MIGRATIA FORTEI DE MUNCA DIN ROMANIA

Migraţia reprezintă deplasarea în vederea schimbării locului de trai şi de muncă,

determinată de factori sociali, politici, economici sau naturali.
Fenomenul migraţionist a existat încă din cele mai vechi timpuri. Acesta nu a încetat în timp, dar
a înregistrat schimbări şi a căpătat noi forme. Procesele migratorii se înregistrează în toate ţările
lumii, dar sunt mai pregnante în ţările slab dezvoltate datorită nivelului scăzut de trai şi a
economiei foarte puţin dezvoltate.
În România, de exemplu, fenomenul migraţiei a început după 1989 şi s-a accentuat după anul
2002, atunci când a fost liberalizată circulaţia românilor în spaţiul Schengen. În prezent, numărul
celor care aleg să plece la lucru în străinătate este de aproximativ de trei ori mai mare decât în
anul 2002. Ponderea persoanelor între 18 şi 59 de ani care au lucrat în străinătate după 1989 este
de 12%.
Sunt trei etape în care se împarte valul plecării românilor pentru cautarea de muncă în
străintate (în special în Europa):
- Etapa I: între 90-95, existau cinci destinaţii cu o pondere de peste 7% din totalul plecărilor:
Israel, Turcia, Italia, Ungaria şi Germania
- Etapa a II-a: ‘96 - 2002, la cele cinci ţări din prima etapă se adaugă Canada, Spania şi SUA.
- A III-a etapa: a început în 2002, iar românii şi-au concentrat plecările spre Spania şi Italia.
În perioada 1990- 1995 fiecare a plecat pe cont propriu, fără să aibă susţinere sau ajutor din
partea cuiva, doar 22% din totalul celor plecaţi în această perioadă fiind ajutaţi de cunoştinte.
Odată cu creşterea plecărilor s-au extins şi reţelele personale, astfel că în perioada 1996-2001,
40% din cei ce au optat pentru un loc de muncă în străinate au beneficiat de ajutor pentru
plecare, ca după 2001, ponderea lor să urce la 60%.
Principalele ocupaţii ale românilor în străinatate sunt construcţiile pentru bărbaţi ( 98% au
muncit cel puţin o dată în acest domeniu), munca menajeră pentru femei (88%) şi agricultura
(72% barbaţi şi 28% femei). Practica ilegală în cazul acestor ocupaţii este destul de ridicată în
cazul activităţilor menajere şi agricole, ponderea celor care au muncit clandestin fiind în crestere
de la 34% în perioada 1990-1995, la 53% după 2001. Munca ilegală este practicată mai ales în
rândul menajerelor (78%) şi a celor din domeniul agricol (56%). Clandestin, românii au lucrat în
Italia şi Turcia, iar legal în Germania, Grecia, Israel, Canada şi SUA. În Spania, decalajul între
cei care au lucrat ilegal şi cei ce au optat pentru munca legală este mai mic decât în cazul celor
plecaţi în Italia şi Turcia.
În prezent, fenomenul plecării temporare la lucru în străinătate este de trei ori mai mare decât în
anul 2002, principalele destinaţii ale românilor care muncesc în străinătate fiind Italia şi Spania.
În ultimii 5 ani, 50% din plecările de lucru în afară au fost în Italia şi 25% în Spania.
Fenomenul migraţionist nu a încetat nici după aderarea României la Uniunea Europeana,
înregistrând chiar o continuă creştere. Migraţia forţei de muncă în ţările comunităţii europene a
dus atât la creştere economică, cât şi la ameliorarea şi modernizarea sistemelor de securitate
socială exisente şi crearea unui sistem comunitar care să asigure protecţia socială a lucrătorilor.
Migraţia ca şi fenomen impune dezvoltarea a cel puţin trei teme relevante: gestionarea migraţiei
legale, combaterea migraţiei ilegale şi integrarea migranţilor legali în societăţile de primire.
Astfel, în semestrul I 2008, numărul lucrătorilor mediaţi din România, pentru ţările cu care au
fost semnate acorduri bilaterale între instituţiile guvernamentale de profil (Germania, Spania,
Franţa şi Elveţia) a fost de 32.645, în timp ce, în aceeaşi perioadă a anului 2007, numărul
lucrătorilor a fost de 24.063, ceea ce reprezintă o creştere cu 35,66 %, faţă de semestrul I 2007.
În ceea ce priveşte zona de provenienţă a lucrătorilor mediaţi, atât în semestrul I 2008 cât şi în
semestrul I 2007, cei mai mulţi solicitanţi ai unui contract de muncă în străinătate au provenit din
zona geografica Centru (9.157 respectiv 5.235), ceea ce reprezintă 28,05% din numărul total de
persoane mediate, respectiv 21,75%.
Ţara în care s-au obţinut cele mai multe contracte de muncă de către lucrătorii mediaţi a fost
Germania. În semestrul I 2008 numărul contractelor de muncă obţinute pentru destinaţia
Germania a crescut cu 50,08%, comparativ cu semestrul I 2007. În ceea ce priveşte numărul
contractelor de muncă obţinute de lucrătorii români pentru destinaţia Spania, aceastea au
înregistrat o scădere cu 40,0%.

