasma Balantidium
intestinalis
gondii coli
Entamoeba Trichomonas
coli Plasmodium
vaginalis

Amoebe parazite invazive

Entamoeba histolytica

Africa, Asia, America Centrală şi de Sud

Transmitere:

Apa contaminata - Agricultură organică

Alimente contaminate -vânzători ambulanţi

Patogenie:

Amibiaza intestinală - Trofozoiţii penetrează peretele colonului - necroză, ulceraţii, inflamaţie – scaune
mucosanguinolente

Ulceraţiile pot penetra în cavitatea peritoneală

Amibiaza extraintestinală - Amibe invazive - torentul sanguin – organe:

Ficat - necroză – abcese amibiene hepatice - se descarcă uneori în cavitatea pleurală/plămân

Rar - diseminare hematogenă în splină, creier

 chist

Ingestie
Materii fecale
(alimente, apă,
(trofozoiţi, chişti)
mâini)

Închistar Intestin subţire

e (colon) (dechistare)

Trofozoiţii
Diviziune migrează spre
intestin gros

Giardia intestinalis
(G. lamblia, G. duodenalis)

Parazit al intestinului subtire al omului

Determina giardioza/lambliaza

Răspândire mondială

Transmitere: pe cale orală (prin ingestia chiştilor)

Ciclu biologic
 Chişti – luni în apă
Chişti
rece, căldură,
ingerati
uscăciune

Trofozoiti - nu
intestin
supravietuiesc în
subtire
mediu

Eliminare prin
trofozoiti
materii fecale

Multiplicare în
Închistare în colon
intestinul subtire

Patogenie

• colonizează partea superioară a intestinului subtire, fara invazie tisulară

• trofozoitii ataşati la epiteliul intestinal → infiltrat inflamator → lezarea marginii în perie a

enterocitelor → tulburări de absorbtie

• metaboliti toxici ai parazitului → manifestări nervoase şi alergice

Tablou clinic

Frecvent asimptomatic

Diaree (5-10 scaune/zi, păstoase / lichide, clare /galbene, spumoase / grăsoase)

Crampe abdominale

Meteorism

Greată, vărsături, anorexie,

Scădere ponderală (malabsorbtie)

Manifestări alergice - urticarie, eczeme

Epidemiologie

Rezervor:

 om - rezervorul de infectie cel mai important !

 animale domestice (vite, oi, câini, pisici) - tulpini transmisibile la om

Transmitere enterală:

 alimente
 apa potabila insuficient tratata (în țări în curs de dezvoltare)

Vectori: muşte, mâini murdare

Transmitere în familie, la creşă.

Incidentă maximă - în sezonul cald

Profilaxie

Sistem adecvat de filtrare şi purificare a apei potabile - Chiștii pot rezista la clorinarea apei

Control parazitologic periodic la:

 copii
 personalul din creşe şi grădinite
 personalul din sectorul alimentar

Igienă individuală

Călătorii în zone endemice – consum apă fiartă şi răcită/apă îmbuteliată

Vaccinarea animalelor

Plasmodium

Transmiterea la om – tantar (femela Anopheles)

 P. vivax P. malariae P. falciparum

malaria malaria
benigna terță malaria cvarta malinga terță
sau vivax sau falciparum

reticulocitele si hematiile hematiile de

hematiile tinere imbătrânite toate varstele

Ciclul de viață

Tantar Ficat
injectațiîn
sporozoițiiîn timpul Sânge
glanda - maturare
prânzului la schizont
salivară

Merozoiti parazitează
eliberatiin hematiile si Simptome
sange le distrug
Paraziți în stare dormantă în ficat = hipnozoiți

In ficat + eritrocite = multiplicare asexuata

O parte din merozoiți se diferențiază în gametociți → preluați de tantar

Hematiile pierd capacitatea de a se deforma cu ușurință → distrugere in splina → splenomegalie

Tablou clinic

Frison,febră

anemie

dureri musculare, greață, vărsături, diaree

P. falciparum- formă gravă cu icter, afectare cerebrală, edem pulmonar, șoc, deces

Diagnosticul de laborator

Picătura groasă - hematiile sunt lizate, nu furnizează informații despre numărul de hematii parazitate,
localizarea intracelulară

Frotiu sanguin – diferențiază speciile de Plasmodium

Diferențierea P. falciparum / P. vivax - Importantă

PCR (acuratețe mai mare decât microscopia)

Teste rapide de diagnostic –Ac monoclonali anti Ag parazitar

Tratament

Clorochina – profilaxie + tratament

P. falciparum -rezistent

mefloquin

Transmitere

 femela Anopheles
 droguri i.v.
 transfuzii
 transplacentar

Prevenția nespecifică - desinsecție - nu intotdeauna eficientă (rezistența la insecticide, repelenți)

Chimioprofilaxie
Tratament adecvat bolnavi si purtători

HELMINTI

Metazoare

Helminti

Plathelmintes Nemathelmintes
(viermi plati) (viermi cilindrici)

Ascaris
Trematoda Cestoda
Trichuris
(viermi foliacei) (viermipangliciformi)
Enterobius

