Hr CAPITOLUL I

'
Principiile si limitele procesului penal
I
(\m,tilui\.• c,ccptii de h, prlnclplul oOciulittitii care au caracter ab,olut:

I $. aplicarea legii penale in spafiu in temeiul principiului realittii;

modalitatca de punere in miscare a actiunii penale la infractiunea de
insel~ciune;
e. modalitatea de punere in miscare a actiunii penale la infractiunea de ucidere la
i cererea victimei.
I
I 2. Exercitarea functiilor judiciare:
a. se realizeaz~ intotdeauna din oficiu;
b. implicl in toate cazurile imposibilitatea cumulrii oric~rora dintre acestea de
ctre aceeasi persoan~;
() se poate realiza de organele de urm~rire penala.

3. Potrivit noului Cod de procedur penal:

a. functia de urm~rire penal~ este incompatibil~ in toate cazurile cu functia de
dispozitie asupra drepturilor si liberttilor fundamentale;
I' b. functia de dispozitie asupra drepturilor si liberttilor fundamentale nu este
incompatibill cu functia de verificare a legalit~tii trimiterii sau netrimiterii in
judecat~;
() functia de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecat nu este
! incompatibil cu functia de judecat~.

4. Principiul separatiei functiior judiciare prevede:

a. incompatibilitatea absolut~ intre functiile judiciare care se exercit in procesul
penal;
(b) existenta a dou~ functii care se exercit pe parcursul urm~ririi penale;
c. existenta a trei functii care se exercit~ pe parcursul urmririi penale.

5. Constituie limite ale principiului aflrii adevrului;:

ipsa plangerii prealabile;
(6 aplicarea principiului non reformatio in peius;
c. neintrunirea elementelor constitutive ale infractiunii.

6. Pentru a fi incident principiul ne bis in idem, este necesar s existe iden-

titate de:
a. ~ncadrare juridic~;
(b persoan4 acuzat;
c. subiect pasiv al infractiunii.
 I

TETE-GRILK. DEPT PENAL SI PROCEDUR~ PENAL~

[
296

7. Prezumtia de nevinovtie:
( este garantat prin separatia functiilor judiciare,
)conduce la stabilirea adevrului in cauza penal,
te/ poate fi inc~lcat~ printr-o hotr~re judec~toreasc? civil~ pronuntat dupl '
ram~nerea definitiv~ a hot~r~rii in cauza penal I
8. Cettenii rom~ni apartinnd minorittilor nationale au dreptul
exprime in limba matern in fata instantelor de judecat# din Romania%
a. numai dac~ nu cunosc limba romn;
b. doar dac locuiesc in strin~tate;
II
(@ indiferent de locul unde are loc judecata.
9.In fata instantelor de judecat din Rom~nia, cettenii francezi: \
a. au dreptul s~ se exprime in limba matern~ chiar dac~ vorbesc si inteleg limba
rom~n;
bp) au dreptul s se exprime in limba matern~ in cazul in care acestia vorbesc $i
inteleg limba roman~;
\
I
c. sunt obligati s~ se exprime in limba mater in fata instantei de judecat~.

10. In cazul in care judec~torul de drepturi si libert~ti care solutioneaz~ o

I
propunere de arestare preventiv a unnui cettean american (care nu vorbeste
limba roman~) cunoaste limba englez~:
a. nu este necesar~ participarea unui interpret dac~ si procurorul cunoate limba \
englez~;
b. actele procedurale se ~ntocmesc in limba romn~, traducerea fiind asigurat~ de
judec~tor;
Cc) este intotdeauna necesar~ asigurarea traducerii de c~tre un interpret autorizat.
11. Dreptul la un interpret al suspectului sau inculpatului (cettean str~in
care nu vorbeste/mntelege limba rom~n) implic~:
(a) asigurarea posibilittii de a cunoaste toate actele dosarului in cursul judec~tii
prin intermediul interpretului;
(b) obligatia procedural~ a organelor de urm~rire penal~ de a asigura in mod
gratuil accesul la un interpret;
c. asigurarea posibilit~tii de a comunica cu avocatul ales, prin interpret, doar
dac acesta este remunerat de suspect sau inculpat.
 cPTOLU}', %rocesul penal
:·4#mnea civila
Aetiunea penal si acf1
'
l all se pune I in m
j,carc prin
pen
' 1
12. In cursul rm~ririi penale+"
•
etiuncn
·jvht~mate.
a plingerea prealabill a persoane
b. rechizitori;
Ce) ondonanta procurorului.

t
13. Actiunea penal:
• :
a. poate fi pus~ in mscarere dup~
dispunere controlului
judiciar,
nerea retinerii,
t
I 6) poate fi push in miscare inainte de d"!"",'~ admite o plangere impotriva unci
c. trebuie intotdeauna pus in miscare can
I
I
. it re in judecatl
solutii a procurorului de netnmtere
• en actiunii penale-
. edimente la exercitarea I
14. Constituie mntotdeauna mp
@ cauzele justificative; ~ la rhspundere penal a inculpatului,
b. lipsa interesului public pentru tragerea ',tu stat
c)interventia umui transfer de proceduri c~tre un at '

15. Actiunea penal se stinge prin:

I @e remunfarea la urm~rirea penal~;

(renuntarea la aplicarea pedepse;
c. interventia unei legi de grattere.

16. Poate fi subiect activ al actiunii penale:

@ o autoritate public~;
b. judec~torul de camer~ preliminar;
c. organul de cercetare penal.

17. Poate dob~ndi calitatea de parte in procesul penal:

fa) victima unei infractiuni de rezultat;
( succesorul cu titlu particular al p~rtii civile;
c. substituitul procesual al inculpatului.

18. Persoana vit~mat;

a. sc poate constitui parte civil~ dup~ citirea actului de sesizare cu acordul tacit
al inculpatului;
(b constituitl pare civil~ poate modifica obiectul actiunii civile fn cursul
cercet~rii judec~toresti;
c. constituit parte civil~ poate mri c~timea pretentiilor civile dup~ citirea
actului de sesizare numai in cazul in care este o persoan care nu are capacitate de
exercifiu.
 -
I9. €oustituiren de prte eivil:
1sit
, , .,ALl)l l'HOC £l)llKA l•ENALA
GutI • l)fU l'I 1 1
-
TES

sit
a. nu este posibilA in niciun ca dup eitirea actului de sesrzare; \
.8 1u r1\,U1 l'l\("lt 11,c .Ju,,n f111.:t•p4,;.1c;,t l:('fl'C\;1111 Jlifkc:'llorc�\l,
I
se poate face duph verificnrea legalittii actulut de
•s nrc a
1 sesra
•
1nstan\c1 d c cutre
"
i
I cl
m
Judectorul de camer preliminarA \
'
. , of
1 pat rte
ch HK inninte de
20, I n cazul in care victimn major# se constitute
.

,
citirea l
actului de esizare n instantei fr a cere plata duh~nzilor
IoDt
aferente sumei
a'
reprezentnd prejudiciul cazat prin siv~rslrea infractiunii:
¢ ibs t de la judecath la plata
dobanzilor
1nstanta nu poate sh oblige pe inculpatul absen \
b . este' posibil obligarea numai a p~rtii responsabile I cnlC la" plata do-
b.l crvmne
b~nzlor,
e. persoana prejudiciat pierde intotdcauna dreptul de a obtine plata dobanzilor II
2I. Renuntarea la pretentiile civile:
(@ poate fi realizath si in apel;
b. este revocabil fn tot cursul judec~ii ~n prim instant;
c. nu poate fi realizat pe cale oral~.

22. In cazul in care victima infractiunii de vt~mare corporal decedeaz~

subit in cursul judectii din cauza unui infarct, mostenitorii acesteia:
2pot exercita actiunea civil nomine et iure proprio;
b) pot exercita actiunea civil~ iure hereditatis;
c. nu pot primi daune morale. t

23. Dac~ in urma accidentului provocat de inculpat s-a produs decesul unei I I
persoane care avea ~n ~ntretinere doi copii minori: I
(a) sotia victimei nu poate renunta la exercitarea actiunii civile in numele
morilor;
b) poate fi desemnat de c~tre instant un avocat din oficiu care s reprezinte \
interesele minorilor,
c. copiii minori pot renunja la desp~gubiri cu acordul procurorului.

24. In cazul ~n care a fost comis o infractiune de rezultat impotriva patri-

moniului:
a. acfiunea civil~ trebuie exercitat~ in procesul penal; [
b. procurorul poate dispune in cursul urm~ririi penale restabilirea situatiei
anterioare comiterii infractiunii;
(e actiunea civil~ poate fi disjuns de actiunea penal.

\
-
_ours=o==..
NALA fstt o

5g, fa ezul in care instanta de judecat a numit un avocat din oficiu care
reprezinte interesele convergente n 500 de parti civile;
'_rile civile pot solicita numai pn la termenul imediat urm~tor s~ se ia act
e nu sunt de acord sh fie reprezentate de avocatul din oficiu, sub sanctiunea
posibilit~fii revocrii mandatului judiciar ~n viitor;
I " renuntarea in parte la pretentiile civile poate fi f~cut~ numai de avocatul din
oficiu,
(el ptrtile civile pot propune administrarea gi a altor probe dect cele propuse de
I avocatul din oficiu.

lo-
I/ 26. Dac:l incuJpa(ul dcccdcazii in cursul urmllririi penalc:
(a procurorul poate dispune restituirea ctre persoana vt~mat a bunului pc care
G
mcul atu I I-a sust.ras de la aceasta;
panca civila poate parasi procesul penal, formulnd o cercrc in fata instantei
I
]
civile pentru repararea prejudiciului produs prin infractiune;
e. procurorul poate dispune introducerea in cauz, in latura civil, a succesorilor

I O
mculpatului.

27. Partea responsabil civilmente:

fa) nu poate formula ap~r~ri in camera preliminar~;
I poate recunoaste, in tot sau in parte, pretentiile p~rtii civile, numai dac~
inculpatul nu este de acord cu aceast~ recunoastere;
c. va fi obligat~ la suportarea desp~gubirilor materiale ori de c~te ori inculpatul
este obligat la plata acestora.

28. Persoana juridic~ poate avea ~n cadrul aceluiasi proces penal:

I a. numai calitatea de suspect sau inculpat;
6) at~t calitatea de inculpat, ct si calitatea de parte responsabil~ civilmente;
I (') at~t calitatea de inculpat, cat si pc cea de parte civil.
I 29. Nu se poate dispune introducerea prtii responsabile civilmente fin
I procesul penal:
a. la cererea procurorului, in cursul judec~tii;
(0)de instant~, din oficiu, dup~ trimiterea cauzei spre rejudecare din apel;
() la cererea asigur~torului.

