Abu-Hasan, fiul unui negustor bogat, moștenește averea

tatălui său. Tânărul își schimbă modul de a trăi astfel că el își

imparte averea în două: jumătate o investește, iar restul îi
cheltuie pe petreceri extrentice. El își invită prietenii alături de
cei mai faimoși artiști. Și, în acest fel cheltuind, el își termină
banii în mai puțin de un an. Ajungând sărac, el este părăsit de
prieteni, în mod intenționat este evitat. Acest fapt îl întristează
profund. El are o discuție cu mama lui, aceasta încearcă să afle
cauza mâhnirii fiului, susținând ca nu există o cauză reală. Abu-
Hasan își mărturisește emoția negativa creată de lipsa
gratituidinii prietenilor și își propune să probeze această
imperfecțiune a caracterului uman.