Liceul de Transporturi Auto Craiova

Clasele a X a D, E, perioada 23 – 27 martie 2020

Profesor MILICA ILIE

Fişă de lucru la ecuaţii logaritmice cu indicații de rezolvare

I. Aflați domeniul maxim de existență al logaritmilor, apoi rezolvați

următoarele ecuaţii:
1.

2.
3.
4.
5.
6.

II. Aplicând proprietatea de injectivitate a funcției logaritmice, să se rezolve

următoarele ecuaţii:
1.

2.

3.

III. Schimbați logaritmi într-o bază convenabilă și rezolvați următoarele ecuaţii:

1.

2.
IV. Aplicând corespunzător proprietățile logaritmilor, rezolvați următoarele
ecuaţii:
1.

2.
V. Să se rezolve următoarele ecuaţii, făcând o notație ajutătoare:
1.

2.

3. 2

4. 3

Indicații privind metodele de rezolvare:

I. Primul pas: impunem condițiile de existență pentru baza logaritmului > 0 și
diferită de 1 și argumentul logaritmului să fie mai mare ca zero.
Pasul doi: rezolvăm sistemul de inecuații pentru a afla domeniul maxim de
existență al ecuației. Atenție: se intersectează intervalele, acolo unde avem condiții de
existență atât pentru bază cât și pentru argumentul logaritmului sau avem doi
logaritmi în ecuație (vezi ex. I.1, I.5).
Pasul trei: folosim proprietatea de inversabilitate a funcției logaritmice, adică
trecem ecuația logaritmică în ecuație exponențială, conform propriertății
loga x = b ⇒ ab = x și rezolvăm . Atenție la I.5: restrângem diferența de logaritmi ca
logaritm din fracție, apoi aplicam proprietate de inversabilitate.
Pasul patru: verificăm care din valorile găsite pentru x se află în domeniul de
existență și concluzionăm care este soluția ecuației.
II. Primul pas: impunem condițiile de existență pentru baza logaritmului > 0 și
diferită de 1 și argumentul logaritmului să fie mai mare ca zero.
Pasul doi: rezolvăm sistemul de inecuații pentru a afla domeniul maxim de
existență al ecuației. Atenție: se intersectează intervalele, pentru că avem condiții de
existență atât pentru bază cât și pentru argumentul logaritmului
Pasul trei: folosim proprietatea de injectivitate a funcției logaritmice, având
logaritmi egali cu baze egale rezultă egalitatea argumentelor logaritmilor.
loga X =loga Y⇒ X=Y.
Pasul patru: verificăm care din valorile găsite pentru x se află în domeniul de
existență și concluzionăm care este soluția ecuației.
III. Primul pas: impunem condiția de existență pentru argumentul logaritmului,
să fie mai mare ca zero.
 Pasul doi: scriem logaritmii în aceiași bază supraunitară III.1 și bază mai mică
III.2, folosind formula de schimbare a bazei logax = logb x/ logb a.
Pasul trei: restrângem termenii asemenea, apoi rezolvăm aplicând
inversabilitatea funcției logaritmice.
Pasul patru: verificăm care din valorile găsite pentru x se află în domeniul de
existență și concluzionăm care este soluția ecuației.

IV. Primul pas: impunem condițiile de existență pentru baza logaritmului > 0 și
diferită de 1 și argumentul logaritmului să fie mai mare ca zero.
Pasul doi: rezolvăm sistemul de inecuații pentru a afla domeniul maxim de
existență al ecuației. Atenție: se intersectează intervalele, acolo unde avem condiții de
existență atât pentru bază cât șI pentru argumentul logaritmului .
Pasul trei: restrângem termenii asemenea, apoi rezolvăm ecuația exponențială
formată IV.1, iar la IV.2 folosim proprietate Xlogx a = a , apoi rezolvăm ecuația de
gradul al II-lea.
Pasul patru: verificăm care din valorile găsite pentru x se află în domeniul de
existență și concluzionăm care este soluția ecuației.

V. Primul pas: impunem condiția de existență pentru argumentul logaritmului, să

fie mai mare ca zero
Pasul doi: notăm logaritmul cu t și rezolvăm ecuația de gradul al II-lea în t.
Pasul trei: revenim la notație și aflăm x, folosind proprietatea logaX = b ⇒ab= x
Pasul patru: verificăm care din valorile găsite pentru x se află în domeniul de
existență și concluzionăm care este soluția ecuației.

Și ca să un vă uitați îndemânarea în rezolvarea ecuațiilor exponențiale, primiți un set de

10 astfel de ecuații pe cares ă le încercați ( opțional ) în timpul disponibil:

1)

2)
3)

4)

5)

6)

7)

8)

9)

10)