30. Partea responsabil civilmente nu poate interveni in procesul penal:

a. dup~ repunerea cauzei pe rol;
(b)
la judecarea apelului declarat de inculpat, dacd nu a fost legal citat~ in fata
pnRy nstante;
(·)] dupl ~nceperea dezbaterilor, chiar dac are acordul explicit al inculpatului.
 300
TESTE-GRILK. DEPT PENAL. S1 PROCEDUR~ PENAL.A

31. Partea responsabill civilmente: I� tnceperea cerceU\ni.::JudeC:itorc�t1;'

ca1J1nte pfln�
- TEST

l re n un\o ta accnsta
a. poate le> l .: ¢ J
nu se poate constitui parte civil in cadrul procesului penal, pnn 1ormuarea
(b] (preps}%
unei actiuni in regres impotriva inculpatului
c. poate incheia o tranzactie cu partea civil care s produc~ efecte in proccsul \
I ins!
penal, chiar dac inculpatul se opune tranzac]1e

32. In cazul in care prin sv@rsirea unei infractiuni s-a produs o pagub~:
\.
fa)asigurtorul inculpatului poate fi introdus in proces ca parte responsabil%
\
civilmente, la cererea p~rtii civile;
b. partea responsabill civilmente (comitent) se poate constitui parte civil~ in
cadrul procesului penal, prin formularea unei actiuni in regres impotriva inculpatului I to

(Pr9g99
c) partea responsabil civilmente introdus~ ~n cauzh are, in ceea ce pnveste
actiunea civil~, toate drepturile pe care legea le prevede pentru inculpat.
\
33. In cadrul aceluiasi proces penal: \
(a) pot fi exercitate mai multe actiuni civile; I
b. se exercit~ numai o singur~ actiune penal; t
I
(c) se poate dispune extinderea actiunii penale ~n cursul urm~ririi penale. I '
34. Aceeasi actiune penal poate fi exercitat~: I
6) in mai multe procese penale;
(Db) in cazul participatiei penale;
c. numai intr-un singur proces penal. \
I
!
35. Punerea in miscare a actiunii penale nu se poate dispune:
(a) de judec~torul de camer~ preliminar~ care se pronunt~ cu privire la o pl~ngere
formulat~ ~impotriva unei solutii de netrimitere fin judecat~;
b. inainte de identificarea tuturor participantilor la infractiune;
(c) in niciun caz de organul de cercetare penal.

36. Actiunea penal poate fi pus~ in miscare:

l) numai prin ordonan, in cursul urm~ririi penale;
b. numai prin actul emis de un judec~tor, in faza de judecat~;
c. ~n cursul cercet~rii judec~toresti in apel.
I\

37. Actiunea penal poate fi pus~ in miscare: \

a. prin rechizitoriu, numai dac~ urm~rirea penal~ fusese efectuat~ cu privire la
toate acuzatiile cu suspect ~n cauz~;
numai dup~ consultarea dosarului de urm~rire penal~ de c~tre suspect;
•
numai dupl aducerea la cuno$tint~ a acuz~rii.
 ·TINTE APOFUNDATF
301

-
AL.A
-
TASTE-GRILN PROCEDURI PENALI PARTEN GENERALI CUNOSHN,

38. Dach se constntl existentn desist#rii:

a. se poate dispune renuntarea la rmrirca penal;
b. actunca civil~ va fi lsat nesolutionat',
area
@) se poate dispune clasarca
esul alt stat, potrivit legii,
39. Dael a intervenit un transfer de proceduri cu un '
instanta:
a. va dispune renuntarea la aplicarca pedepser, .:.
b. va constata existenta unui caz care intrerupe cursul just~IC
bill (c) va dispune incetarea procesuluti penal.

lt' gra\ierea notcrond-,mmi-

• in 40. Dach fn cursul urmririi penale a I interven
t

lui torie:
fa procurorul poate dispune trimiterea in judecat;
b. se va dispune incetarea urm~ririi penale;
c. se poate dispune clasarea.

41. Se poate dispune clasarea;

a. doar dac~ s-a dispus efectuarea urm~ririi penale fat de suspect;
Q dac~ se constat existenta unei cauze generale de nepedepsire;
(c) dac~ exist~ o cauz~ ce inltur caracterul penal al faptei, carc
amnistiat~ pc parcursul urm~ririi penale.

42. In cazul in care urm~rirea penal a fost inceput in rem si nu exist~

suspect in cauz: ......
6a) se poate dispune clasarea dacl se retine incidenta prescriptiei rspunderii
pen≤
b. nu se poate dispune renuntarea la urm~rirea penal~;
c. se poate dispune clasarea doar dac~ se retine existenta autorit~tii de lucru
judecat
43. Dac in aceeasi cauz se constat~ c~ faptei ii lipseste un element
constitutiv al infractiunii si a intervenit prescriptia r~spunderii penale, se poate
dispune:
( clasarea;
b. renuntarea la urm~rirea penal~;
c. incetarea procesului penal.

Instanfa de judecat:
cu
e poate pronunta din oficiu privire la restituirea bunului sustras persoanei
v~t? te, chiar dac~ nu exist constituire de parte civil~ in cauza penal
b. va respinge actiunea civil~ ca ne~ntemeiat~, dac~ persoana v~t~mat~ nu indic~
in declaratia de constituire ca parte civil~ natura si ~ntinderea prejudiciului;
c. poate dispune, din oficiu, anularea unei tranzactii comerciale, in cazul in care
obiectul dosarului fl constituie infractiunile de fnsel~ciune in conventii si fals
material in ~inscrisuri sub semn~tur~ privat.
 --
302

45, Instanta de judecati, pronuntndu-se supra actiunii civile;

G poate obliga purtea responsabil civilmente in solidar cu inculpatul,
b. nu poate obliga in solidar t~inuitorul cu participantii la sv~rsirea infractiunii l
dui �c.: n pt0\c111t hunul tllinu,t \
&J poate respinge actiunea civil chiar dac dispune o solutie de condamnare.
,
46. In situatia in care, in cursul judec(ii, inculpatul acuzat de s~varsirea
unei infractiuni de inseleiune a decedat, fr~ a avea mostenitori, in perioada in
care procesul penal ern suspendat pe motive de bonli, iar pirtile civile Su

constituite legal in cauz isi men(in pretentiile civile:

\
a. Instanfa penal~ poate solutiona actiunca civil~; rt
b. nmai instanta civil se poate pronunta asupra pretentiilor civile;
) instanga va lsa nesolutionat actiunea civil. \ t

47. Procurorul:
f nu se pronunt, in niciun caz, cu privire la acfiunea civil al~turat~ actiunii (

pen2hr;
b. poate dispune desfiintarea unui ~nscris falsificut, ~n cazul fin care constatl
interventia prescriptiei rspunderii penale pentru infractiunea de fals;
c. se poate pronunta asupra actiunii civile dac persoana vtmat este un minor,
l
ar solutia dispus~ ~n cauz~ este clasarea.

48. Instanta las nesolutionat actiunea civil:

I
a. n toate cazurile in care dispune ~ncetarea procesului penal; \
b. atunci c~nd dispune achitarea pe motiv c fapta nu a fost svarsitl cu forma
de vinov~tie prevzut~ de lege;
() in cazul transfer~rii procedurii de judecat la o instant din str~in~tate.
\
49. In cazul in care instanta dispune disjungerea solution~rii actiunii civile:
a. cauza se va repartiza aleatoriu altui complet de judecat al instantei penale; \
I
b. va dispune trimiterea dosarului instantei civile competente potrivit Codului de
procedur~ civil~;
() va putea dispune ulterior conexarea dosarului nou-format la dosarul av~nd ca
obiect actiunea penal.

50. Persoana vtmat care a pornit actiune ~n fata instantei civile:

() nu se poate constitui parte civil~ in procesul penal, chiar dac~ actiunea penal~
\
a lost pus ~n miscare ulterior, dacl instanja civil a pronuntat o hot~r~re in cauz;
b. se poate constitui parte civil~ fn procesul penal, in cazul in care procesul penal
a fost reluat dupl suspendarea cercetrii judee~toresti;
I ;

I
c. nu se poate constitui parte civil ~n procesul penal, dac a trecut mai mult de
un an de la punerea in miscare a actiunii penale.
 ,,, CAPITOLUL III
Participantii ~n procesul penal

51. Poate avea calitatea de parte responsabil civilmente:

%
('3 asigur~torul;
b) o persoan~ juridic~ angajat~ prin intermediul unui contract s asigure paza si
supravcgherea bolnavilor psihici;
c. numai o persoan fizic sau juridic care are o obligatie izvor~t din lege de a
r~spunde pentru fapta altuia.

52. Subiectii procesuali principali:

a. nu exist ~n cauzele in care a fost pus in miscare actiunea penal;
b. au aceleasi drepturi procesule ca si p~rtile, av@nd ins obligatii procesuale
distincte;
(~) mu sunt subiecti ai actiunii penale.

I
 -1
CAPITOLUL IV
Competenta

53. Organele de cercetare penal~ au competenta material~ de a efectua acte

I
I
de urm~rire penal~ cu privire la:
( infractiunea de splare a banilor;
b) infractiunile privind protectia muncii; I
c. infractiunea de ultraj.

54. Procurorul de la parchetul de pe I~ngl judec~torie trebuie sh efectueze, in

mod obligatoriu, urmrirea penal n cauzele av~nd ca obiect infractiunea de:
I
fa) presiuni asupra justifiei;
b. purtare abuziv~;
€) ultraj judiciar.
\
I

\
55. Parchetul de pe lng~ judec~torie poate efectua urm~rirea penal~ in I
cauzele privind:
Qa) infractiunea de cercetare abuziv~;
b. infractiunea de evaziune fiscal prev~zut~ de art. 9 din Legea nr. 241/2005;
@) infractiunea de cvadare.
\
56. In cazul in care o persoan a sustras bijuterii ~n valoare de 100.000 de
euro din posesia prtii v~t~mate:
a. urm~rirea penal~ nu poate fi efectuat de parchetul de pe lang curtea de apel;
I
(6 competenya de judecat~ in prim~ instant~ apartine judec~toriei;
c. urm~rirea penal~ se cfectucaz~ in mod obligatoriu de procuror.

57. Sentinta prin care judec~toria condamn un inculpat pentru s~v~rsirea

infractiunii de t~lhrie poate fi atacat:
a. cu apel la tribunal;
b. cu recurs la tribunal;
( cu apel la curtea de apel.

58. Judec~toria are competenta material si judece:

( infracfiunea de viol, c~nd victima nu a ~mplinit I5 ani;
b infractiunea de inel~ciune prin care s-a produs un prejudiciu de peste
500.000 de euro;
c. infractiunea de delapidare prin care s-a produs un prejudiciu de peste 500.000
de euro.
 4CUNOSTINTE APROFUNDATE 105
PROVEDUR4TN«I
p ti reprttl
f<TE.GRILI
terial sf fudeee:
$9, Tribunalul are competentn ""!' e efectuat# de DCOT, indiferent de
penal' a "
(l czele mn care urrrea P'

infraepiumile investigate,
, •1 8 1i�naln1,
G infractiunea de sptare
fl t de interest
e. infractiunea de con'HG
etentu sh judece:
60. Curtea de apel are co"!_,, de la curile de ape},
t;%fctiumile comise de judector! ~enti de la Inalta Curte de Casatie si
« de agistrafii-asis
6) infrctiunile comise te me "
Justitie;
c. infractiunile comise de proe
eorii DNA
I
I 61. Competenta te a J
de
,
r tiunilc
judeca I intrae
cu privlre la care urmrire
Anticorupfie apartine:
penal# a fost efectuat
num.11 1ribunaluh11;
de ctre Direef 4ta National
'
I
' tribunalului si curtii de apel;

t
, . : j <tit
fnaltei Curti de Casatie si lustre.
tribunalului, curtii de apel s n
.: .4

h
62. Pierderea calittii ce determin: c:ompetenta
'
'

personal dup~ s~vrsirea I

l infractiunii:
• :.
a. nu determina, in mcrun caz,
.le
modificarea competenter personae a pare sh et;to

I
I seszat,
b. 5dific
poate determina modificarea competentei
leg~turi cu atributiilc de serviciu ale inculpatului;
instantei
1; sesizate dac~ fapta are

() nu conduce, in toate cazurile, la aplicarea numai a regulilor competentei

materiale.
I
63. in situatia in care calitatea personal este dobandit dup siv~rsirea
infractiunij, stabilirea competentei se va realiza:
a. numai potrivit regulilor de la competenta material;
b. potrivit regulilor de la competenta personal, in cazul in care inculpatul
dobodeste calitatea de Avocat al Poporului;
() potrivit regulilor de la competenya personal~, dac~ inculpatul dob~ndeste
calirttea de senator.

