Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE


PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ
– DREPT – IFR –

REFERAT DISCIPLINA:
DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

Tema: Subiectele dreptului comerțului internațional

Cadru didactic titular:


Lect. Univ. dr. Bogdan Radu

Student:
Nume Prenume:
DUMITRU A VIOLETA MARIANA
Număr matricol: 20302
Anul de studiu: IV
Forma de învățământ: IFR

-2022-
Cuprins:

1. Noțiunea de comerț internațional - Participanții la comerțul internațional


2. Definiția societăților cu participare străină
3. Poziția societăților cu participare străină în cadrul celor de naționalitate română
4. Calitatea legală a societăților comerciale românești de comerciant
5. Domeniile de constituire a societăților cu participare străină
6. Obiectul de activitate al societăților cu participare străină
7. Constituirea societăților cu participare străină
8. Înregistrarea fiscală și publicitatea constituirii societății cu participare străină
9. Personalitatea juridică
10. Capitalul social al societăților cu participare străină
11. Patrimoniul societăților cu participare străină
12. Organizarea societăților cu participare străină
13. Funcționarea societăților cu participare străină
1. Noțiunea de comerț internațional - Participanții la comerțul internațional

Comerțul internațional este compus din totalitatea operațiunilor de import, export și


tranzit a mărfurilor, lucrărilor și a serviciilor, ce se desfășoară între persoane fizice și persoane
juridice, române, specializate, profesioniști care au calitatea de comercianți, pe de o parte, și
comercianți din alte state, pe de altă parte.
Participanții la comerțul internațional:
 Persoanele fizice române;
La comerțul internațional participă comercianți profesioniști care pot fi persoane fizice
autorizate, însă nu sunt cele care reprezintă majoritatea, nici ca număr și nici ca pondere.
 Persoanele juridice române;
Comerțul internațional implică cheltuieli, valori financiare mari, motiv pentru care
principalii actori sunt societățile, persoanele juridice. Facem referire la societățile cu participare
străină ca subiecte ale dreptului comerțului internațional.
Societățile cu participare străină – regimul juridic al societăților române constituite cu
participare străină: înființare, funcționare, încetare.

2. Definiția societăților cu participare străină

Conform OUG 92/1997, privind stimularea investițiilor directe, societățile cu participare


străină sunt definite astfel:
În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii de mai jos se definesc după cum urmează:
a. investiție directa - participarea la constituirea sau la extinderea unei întreprinderi în
oricare dintre formele juridice prevăzute de lege, dobândirea de acțiuni sau de părți
sociale ale unei societăți comerciale, cu excepția investițiilor de portofoliu, sau înființarea
și extinderea în România a unei sucursale de către o societate comercială străină, prin:
– aport financiar, în moneda naționala sau în valută convertibilă;
– aport în natura de bunuri imobile sau/și bunuri mobile, corporale și necorporale;
– participarea la creșterea activelor unei întreprinderi, prin orice mod legal de finanțare;
b. investiție de portofoliu - dobândirea de valori mobiliare pe piețele de capital organizate și
reglementate și care nu permit participarea directa la administrarea societății comerciale;
c. investitor - persoana fizica sau juridică, rezidență sau nerezidenta, cu domiciliul sau cu
sediul permanent în România ori în străinătate, care investește în România, în oricare
dintre modalitățile prevăzute la lit. a) și b);
Așadar, sunt societăți cu participare străină, societățile comerciale, filialele, sucursalele
constituite in României, cu capital total străin ori în asociere cu persoane fizice, juridice române,
chiar dacă acestea s-au constituit de la început ca atare sau elementul străin a intervenit ulterior,
prin dobândirea de părți sociale, acțiuni la societățile existente, în cadrul capitalului inițial sau
prin majorarea acestuia, precum și de obligațiuni sau alte efecte de comerț emise de acestea.

3. Poziția societăților cu participare străină în cadrul celor de naționalitate română

Societățile cu participare străină reprezintă în clasificarea persoanelor juridice și a


societăților o categorie aparte, pe care o recunoaște și L 31/1990 în art.286 „Constituirea de
societăți cu participare străină, în asociere cu persoane juridice sau persoane fizice române, sau
cu capital integral străin se efectuează cu respectarea dispozițiilor prezentei legi și ale legii
privind regimul investițiilor străine.”

4. Calitatea legală a societăților comerciale românești de comerciant

Ca formă a principiului libertății comerțului, orice societate poate efectua acte de comerț
internațional dacă ea este înregistrat la Registrul Comerțului și dacă are ca obiectul de activitate
operațiuni din comerțul internațional – societatea trebuie să indice un anumit cod CAEN, cod
din clasificarea activităților din economia națională și se precizează desfășurarea de
activități de comerț internațional. Capacitatea societăților românești este fundamentată pe
principiul constituțional al libertății comerțului (art. 135 al. 2 lit. a) Constituția revizuită) și reiese
din prevederile actelor normative care constituie temeiul lor juridic: art. 1 al. 1 din Legea nr.
31/1990.

