Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Profilul: Tehnic
Domeniul: Electronică, automatizări, telecomunicații
Clasa: a XI-a
I.2 5 puncte
a b c d e
A F A F F
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns greșit sau lipsa
acestuia 0 puncte.
I.3 5 puncte
1. 2. 3. 4. 5.
b e a c f
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns greșit sau lipsa
acestuia 0 puncte.
b) f (A,B,C) = A · B · C + A · B · C+ A · B · C+ A · B·C
¿( A + A ) B ·C +( B+ B)· A ·C ¿ 1· B ·C +1· A ·C 3 puncte
f(A,B,C) = B ·C + A ·C = B ·C · A ·C 3 puncte
II.2. 10 puncte
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns greșit sau lipsa
acestuia 0 puncte.
II.3. 10 puncte
a. 1 punct
Numărătorul universal poate fi folosit ca frecvenţmetru digital prin numărarea
perioadelor semnalului a cărui frecvenţă se măsoară într-un interval de timp prestabilit, de
exemplu o secundă. Măsurarea constă în numărarea unor impulsuri, numărare ce se poate
realiza cu numărătorul universal.
Pentru funcționare corectă și completă se acordă 1 punct
b. 4 puncte
-oscilator cu cuarţ - generează un semnal de frecvenţă fixă;
- divizor de frecvenţă- împarte în decade succesive frecvenţa oscilatorului cu cuarţ;
- circuit de intrare - transformă semnalul de frecvenţă necunoscută în impulsuri de
aceeaşi frecvenţă;
- circuit poartă - circuit logic de tip ŞI, la ieşirea căruia se obţin impulsurile de măsurat pe
durata prestabilită.
Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect.
c. 4 puncte
U1 – semnalul periodic de la intrare, de frecvenţă necunoscută;
U2 – semnalul la ieşirea circuitului de intrare;
U3 – semnalul dat de divizorul de frecvenţă, cu durata prestabilită;
U4 – semnalul la ieşirea circuitului poartă, respectiv la intrarea numărătorului.
U1
t
U2
U3
To t
U4
t
Se acordă câte 1 punct pentru fiecare identificare şi reprezentare.
d. 1 punct
To = N·Tx
fx = N·f0
fx = 80000/0,1 = 800000 Hz = 800 kHz
a) Vom aplica teorema a II-a a lui Kirchhoff pe ochiurile de rețea formate de sursa E,
rezistența de colector de la fiecare tranzistor și potențialele V1 și V2 după cum urmează
V1 = E – R1·I1 1 punct
V2 = E – R2 ·I2 1 punct
R2
Dar, din enunț, V1 = V2 și rezultă E - R1I1 = E - R2I2; R1I1 = R2I2; I1 = ·I2; 2 puncte
R1
12 k Ω
I1 = ·I2; I1 = 1,2·I2. 1 punct
10 k Ω
Calculăm în continuare căderea de tensiune pe rezistența R6,
R6 18 k Ω 180
VB = E= 10V = V = 3,6 V 1
R 5+ R6 32 k Ω+18 k Ω 50
punct
Acum vom aplica teorema a II-a a lui Kirchhoff pe ochiurile de rețea care includ în ele
tensiunile UBE ale celor două tranzistoare astfel încât rezultă două ecuații după cum urmează
b) Aplicând teorema a II-a a lui Kirchhoff rezultă că EB = UBE2 + R4I2 + R7(I1 + I2)
de unde EB = 0,6 + 1,2 kΩ·I2 + 10 kΩ·(I1 + I2) 3 puncte
III.2. 15 puncte
a. 5 puncte
Intrarea de tact se aplică CBB-ului cel mai puţin semnificativ, următoarele bistabile având
semnalul de tact provenit de la ieşirea Q a bistabilului precedent. Comanda dată de impulsul
de tact se propagă succesiv de la intrare spre ieşire pe o durată egală cu nT, unde T este
timpul propriu de basculare al unei celule şi n numărul de CBB-uri. 2 puncte
b. 4 puncte
c. 2 puncte
Numărătorul prezintă 2n = 16 stări distincte, deci poate număra de la 0 la 2n – 1 = 15.
Pentru a-l transforma într-un numărător decadic cu N = 10 stări, trebuie să se
întrerupă succesiunea stărilor, reluând numărarea după al nouălea impuls, astfel incât la
impulsul 10 toate CBB-urile să fie pe zero.
d. 4 puncte
Tabelul de adevăr pentru numărătorul decadic: 2 puncte
Tact QD QC QB QA
0 0 0 0 0
1 0 0 0 1
2 0 0 1 0
3 0 0 1 1
4 0 1 0 0
5 0 1 0 1
6 0 1 1 0
7 0 1 1 1
8 1 0 0 0
9 1 0 0 1
10 0 0 0 0
Când numărătorul ajunge la 9, care este numărul binar 1001, ieşirile QA şi QD sunt în
1 logic. Aceste ieşiri sunt intrările unei porţi ŞI-NU a cărei ieşire 0 este folosită pentru a
III.3. 10 puncte
Tensiunea nominală a aparatului este
Ua = ra·Ia; Ua = 5 mV;
U1 1
n1 = U a = 5·10 = 200;
−3
1 punct
rad1 = R1 = ra·(n1 ‐1);
R1 = 199 k Ω ;
n2 = r a +1;
n2 = 1000;
U2 = n2·Ua; 2 puncte
U2 = 5 V