-'!==din
a. lnalei cot,
cadrul C'urfii militare de apel s~v~rseste infracti-
'Ieiu, competenta de judecati va apartine:
cs..''Ti de Casafie si Justitie;
}militare de apel;
(/oei cur,i de pel.
 66 let«nfee ere • crepe-font «. [dee infretismite «vrsite de
-
TES

mititai nt
a. tni nall milit tbuma l
h
itat te l g re militar de ape
b. t a.,4 itr urea miitar de ape
( tribunalul militar, curten rtart de apel sir hr lta Curte de Casate si Justifie. e

t. €ind rm#riren penall se efectneazl de elitre Parchetl de pe ling

at Curte de €tie si Ju«titie: r
a poat fi sesizati e rechizito iu ticare dintre instantele de pe teritoriul parni, la d
e;terea prourorului,
b propunerea de luare a msurii arestrii preventive nu poate fi inaintat unu
dcc~tor de dreptun si hibertti din Bucuresti, dac instanta la care acesta
fun .pioneazl nu se glseste printre ele prev~zute de criteriile legale din art. 4l
ahin (U NCPP
(}pl~ngerea impotriva m~surii controlului judiciar nu poate fi solutionatl de un
c~tor de dreptuni si libertfi de la o instant din Bucuresti, dacl aceasta nu se
e$te printre cele prevrute de criteriile legale din art. 4I alin. (I) NCPP

67. Dae un apatrid care domiciliazl in Germania si are reedinta in Galati

sin~rseste la bordul unei nave sub pavilion rom~nesc aflate in largul mrii
infractiunea de furt calificat, iar nava, dup~ o trecere prealabil prin portul
Galati, anoresaz in portul Constanta, competenta teritoriali de judecare as
cauzei apartine:
a Judec~toniei Galati,
( Judecitoriei Constanta;
c. Judec~toriei Sectorului 2 Bucuresti.

68. Instanfa nu este obligat s reuneasci cauzele viz~ind acuzatiile

formulate impotriva unei persoane care:
@ aflat~ in Piata Universittii din Bucuresti, loveste trei persoane si le amenint
pe altcle dou~;
b. sustragge, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, oglinzile de la mai multe
ini aparinnd aceleiai persoane juridice, aflate intr-o parcare;
(/ comite un fals intelectual, pentru a sv~rsi ulterior o infractiune de inse-
l une
\
69. Instanfa este obligatl sl reunesch cuzele peuale viz~and acuzatiile
i
formulate impotriva unei persone care: t
I
a. intrefine cu mai multe per»one, in mod repetat pe parcursul unui an, raporturi
'
sexuale in schuimbul unor sume de bani, pentru a-$i prosura pnncpalele mijloace de

l>U n�ul une1 d1scu11i purl.lie cu dou persoane, le det,:nuin::t pe acestea s!

t trei infractiuni de furt calificat, fiecare;
c, comite, pe parcursul unui an, dou infractiuni de furt din locuinte.
L T- TEST#-GRILA. PROCEDURE PENAL. PARTEA GENERALI. CUNOSTINTE APROFUNDATE

70. Disjungeren cauzei:

307

de
I (@ nu poate fi ceruth de persoana vat~mat;
b poate fi dispus numai din oficiu;
(poate viza si disjungere actiuni penale de cea civil~ pe motiv de respectare a

I
I termnului rezonabil al procesului penal.

71. In situntia in care parchetul de pe Jang~ tribunal, care efectueaz urm-

rirea penal cu privire la infractiunile de luare de mit si santaj, dispune
• disjungerea si formarea a c~te unui dosar pentru fiecare fapt:
a. trebuie s continue urmrirea penal in cauza avnd ca obiect $antajul;
t)trebuie s decline efectuarea urm~ririi penale pentru cauza avand ca obiect
santjul, la parchetul de pe lang~ judec~torie;
c. poate sesiza tribunalul cu judecarea infractiunii de santa].

I 72. Exceptia de necompetent material:

a. a instantei inferioare celei competente poate fi invocat p~n~ la pronuntarea
hotr~rii in prim instant~;
b. a instantei superioare celei competente poate fi invocat numai pan~ la citirea
I actului de sesizare;
@ a instantei superioare celei competente poate fi invocat p~n la inceperea
cercetrii judec~toresti.

I 73. Excepfia de necompetent personal:

(d instantei inferioare celei competente poate fi invocata pan la pronunparea
a

hotrarii definitive;
I
'
b. a instantei superioare celei competente poate fi invocat~ numai p~n~ la citirea
actului de sesizare;
c. a instanyei superioare celei competente poate fi invocat pan la inceperea
dezbaterilor.

74, In cazul in care ~in eursul cercetrii judec~toresti intervine, printr-o lege
nou, schimbarea calificrii faptei, iar noua calificare atrage competenta mate-
I rial a instantei superioare:
a. se va dispune intotdeauna declinarea competentei ~n favoarea instantei
5peg2gars
b/instant sesizat poate continua judecarea cauzei;
c. se va dispune ~ntotdeauna restituirea cauzei la procurorul competent potrivit
legii noi.

75. Exceptia de necompetent teritorial poate fi invocat:

a. numai din oficiu;
d e persoana v~tmat3;
c. numai de p~rti si procuror.
 08
TESTE-GRIL~. DPT PENAL SI POCEDUR PENAL~ I
I -
TE.ST

76. Instant in favoarea crein s-a declinat competenta:

a. isi poate declina, in toate cazurile, competenta in fvoarea
I I actci"' indt:nlm1te
b. nu poate f.Io1Os
anlenor, 111
a
c.:v, u l 1n
altei instantc,
care dcclmarca este
I pet€

I
IF

determinath de competenta personal~, . or

dispuse anterior, in cazul in care declinarea
(tC)poate mentine motivat msurile
este determinat~ de competenta material pet

77. Nu poate avea loe un conflict de competent intre:

ter
(a)sectiile penale ale aceleiasi instanfe;
of un parchet si o instant;
c. dou~ instante de acelasi grad.
lir
78. In cazul conflictului negativ de competent:
a. instanta care si-a declinat prima competenta se pronunt, in timpul cat cauza
este suspendat~, asupra m~surilor preventive; \
b. hot~r~rea pronuntat~ ca regulator de competent poate fi atacat~ cu con-
testate;
Q p~rtile pot sesiza instanfa superioar~ comun~ celor aflate in conflict I a
79. Judec~torul de camera preliminar este competent s~ se pronunte cu
privire la:
I
(a excluderea probelor nelegal administrate de c~tre organele de cercetare I I
penal;
b. incuviintarea procedurii audierii anticipate;
c. legalitatea acordului de recunoastere a vinov~tiei.
I
80. Urm~rirea penal se efectueaz in mod obligatoriu de procuror in cazul \
infractiunilor:
a. praeterintentionate care au avut ca urmare vt~marea corporal sau
sinuciderea unei persoane;
(bcomise de notari;
c. de sp~lare a banilor, chiar dac~ acestea nu sunt de competenta DI[COT sau
I
DNA.

81. In cazul in care un militar cu grad de locotenent sv~rseste o infracti-

une de viol:
a. competenta de judecath apartine judec~toriei;
Gb) urarirea penal~ se efectueaz obligatoriu de procuror;
(competenpa de judecntd apartine tribunalului militar. . f
 t CUNO5TIN
TE APOFt'DATE 309
prR4LA4te
I PARE&l so
etathi c~ nu este com-
resrc-GRn.iI OCEDURi PENAL' ~a# de cerce" tnre penal# eon
ee