5. Domeniile de constituire a societăților cu participare străină


Societățile cu participare străină se pot constitui, potrivit legii române, în orice domeniu
de activitate, eventual cu condiții specifice de constituire din punctul de vedere al naturii
asociațiilor, din punctul de vedere al capitalului social, din punctul de vedere al modului de
administrare, funcționare, control (principiul egalității de tratament, regimul investițiilor străine).

6. Obiectul de activitate al societăților cu participare străină

Actul constitutiv determina obiectul de activitate, precizează domeniului activității


principale – aceasta constituie o obligație a tuturor societăților comerciale românești, conform
art. 7 lit. c) și 8 lit. c) din Legea nr. 31/1990. Obiectul de activitate se codifică conform
claselor de patru cifre existente în Clasificarea activităților din economia națională – CAEN.

7. Constituirea societăților cu participare străină

In actul constitutiv al societății trebuie să se menționeze daca unul dintre asociați este
cetățean străin sau persoană juridică străină.
În afară de dispozițiile legilor generale, L 31/1990 legea societăților, Legea 26/1990
privind registrul comerțului, reținem că un act normativ foarte important îl constituie si Ordinul
Ministrului Justiției 2594/2008 prin care s-au adoptat norme metodologice privind modul de
ținere a registrelor comerțului. Dacă se înființează o sucursală a unei societăți străine în țară
sau un comerciant român dorește să investească în străinătate, există dispoziții specifice
adresate lui.
Străinul care investește în Romania, când înregistrează societatea la registrul comerțului,
trebuie să aducă și câteva acte: declarație pe proprie răspundere că nu are datorii fiscale în țara sa
și un certificat de bonitate emis de bancă din care rezultă că nu este într-o formă de insolvență.

8. Înregistrarea fiscală și publicitatea constituirii societății cu participare străină

Ca urmare a admiterii cererii de înregistrare a societății în registrul comerțului, Ministerul


pentru finanțe atribuie codul unic de înregistrare fiscală, pe baza datelor comunicate de registrul
comerțului.
De asemenea, după efectuarea înmatriculării societății în registrul comerțului, un extras al
încheierii judecătorului delegat se comunică de registrul comerțului, din oficiu, către Monitorul
Oficial, spre publicare.
9. Personalitatea juridică

Societățile comerciale cu participare străină, ca, de altfel, toate societățile comerciale cu


sediul în România, sunt persoane juridice române.
Criteriul esențial al naționalității lor îl constituie criteriul general, de drept comun, de
declarare a naționalității unei persoane juridice este sediul social, dar există și criterii speciale
de determinare a naționalității, cum este criteriul controlului, prevăzut de art.25 din
Convenția de la Washington 1965, Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la
investiții între state și resortisanți ai altor state. Criteriul controlului – în ce măsură este
controlată din afară. Deși are sediul pe teritoriul României, aceasta poate fi calificată ca fiind
străină atunci când asupra ei se exercită un control din afară. Ex. acorduri bilaterale Israel -
criteriul controlului asupra unor societăți comerciale.

10. Capitalul social al societăților cu participare străină

Reglementările contabile din România impun exprimarea în monedă națională a


capitalului social în cazul tuturor societăților comerciale de naționalitate română.
O distincție se face între capitalul social subscris și cel vărsat.
Subscrierea capitalului social, este o obligație de a face, adică de a vărsa în viitor un
aport.
Legea 82/1991 prevede că societățile comerciale subscriu în monedă națională, în lei,
chiar dacă capitalul este exprimat paralel și într-o valută străină. Contabilitatea se ține în limba
română și în moneda națională.
Vărsarea capitalului social este o operațiune de a da, un aport efectiv adus de asociat.
În ceea ce privește vărsarea aporturilor, facem o distincție între situația asociaților străini
și a celor români:.
 Aportul investitorului străin poate consta în valută sau în moneda națională.
 Asociatul român varsă aportul în monedă națională, deoarece R BNR 4/2005 privind
regimul valutar privește vărsarea aportului ca o plată, asta și fiind această operațiune, iar plățile
între rezidenți se fac în monedă națională, cu anumite excepții (dar nu în această materie).
Străinul poate participa de la un aport cât de mic, dar chiar și până la 100%.