Fasciolopsis
Taenia
Schistosoma
 Ciclul biologic

Geohelminţi Biohelminţi

au o etapă de
dezvoltare pe sol numai în gazde vii

Plathelmintes (viermi plaţi) - corp turtit dorso-ventral

2 clase

 Trematoda – viermi foliacei

 Cestoda – viermi pangliciformi

Nemathelmintes (viermi cilindrici)

Cestode (viermi plati pangliciformi)

Corp compus din

 Cap (scolex)
 Zonă de proliferare ne-segmentată (gât)
 Lanţ de segmente (proglote)

Organele genitale sunt hermafrodite

Nu există aparat digestiv → nutrienţii sunt absorbiţi prin cuticulă

Taenia saginata

Adult
  Lungime de pana la 10 m
 Scolexul
 Cu 4 ventuze
 Proglotele conţin cate un uter ramificat în formă de copac, cu 80.000-100.000 ouă (segment
gravid → se detaşează si este excretat).

Ou

Eliberat în lumenul intestinal la separarea unei proglote → rămâne infecţios câteva saptamani sau luni,
în mediu umed

 Rotund
 înveliş gros brun şi radiar
 embrion hexacant, cu 3 perechi de croşete

nu poate fi diferenţiată specia

Ciclu evolutiv

Ouăle (MF ale persoanelor infectate) → ape uzate → ingestia de către bovine → embrionul eliberat în
intestinul subţire → traversează peretele intestinal → transportat prin sânge la musculatura striată →
în 3-4L se transformă în cisticerci

Cisticerc

veziculă de mărimea unui bob de mazăre

umplută cu lichid conţinând un scolex invaginat

Omul se contaminează prin consum de carne de vită crudă, continand cisticerci → intestinul subţire →
cisticercul se desinvaginează → se fixează la mucoasa → se transformă în vierme adult → poate
supravieţui ani sau decenii

La 2-3L după contaminare, primele segmente gravide se detaşează şi sunt eliminate cu materiile fecale

Tablou clinic

Infectii inaparente (>25% din cazuri)

Greaţă, vărsături, dureri supra-ombilicale, senzaţie de foame, hipereozinofilie

Reinfecţii posibile

Diagnostic

Evidentiere segmente eliminate în materii fecale (MF)

Determinarea speciei pe baza proglotelor gravide nu este întotdeauna posibilă

Detectare ouă

 eliminate în mod neregulat în MF

 nu pot fi diferentiate de cele de T. Solium

ELISA – detecţie antigene în MF → în absenţa eliminării de proglote/ouă în MF

Tratament

 Praziquantel
 Albendazol

Profilaxie

 Detectarea purtătorilor de cisticerci (controale veterinare în abatoare)

 Purificarea apelor uzate
 Carnea de vită
 contaminare intensa - nu este consumabilă
 contaminare redusă – cisticerci distruşi prin congelare
 Evitarea consumului de carne de vită crudă sau necongelată

Taenia solium

Adult:

 Lungime 3-4 m (mai mică decât T. saginata)

 Scolex cu
 4 ventuze
 un rostru
 2 coroane de cârlige

Segmentele gravide au mai putine ramificaţii uterine decât la T. saginata

Ciclu evolutiv

Similar cu T. saginata

Gazdă intermediară = porc –cisticercii se maturează în 2-3 L

Tablou clinic

Infectie asimptomatică
Manifestari clinice minore (asemanator cu T. saginata)

Diagnostic: idem cuT. saginata

Tratament

 Praziquantel

Profilaxie

 Control veterinar abatoare

 Carnea de porc
 preparare termică
 congelare (-20°C, minim 24h)
 Ameliorarea condiţiilor igienice în zone endemice

Cisticercoze

• Cisticercii se dezvoltă in SNC, ochi, muşchi striaţi, piele → boli grave.

Nematode (viermi cilindrici)

• fuziforme, nesegmentate

• dimensiuni : câţiva mm -1 m lungime

• sexe diferenţiate: masculii mai mici decât femelele

• organe interne:

• tub digestiv

• organe de reproducere

Ascaris lumbricoides

 Determina ascaridioza
 Parazitează intestinul subţire al omului
 prevalenţă mai mare la copii decât la adulţi

Parazit

 Adulţii trăiesc în intestinul subţire

 lungime 15-40 cm
  grosimea unui creion
 culoare galben-roz

Fiecare femelă fecundată produce 200.000 ouă/zi → eliminate în materii fecale (formă imatură)

Ou:

 ovoid
 înveliş gros, brun
 suprafata neregulată
 În condiţii favorabile (20-25 °C, umiditate şi aport suficient de oxigen) → din ou se dezvoltă in 3-
6S o larvă infecţioasă

Ciclu evolutiv

Contaminare prin ingestie de ouă conţinând larve → intestinul subţire → larvele sunt extrase din ouă →
cale hematogenă → ficat → 4-7zile → plămân → migrează în alveole → prin trahee şi faringe ajung în
tubul digestiv →în intestinul subţire → o nouă diferenţiere în stadiu adult