-
I
·are un or' •
82. in cazu!"",tea penal in vederca scsieris
~tent s el fectueze~eurma
~~~%
elasarea; eercit sup ,pravegherca
I re propuns ~ti care
r

a. @mite
poate cauzn pre ocurorul! de Je cercetare pcnalnet co
com

I
) n.

U/,' ,petent, €«tee organul

orgamului con rdonantl com petcnta
e. eclin prin Oro in afara razei
p<tcllt. . e pcnalA trchu1c efectate
~4

rmAnr
ite acte d Je ur
s3. €and an""_ ~emrire: ~ rin comisic rogatorie;ie:
o )rtale
ten(P. t fn care se mace .fetuarea loP' ,
a curorul po:itc d1spunc cc fecl\l:;l.rea tor pr1n elegarc;
c
proc ate dispune cl ate efectua chhr d�c� :-is!fcl d..:pfl';-c1Jc
i
procurorul nu po
@ ovsanut e cerce" P"" al sesizat le p

I
ljn11tele competcntei tentona . .
'strntici publict:�
tilor admims
J ale autoritf1lo' ,;% valoare probatorieie in cadru!
'e

84, Organele de contro t«tare care s~ aib~

· acte de cons ..

II au
a. pot incheia
procesului penal;
obligajia s4 ia mi"", ~et
dreptul de a face percl
c. au "p" _,
t ui sv~rsirii infractiunii;
de conservare a Ioctl!!'_~, tu toate cazurile in ere
corporale fuptuitorului,
anei infractiuni.
afl despre s~v~rirea
I·tocmit de lucr~toridin ca ~rul ru Jandarmeriei Rom~ne
I
'
85. Procesul-verbal """ _ ~et infractiuni:
care se constat~ s~v@rsire sJe·de urm~rire penal~;
pnli)
in

I constituie act_ de sesizare •. organe or

b. constituie mijloc de prob~; _e
(c)nu poate fi supus controlului pe calca contenciosului
. . . . '
administrativ.

I 86.trebuie
@)
competenta
Acteleefectuate

exclusiv~
de urmrire

a
de organele
procuror"i_,,
~
. pc"",_li care nu sufer am~nare:
sercetare penal, chiar dac actele intra in 'I
b. nu pot fi efectuate de un parchet cu, jnclcarea competentei materiale a alt:i
I 7; f efectuate de
:a
.,

t un procuror din cadrul unui parchet ncrornpetcnt mat�r\a\,

lucreereette urimise de indat~ find procurorului competent.

8. Este incompatibil:
(g) s~ judece o cerere de revizuire fntemeiat~ pe aparitia unor fapte sau impre-
jurri noi judec~torl care s-a pronuntat in prim instant in can;
b. s solutioneze o pl~ngere formulat impotriva unei solutii de netrimitere in
Jdecat~ judectorl care a solutionat anterior o pl~ngere formulat impotriva unei
lutii de neuririre penal dispuse in acceasi caua.
";_"
0contestatie o contesatie ii execuare judectorof care a mai solution«at anterior
la eee~ €et%en,,
-arc rormulat i taceeasi cauz~ si intemeiat~ pe aceleagi motive
_i
 310 TESTE-GRILK. DEPT PENAL S1 POCEDUR~ PENAL~
\ T
I
88. Este incompatibil judectorul care;: 0,_,
/_, nulare mpotriva otrr
de
(a Judccat un apel s solutioneze o contestapc In a
\
:t.

dm@ li..'I, i
111d1h.:n·111 d1,.• tl'Jllc1ul mvoLal: .
. : . udece cauza
,ls-a pronunfat asupra fondului cauzei min lipsa inculpatului s~ rCJ
dup extrdarea condamnatului in lips~;
c. a solutionat o propunere de arestare preventiv s solutioneze o propunere de
I
Delungite a msurii arest~rii aceluiasi inculpat.

89. Este incompatibil s judece cnuza pe fond judec~torul care:

a. .: · [berta1, chiar dac~ nu a
a. a avut anterior calitatea de judector de drepturi st libetti
I
dispus nicio m~sur in cauz;
b. in ealitate de judec~tor de camera preliminar, a decis excluderea unor probe \
administrate in mod nelegal de procuror; . .
(c) a fost judec~tor in procedura administr~rii anticipate a probatoriului in aceeasi
cauz

90. Este incompatibil s judece o cauz judee~torul care:

ta emis un mandat de aducere a suspectului ~n fata organelor de urm~rire
penal din locuinta fin care acesta sc afla;
b. a dispus fnlocuirea m~surii arestului la domiciliu cu m~sura arest~rii pre- I
ventive in procedura de camer~ preliminar~;
( a ~ncuviintat efectuarea perchezitiei domiciliare ~n cauz.

91. Judectorul care a mncuviintat interceptarea convorbirilor telefonice ale

I
suspectului:
a. este incompatibil s solutioneze o propunere de arestare preventiv a acestuia \
dup~ punerea in miscare a actiunii penale;
b. poate fndeplini functia de judec~tor de camer~ preliminar~ in aceeasi cauz~
numai dac~ acuzatia nu se intemeiaz~ pe probele obtinute din interccptare;
@) poate incuviinta administrarea anticipat~ a probatoriului.
92. Este incompatibil s~ judece o cauz~ judee~torul care:
6aaudiat, anterior, doi martori in aceeasi cauz, in calitate de procuror;
(b) a admis cererea de inlocuire a m~surii arestului la domiciliu cu controlul
I
judiciar pe cautiune ~n cursul urm~ririi penale;
c. aavut anterior calitatea de procuror, solution~nd alte cauze asemntoure.

93, Se va retine existenta unui caz de incompatibilitate a judectorului

fondului care:
'a fost, anterior nmnirii ln mugislraturli, avocat al pi:ir\ii civile 1n alta cauzli·
a fost tutore al unui martor din cauz~;
a participat in calitate de procuror la procedura administrrii anticipate a
probatoriului ~n cauz~.
 I CUNOSTINTE APROFUNDATE
-. 2RN PROCEDURI PENALE PARTEA GENERAL2. 311
Li TESTE-O. « "
I 94. Cererea de recuzare a unui judector este inadmisibil dac:
I
ii I @ rocurorul invocd motive generale de lips de impartialitate a instantei;
[ ormulat oral de ctre persoana vatmat; .
r'ea invoe motive ~de 1ipsn de impartialitate ce privesc exclusiv 1atura
I
sen'it.
I 95. Dac ntr-o auzl este formulat o cerere de recuzare a completului de
judegat:
I A completul ce urmeaz
aeele de abpinere;
a solutiona cererea de recuzare nu poate reformula

b. nu se pot dezbate legalitatea si temcinicia st~rii__%¢

de arest a inculpatului in fata
completului recuzat;
() ccrerea nu poate fi respins~ ca tardiv.

96. Procurorul de sedint este incompatibil s participe intr-o cauz penal

dace:
() este v~r primar cu grefierul din cauzd;
O a fost reprezentant legal al persoanei v~t~mate fntr-o procedur~ succesoral
notarial;
c. a pus in miscare actiunea penal~ si a trimis in judecat pe inculpat.

97. Este incompatibiI procurorul care:

a. a efectuat urm~rirea penal s~ pun concluzii la solutionarea propunerii de
arestare preventiv~ a inculpatului;
b. a pus concluzii la prima instant s~ participe si la judecata fn apel;
( a primit un cadou de ziua sa, in valoare de 300 euro, de la avocatul uneia
dintre p~rti, s~ supravegheze urm~rirea penal~ intr-o cauz~ ~n care clientul avocatului
este parte civil.

98. Cererea de recuzare a organului de cercetare penal:

a. se solutioneaz~ de instanta care judec~ cauza ~n prim~ instant~ numai dac~ nu
a putt fi invocat~ in faza de urm~rire penal;
(b/ poate fi formulat~ cu aducerea la cunostint a invinuirii;
c. nu poate fi formulat dac anterior procurorul a respins o cerere de abtinere a
organului. de cercetare penal. '

99. Grefierul de la curtea de apel este incompatibil daci, ~ntr-o cauz aflat
in apel la completul la care particip:
@) soul s~u, in calitate de judecator de drepturi si libertti la judectorie, a dispus
In cursul urm~ririi penale arestarea preventivi a inculpatului;
(/ v~rul s~u, fn calitate de judec~tor de drepturi si libert~ti la judec~torie, a
dispus achitarea inculpatului;
c. exist~ o relatie de dusm~nie ~ntre v~rul primar al sotului
inculpatului. t
su si v~rul primar al
 CAPITOLUL V
Str~mutarea

100. La solutionarea cererii de str~mutare este obligatorie prezenfa:

'/) inculpatului arestat, dac instanfa consider necesar; .. •
b. p~rt~i care a frmulat
o cererea de str~mutare, sub sanctiunea respingeru cerer
ca inadmisibil~;
c. suspectului aflat sub control judiciar.

101. inalta Curte de Casatie si Justitie:

Q@ nu poate dispune suspendarea judec~tii unei cauze pe durata solution~rii
cererii de str~mutare;
b. se pronunt~ asupra cererii de str~mutare prin incheiere motivat, in cazul in
care dispune str~mutarea judec~rii cauzei de la o judec~torie la alta;
c. nu poate dispune str~mutarea judec~rii unei cauze de la Tribunalul Bucuresti
la Tribunalul Prahova.

102. Dac~ procurorul, mnainte de finalizarea urm~ririi penale, formuleaz~

cerere de desemnare a unei alte instante pentru judecarea cauzei:
a. competenta de solutionare apartine fntotdeauna Inaltei Curti de Casatie si
Justitie;
f solutionarea are loc ~ntotdeauna ~n camera de consiliu;
inalta Curte de Casatie si Justitie sau curtea de apel se pronunt prin incheiere
motivat.
 CAPITOLUL ' st e
'• le rob si procetlee probatorii
Probele, mijloacele dup

» inculpatt c U Privire
eocerere formulatii de ctre
1o3. ts«wt» mo!"""""";'
I. administrarc11 unc1 p�o !cs• e ic+pat
dovedit nu S st negate
ecesara, mnsa faptcle de
a. proba este ne' obtinut,
roba este imposibil le' _,~1,(tit~.
ersoan~ neindrep
rerea a et
1os formulat de op

atprobatiunii
104. Nu intr in
obiect!"_,~~de
e
As;
special roman_,, na
! n�nna de i11cri1ninarc.d111t.t-opus
un procedeu probbatoriu trans]
c. onorma de incriminare strun.
~,, ,
in dreptul intern drnt1-o 4eectva europcana;

:
105. Pot constitui obiect a l p robatiunii faptele:
[ auxiliare;
6)similare;
c. pozitive nedeterminate.

106. Nu constituie obbiect al probatiunii:

.. +

a. faptele negative determinate;

b. circumstantele atenuante legale;
(~ prezumtiile legale absolute.
107. Proba indirect:
a. poate constitui un fapt principal;
6) este un fapt probatoriu;
c. nu poate fi o prob derivat~.

108. O prob indirect poate servi la stabilirea adevirului:

a. numai dac este coroborat~ cu alte probe directe;
fl si in cazul in care este coroborat~ cu alte probe indirecte;
c. doar dac~ a fost administratl nemijlocit de c~tre instant.
•
109. O informatie continuti fntr-un inscris clasitieau.
6) poate constitui o prob~ direct;
p nu poate f folosit in niciun caz in procesul penal_
kl poate ti evaluatA de cure instanta de judecata, dac aceasta si
+! subieefilor procesuali au putut avea acces la continutul clasificat avocatii +le,
al7%%sf;
 TESTE-GRILL. PROCEUUR~ PENALL. PATEA GENERAL. CUNOSTINTE APROFUNDATE 315

117. Dreptul de a pstra tcerea:

fa) este recunoscut suspeetului sau inculpatului;
b. nu este garantat in procedura de audiere prealabil dezbaterii propunerii de
luare a msurii arest~rii preventive;
C,)nu include si dreptul persoanei de a nu da informatii cu privire la identitatea sa.

