Sunteți pe pagina 1din 3

(1) Noţiunea de comert in sens juridic

Din pdv juridic notiunea de comert este noţiunea care pe


lângă operaţiunile privind interpunerea si circulaţia mărfurilor
cuprinde si producerea lor; operaţiune pe care o realizează
fabricanţii sau producătorii.
(2)Definiti actul de comert
Actul prin care se realizează o interpunere in circulaţia
bunurilor făcute cu scopul de a obţine un profit, un beneficiu .
(3)Cumpararea si vânzarea comerciala
Vânzarea si cumpărarea comerciala se aseamănă dpdv
structural cu cumpărarea si vânzarea civila; deosebirea este funcţia
economica a contractului. Trăsătura caracteristica a vânzării si
cumpărării este intenţia de revanzare sau închiriere; aceasta intenţie
trebuie sa existe in momentul cumpărării si ea trebuie sa fie
cunoscuta de către contractant si sa privească bunul cumpărat .
(4)Contractele de mandat si comision comercial
Contractul de mandat este contractul prin care o persoana
se obliga sa încheie acte juridice in numele si pe seama altei
persoane (mandant) de la care primeşte împuternicire in schimbul
unei renumeratii .
Contractul de comision comercial este contractul prin care o
persoana ( comisionarul ) se obliga sa incheie acte juridice in numele
si pe seama comitentului in schimbul unei sume de bani numita
comision .
(5)Operatiune de mijlocire in afacerile comerciale
Constau intr-o actiune de intermediere intre doua
persoane fizice sau juridice, in scopul de a le inlesni încheierea unui
act juridic de care acestea sunt interesate .
Mijlocitorul nu este reprezentantul nici unei din părţile contractante ci
el acţionează din propria iniţiativa . Din acceptarea demersurilor
mijlocitorului de partea interesata urmata de inchierea actului juridic
cu cealaltă parte rezulta încheierea unui contract de mijlocire pe
baza căruia mijlocitorul primeşte o suma de bani . Acest contract
este unul de prestări servicii .
(6)Contractul de gaj
Contractul de gaj este contractul prin care debitorul emite
creditorului un bun mobil pentru a garanta executarea obligaţiei .
(7) Notiunea de comerciant
Comerciantul persoana fizica - comform art 7 din codul
comercial sunt comercianţi acei care fac fapte de comerţ, având
comerţul ca o profesiune obişnuita. Din def. se desprind doua
condiţii esenţiale pentru dobandirea caliţatii de cornerciant:
săvârşirea faptelor de comerţ obiective, săvârşirea faptelor de
comerţ obiective ca o profesiune obişnuita ; in tit. juridica s-a
considerat ca fiind necesara a treia cond.: săvârşirea faptelor de
comerţ in numele propriu pt a delimita pe comerciant de auxiliarii
folosiţi de acesta pt activitatea comerciala. Savarsirea faptelor de
comerţ obiective trebuie sa fie efectiva , nefiind suficienta simpla
intenţie a unei pers de a deveni comerciant. Faptul ca o pers
fizica are înregistrata o firma la registrul comerţului nu este
îndeajuns, ea trebuie sa efectueze efectiv fapte de comerţ.
Savarsirea faptelor de comerţ obiective nu trebuie inteleasa ca
o acţiune directa ci si indirecta, ea putând fii realizata si prin
intermediul reprezentanţilor. Aceştia incheie acte juridice in
numele si pe seama comerciantului, el fiind acela care isi
asuma riscul diminuării patrimoniului si numele lui este cel care
figurează in toate actele încheiate de reprezentant.
In cazul in care societatea devine falimentara (in imposibilitate de
a plati) comerciantul este declarat falimentar.
Savarsirea faptelor de comerţ obiective ca o profesiune
obişnuita aceasta este considerata ca atare atunci când faptele
comerciale se efectuează ca ocupaţie care duce la obţinerea
unor beneficii . Profesiunea consta in obtinrerea celor necesare
existentei de zi cu zi, ea presupune obţinerea unui câştig.
Săvârşirea faptelor de comerţ directive ca o profesiune
obişnuita nu duce la concluzia ca acea persoana trebuie sa
aibă profesiunea de comerciant, ea poate sa mai aibă si alte
profesii. De asemenea profesia de comerciant nu trebuie sa fie
nici cea principala nici cea secundara ci persoana respectiva
trenbuie sa îndeplinească fapte de comerţ ca o profesiune(in
permanenta).
Reprezentanţii comerciantului săvârşesc fapte de comerţ in
numele si pe seama comerciantului. In toate cazurile in care
reprezentanţii săvârşesc fapte de comerţ nu in nume propri ci in
numele si pe seama altei persoane ei nu au calitate de
comerciant. Acesta calitate o au cei care le-au dat
imputernicirea. Stuatie asemănătoare este si in cazul
administratorilor unor societăţi comerciale care incheie toate
actele juridice necesare aducerii la încheierea obiectivului. In
acest caz administratorii nu au calitatea de comercianţi ci
societatea comerciala este cea care are aceasta calitate.
(9)Conditiile de validare ale contractelor comerciale
Consimtamantul liber exprimat al partilor, capacitatea
partilor contractante , cauza, obiectivul (certe licite si posibile).
Componentele contractului 469/2002: Contractul trebuie sa
cuprindă obligatoriu clauza contractului referitoare la obligaţiile
ce revin partilor in derularea contractului, condiţiile de livrare si
caliatatea bunurilor si/sau serviciilor, modalităţile de plata si de
garantare a plaţii preţului, instrumente de plata si clauzele de
consolidare a preţului in conditile inflaţiei, litigii apărute in
derularea si executarea contractului.
In contractele incheiate părţile contractante vor suporta ca si in
cazul neindeplinirii in termen de 30 de zile de la data scadentei
a obligaţiilor contractuale, partea obligata sa plătească inafara
sumei datorate penalităţi pt fiecare zi de întârziere .
In contractele comerciale se mai poate prevedea o clauza ca in
afara penalităţilor contractuale pt compensarea prejudiciului
suferit de către creditor ca urmare a îndeplinirii cu întârziere sau
neindepliniurii obligaţilor asumate de debitor sa includă si
daune .
Totalul penalităţilor pt intarziere nu poate depăşi cuantumul sumei
asupra căreia sunt asumate, cu excepţia cazului in care părţile
prin contract au stipulat contractul.
(10)Clasificarea contractelor comerciale.
Contractul= un act juridic care consta in manifestarea de
voinţa a 2 sau mai multe pers juridice făcuta cu scopul de a
produce efecte juridice.
Contractul cu titlu oneros = contract prin care fiecare
parte contractanta urmăreşte obţinerea unui folos(profit).
Prestaţia uneia dintre părţi se face in contra prestaţia celelilalte
părţi .(ex contractul vanzare-cumparare).
Contractul bilateral = fiecare parte contractanta este in
acelaşi timp titulara de drepturi si obligaţii. Drepturile si obligatile
pârtilor sunt reciproce si se interpatrund in sensul ca fiecare
drept ii corespunde o obligaţie corelativa si invers, (ex contract
de vaz-cump).
Contracte consensuale = acordul de voinţa al pârtilor este
suficient pt încheierea lui.
Contract cu prestări succesive = părţile isi fac prestări
succesive (de închiriere)
Contractul institut-pers = identificat persoanei care include
contractul (contr. de societate, si contr. de credit bancar)

S-ar putea să vă placă și