Mama este fiinta cea mai draga de pe Pamant.

Ea intruchipeaza dragostea, caldura,

bunatate, iertare si un exemplu de urmat. Mama este o icoana sfanta. Ea este o vorba calda
care tot timpul cand cineva greseste, poate da sfaturi.
Textele lectura cărora m-au ajutat să definesc conceptul de mama sunt: "Amintiri din
Copilărie" de Ion Creangă si "Mara" de Ioan Slavici
În opinia mea, aserțiunea lui Cardinal Mermillod: ,,O mamă e acea persoană care poate lua
locul oricui, dar nu poate fi înlocuită cu nimeni”, reliefează un adevăr întrucât parintii care
educa copiii, unde domnește dragostea, devin niste profesori, axis mundi, al copilului în
formare.
Prima teză distinctă este că încă din copilărie, mamele trebuie să le dezvolte copiilor săi
virtuți.
Un argument stenic în acest sens este rolul familiei de a promova bunătatea, manifestând
grijă pentru
fiecare membru, oferind copilului tot ce e mai frumos.
Un exemplu pertinent este opera "Amintiri din Copilărie" de Ion Creangă. Imaginea mamei
rămâne vie în memoria autorului, ea fiind prima fiinta cu care își împărtășește gândurile și
întâmplările frumoase Valoarea fundamentală transmisă în familie era bunătatea, aceștia
ajutându-se reciproc. Naratorul descrie întâmplările vieții, copilăria în Humulesti și
trăsăturile familiei sale, ocupațiile. În relația tată-fiu, tatăl său era uneori sever cu el lasand
pedeapsa la o parte. În schimb, manifestă o deosebită admirație față de mama sa, trăsătura
fundamentală a ei fiind grija si apararea drepturilor lui Nica: „PESTE IARNĂ, MAMA IAR
S-A PUS PE CAPUL TATEI, SĂ mă deie undeva la şcoală.”. Ionică, având la baza trăsătura
de caracter – rabdarea , este dus a doua zi la scoala unde nu avea dorinta: „A doua zi însă a
venit părintele pe la noi, s-a înţeles cu tata, m-au luat ei cu binişorul şi m-au dus iar la
şcoală.”
A doua teză evidentă este că viitorul copilului depinde in mod evident de educatia primita de
la parinti, mai ales de la mama.
Un argument plauzibil este importanța părinților de a se prezenta copiilor ca adevărate
modele de
conduită...
Un exemplu oportun este romanul ,,Mara” de I. Slavici. Personajul Persida fiica Marei, se
caracterizează prin faptul ca era precupeaţă şi podăriţă. In secventa: „Era oarecum înduioşată
de gândul că e mare nenorocire să fii atât de fragedă,” ,,… precupeaţă şi podăriţă.”. Fiind
crescuta în familie de țărani, a fost datoria mamei sale in faptul ca era atat de splendida, care
a hotarat sa plece la manastire.
Mama, devine pentru Persida un exemplu de urmat: „ atât de frumoasă şi să ai mamă pe
Mara…”
În concluzie, mamele ne însoțesc toată viața, si chiar și în pragul morții, nu își face griji
pentru ea însăși, ci pentru noi, copiii ei. Forta dragostei materne câștigă orice distanță. Și
oriunde ne-am afla, neliniștea lor, rugăciunile lor ne feresc de necazurile vieții.