118. In cursul urmiririi penale, audierea suspectului:

a. este contradictorie, avocatul acestuia avand dreptul de a pune intreb~ri;
e in b. impune intotdeauna prezenta serviciului de probatiune, c~nd inculpatul este
minor;
( poate fi inregistrata.

119. in cursul urmririi penale, inculpatul:

a. care nu intelege limba roman nu poate fi ascultat dec~t in prezenta unui
na
interpret autorizat;
b. poate fi audiat prin videoconferint la locul de detentie doar dac avocatul s~u
tru
este prezent in sala de judecat~;
Care obligatia de a comunica in scris 1n termen de 3 zile orice schimbare a
adresei unde locuiete.

120. Poate fi audiat ca martor ~in procesul penal:

1;
at I (@) un minor in varst~ de 7 ani;
( victima infractiunii;
c. organul de cercetare penal~ al politiei judiciare ce a ~ntocmit procesul-verbal
de sesizare din oficiu.

I 121. Poate fi audiat ca martor in procesul penal:

6 jandarmul care a constatat o infractiune flagrant~;
I (6) persoana care se afl intr-o situatie care fi pune la indoial~ ~n mod rezonabil
capacitatea de a fi martor;
c. sora suspectului care a refuzat s~ dea declaratii.
I
122. Nu poate fi audiat ca martor in procesul penal in cazul in care refuz~
s dea declaratii:
) fstul
o sot al suspectului;
featele persoanei v~tmate;

I c. mediatorul.

123. Poate refuza s depun ca martor:

9price membru de familie al inculpatului;
b/str~bunicul suspectului;
c. sotul persoanei v~t~mate.
 316
TESTE-GRILA. DREPT PENAL. SI PROCEDUR PEN\Li

124. Audierea martorului nu poate viza: _

-
TES

a. imprcjurri apte sa conduc la verificarea credibilitfii sale;

b. in niciun caz imprejurri a cror confidentialitate poate fi opus prin lege I
organelor judiciare; . ..
(c)imprejurAri al cror secret poate fi opus prin lege organelor judiciare.

125. Martorul:
a. depune jur~mantul numai in fata instantei de judecat~; tel
b. nu beneficiaz~ de privilegiul impotriva autoincrimin~rii;
f?) are obligatia de a se prezenta la locul si data indicate in citatie. ale
126. Martorul:
a. este audiat separat de ceilalti martori numai in cursul judec~ti; m
b. nu poate fi intrebat ~n niciun caz cu privire la optiunile sale politice;
e) poate fi audiat chiar dac~ anterior a fost condamnat definitiv pentru
infractiunea de m~rturie mincinoas~. s
127. Audierea martorului in v~rst de 13 ani:
a. trebuie s~ aib~ loc numai in prezenfa unui psiholog; IC
b. trebuie inrcgistrat~ in toate cazurile;
( poate avea loc in prezenta unui reprezentant al autorit~ii tutelare. p
128. Pentru a se retine calitatea de martor amenintat, trebuie s~ existe o
suspiciune rezonabil c~, drept urmare a declaratiilor ce vor fi date, ar putea fi
puse ~n pericol: s
() activitatea profesional~ a martorului;
b) activitatea profesional a unui membru de familie al martorului;
c. numai viata, integritatea corporal si libertatea martorului.

129. Poate fi realizat~ confruntarea ~ntre:

& un investigator sub acoperire si un inculpat;
(@doi experti;
c un politist din cadrul organelor de cercetare penal si suspectul pe care l-a
prins in flagrant.

130. Identificarea de obiecte:

@nu se poate realiza inainte de audierea persoanei care face identificarea;
b. nu poate fi dispus~ de instant~, fn cursul judec~fii;
poate fi dispus~ de organele de cercetare penal.

131. Ridicarea de inscrisuri:

a. constituie un mijloc de prob in procesul penal;
b. se realizeaz ntotdeauna silit;
@ poate fi realizat~ la solicitarea organelor de urm~rire penal~, fr~ s~ fie
obtinerea unei autorizatii de la judector.
 317
!II
, r J�rlNTl ,Ar!lOrt V' ITF
TE<TE-GRIL PROCEDUR4 PEN4L.I PARTY «GrTR

132. Constituie o m#surl de supraveghere ten1

CUN;

to·bnic#
• h
..
trimiterilor postale,
a. repinerea, predarea sau perchezifionarca ' ·of .
ces inlr un c;1stem m ormauc-.
b. identificarea utilizatorului unui punct d te a C '
e
( accesul la un sistem informatic

133. Dupl incetarea msurii de supraveghere tehnic:

.
·
d
b judcc~torul Id le d tu
Irept in
¢,

s
c
a. procurorul trebuie s~ infomeze per
:.

pDer1a]
rsoana supravegheat despre
tehnicd, numai in situafia in care a fost pus~ mn msv
niscare actiunea
:
pcnala
,
in
msura
·
cau7a,
· I b "(I trebuie sa. mfonneze 1ntoldr::Jun:1 mn1lr,.itul •
ale c~rui convorbiri au fost fnregistrate dcspre m~sura luat,
€se poate proceda la informarea unui martor despre msura luat~, dac?
martorul a fost vizat de m~sura de supraveghere tehnic.
t
134. In cazul in care dou persoane poart~ o convorbire folosind serviciul
I Skype:
a. nu se poate dispune inregistrarea acesteia;
(b) procurorul poate autoriza inregistrarea convorbirii chiar dac~ nu cunoate
I identitatea real~ a persoanelor implicate in conversatie;
I
c.judcc~torul poate autoriza interceptarea numai dac~ sunt cunoscute numcle
I persoanelor care particip~ la convorbire.

I 135. Autorizarea intercept~rii convorbirilor inculpatului arestat preventi

se poate dispune de judec~torul de drepturi si libertti: I
I (a) in camera de consiliu, numai dup ascultarea concluziilor procurorului;
b. in camera de consiliu, dar pronuntarea trebuie s~ fie f~cut~ intotdeauna in
sedinti public~;
( prin incbeiere, care nu cste supus~ niciunei c~i de atac.
I
136. In cazul in care procurorul a dispus m~sura localizrii prin GPS a
unei persoane, trebie s se prezinte la judec~torul de drepturi si libertit
pentru confirmarea m~surii: ' "
a. numai dac~ localizarea a avut loc;
b. indiferent dac localizarea
a avut j loc sau nu, in termen de 48 de ore de la
+

luarea m~surii;
in toate cazurile, in teren de cel mult 24 de1e ore de
pentru care a autorizat msura. le la data expir~rii duratei

137. Pot fi folosite, in cadrul procesului en 1l,

s,,,"al,
$, ,

@ expert, in cazul fn care una dintre inregistr~rile efectuate de:

b. persoana care surprine 'PW nccarc~ s~ il mituiasc:
a.

-,,..._ invo uni.Ir convorb· I • '

, urea telefonic~ dintre autorii unei
camerele video ale unui supermarket.
 318 STE-GULA. DMET PENAL. S1 OCEDUR~ PENAL~

I · ·i se va inainta'·
I38. Dupi dispunerea trimiterii in judecati, instanter
-
TEST

a. intotdeuuna copia suportului pe care sunt stocate activittile de supraveghere fiber

tehuic, #it
b. numai originalul suportului pe care sunt stocate activitile de supraveghere net
tchnica;
€)fie suportl original, fie o copie a acestuia pe care sunt stocate activit~tile de sale
supraveghere tehnic~

139, Redarea datelor rezultate din supravegherea tehnich in procesul-verbal:

fat
a. poate fi fcut numai de procuror;
b nu poate fi fcut de organele jandarmeriei;
Ke) poate fi realizat de organele de cercetare penal.

140. Procurorul:
a. trebuie s certifice procesele-verbale de transcriere a supravegherii tehnice
numai dac~ nu a f~cut el insusi redarea; 4
fb) trebuie si informeze pe judectorul de drepturi si libertati despre activit~tile
efectuate;
c. poate dispune o singur~ dat~ prelungirea mandatului de supraveghere pe o
durat~ de cel mult 48 de ore.

141. Procurorul trebuie s informeze persoana ale crei convorbiri au fost

~nregistrate despre m~sura de supraveghere tehnic~:
a. imediat dup~ fnceperea urm~ririi penale si mai ~nainte de a o audia;
b. ~ntotdeauna dup~ punerea in miscare a actiunii penale;
(c)fnainte de dispunerea unei solutii, in cazul fin care dispune clasarea.

142. Dac mntr-o cauz au fost interceptate convorbirile telefonice ale

inculpatului, acesta poate solicita efectuarea:
a. numai de expertize tehnice;
(6) atat a expertizei tehnice, c~t si a celei criminalistice;
c. numai de expertize criminalistice.

143. Retinerea si predarea corespondentei pot fi dispuse de:

a. judec~torul de camera preliminar, dup~ ~ntocmirea rechizitoriului de
procuror;
6) procuror dupi inceperea urm~ririi penale in rem in cazuri urgente;
c. judectorul de drepturi si libert~ti numai dup~ inceperea urm~ririi penale in
personam.
 319
7STE-GRILL. PROCEDURI PENALE. PARTEA GENERALI CUNOSTINTE APROFUNDATE
- 144. Retineren $i predaren corespondentei;
sunt confirm~rii de ctre
,
judec~torul de
. gi
drepturi
lispuse
A, Gs de procuror supuse $

Jibertti, in temen de 48 de ore de la data dispunert,

b. se executl de organele de cercetare penal care au obligatia sh retina
nemyjloeit corespondenfa trimis de inculpat,
(c) pot privi si corespondenta trimis inculpatului prin intermediul concubinci
le de sale.

145. Perchezifia domiciliar: ..

bal: fa poate dispune
se ~nainte de dispunerea continu~rii efectu~rii urm~ririi penale
rag de suspect;
b. nu poate fi efctuat
e simultan in mai multe locatii;
c. poate fi efectuat de investigatorii sub acoperire.

146. Perchezitia domiciliar:

a. nu poate fi dispus~ in cursul judec~tii;
ce b. poate fi dispus, ~n cazuri urgente, de procuror pentru o durat~ de maximum
48 de ore;
ile (l poate fi efectuat dup reluarea urm~ririi penale.

0 147. Perchezitia domiciliar:

a. poate fi dispus~ dac~ exist~ doar date cu privire la preg~tirea s~v~ririi unei
infractiuni de t~lh~rie;
b. nu poate fi fncuviintat~ cu privire la sediul unei institutii publice;
(Cc)poate fi dispus~ cu privire la domiciliul persoanei v~t~mate.

148. Acelasi mandat de perchezitie domiciliar~ poate fi folosit:

a. si fin spatiile invecinate imobilului pentru care s-a solicitat ~n principal
obtinerea mandatului, dac~ aceast~ msur~ a fost autorizat ~n prealabil de jude-
c~torul de drepturi si libertti;
6) muumai o singura dat;
• de mai multe ori, cu privire la acelasi imobil, in cursul unei singure zile.

149. Efectuarea perchezitiei domiciliare:

a. nu poate fi efectuat dec~t fn prezenta avocatului ales al inculpatului;
b. trebuie ~ntotdeauna am~nat p~n~ la sosirea avocatului suspectului, ~ns~ nu
mai mult de dou ore;
(/poate fi efectuat si in lipsa apr~torului ales al inculpatului, dac~ acesta nu
poate fi contactat.

150. La momentul efecturii perchezitiei domiciliare:

a. trebuie s fie ~ntotdeauna prezent inculpatul arestat preventiv;
@ suspectul poate fi reprezentat de un prieten;
&/persoanele sau obiectele g~site pot fi fotografiate.