Incubaţie 7-9 saptamani

Durata de viaţă a parazitului 12-18 luni

Patogenie, tablou clinic

Colonizare în numar redus → asimptomatic

Contaminare mai importantă

 în faza de migrare entero-pulmonară → tuse, dispnee, febră moderată, hipereozinofilie

 în faza intestinală, la o parte dintre pacienţi: greaţă, vărsături, dureri abdominale, diaree

migrare ascarizi în stomac, căile pancreatice → simptome

Diagnostic

• Examen coproparazitologic – ouă în materii fecale (MF)

• în timpul fazei de migrare pulmonară: larve în spută sau aspirat gastric

• ocazional viermi adulţi pot fi eliminaţi prin MF, gură, nas

Epidemiologie

Rezervor de infecţie – omul

Ouăle eliminate
  supravieţuiesc ani într-un mediu umed (sol, ape uzate)
 sunt sensibile la desicare

Transmitere prin alimente, sol, apa de băut (rar)

Tratament

o Stadii intestinale:

o Albendazol

o Ivermectin

o Stadiile migratoare nu sunt afectate de tratamentele uzuale

o Posibile recăderi

o Repetare tratament după 2-3S

Profilaxie

Măsuri de igienă elementară

Bună igienă alimentară (spălare fructe, preparare termică alimente) şi corporală

Tratament antihelmintic regulat la persoane contaminate, în regiuni endemice

Trichuris trichiura
(trichocefal)

• determina trichocefaloza

• raspandire mondială

• regiuni umede şi calde, cu nivel redus de igienă

Parazit

• Adulţii trăiesc în colon (cec):

• 3-5 cm lungime

• Formă de bici

• Femelele excretă numeroase ouă (forma tipică de lămâie)

• În mediu umed ouăle supravieţuiesc luni/ani

Ciclu de viaţă
 • Ingestie ouă infecţioase →intestinul subţire→ larvele migrează în mucoasă → submucoasă → se
întorc în lumen → adulţi ancoraţi în mucoasă

• Durata de viaţă a paraziţilor – câţiva ani

Tablou clinic

• Frecvent asimptomatică

• Colonizare masivă (sute/mii)→ inflamaţie colică

• Diaree apoasă, cu striuri sanguinolente

• Prolaps rectal - patognomonic

• Anemie

• Malnutriţie

• Ttrichocefalii sunt hematofagi

Trichuris trichuria

Diagnostic

 Examen coproparazitologic - oua

 Rectoscopie - Viermi adulţi

Tratament

 Albendazol
 Ivermectin

Profilaxie -Asemanatoare cu cea din ascaridioză

Enterobius vermicularis

(oxiuri)

• Adulti:

• Culoare albă

• Masculi 2-5 mm lungime

• Femele 8-13 mm

• trăiesc în mucoasa colică şi partea inferioară a intestinului subţire

 • Ou

• 50 x 30 μm

• uşor asimetric (turtit pe o parte)

• ovoid

• înveliş fin

• de obicei parţial embrionat la eliminare→ la temperatura cutanată se dezvoltă în larvă

infecţioasă în 2 zile

• Ouăle detaşate de pe piele pot adera la obiecte (jucării)

În mediu umed, ouăle supravietuiesc 2-3S

Ciclu evolutiv

 Masculul moare după copulare

 Femela migrează (frecvent noaptea) → prin anus → pe pielea perianală → depune cca l0.000
ouă în pliuri perianale → larvele (imature) din ouă se maturizează în 4-6 ore.

 Ouăle embrionate ingerate de om → în lumenul intestinal → larvele sunt extrase din ouăle
ingerate şi se dezvoltă în 5-6 saptamani.

 Adultii sunt frecvent excretaţi în cursul defecării şi sunt uşor de recunoscut la suprafata MF
(elemente albe, mobile)

Tablou clinic

• Uneori pătrund în peretele colonului→ vagin, uter, ovare, cavitatea peritoneală → reacţie
inflamatorie

• Femelele induc prurit intens în regiunea perianală → leziuni perianale de grataj

• Tulburări nervoase, întârziere în dezvoltare, pierdere apetit, astenie

Diagnostic

• Evidenţiere adulţi eliminaţi spontan în materii fecale

• Vizualizare ouă depuse în regiunea perianală

• de elecţie: test cu bandă adezivă (amprenta anală) dimineaţa → examinare bandă

adezivă plasată pe o lamă
 • alternativ – tampon anal

Epidemiologie

• Contaminare orală

• Transmitere manupurtată de la regiunea anală/jucării la gură

• Ouăle (incorporate în praf) se pot propaga prin praf

• Infestare retrograda prin eliberare de larve infecţioase la nivelul anusului si migrare retrogradă
în intestin

Tratament

• Albendazol

• Mebendazol

Reinfecţii:

• Repetare tratament

• Tratament membrii familiei/grădiniţă (posibili purtători)

Profilaxie

• Reducerea propagării ouălelor

• Toaletă perianală (dimineaţa)

• Spălare mâini

• Fierbere lenjerie

• Spălare obiecte contaminate cu apă caldă