Caracteristici
Deplasarea dintr-un loc în altul reprezintă una din cele mai importante caracteristici ale
populatiei. Dreptul de a se deplasa a fost recunoscut la nivel mondial de peste o jumătate de
secol, prin adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. Declaraţia stipulează în
Articolul 13: „Oricine are dreptul să se deplaseze liber şi să-şi stabilească reşedin��a pe
teritoriul oricărui stat” şi „Oricine are dreptul să părăsească o ţară, inclusiv cea de origine, şi să
se întoarcă în ţara sa”.
Migraţia forţei de muncă fiind un fenomen economic, social si politic prezintă o serie de
caracteristici .Printre acestea se numară faptul ca imigranţii acceptă compromisuri în ceea ce
priveşte activitatea pe care o vor desfasură, de multe ori aceasta nefiind în concordanta cu
studiile, aptitudinile şi calificările dobândite în România. Acest aspect poate fi privit ca un
dezavantaj la întoarcerea în ţara ,din punctual de vedere al continuităţii în muncă.
Migraţia a determinat ameliorarea şi modernizarea sistemelor de securitate socială existente şi
crearea unui sistem comunitar care să asigure protecţia socială a muncitorilor migranţi.
Părăsirea familiei, chiar şi pentru o perioadă limitată are deseori efecte negative asupra educaţiei
copiilor sau asupra evolutiei viitoare a familiei, astfel câştigă teren emigraţia orientată pe
considerente de legături familiale –rude mai îndepărtate sau prietenie .
O altă caracteristică o reprezintă faptul că lucrătorii imigranţi sunt în medie, mai tineri decât
restul forţei de muncă, aceştia sunt distribuiţi în majoritatea sectoarelor economiei: agricultură,
construcţii, turism, activităţi casnice, servicii IT, etc.
Diminuarea productivităţii muncii şi starea de incertitudine în ceea ce priveşte planul de
dezvoltare a companiilor pe termen mediu şi lung reprezintă o altă caracteristică a fenomenului
migraţionist.
Fenomenul migraţiei prezintă şi efecte pozitive dintre care amintim: cererea şi oferta pe piaţa
forţei de muncă se consolidează, nivelul de salarizare creşte datorită faptului că muncitorii
migranţi plătesc mai multe taxe in comparaţie cu valoarea serviciilor publice pe care le primesc.
În acelaşi timp, muncitorii migranţi nu supra-populează piaţa forţei de muncă naţionala, numărul
locurilor de munca nefiind unul fix iar dinamica pieţei face ca muncitorii migranţi să reducă
potenţialele decalaje dintre cererea şi oferta de locuri de muncă, contribuind astfel la creşterea
economică .
Factori care au condus la apariţia acestor evoluţii
Datorită faptului ca după anul 2001 s-au desfiinţat vizele de intrare în aproape toate ţările
europene, sute de mii de români au plecat în ţările din sudul şi vestul Europei pentru a scăpa de
sărăcie si mizerie.
Un alt factor îl reprezintă salariile mici ,principalul avantaj în tările străine îl constituie
posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă de cele mai multe ori mai bine plătit decât în ţara de
origine.
Oportunităţi de formare în România fiind limitate, imigranţii optează pentru munca în străinătate
luând contact cu noi practici referitoare la modul de desfăşurare al activităţii şi de asemenea cu
un nou tip de cultură antreprenorială.
În România posibilităţile de carieră sunt limitate spre deosebire de tările cu un grad mai înalt de
dezvoltare unde lucrătorii imigranţi pot participa la cursuri de formare profesională, ca şi
cetăţenii statului respectiv.
Alţi factori ce conduc la apariţia fenomenului migraţei sunt: condiţiile proaste de muncă, lipsa
resurselor necesare unei munci eficiente şi instabilitatea economica.
Evoluţii în domeniul migraţiei forţei de muncă
Situaţia actuală
Piaţa forţei de muncă din România este subdimensionată iar organizaţiile patronale din sectorul
de construcţii au raportat un deficit de 50% de forţă de muncă, adica 300 000 de locuri de muncă
neocupate. Angajatorilor le este foarte greu să găsească lucrători pentru anumite posturi de
muncă deoarece există oraşe şi zone din Romaniă unde şomajul este aproape de zero. În
momentul actual România are o rată a şomajului cu 10% mai mică decât media europeană. Şi
după aderarea noastră la Uniunea Europeană s-a îregistrat o continuă creştere a fenomenului
migraţionist.
Nivel ridicat al creşterii economice, ameliorarea şi modernizarea sistemelor de securitate socială
existente şi creearea unui sistem comunitar care să asigure protecţia socială a lucrătorilor
migranţi in ţările comunităţii europene a fost stimulată de migraţia forţei de muncă.
Fenomenul migraţiei forţei de muncă impune dezvoltarea a cel puţin trei teme relevante:
gestionarea imigraţiei legale, combaterea imigraţiei ilegale şi integrarea imigranţilor legali în
societăţile de primire.