 1
TESTE-GRILK. DREFT PENAL, S1 PROCEDUR PENAL~
320
151. Perchezitia domiciliarh: t, ,a:

a, nu poate ti cte sfectuatA

tu prin
,"
p~trunderea cu forta intr-un domiciliu dec~at cu
acordul prealabil al procurorului; .:a .:, i:

•
scop descoperirea de mijloace matcriale de prob,
(b) poate aveaficaefcctuat~
c. nu poate dup~ trecerea a dou~ s~pt~m~ni de la data emiterii
mandatului de perchezitie.

152. Perchezitia domiciliarl: :

a. nu poate fi efectuat dec~t in prezenta a cel putin unui martor asistent,
b. se incuviinteaz~ de judectorul de drepturi si libertti in sedint de camera de
consjliu fr~ participarea procurorului;
tJse poate efectua intr-o locuint~ si fn absenta proprietarului acesteia.

153. Datele privind situatia financiar~ a unei persoane:

a. pot fi obtinute dac~ in prealabil a fost emis un mandat de supraveghere
tehnic~;
b.)se solicit~ de procuror de procuror prin ordonant~ cu incuviintarea prealabill
a jud~C~torului de drepturi si Libert~ti;
c. pot fi obtinute ca urmare a solicit~rii formulate de organele de cercetare
penal~ pe cale institutiei pred~rii de inscrisuri.
II
I

154. Conservarea datelor informatice:

f@) se dispune numai de procuror; \
b. poate fi dispus~ de judec~torul de drepturi si libert~ti pe o durat~ de cel mult
60 de zile;
c. nu poate fi prelungit~, dac~ a fost dispus~ de procuror.
I
155. Nu pot fi investigatori sub acoperire:
a. lucr~torii Serviciului Rom~n de Informatii;
@procurorit;
c. lucr~torii operativi ai politiei judiciare.

156. Investigatorii sub acoperire pot fi folositi:

g) in activit~ti investigative din cadrul procesului penal;
(b) pent strangerea de probe cu privire la s~v~rsirea ' unei infractiuni de
falsificare de moned~; a

~5[{"i",wane owe «so «s so«woe ta

[II] Cad.
frauduloas~ s~v~rsit de o St

7• E.rpertiza poate fl efectuatJi:

jj dede ex�.in�denti autorizati din str~in~tate:
b . specialist~i care functior az~'· '
c. numai de expen; r,'thea in cadrul organelor judiciare;
I oficiali.
-------------------------, _C__U (N -.J-S/-,l-7-t, _A_f_/i_O• __U/ __A_r, 3_2_ 1 111

NO
( PArr4@rNr
n r;r,; r,�11..l /'Rr?<'FI'' R 'r, '" 1n�ta111u de j ndcc.atil: -
rt] desemnntfdtdlfr<' =
j 158. Epert' ,turea expertize, a supHr etherii
poate refuza eee' tectie •
si pazei locuintei
cu 11 nu,--�- d l'f<.llf.l ck pro d \rgale
b poat benefieia e ", , anei institutii medico- ..
ate functiona in cadr . .
I c. pot
1s9. Organul de arm#rire p
enali dispune e
feetuarea unui suplimont de

I ttfK'rttTI:

$la
de cAte oni expertiza este
mcompletft.
mi pont� fi au<.lml cu pr
. ·
rvire la concluziile expcrtizei, II
I V• cerctt c.au din ofic1u
fe tarea unei noi expertize:
'
160. Instanta dispune
) cind concluziile raportul'_'
e""""",_
~erttz sunt neclare;
Aune concluzii contradictorii,
experza""" ~uinutul
re

A
b. numai dact raportut de
c. ori de c~te ori exist contradict intre c
expertizl
si concluziile raportuli de
I
161. Expertiza medico-legal psihiatric este obligatorie:
I a oni de c~te ori suspectul este minor, • . . .
b. in cazul in care inculpatul este acuzat dc s~varsirca infractiunii 1
I ©�
mam. c~tre
cazul suspectei acuzate de s~vrsirea infractiunii de vatamare a faru!u: de
I
162. Internarea nevoluntar~ a inculpatului in vederea efectu~rii unei exper-
tize medico-legale psihiatrice se dispune de:
a procuror, in cursul urm~ririi penale, la sesizarea comisiei medico-legale; l
I b. judecitorul de drepturi si libert~ti, in cursul urm~ririi penale, la sesizarea
comisiei medico-legale;
instant~, in cursul judec~tii, la sesizarea comisiei medico-legale.
163. Expertul poate fi desemnat:
@) de c~tre
organul de cercetare penal, in cursul urmririi penale
b. de judec~torul de caner preliminar;
@ la recomandarea procurorlui in cursul judec;

164. Dae expertul este fostul sot al suspectutu.

bot~rirea nu se poate fntemeia pe ,,
acestca sunt in favoarea acuzatu. Oheluziile si constat~rile acestuia, nune;
b. poate avea calitatea de expert ree
crvjlmenue; mandat propus de partea response;[
9 poate formula declarajie de aBu Hnere,
 - PENAL SI PROCEDUR~ PENAL~
»
322 TES1E-GIL~. DREP "

t
- ele av~nd ca obiect: ,.
I65, Epertiza este intotdeauna obligatorie in cat ,
Pentativa la infractiunea de omor calificat;
5 ·i:

P) furtul ealificat shv~rsit de un fptuitor in vrst de I an'

e. intreruperca executrii pedepsel
;
166. [n cazul in care este efectat o expertiz me edico-legal
{tr
:
pentru stabi- \
lirea eauzelor mortii, expertul va fi intotdeauna desemnat de c} Ire:
a stanfa de judecat~,

(s)
b. proeuror,
institutia medico-legala.
\
167. fa vederea efecturii expertizei, expertul are dreptul:
cte
a. s 1a cunostint, neconditionat, le toate aclele
penale;
:. .:. e... de te l e dosarului in cursul
..
,,,_;
,( urmarurn \
')
4. . .,
f le a cere lmuriri instanfei de judecatcg cu prvire±.. 1aIa anumite
a
imprejur~ri ale
cauzer,
c. de a audia martorii directi.
\I
168. Misura intern~rii in vederea efectu~rii expertizei medico-legale
psihiatrice:
\l
I
3 se dispune in cursul urm~ririi penale, numai de procuror;
p) poate fi dispus~ de instanta de judecat~;
() este executorie.

169. n ipoteza in care parchetul de pe l~ng Judectoria Constanta \ l

dispune la data de 1 iunie 2014 efectuarea n continuare a urm~ririi penale

~mpotriva suspectului X aflat in Craiova (localitatea acestuia de domiciliu)
pentru comiterea infractiunii de furt calificat:
(a) procurorul din cadrul Parchetului de pe l~ng Judec~toria Constanta nu poate
I J
'
'I
proceda personal la audierea suspectului la Craiova;
b. audierea suspectului se poate realiza cu celeritate, a doua zi (2 iunie 2014), de
ctre Parchetul de pe l~ng Judec~toria Craiova, prin delegare;
c. audierea suspectului se poate realiza cu celeritate, a doua zi (2 iunie 2014), de
e~tre Parchetul de pe l~ng Judec~toria Craiova, prin comisie rogatorie.
170. Delegarea efectu~rii unui act procedural se poate dispune:
a. de o instant unui organ de cercetare penal;
b. de un organ de cercetare penal c~ruia i s-a delegat anterior efectuarea actului
de citre procuror, altui organ de cercetare penal dintr-o localitate ~nvecinat~;
{g de o instany unui procuror.
171. in cursul urmririi penale, in vederea stabilirii cauzelor mortii, se
poate dispune exhumarea cadavrului: "»

a. numai dac~ m~sura dispus~ este confirmatd, fn 48 de ore, de judec~tor:

b. de orice organ de urm~rire penal~; " "7

(@ numai de procuror.
 CAPITOLUL VII
Msuri preventive si alte msuri procesuale penale
I , .."

I 172. Retinerea:
a. se poate dispune dup inceperea urm~ririi penale in rem,
b. nu se poate dispune de organul de ccrcetare penal~;

I (c) poate dura o or

173. In cursul urm~ririi penale, propunerea procurorului de luare a unei
msuri preventive se solutioneaz:
@) prin incheiere pronuntat intotdeauna in camera de consiliu;
b. cu citarea prtilor din cauz~ min camera de consiliu;
c. fie de judectorul de drepturi si libert~ti, fie de judec~torul de camera
preliminar~.

174. Contestatia formulat impotriva ~ncheierii judec~torului de drepturi si

I libertti:
@) este suspensiv~
..
de executare dacd s-a dispus mnlocuirea m~surii arestrii
preventive cu arestul la domiciliu; .
b. este suspensiv~ de executare dac~ s-a constatat ~ncetarea de drept a m~surii
I arest~rii preventive;
c. se solutioneaz~ numai in prezen[a inculpatului.

I 175. In cursul procedurii de camer preliminar:

( poate fi luat msura arest~rii preventive din oficiu de judectorul de camer~
preliminar~;

I b. controlul judiciar trebuie verificat din oficiu periodic de judectorul de

camer~ preliminar~;
I (c) contestatia la ~ncheicrea judectorului de camer preliminar prin care acesta
I s-a pronuntat cu privire la m~surile preventive se solutioneaz~ cu citarea inculpatului.

176. Misura retinerii suspectului:

a.nu poate fi in niciun caz prelungit~ in cursul procesului penal in care este
acuzat;
@l se dispune de procuror numai prin ordonant;
c. nu poate depsi 24 de ore, fn care este inclusi si durata aducerii cu mandat
executat prin constr~ngere.

177. Minorul cu v~rsta de 15 ani, care rspunde penal, nu poate fi retinut:

a. de organele de cercetare penal;
b. decat dac~ infractiunea este flagrant~;
() daca a mai fost anterior retinut in acceasi cauz.
 324
TSTE-GILK. DEPT PENAL. SI PROCEDUR~ PENAL~

tat# impotrivn
.:4% ti e:
ordonanfei de refiner>
--- TESTE

curs
f78. Pl@ngeren formula' l:
de cercetare penal,
de sAlt organele
@) poate fi Jepus I" in nieiun CT de pirocurorul general al parchetului de pe
.
E ,, i (
b. nu se solutioneaz \
ling curtea de apel; ; r
\
e. poate fi solutionat~ de un judecAtor

179. Misura retinerii poate fi: • ,~

"
a. dispusa in cursul judec~tii pentru infractiunile de audient
b. inlocuit~ cu m~sura intern~rii medicale;
@c)mnlocuit cu controlul judiciar.
I
180. In situatia in care judectorul de drepturi si libert~ti respinge prop- \ in
nerea de arestare preventiv a inculpatului re[inot
a. m~sura retinerii inceteaz~ de drept;
I re
b. se va dispune si revocarea m~suri retmner; , . +, .:...
\
formulate de procuror impotriva incheierii judeca
() solutionarea contestatiei I
torului de drepturi si libert~ti poate fi realizat~ cu inculpatul retinut.
I
181. Arestarea preventiv~ nu poate fi dispus~ in cazul sv~rsirii unei I
'I 1,
infractiuni:
@@ fat~ de suspect; • , .
se pune ~n miscare la plangerea prealabil a per-
b. pentru
soanei v~t~mate;
care actiunea penal
\ %

'
c. din culpa.
\
182. Durata m~surii arest~rii preventive a inculpatului: I
a. se calculeaz~ ~n toate cazurile de la data emiterii mandatului de arestare;
(b poate fi calculat~ de la data punerii in executare a mandatului de arestare; \
c. este de maximum 10 zile, dac~ inculpatul are v@rsta de 17 ani.

183. Judec~torul de drepturi si libert~ti sesizat cu o propunere de arestare

preventiv a inculpatului retinut:
a. nu poate dispune luarea m~surii controlului judiciar pe cautiune;
b. poate admite propunerea si dispune controlul judiciar;
