0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
8 vizualizări3 pagini
Din pdv juridic notiunea de comert este noţiunea care pe lângă operaţiunile privind interpunerea si circulaţia mărfurilor cuprinde si producerea lor; operaţiune pe care o realizează fabricanţii sau producătorii.
Din pdv juridic notiunea de comert este noţiunea care pe lângă operaţiunile privind interpunerea si circulaţia mărfurilor cuprinde si producerea lor; operaţiune pe care o realizează fabricanţii sau producătorii.
Din pdv juridic notiunea de comert este noţiunea care pe lângă operaţiunile privind interpunerea si circulaţia mărfurilor cuprinde si producerea lor; operaţiune pe care o realizează fabricanţii sau producătorii.
Din pdv juridic notiunea de comert este noţiunea care pe
lângă operaţiunile privind interpunerea si circulaţia mărfurilor cuprinde si producerea lor; operaţiune pe care o realizează fabricanţii sau producătorii. (2)Definiti actul de comert Actul prin care se realizează o interpunere in circulaţia bunurilor făcute cu scopul de a obţine un profit, un beneficiu . (3)Cumpararea si vânzarea comerciala Vânzarea si cumpărarea comerciala se aseamănă dpdv structural cu cumpărarea si vânzarea civila; deosebirea este funcţia economica a contractului. Trăsătura caracteristica a vânzării si cumpărării este intenţia de revanzare sau închiriere; aceasta intenţie trebuie sa existe in momentul cumpărării si ea trebuie sa fie cunoscuta de către contractant si sa privească bunul cumpărat . (4)Contractele de mandat si comision comercial Contractul de mandat este contractul prin care o persoana se obliga sa încheie acte juridice in numele si pe seama altei persoane (mandant) de la care primeşte împuternicire in schimbul unei renumeratii . Contractul de comision comercial este contractul prin care o persoana ( comisionarul ) se obliga sa incheie acte juridice in numele si pe seama comitentului in schimbul unei sume de bani numita comision . (5)Operatiune de mijlocire in afacerile comerciale Constau intr-o actiune de intermediere intre doua persoane fizice sau juridice, in scopul de a le inlesni încheierea unui act juridic de care acestea sunt interesate . Mijlocitorul nu este reprezentantul nici unei din părţile contractante ci el acţionează din propria iniţiativa . Din acceptarea demersurilor mijlocitorului de partea interesata urmata de inchierea actului juridic cu cealaltă parte rezulta încheierea unui contract de mijlocire pe baza căruia mijlocitorul primeşte o suma de bani . Acest contract este unul de prestări servicii . (6)Contractul de gaj Contractul de gaj este contractul prin care debitorul emite creditorului un bun mobil pentru a garanta executarea obligaţiei . (7) Notiunea de comerciant Comerciantul persoana fizica - comform art 7 din codul comercial sunt comercianţi acei care fac fapte de comerţ, având comerţul ca o profesiune obişnuita. Din def. se desprind doua condiţii esenţiale pentru dobandirea caliţatii de cornerciant: săvârşirea faptelor de comerţ obiective, săvârşirea faptelor de comerţ obiective ca o profesiune obişnuita ; in tit. juridica s-a considerat ca fiind necesara a treia cond.: săvârşirea faptelor de comerţ in numele propriu pt a delimita pe comerciant de auxiliarii folosiţi de acesta pt activitatea comerciala. Savarsirea faptelor de comerţ obiective trebuie sa fie efectiva , nefiind suficienta simpla intenţie a unei pers de a deveni comerciant. Faptul ca o pers fizica are înregistrata o firma la registrul comerţului nu este îndeajuns, ea trebuie sa efectueze efectiv fapte de comerţ. Savarsirea faptelor de comerţ obiective nu trebuie inteleasa ca o acţiune directa ci si indirecta, ea putând fii realizata si prin intermediul reprezentanţilor. Aceştia incheie acte juridice in numele si pe seama comerciantului, el fiind acela