Peste o treime dintre gospodariile tarii - 2 milioane si jumatate, au avut cel putin unul
dintre membri plecat la munca in strainatate, dupa 1989. Dupa 2002, majoritatea celor
plecati au ales ca destinatii Spania si Italia. Cei din noul val al celor care pleaca nu se mai
gandesc la munca in constructii, ci la afaceri in strainatate. Conditiile de munca mai bune,
acumularea si studiile intra, de asemenea, in planurile romanilor plecati. [EurActiv.ro]

Background:
Peste o treime dintre gospodariile tarii – 2 milioane si jumatate, au avut cel putin unul dintre
membri plecat in strainatate dupa 1989, potrivit studiului 'Locuirea temporara in strainatate.
Migratia economica a romanilor' publicat de Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD).
La nivel de individ, ponderea persoanelor intre 18 si 59 de ani care au lucrat in strainatate dupa
1989 este de 12%. Insa, fenomenul s-a accentuat in special dupa anul 2002, odata cu liberalizarea
circulatiei in spatiul Schengen pentru romani.

Drumurile romanilor pentru cautarea de lucru in lume (in special in Europa):

- prima etapa 90-95, existau cinci destinatii cu o pondere de peste 7% din totalul plecarilor:
Israel, Turcia, Italia, Ungaria si Germania.
- etapa a doua – ‘96 - 2002, la cele cinci tari din prima etapa se adauga Canada, Spania si SUA.
- a treia etapa a inceput in 2002, iar romanii si-au concentrat plecarile spre Spania si Italia.

Cum au ajuns la lucru in strainatate:

In perioada 1990-1995 s-a plecat fara sustinere sau ajutor din partea cuiva. Numai 22% dintre cei
care au plecat la lucru in acea perioada au fost ajutati de cineva. Odata cu cresterea plecarilor s-
au extins si retelele personale, astfel ca in perioada 1996-2001 beneficiau de ajutor pentru
plecare 40% dintre migranti, ca dupa 2001, ponderea lor sa urce la 60%.

Constructiile, pentru barbati (98% au muncit cel putin o data in acest domeniu), munca menajera
pentru femei (88%) si agricultura (72% barbati si 28% femei), sunt principalele ocupatii ale
romanilor in strainatate. Practica ilegala a acestor ocupatii este deosebit de ridicata in cazul
activitatilor menajere si agricole, iar ponderea celor care au muncit clandestin era in crestere, de
la 34% in perioada 1990-1995, la 53% dupa 2001.

Munca ilegala este practicata mai ales de catre menajere (78%) si agricultori (56%).
Romanii au lucrat clandestin mai ales in Turcia si Italia, si legal in Germania, Grecia, Israel,
Canada si SUA. In ceea ce priveste Spania, romanii au lucrat preponderant ilegal, dar cu un
decalaj intre legal si ilegal mai mic decat in cazul celor plecati in Italia si Turcia.