Q poate pronunja o solutie de admitere a propunerii de arestare, dac~ a expirat
durata retinerii.
I
1
184. In
cazul formullrii unei propuneri de prelungire a msurii arest~rii
preventive a inculpatului, judec~torul de drepturi si libert~ti: I
I
@ tebuie s~ audieze intotdeauna inculpatul prezent inainte de a se pronunta
asupra masurii;
4b)poate dispune inlocuirea msurii cu controlul judiciar, dac~ inculpatl
formuleaz~ o cerere in acest sens;
c. nu trebuie s~ intocmeasc~ minuta fn dou~ exemplare originale. I
.. -�-��
- �
- --�
- -�
- ....L:a:..
- ·_
 Al'f<(Jf UN01Tf. 325
pp.A Cu'NOSTIN(l
,I P4RrEtG • oo
I
A

t Perot4rrN4L tlui in domiciliu de incupat i

A p;TE-GRI eurii arest
oeare a m
185. Cererea de re
irmrtrii penale: Aiet public;
eursulr s0ear mumai mn sediPl"
&.:LI7.7la«Loo«. -a
4d judecarea cnuze'P
• de consiliu,

I c. suspene
Aetnr pe cautiune nu poate
t fi:
16. Murn controlutui ju'' _~re a actiunii penalc,
. de puncrea in me ,[,UJ;
I ! dispu!.J\ inamte c
·
fnlocuit cu arestare :
. x ,.
prevent1va a°c:t•'-rcctll
c. mentinut in cursul judectn1, pr
in incheicrea instantcl

,
I
I
I ,11 de exccut,11
187. Nu este suspensrv
tcheierii prin care:
"
c contestatina
gr
· formlat' impotrivn

: eetrii reventive, numai dac a expirat meure

a. se dispune luarea msurii ares D

I retinerii, , ee

(6 se dispune incetarea
de drept a m~surii arest~rii preventive;
""",,:
€) este mnlocuit~ m~sura controlulurJ
diciar cu controlul judiciar pe cautiune

188. Este suspensiv dele execu utare contestatia

' formulati ~mpotriva inche-
ierii prin care: sn ,
a. judec~torul de camer~ preliminar a constatat incetarea deIe drrcpt t a msurii
I
I
aresplui la domiciliu; ' .. .
(bl judecitorul de drepturi si libert~ti a revocat m~sura controllui judiciar;
( judec~torul de camer~ preliminarh a dispus revocarea m~surii arest~rii
preventive.
t
189. Controlul judiciar pe cautiune mnceteaz de drept:
I l c~nd prima instant dispune o solutie de renuntare la aplicarea pedepsei
( la data pronuntrii unei solutii de condamnare de instanta de apel;
c. dac~ prima instant dispunc o msur~ educativh neprivativh de libertate

190. Cautiunea se restituie c~nd:

@@ se revoc
controlul judiciar in cursul urm~ririi penale;
_ dismune condamnarca la pedeapsa inchisorii eu
pie;
exccutare in regim de

c. se dispune trimiterea in judecat a inculpatului.

191. Caufiunea nu se restituie cAnd. •

~"R""""! est con«amat la peeps»
amenz penale al eirei canst ee
I
mare dec~t valoarea cautijunii:
b, 1n toate e '
judec•
#torul
cazurile fn care inculpatul %, ~
dedrepturi si liberzg;
ori de cite ori inculpatul srwAre,es dim,
1u $i-a respectat obligatiile impuse de l
e
nou o fapt prevzut de legea penal.
 T
PENAL St''OCEDUK PENAL~
326 fLs±-GIRLA, Dr
I

I9. Controlul judieinr; I s'

a. nu poate i cu cel pc cautiune;
inlocuit
0 poate fi inlocuit cu msura arestului la domiciliu;
poate tceta de drept
\ ;
C

I
I • 1 Ia Jua,·ea mi\surii contro-
I93, Instanta de judecat se pronunt ct privire
lului judiciar fat de inculpat numai in:
9 sedint public~;
b. camera de consiliu;
c. prezenta inculpatului arestat

194. Contestatia ~mpotriva incheierii prin care s-n respins.. plangerea

ordonantei procurorului·d le I luare, a controlului judiciar pe
•
.
ormulat s.impotriva •

'
cautiune;
a. este inadmisibil;
b., se solutioneaz~ numai in sedint public;
\
@ nu t:::">lc :..L1�p�nsivll de executarc.
\
195. Este obligatorie audierea inculpatului prezent la: \
solutionarea propunerii procurorului de impunere a unor noi obligatii in cursul
camerei preliminare; \
. .
b. dezbaterea necesit~tii mentinerii m~surii arestului la domiciliu in cursul
urmririi penale;
() dezbaterea propunerii de prelungire a msurii arest~rii preventive.

196. In cazul in care se dispune respingerea cererii de revocare a contro-

lului judiciar ~n camera preliminar:
6) judec~torul de camer~ preliminar~ nu poate modifica prin aceeasi incheiere
unele obligatii impuse inculpatului; I
b. contestatia este suspensiv~ de executare;
c. incheierea este definitiva. \
197. Misura arestului la domiciliu:
a. poate fi luat~ si prelungit~ in cursul ur~ririi penale pentru o duratl de 180 de \
zile numai dac in cauz~ nu a fost dispus anterior msura arestrit preventive
acclezi temeiuri;
pentr
b) poate ti luata si fapa de inculpatii minori; \
'
e. poate f luat in cursul urm~ririi penale numai la propunerea motivat a
procurorului. I
I
I

I
 TESTE-GRILL. PROCEDURJ PENAL4. PARTER GENERALI. CUNOSTINTE APROFUNDATE 327
198. Propunerea procurorului de Iuare a m~surii arestului la domiciliu se
I solutionenz: .. .. .-
' in cursul urmririi penale in camera de consiliu prin incheiere pronunfat 1n
camera de consiliu; ..
b. in cursul procedurii de camer~ preliminar in camera de consiliu prin

I inchgigre pronuntat in sedint public;

(/in cursul judecfii numai in sedint~ public~.

199. Msura arestului la domiciliu:

A poate fi
dispus in cazul fn care inculpatul este acuzat de comiterea
inficfiunii de ~nlesnire a evadrii;
b. nu poate dura mai mult de 5 ani in cursul judectii;
c. se ia in calcul la stabilirca duratei maxime a m~surii arest~rii preventive ~n
cursul urm~ririi penale.

200. In ipoteza n care inculpatul aflat sub control judiciar pe cautiune nu

respect obligatile impuse de judector si comite o nou~ infractiune:
a. nu mai poate fi restituit cautiunea;
6) se poate dispune msura retinerii;
c. controlul judiciar se ~nlocuieste cu m~sura arest~rii preventive.

I
'
201. M~sura arestului la domiciliu:
f) poate fi dispus prin incheierea prin care se respinge propunerea de arestare
prevntiv;
b. nu poate fi dispus~ dac~ legea prevede pentru infractiunea de care este acuzat
inculpatul pedeapsa mnchisorii alternativ cu pedeapsa amenzii;
c. poate fi dispus~ numai dac pedeapsa prev~zut de lege este mai mare de
4 ani inchisoare.

202. Msura arestului la domiciliu:

a. poate fi dispus din oficiu in cursul urm~ririi penale;
b. nu poate fi dispus~ din oficiu fn cursul judec~tii;
(6)nu poate fi luat~ prin mncheierea prin care se dispune inceperea judec~tii.

203. M~sura arestului la domiciliu nu poate fi dispus fat de:

(fa) un suspect acuzat de s~v~rirea infractiunii de t~lh~rie;
6. un inculpat recidivist;
(C)Jo inculpat~ acuzat de sv~rsirea infractiunii de ucidere sau vt~mare a
nou-i~scutului sv~rsit de ctre mama (art. 200 NCP).

204. Pe durata m~surii controlului judiciar pe cautiune:

a. nu pot fi impuse mai multe obligatii dec~t cele stabilite initial:
) pot f ialturate una sau mai multe dintre obligatiile impuse initial;
ma.""ieuviintat parisirea temporara a iarii numai de citre instanta de
 328
TESTE-GRILK. DRE.PT PENAL, S1 PROCEDUR~ PENAL~

de revocare a msurii arest~rii preventive in

-
TE

fa
205, Cererea incul tutului
!
ri
ul urmririi penale se solutioneaz~: . . .
""" ~ei supust contestatiei
pnin incheiere su s
indiferent
"
de solutia dispusn de judecitorul I
(y
de drepturi si liberttr;
[b) numai dupi aseultarea inculpatului prezen'
inculpatului minor.
I I
it

e, numai dupd ascultarea printilor

206. Misura arestrii preventive poate fi dispus: I '

a. mn cazul infractiunii de audieng de instanta care o constat;
() in cursul urmaririi penale numai de
judec~torul de drepturi si libertl
,
I
(c) din oficiu de judcc~torul de camera preliminar%. I
'
207. Misura arestrii preventive:
a. poate fi dispus~ prin sentinta de condamnare;
(b) poate fi luat~ dup~ pronuntarea sentintei si p~n~ la sesizarea instantei de apel; \
c. poate fi dispus~ in cursul urm~ririi penale pentru cel mult 30 de zile, din care
se deduce durata retinerii. I
''
'
208. Persoanei juridice: I
a. nu ii pot fi aplicate m~suri preventive;
(d. ii pot fi aplicate mai multe misuri preventive in acclasi timp; \
c. ii poate fi aplicat~ numai o singur~ m~sur~ preventiv~ pe parcursul urm~ririi 'II
penale. I
I
209. Msurile asigur~torii dispuse de procuror pot fi aduse la ~ndeplinire:
gnumai de c~tre executorul judec~toresc;
«b) numai de organul de cercetare penal~;
c. de secretarul parchetului.
\
210. Contestatia formulat~ impotriva m~surilor asigur~torii luate de
procuror:
I
a. sc poate solutiona de procurorul ierarhic superior;
b. este suspensiv de executare;
(c) se solutioneazd de judectorul de drepturi si libertati.
I
i

211. Procurorul poate, prin rechizitoriu: \ I

a. dispune menyinerea m~surilor asigurtorii;
'
b. dispune prclungirea m~surilor asigur~torii;
d propune mentinerea masurilor asigurtor~.
I
I
1
 APROFUNDATE
er8ERA1A CNOSTINTE 329

f ~cu_ERO
~
TUR
4rs4.Pru!
,ea dispu""
acehitare rea inculpatului, constathnd ,
tegea penal, msurile asigt.
~,
%mow"""""", %eosnam e
l•nfl'[ C" are er ae' ~e nu introduce actiune
vAt:l1nn"' ,. • .
in 1%
persoana a J
1 emnncrea definitiv hotrrii;
r4%en
lorul tori: 4e drept lac?
l acetear d°
/'~et teren de
310 de zile de l'
•
,tintc pcnale, chiar ncdefinitj
~mntrii unci sent
sante"" ,e drept, la data P""" ,~eiuisen a hotririi
• se revoc",t1a rm~nerca le
eeteazl de drep'
e. mncute j erurilor ridicate de de
1, la
t

inenlpat
tea v#tmat a Iue
21 J Rosfitulr<• cllT• par
·spusi·
poate 0 d Is st judec~fii;
t numai in curs"!J,
_~~e, de procure"
cursul mmnm"_~ie, de judecatorsf e drcpturi si libcrt~ti, la ccrere%
ts) tn
'n cursul urmririi per >,

prtii vtimate.
.. i ahinc1 c~nd nu exist~ acordul proprie-
l 214 io cursul urnt A nn penalc, .
. ...
sechestrul asrgurator pot fi
- pra c~rora s-a in stituit
trului, bunurile mobile asupr

valorificate:
de c~te
ori valoarea bunurlor +j[o s-a
s-% diminuat cu o treime in raport cu
a. on e J dis unerii m~surii asigur~torii;
valoarea din momentul d1sf , jot s-a diminuat cu o jum~tate in raport cu
j b. numai dac~ valoarea unurilor _.
1
oarca din momentul dispunerii m~surii asigur~torii;
eead sechestrul poart asupra unei turme de oi, chiar dac~ valoarea acesteie
nu s-a diminuat dup~ luarea m~surii asigurtorii.
_ I

I
215. In cursul judccitii mn prim~ instant, atunci c~nd nu exist~ acordul
proprietarului bunului asupra ciruia s-a instituit sechestrul, se poate dispune