11. Patrimoniul societăților cu participare străină

Cu privire la bunurile mobile și imobile, înafara de terenuri, este aplicabil regimul


național, adică societatea cu participare străină are aceleași drepturi ca și societatea fără capital
străin.
Pentru a dobândi drepturi de proprietate asupra terenurilor, în art.6 din OUG 92/1997 este
o prevedere care este formulată astfel: societățile rezidente (despre cele nerezidente au discutat
la regimul investițiilor străine), având sediul pe teritoriul țării, pot dobândi dreptul de
proprietate asupra terenurilor în măsura necesară derulării activității lor, potrivit obiectului
social.
Societățile române cu participare străină, au capacitatea legală de a dobândi dreptul de
proprietate asupra terenurilor în țară. Fiind vorba despre persoane juridice, este aplicabil
principiul specialității capacității de folosință, astfel că dobândirea de terenuri este admisă numai
dacă: este conformă cu obiectul social si se face în măsura necesară derulării activității societății.
Fiind o dispoziție publică, este sancționată cu nulitatea absolută, în caz de încălcare, iar
instanțele pot fi sesizate de orice persoană interesată, precum și de Ministerul Public. O instanță
de judecată/parchetul poate interveni pentru a anula un act de dobândire a unui drept de
proprietate asupra unui teren de către o societate cu capital 100% străin, dar condițiile legale
există și ele trebuie reținute: în măsura necesară derulării activității și potrivit obiectului social,
conform legii.

12. Organizarea societăților cu participare străină

Legea nr. 31/1990 nu conține prevederi speciale despre organizarea societăților


comerciale cu element străin, încât, este pe deplin aplicabil regimul de drept comun, prevăzut de
această lege.
Legea nr. 31/1990 nu instituie niciun fel de restricție privind drepturile străinilor,
persoane fizice, de a fi administratori sau cenzori ai unei societăți comerciale de naționalitate
română. Nu există restricții speciale în ceea ce privește dreptul unei persoane juridice străine de a
administra o societate românească, dispozițiile art. 139 din lege fiind aplicabile în egală măsură
acestor persoane, indiferent de naționalitatea lor.
De asemenea, dispozițiile art. 159 și urm. din lege referitoare la auditul financiar,
auditul intern și cenzori sunt deopotrivă aplicabile persoanelor fizice sau juridice străine,
deoarece legea nu distinge.

13. Funcționarea societăților cu participare străină

Regimul valutar (reglementat de Regulamentul BNR 4/2005) intră în categoria


normelor de aplicație imediată, așadar se aplică cu prioritate, chiar dacă contractul ar fi
supus unei legi străine. Statistic, societățile cu participare străină sunt cele care fac cel mai
frecvent operațiunile valutare.
O operațiunea valutară este definită în două moduri de regulament:
 In rem - operațiunea se efectuează în valută - este o operațiune valutară cea care se
efectuează cu monedă străină/ valută (monedă străină liber convertibilă).
 In personam - în sensul că sunt operațiuni valutare și cele exprimate în moneda
națională, atunci când sunt efectuate între rezidenți și nerezidenți, sunt considerate operațiuni
valutare și operațiunile în lei între un rezident și un nerezident sau între doi nerezidenți.
Operațiunile valutare sunt de două feluri: curente și de capital si Regulamentul BNR
4/2005 le analizează în detaliu.
 Operațiuni valutare curente sunt cele care implică o contraprestație, sunt efectuate în
valută, dar implică o contraprestație imediată sau afectată de un termen, în sensul că este vorba
de un preț pentru cumpărarea unui bun, tarif pentru cumpărarea unui serviciu, pentru efectuarea
unei lucrări. Deci, plata în valută are un contra echivalent cvasi imediat și cuantificabil în
bunuri, lucrări, servicii, adică contraprestație. Operațiunile valutare curente au fost întotdeauna
libere și sunt libere.
 Operațiuni valutare de capital sunt cele efectuate între rezidenți și nerezidenți sau între
doi nerezidenți și constau în operațiuni cu instrumente financiare tranzacționate pe piața de
capital, acțiuni, obligațiuni, operațiuni de creditare a comerțului internațional, operațiuni cu
titluri de valoare pe piața economică internațională. Aceste operațiuni au regimuri speciale și
sunt supuse unei supravegheri/ unui control de către banca națională sau de către autoritatea de
supraveghere financiară.

BIBLIOGRAFIE

1. legislatie.just.ro/Public/Detalii Document/11574
2. legislatie.just.ro/Public/Detalii Document/56732
3. legislatie.just.ro/Public/Detalii Document/94309
4. Regulament nr. 4, Rep. (1) din 1.apr.2005
5. Claudiu-Paul Buglea, Curs de dreptul comerțului internațional, Editura C.H. Beck,
2021

S-ar putea să vă placă și