In prezent, fenomenul plecarii temporare la lucru in strainatate este de trei ori mai intens decat in
2002. Moldova, Muntenia si Oltenia sunt regiunile in care emigrarea temporara pentru munca
prevaleaza asupra plecarilor temporare de tip turism-viza, mai frecvente in Banat, Transilvania,
Dobrogea si Bucuresti. In acest sens, rudele din localitatea de destinatie sunt cel mai des folosite
la plecare  (pentru 23% dintre migranti), urmate de prieteni din localitate (16%) si de cunostinte
(5%)

In acest moment, Italia si Spania sunt principalele destinatii ale romanilor care muncesc in
strainatate: in ultimii cinci ani, 50% dintre plecarile la lucru in afara au fost in Italia si 25% in
Spania.

Marea Britanie:
Cercetarile OIM din toamna lui 2006 arata ca romanii au o imagine distorsionata asupra
conditiilor de pe piata muncii din Regatul Unit.
Probleme relevante:
- Migrantul potential din Romania crede ca romanii pot castiga mai bine in Marea Britanie decat
in alte tari; ca acolo se traieste mai bine si ca angajatorii sunt mai de incredere decat in alte tari.
- Nu toti migrantii potentiali din Romania stiu ca pentru a lucra in Marea Britanie este nevoie de
permis de munca si de asigurare medicala.
- Majoritatea migrantilor potentiali nu stiu ca nu pot beneficia de asitenta sociala sau de servicii
medicale in Marea Britanie, daca nu vor fi contribuit deja, in Marea Britanie, la plata taxelor
aferente
- Si mai multi cetateni romani care ar dori sa plece la munca in Marea Britanie nu stiu ca pentru a
lucra in aceasta tara trebuie sa se inregistreze la autoritatile britanice.
- Costul vietii destul de ridicat din Marea Britanie este necunoscut, ignorat sau trecut cu vederea
de majoritatea romanilor potential interesati de plecarea in Marea Britanie cu scopul gasirii unui
loc de munca.

De asemenea, muncitorii cu studii superioare pot merge la munca in Marea Britanie, dar trebuie
sa dovedeasca ca indeplinesc toate conditiile. Angajatorul va trebui sa demonstreze, la randul
sau, ca nu a gasit un muncitor britanic in domeniul respectiv, in timp ce in domeniul agricol si
alimentar s-a demonstrat deja ca nu exista muncitori britanici.

In caz contrar, daca un muncitor roman sau bulgar este gasit muncind ilegal in Marea Britanie va
fi amendat cu 1000 de lire sau pedepsit legal. Angajatorul va primi si el o amenda de 5000 de lire
/ angajat si este posibil sa fie la randul lui judecat.
In plus, migrantii trebuie sa fie constienti de faptul ca firmele care anagajeaza ilegal de obicei nu
respecta regulile de angajare, drepturile omului sau alte drepturi ale muncii, si nici nu platesc
taxele aferente la stat.

Potrivit lui Christophe Prince, reprezentant al Ministerului Britanic de Interne, prezenta

romanilor pe piata muncii din Marea Britanie a avut un impact pozitiv. Din 2001, in Marea
Britanie sunt 12 000 de romani, dintre care nu toti sunt lucratori. Nu se cunoaste deocamdata
numarul celor care au fost trimisi acasa. In 2005 au fost eliberate 3900 de premise de munca si
pentru 2006 s-au estimat aceleasi valori.

Din 2008, pentru romanii si bulgarii care lucreaza in agricultura si agroalimentatie vor exista 20
000 de permise de munca, in timp ce pentru anul 2007 va exista o faza tranzitionala, unde vor fi
acceptati si muncitori din tari care nu sunt inca in UE. Iar pentru cei inalt calificati urmeaza sa se
ia decizii, atat timp cat angajatorii demonstreaza ca au nevoie de acest lucru. Numarul celor care
vor veni la munca in Marea Britanie va depinde de piata muncii.
Permisele de munca pentru romani sunt gratuite, din 1 ianuarie 2007, iar perioada de valabilitate
va depinde de tipul muncii. In acest caz, angajatorul va face rost de permisul de munca pentru
angajatul lui inalt calificat, care trebuie sa indeplineasca, la randul lui, cateva criterii de angajare:
un anumit nivel de educatie, experienta si castiguri din activitati anterioare.