valorificarea acestuia fn primul an de la instituirea m~surii asigurtori;
g chnd aceasta poart~ asupra unei ferme de crescut puii de g~in;
(bl atunci c~nd sechestrul asigur~tor s-a aplicat asupra unor bunuri a cror
intretinere necesit~ cheltuieli disproportionate ~n raport cu valoarea bunului
c. numai dacl sechestrul asigurtor s-a aplicat asupra unor produse petrotiet

216.
turism: In situatia in care sechestrul asigur#tor poart asupra unni auto-
a nu se va putea dispune valorifi
prietarul; rIcarea acestuia dac nu este cunoscut pro.
b. poate f dispusf valorife
r%,,""a
do(eat, dae bum a acestia, chiar dae proprietarul nu a rost
& @.l~.,{{z"" «no
comicid oieioi,
helmieti disproporinate~, """a daci depozitarea autotrismului nee%«aie
OFT cu valoarea acestie
 ,
I
I
217. In cursul urmririi penale, valorificarea vehiculelor asupra crora s-a
instituit sechestrul asigurtor poate fi dispus de judec~torul de drepturi si \
libertti:
prin fncheiere supus contestatiei;
b. numai la cererea procurorului sau a vreunei p~rti procesuale;
c. prin ~ncheiere definitiv.

218. Hot~r~rea prin care instanta dispune valorificarea bunurilor mobile

sechestrate:
@spronunt intotdeauna in sedint public#; _, ,,
. poate fi pronuntat in urma dezbaterii in sedint~ public~ a cererii procurorului
de valorificare a bunurilor:
@ este executorie.
 I
CAPITOLUL VIII
Actele procesuale si procedurale comune
I
219. Este obligatorie asistenfa juridic:
(a) la dezbaterea admisibilit~tii mn principiu a cererii de inlocuire a arest~rii la
domiciliu cu controlul judiciar pe cautiune;
b. cu ocazia cfecturii cercet~rilor prealabile, in procedura de revizuire;
c. fn cursul urm~ririi penale efectuate impotriva unui inculpat major care a
I sv~rsit fapta fn timp ce era minor.
I 220. Asistenta juridic a suspectului este obligatorie in cursul urmririi
penale dac:
I a. cu privire la acesta s-a dispus msura oblig~rii la tratament medical intr-o alt

I cauz:
b. s-a dispus fat de acesta msura controlului judiciar ~ntr-o alt cauz~;
&) suspectul se afl~ in executarea m~surii inter~rii intr-un centru educativ.

221. Asistenta juridic~ a inculpatului este obligatorie:

a. in cursul urm~ririi penale, dac pedeapsa prev~zut de lege este de 5 ani sau
mar mare:
I b. in cursul judec~tii, pentru o fapt~ s~v@rsit~ in minorat;

I
I
c) dac~ s-a luat fat~ de acesta m~sura intern~rii medicale cu titlu provizoriu.
222. Citarea:
@ are caracter imperativ pentru persoana citat~;
b. se poate efectua numai prin citatie scris~;
c. este un act procesual.

223. Dach nu este cunoscut nici adresa unde locuieste inculpatul, nic i
adresa locului de munch al acestuia, procurorul poate dispune:
(a afisarea unei intiintari la sediul parchetului;
b. citarea prin mica publicitate;
c. citarea la sediului consiliului local in a carui raz~ domiciliaz~ inculpatul.

224. 'In cazul in care prin comiterea infractiunii au fost v~t\mate 300 de
persoane care s-au constituit prti civile in cauz, citarea:
() poate fi realizati printr-o publicatie de circulatie national;
b nu poate fi realizat~ la sediul avocatului din oficiu care le reprezint~;
c. poate fi realizat~ prin intermediul postei electronice doar dac~ p~rtile civile
locuiesc ~n str~intate.
 TEST
.;,....-
TSTE-GRILK. DWEPT PENAL S1 PROCEDUR PENAL~

332_ in str~in~tate, instanta va dispune

,~t tpatul locuieste
225. in cazul in care inc t

teul termen de judecatteritoriul

citarea: ,_
Rom~nier, I
pentru pr wut pe
a la ultimul domie""",,_Aae instrumentul juridic international cu statul in pe r
@ pnn _scnsonrc rcco.mnn atn, ac , \
cauz perite acest lucn% '
e. prin not telefonic.
in%
226. In cursul judectii: +, 1la a apartamentului 1n \
a. citatia emisa de instant poate fi depus in c~suja postal nu
nu g~seste persoana citat aca5% .
cazul in care agentul procedural \
oficiu nelegala citare a persoanei vtmat"%
b. instanta poate invoca din I de
din oficiu in instant~ nu acoper~ orice neregular1lat°
eprezenta avocatului
?
\
procedurii de citare.

227. In cazul mn care pentru executarea unui mandat de exeeutare este

I
i
necesarl ptrunderea fr consimtm~nt in sediul unei
persoane juridice: f

a. mandatul poate fi emis de judec~torul de drepturi si libert~ti din oficiu in I P

cursul urm~ririi penale;
poate dispune prin incheiere definitivl
I
6) judec~torul de drepturi si libert~ti
admiterea solicit~rii parchetului si emiterea mandatului de aducere;
c. este necesar emiterea si a unui mandat de perchezitie domiciliar~.

228. Pentru a pune in executare un mandat de aducere prin p~trunderea

I i

'
intr-un spatiu privat, este necesar ca:
a. infractiunea sh fie flagrant;
b. martorul s~ refuze s~ p~r~seasc domiciliul la cerea organelor de cercetare
I
penal;
(@ mandatul s~ fie emis de un judec~tor de drepturi si libert~ti. \
229. Judectorul care a emis un mandat de aducere a inculpatului in cursul \
urm~ririi penale:
a. este incompatibil s~ solutioneze propunerea de arestare a aceluiasi inculpat in
\
i
cursul urmririi penale;
(b) este incompatibil s~ fie judec~tor de camer preliminarl in aceeasi cauz~;
C] este incompatibil s~ judece cauza fn prima instant~. I !
230. Suspectul adus cu mandat de aducere:
a. nu poate rm~ne ~n sediul unit~tii de parchet mai mult de 8 ore;
b. poate r~mane 12 ore numai dac~ mandatul a fost emis de judec~torul de
I f

drepyuri si libert~ti;
() poate fi retinut fn termen de 6 ore de la data prezent~rii la organele de I
urm~rire penal%.
I
 · I057INTE APROFUNDATE 333
LA. CUN
TEL GENET
ovrruP
nsns_@nu_PE@KL
n aus
tr";'. eu m"" ~,~tor.""",
~sssoht", ,~sere imp"""
4at ae aduee"" , urgent;
,erentat la organul judiciar,
l
I A. orice sube"
b. nc\llp:itul ntullnl da 4e,
fiind cit
este necesar
gr care refuzl se «crime « is%
eAri audiere s

martoml a€' 4e ta serviciu

~ee et nu poate lipsi de'
,r nu sunt tardive:
per 4~ate de proe""" , 4e iesire al parchetului eate
232 Actek proco, ale etecru 'osl trecule in registru ·.
t,

la care au Io5
da"",' rea actulu, I
a. doar dac ege pentru efccta"
trUI trrmcnuhn cerut e . -ni l01 ciilre mslan ~en este in interiorul term%.
flunt data comunic~r
b. numai I dac~ _catuarea actului;
nului cerut de leg"
ze pentr etecr
actclor I la'instant este in~untrul termenului cert
gte %

O numai dac data ;egistrrii

inf
_,,, tn ceea ce priveste
c site de atac.
de le~e pentru efectuarea actutut, I

I .
233. Se poate invoca
. sta
in orice t nre a procesului
·de nulitate absolut, referitoare
a. once caz,ilor , lala prezenta inculpatului, atunci c~nd
legale
b. inclcarea dispozitnle f
tegii;
ipares sa este obligatorie potrivit ""
I partc1para' , ·silo legale referitoare ,ja compunerea instantei.
fe toclcarea dispozitiilorI
U7' I a dispus trimiterea
rimi in judecat~ a unui
i 234. In cazul in care procuror"
~

la judecarea cauzei in
inculpat minor si a unuia major, iar instant~,te procedeaz~
I J<dio� oepublicl: . ..
· ·ide it~ sanctiunea
nulit~tii I .
absolute;
este incident ,, ;
b. se poate constata incidenta nulit~tii relative;
,1.,

c. solutia se va pronunta in sedint~ nepublic~.

235. Nulitatea absolut:

I (8 poate fi invocati de subiectii procesuali principali;
b. nu este conditionat de existenfa unei vat~mri;
c. este aplicabil~ numai actelor efectuate de procuror si instanta de judecata.

236. Sanctiunea nulittii:

(@ poate fi aplicat actelor procedurale;
b. sc aplic~ in mod necesar si actelor subsecvente actului declarat nul;
c. are ca efect anularea procedurii fin ansamblu.

gale231. Este sanctionati

referitoare la: cu nulitatea absolut~ nerespectarea prevederilor

_P""gara
stinferi de competent
nja celeioar{ in grad material in cazul in care aceasta este dispusa de
competente
? competenja material a organelor de urm~rire
solutionarea unei cauze tn camera penal."
-aria de con4;;,
SI\Hu.

T
 PENAL~
PENAL SlE OCEDU
l GHIL. DEPT
1 '
+
I I 'IL- .
-.feritoare la asistn d ·i\trC a vocat a
iefg(ff
238. fcearea ipoz#fit@r e#""[ [,~ rte:
inetpattut atnei cnnd asistenta es!"",~~edurii in camera pre'' ~e timinara,
~
daca \
®
trebue nvocat~ pn I· • -hc1crc�1
la inch d "
te sau in procedura
c,.uner ... pretit- I
I
inclearea
s.
a intervenit• ,in cursull ur m~ririi penal
I
ti

• a tul la care a
nae; tut, indiferent de momen!
6G) teebuie invocat in orice stare a procesul!!' un acord de recunoaste_re a ''
U
ttervenit st sesizat cu
nelcarea, c~nd instantfa a 1os (o

Iovpiei; .
e. poate fi invocat in orice
intervenit fncalcarea
stare a pr estrut indiferent
4 ' 1m I
de momentul la care a
I
239. Nulitatea absolut:
@ poate fi invocat personal de un suspect minor; efectuat in
\
b nu este incident in cazul in care referatul de evaluare
, n u a fost
~~

cursul urm~ririi penale ~n cauzele cu minori;

c. nu poate fi in niciun caz acoperit.

240. Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate: l

a. numai de inculpat, dac se pronun o solutie de« +damnare:
le condar
]
'

b) de inculpat, in unele cazuri in care se dispune o solutie de fncetare a

procesului penal;
I
c. in solidar de inculpati. ,\
241. In cazul in care instanta dispune condamnarea inculpatului, cheltu-
ielile judiciare cu interpretii:
(@3) r~min in sarcina statului;
b. sunt suportate de inculpat; \
c. nu pot ~n niciun caz s~ fie avansate de persoana v~t~mat.

242. In caz de renuntare la urmrirea penal, cheltuielile judiciare:

a. r~m~n intotdeauna ~n sarcina statului;
b. nu pot fi imputate inculpatului;
(@) const~nd in onorariul avocatului din oficiu ram~n in sarcina statului.
243. Nu poate fi obligat# la cheltuieli judiciare:
a. partea responsabil~ civilmente fn solidar cu inculpatul;
@ persoana v~t~mat in solidar cu inculpatul;
& persoana v~t~mat minor~ in solidar cu partea responsabil cii[mete.

244. Cheltuielite judiciare rm~n intotdeauna in sareina

a. d.IspunerJ.. Clas@rii;
]•••·" statututw, CllZU ~4.•

b. respingerii cererii de mnlocuire a m~surii arest~rii preventive cu

domiciliu; ares] 1%
C dispuneri arestirii preventive.