care isi asuma riscul diminuării patrimoniului si numele lui este cel care figurează in toate actele încheiate de reprezentant. In cazul in care societatea devine falimentara (in imposibilitate de a plati) comerciantul este declarat falimentar. Savarsirea faptelor de comerţ obiective ca o profesiune obişnuita aceasta este considerata ca atare atunci când faptele comerciale se efectuează ca ocupaţie care duce la obţinerea unor beneficii . Profesiunea consta in obtinrerea celor necesare existentei de zi cu zi, ea presupune obţinerea unui câştig. Săvârşirea faptelor de comerţ directive ca o profesiune obişnuita nu duce la concluzia ca acea persoana trebuie sa aibă profesiunea de comerciant, ea poate sa mai aibă si alte profesii. De asemenea profesia de comerciant nu trebuie sa fie nici cea principala nici cea secundara ci persoana respectiva trenbuie sa îndeplinească fapte de comerţ ca o profesiune(in permanenta). Reprezentanţii comerciantului săvârşesc fapte de comerţ in numele si pe seama comerciantului. In toate cazurile in care reprezentanţii săvârşesc fapte de comerţ nu in nume propri ci in numele si pe seama altei persoane ei nu au calitate de comerciant. Acesta calitate o au cei care le-au dat imputernicirea. Stuatie asemănătoare este si in cazul administratorilor unor societăţi comerciale care incheie toate actele juridice necesare aducerii la încheierea obiectivului. In acest caz administratorii nu au calitatea de comercianţi ci societatea comerciala este cea care are aceasta calitate. (9)Conditiile de validare ale contractelor comerciale Consimtamantul liber exprimat al partilor, capacitatea partilor contractante , cauza, obiectivul (certe licite si posibile). Componentele contractului 469/2002: Contractul trebuie sa cuprindă obligatoriu clauza contractului referitoare la obligaţiile ce revin partilor in derularea contractului, condiţiile de livrare si caliatatea bunurilor si/sau serviciilor, modalităţile de plata si de garantare a plaţii preţului, instrumente de plata si clauzele de consolidare a preţului in conditile inflaţiei, litigii apărute in derularea si executarea contractului. In contractele incheiate părţile contractante vor suporta ca si in cazul neindeplinirii in termen de 30 de zile de la data scadentei a obligaţiilor contractuale, partea obligata sa plătească inafara sumei datorate penalităţi pt fiecare zi de întârziere . In contractele comerciale se mai poate prevedea o clauza ca in afara penalităţilor contractuale pt compensarea prejudiciului suferit de către creditor ca urmare a îndeplinirii cu întârziere sau neindepliniurii obligaţilor asumate de debitor sa includă si daune . Totalul penalităţilor pt intarziere nu poate depăşi cuantumul sumei asupra căreia sunt asumate, cu excepţia cazului in care părţile prin contract au stipulat contractul. (10)Clasificarea contractelor comerciale. Contractul= un act juridic care consta in manifestarea de voinţa a 2 sau mai multe pers juridice făcuta cu scopul de a produce efecte juridice. Contractul cu titlu oneros = contract prin care fiecare parte contractanta urmăreşte obţinerea unui folos(profit). Prestaţia uneia dintre părţi se face in contra prestaţia celelilalte părţi .(ex contractul vanzare-cumparare). Contractul bilateral = fiecare parte contractanta este in acelaşi timp titulara de drepturi si obligaţii. Drepturile si obligatile pârtilor sunt reciproce si se interpatrund in sensul ca fiecare drept ii corespunde o obligaţie corelativa si invers, (ex contract de vaz-cump). Contracte consensuale = acordul de voinţa al pârtilor este suficient pt încheierea lui. Contract cu prestări succesive = părţile isi fac prestări succesive (de închiriere) Contractul institut-pers = identificat persoanei care include contractul (contr. de societate, si contr. de credit bancar)