(Informatii exacte pe aceasta tema pot fi gasite pe site-ul OIM: www.oim.ro)

Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Robin Barnett, a prezentat cateva dintre conditiile
impuse dupa 1 ianuarie 2007:
"Persoanele cu pregatire deosebita care se califica pentru programul destinat lucratorilor migranti
cu inalta calificare vor fi admisi la fel ca in prezent. Studentii vor putea continua sa lucreze cu
numar redus, pana la 20 de ore pe saptamana, iar lucratorii calificati vor putea lucra acolo unde
exista un deficit intern de forta de munca.

De asemenea, muncitorii necalificati din Romania si Bulgaria vor putea accesa schemele
sezoniere de angajare pe locurile vacante din sectorul agro-alimentar" - a anuntat diplomatul.

Spania

Povestile celor care emigreaza seamana intre ele, de multe ori oamenii trecand prin aceleasi
‘statii’.

Posibilitati de plecare in  Spania

1. Contract de munca mediat de una dintre institutiile statului roman. Asta inseamna ca migrantul
semneaza un contract de munca, are o iesire din tara legala si se duce catre sectorul formal. El se
va orienta catre slujbe si zone prestabilite din Spania. Acest traseu a aparut in 2002, cand s-a
semnat acordul cu Spania. 
2. Potentialul migrant poate pleca in Spania pe baza unui contract de munca pe care il semneaza
in Romania si iese legal din tara. De obicei este utilizat pentru a doua migratie sau in cazul
persoanelor care au conexiuni foarte bune cu retele de emigranti si relatii in Spania.
3. Iesirea pentru reintregirea familiei. Acest traseu a aparut dupa ce migrantul avea deja un
membru al familiei in Spania cu o situatie legalizata. Este valabil doar din 2006.
4. Cineva poate sa plece pur si simplu (acesta este traseul cel mai des utilizat) utilizand dreptul
de libera circulatie in UE, insa in primele 3 luni are drept de sedere, nu si drept de munca.

Traseul ‘limpieselor’ si ‘peonilor’ este un traseu dezvoltat pe baza de retele de migranti. Plecarile
se fac catre rude, prieteni si cunostinte. La inceput, migrantul locuieste in apartament cu mai
multi romani, ca subcontractant.
Femeile inevitabil ajung sa lucreze, in prima faza, ca limpiese, in domeniul casnic: interna,
externa, plata cu ora (plata mai buna in ordinea enumerata) In ultima perioada insa, femeile se
angajeaza tot mai mult ca vanzatoare si chelnerite in baruri. 
In ceea ce-i priveste pe barbati, de la peon (salahor – muncitor necalificat in constructii), tendinta
este slujba de supraveghetor (security - “vigilante”= bodyguard).
Dupa inscrierea pe un traseu, asteptarea ca, odata  ajuns in Spania, sa poti face cu totul altceva
este departe de ceea ce se intampla. Rudele deja aflate acolo isi pot sprijini noii veniti doar in
situatiile pe care le presupune traseul ales.

Romania are un acord bilateral cu Spania, dar nu si cu Italia.

Italia

Majoritatea romanilor plecati la munca in Italia, din punctul de vedere al oficialitatilor, se afla
acolo ilegal. Potrivit Ministerului Italian de Interne, in Italia sunt, in prezent, 2 milioane si
jumatate de romani, urmati de Albania si Maroc. In schimb, surse neoficiale anunta 1 milion de
romani in Italia, in timp ce parerea romanilor din Italia despre ei este ca sunt cu milioanele.
Situatia actuala a migrantilor arata ca doar 300 de mii de persoane au acte oficiale (permessi di
soggiorno anuali sau permanenti), altele folosesc permise expirate sau au solicitat permise de
munca si asteapta solutionarea situatiei lor legale, si altii care nu au depus actele si nici nu au
intentia sa faca acest lucru.

Cei mai multi romani din Italia au un loc de munca relativ stabil si incearca sa treaca din secotrul
agricol si al constructiilor spre cel al serviciilor.

Dupa 2003, retelele de migratii au devenit mai putin eficiente prin supradimensionarea si supra
saturarea lor. In acest moment, exista depozite pentru munca in constructii si depozite pentru
munca in agricultura.

Statistici:
Ultimele cifre indica ca 10% din gospodariile romanesti au pe cineva in strainatate care trimite
bani (in 2006, romanii plecati la munca in afara au adus in tara 3 miliarde de euro).

Dintre cei care au lucrat in strainatate, 61% spun ca pentru ei munca este foarte importanta.
Acesti oameni dupa ce se intorc sunt altii: au alta etica a muncii, au inceput sa inteleaga valoarea
timpului liber, si valoarea disciplinei, iar interesul lor pentru politica este mult mai activ
(pentru40% din cazuri).

Consecinte – valori: noul val care vrea sa plece este centrat pe afaceri, ideea de afacere prin
migratie este mult mai clara.

La nivel national, circa 10% din volumul fiecarui tip de investitie din ultimii cinci ani de zile este
realizat cu ajutorul veniturilor din migratia internationala. In ceea ce priveste tipul cheltuielilor,
cele mai importante sunt investitiile in locuinta, urmate de cumparare de bunuri electrocasnice,
masini si alte bunuri de lunga durata. In mediul rural banii sunt investiti in principal in activitati
de tip agricol, pe cand in mediul urban banii sunt investiti si in alte tipuri de afaceri.

Persoanele care au lucrat in afara sunt mai critice in ceea ce priveste situatia din Romania, dar in
acelasi timp sunt mai optimisti in ceea ce priveste viitorul. Ei vin cu aspiratii superioare, care
favorizeaza critica sociala asupra starii localitatii in care traiesc, dar si critica asupra starii sociale
actuale din Romania. Fata de optimismul lor dinamic, la pol opus se situeaza pesimismul cronic
– e rau si va fi si mai rau – al celor lipsiti de experienta migratiei.

Principalele consecinte negative ale migratiei temporare pentru munca se rasfrang mai ales
asupra familiei, in perceptia a 46% dintre respondentii la sondaj. Departarea de familie se resimte
mai ales in sfera nevoilor de afectivitate pentru 35% dintre intervievati.
Pe de alta parte, 89% din migrantii pentru munca cred  ca in Romania de azi succesul este legat
de asumarea riscurilor, in timp ce doar 73% din cei care ies din tara pentru turism si 72% care au
doar intentia sa plece din tara cred acelasi lucru, dintr-un esantion total de 69%.

Investitii realizate cu venituri din migratia internationala:

Datele la nivel national arata ca, in ultimii cinci ani, o parte semnificativa a romanilor a investit
in bunuri de lunga durata: 50% dintre romani si-au cumparat electrocasnice, 37% si-au extins /
modernizat locuinta, iar 16% si-au cumparat autoturisme. Cei care merg in strainatate cumpara in
proportie mai mare bunuri de folosinta indelungata pentru confort si mai putin bunuri ce pot fi
folosite in activitati productive.

Aproape 90% dintre cei care au lucrat in strainatate considera ca pentru a reusi in viata este
important si foarte important sa stii sa risti, comparativ cu 70% care impartasesc aceasta opinie la
nivelul celorlalte categorii de populatie.  

De asemenea, numarul antreprenorilor este redus la nivelul populatiei, pe ansamblu. Doar 10%
din populatia adulta sunt intreprinzatori pe cont propriu sau au pe cineva in gospodarie cu o
afacere proprie. In randul celor care au lucrat sau au calatorit in strainatate ponderea de
antreprenori este mai mare: 16% si, respectiv, 23%.
Migratia pentru munca si antreprenoriatul sunt strategii de viata strans legate intre ele. Pe masura
ce migrantul acumuleaza capital material, uman si relational in strainatate si isi satisface
necesitatile de baza, el tinde sa investeasca acest capital in activitati productive, pe cont propriu.

Planuri de viitor ale migrantilor:

- Schimbare – prin imbunatatirea conditiilor de trai, cresterea veniturilor lucrand suplimentar,
cautarea unui alt loc de munca si schimbarea felului de viata.
- Acumulare – achizitii de bunuri, mutarea intr-o casa mai buna, construirea unei case,
deschiderea unei afaceri, cumpararea unui teren si petrecera unui concediu in strainatate.
- Studii – planuri specifice tinerilor care vor sa isi continue studiile, sa se mute la oras intr-un
apartament mai mic.